1ra-840/2017 — art. 186 alin. 2 lit. b, c, d Cod penal

1ra-840/2017 — art. 186 alin. 2 lit. b, c, d Cod penal (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr. 1ra-840/2017

Curtea Supremă de Justiție

DECIZIE

21 iunie 2017 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte - Ursache Petru,

Judecători - Timofti Vladimir, Alerguș Constantin,

a examinat admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de către

avocatul Popescu Ion în numele inculpatului și de către inculpatul Morari Boris, prin

care se solicită casarea sentinței Judecătoriei Cimișlia din 18 noiembrie 2016 și a

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 08 februarie 2017, în cauza

penală privindu-l pe

Morari Boris Xxx, născut la xxx, originar și domiciliat

în s. Xxx, r-nul Xxx.

Datele referitoare la termenul de examinare a

cauzei:

Asupra admisibilității recursurilor în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul

penal al Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T :

Boris a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2)

lit. b), c), d) Cod penal și i s-a stabilit pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen

de 2 ani și 6 luni, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

1.1. Prin aceeași sentință a fost condamnat și Raiețchii Dorin, hotărîrea în privința

căruia cu recurs ordinar în prezent nu se contestă.

și Raiețchi Dorin, în luna noiembrie 2015, pe timp de noapte, fiind în stare de ebrietate

alcoolică, având scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane, s-au deplasat

cu o căruță în or. Cimișlia, unde au pătruns în cotețul cet. Acristinii Natalia, de unde

pe ascuns au sustras cinci curci cu vârsta de aproximativ un an și cinci luni, cu costul

unei curci de 400 lei, în sumă totală de 2000 lei, bunuri străine pentru ei, pricinuindu-i

1

părții vătămate o pagubă materială considerabilă.

numele inculpatului Morari Boris, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea

sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatul să fie

achitat.

În motivarea cerințelor sale apelantul a invocat următoarele aspecte:

- în cadrul cercetării judecătorești, de către acuzatorul de stat nu au fost prezentate

probe suficiente pentru a demonstra vinovăția lui Morari Boris în comiterea acestei

infracțiuni, iar instanța de fond a adoptat o sentință bazată numai pe presupuneri;

- inculpatul Raețchi Dorin a declarat că în una din zile a lunii noiembrie 2015, el

împreună cu Morari Boris s-au deplasat în or. Cimișlia. Ajungând în or. Cimișlia el a

hotărât să sustragă niște curci de la cet. Acristinii Natalia, deoarece a cunoscut locul de

domiciliu a ei. Nu a comunicat lui Morari Boris despre scopul său infracțional.

Totodată, a comunicat că ajungând în or. Cimișlia, Morari Boris a rămas la sora sa,

care tot locuiește în or. Cimișlia. A doua zi, Raiețchi Dorin a venit la Morari Boris la

domiciliul lui din s. Grădiște, r-nul Cimișlia și a lăsat patru curci la păstrare;

- în cadrul cercetării judecătorești partea vătămată Acristinii Natalia a înaintat

cerere prin care a solicitat încetarea procesului penal în baza art. 109 Cod penal, în

legătură cu împăcarea părților.

apelul declarat a fost respins ca fiind nefondat, cu menținerea hotărîrii atacate fără

modificări.

4.1. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a menționat că, inculpatul

Morari Boris fiind audiat în cadrul ședinței de judecată în instanța de fond vina în

comiterea infracțiunii incriminate nu a recunoscut-o și a declarat că în luna noiembrie

2015 era acasă împreună cu fratele său Morari Vasile și serveau vin. Ulterior, a venit

Raiețchi Dorin cu o sticlă de vin și după ce au servit-o împreună s-au pornit să scoată

stâlpi de pe un deal din s. Grădiște. Apoi, Raiețchi Dorin a propus să meargă împreună

în or. Cimișlia, unde el s-a dus la sora sa, iar Raiețchi Dorin s-a dus la prietena lui. Spre

dimineața a luat un taxi și s-a dus acasă în s. Grădiște și intenționa să meargă la lucru,

peste câtva timp a venit și Raiețchi Dorin cu căruța și a adus 5 curci, pe care le-a dat

lui și i-a spus să le țină la el și el le-a închis la el în coteț. Ulterior, a făcut schimb cu

cet. Cojocari Galina, schimbând două curci pe câteva foi de ardezie. (f. d. 15, vol. II)

În cadrul ședinței de judecată în instanța de apel inculpatul Morari Boris a susținut

declarațiile date la faza urmăririi penale și în instanța de fond. A indicat că a fost

împreună cu Raiețchi Dorin când a avut loc sustragerea, apoi a mers acasă, cu curcile.

Declarațiile date în calitate de învinuit le susține.

Necătând la faptul că inculpatul Raiețchi Dorin vina în comiterea infracțiunii

incriminate a recunoscut-o integral, iar inculpatul Morari Boris vina pe învinuirea

adusă nu a recunoscut-o, faptul comiterii acțiunilor infracționale imputate ultimilor este

dovedit prin următoarele mijloace de probă:

2

- declarațiile martorului Cojocaru Galina, care în cadrul ședinței de judecată în

instanța de fond a declarat că inculpatul Morari Boris i-a adus două curci pentru 20 foi

de ardezie, cazul dat a avut loc aproximativ în luna noiembrie 2015, (f. d. 16, vol. II);

- plângerea cet. Acristinii Natalia nr. 78 din 15.02.2016, prin care ultima a solicitat

atragerea la răspundere penală a persoanelor care la sfârșitul lunii noiembrie 2015 au

pătruns în gospodăria sa, de unde pe ascuns au sustras cinci curci, în vârstă de 1,5 ani,

(f. d. 4, vol. I);

- proces-verbal de cercetare la fața locului din 15.02.2016, (f. d. 8, vol. I);

- ordonanță și proces-verbal de ridicare din 16.02.2016, prin care se atestă că de la

domiciliul cet. Morari Boris au fost ridicate două curci în vârstă de aproximativ un an

și jumătate, de culoare alb roșu și alb sur, (f. d. 10-11, vol. I);

- certificat de cost, prin care se atestă că în luna noiembrie 2015 prețul real al unei

curci constituia 400 lei, (f. d. 17, vol. I);

- recipisa semnată de Acristinii Natalia, prin care se confirmă că de la angajații

poliției a primit două curci, (f. d. 18, vol. I).

Instanța de apel a constatat că instanța de fond, cercetând în cumul probele

administrate în ședința de judecată prin prisma admisibilității, pertinenței,

concludenței, utilității și veridicității, raportată la declarațiile date în ședința de judecată

și probele administrate, a stabilit o corectă situație de fapt, dând faptelor reținute în

sarcina inculpaților Raiețchi Dorin și Morari Boris încadrarea juridică corespunzătoare,

și anume art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal - furtul, adică sustragerea pe ascuns

a bunurilor altei persoane, săvârșit de două persoane, prin pătrundere în încăpere, cu

cauzarea de daune materiale în proporții considerabile.

În ceea ce privește stabilirea vinovăției inculpatului Morari Boris în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal, instanța de fond

corect a apreciat probele administrate la cauza penală din punct de vedere al pertinenței,

concludenței, utilității și veridicității acestora, probe care pot fi apreciate prin

coroborare și care în ansamblu dovedesc vinovăția inculpatului Morari Boris în

comiterea infracțiunii incriminate.

În acest sens instanța de apel a reținut ca fiind pertinente și concludente declarațiile

părții vătămate Acristinii Natalia, care a indicat că la domiciliul său creștea curci în

număr de 20 unități. La sfârșitul lunii noiembrie 2015, dimineața a depistat că din ocol

îi lipsesc 5 curci, cu vârsta de aproximativ 1,5 ani.

În viziunea instanței de apel declarațiile părții vătămate Acristinii Natalia

coroborează cu declarațiile martorului Cojocaru Galina, care a indicat că inculpatul

Morari Boris i-a adus 2 curci pentru 20 file de ardezie, fapt care a avut loc aproximativ

în luna noiembrie 2015.

Deși inculpatul Morari Boris în cadrul ședinței de judecată în instanța de fond a dat

alte declarații, de nerecunoaștere a vinei, indicând că de fapt Raiețchi Dorin a venit la

el la domiciliu și i-a adus cinci curci pe care le-a dat lui și i-a spus să le țină la el,

instanța de apel a reținut declarațiile date de Morari Boris la faza urmăririi penale în

3

calitate de bănuit și învinuit, or, aceste declarații coroborează cu ansamblu de probe

administrate de acuzatorul de stat.

În acest context, instanța de apel a reținut că la faza urmăririi penale Morari Boris

fiind audiat în calitate de bănuit a indicat că împreună cu Raiețchi Dorin au plecat în

or. Cimișlia, iar de la o gospodărie ultimul a sustras trei curci pe care le-a adus în

trăsură, după care a mai adus încă două curci. După aceasta s-au întors la domiciliul

său și Raiețchi Dorin i-a propus să lase curcile la el, pentru ca a doua zi să le taie și să

le mănânce. Curcile le-a pus la el în ocol, una din ele fiind moartă și patru vii. Peste

aproximativ o săptămână el a dat două curci vecinei Cojocaru Galina în schimbul a 20

file de ardezie, iar celelalte două curci le-a predat colaboratorilor de poliție (f. d. 50,

vol. I).

Fiind audiat în calitate de învinuit, Morari Boris a indicat că vina o recunoaște și

dorește să fie considerate corecte declarațiile date de el ca învinuit, declarațiile pe care

le-a dat în calitate de bănuit, (f. d. 81, vol. I).

Din aprecierea declarațiilor inculpatului Morari Boris date la faza urmăririi penale

în coroborare cu declarațiile părții vătămate Acristinii Natalia, a martorului Cojocaru

Galina și a actelor acumulate la faza urmăririi penale, instanța de apel a constatat că

inculpatul Morari Boris împreună cu Raiețchi Dorin s-au deplasat cu o căruță în or.

Cimișlia, unde din cotețul cet. Acristinii Natalia au sustras cinci curci, cu vârsta de

aproximativ 1 an și 5 luni, după care s-au deplasat la domiciliul inculpatului Morari

Boris, în gospodăria cărora au fost lăsate curcile.

Instanța de apel a reținut că declarațiile inculpatului Morari Boris date la faza

urmăririi penale se confirmă prin declarațiile părții vătămate Acristinii Natalia, care a

indicat că de la domiciliul său au fost sustrase cinci curci, dar și prin declarațiile

martorului Cojocaru Galina, care a indicat că inculpatul Morari Boris i-a adus 2 curci

pentru 20 file de ardezie, fapt care a avut loc aproximativ în luna noiembrie 2015.

Cu referire la agravantele incriminate inculpatului Morari Boris prevăzute de lit.

lit. b), c), d) alin. (2) art. 186 Cod penal, instanța de apel a considerat că acestea și-au

găsit pe deplin confirmarea în materialele cauzei, în acest sens fiind evidențiat faptul

că infracțiunea de furt a fost comisă de două persoane - inculpații Raiețchi Dorin și

Morari Boris, prin pătrundere în gospodăria cet. Acristinii Natalia, de unde au sustras

cinci curci, pricinuind părții vătămate o daună în proporții considerabile.

Din conținutul certificatului de cost se atestă că în luna noiembrie 2015, prețul real

a unei curci constituie suma de 400 lei, respectiv, părții vătămate i-a fost cauzată o

daună în proporții considerabile în sumă de 2000 lei.

În ceea ce privește argumentele avocatului A. Curtev referitor la faptul că în cadrul

instanței de fond partea vătămată a înaintat cerere, prin care a solicitat încetarea

procesului penal în baza art. 109 Cod penal, în legătură cu împăcarea părților, instanța

de apel a notat că acest fapt nu constituie un temei de achitare a inculpatului, astfel

după cum se solicită prin cererea de apel formulată împotriva sentinței primei instanțe,

or, faptul că partea vătămată s-a împăcat cu inculpatul și nu are careva pretenții față de

4

acesta a influențat la individualizarea pedepsei penale.

Pe marginea acestei chestiuni, instanța de apel a conchis că în privința inculpatului

Morari Boris nu sunt aplicabile prevederile art. 109 Cod penal, deoarece din materialele

cauzei penale se constată că partea vătămată Acristinii Natalia, în cadrul cercetării

judecătorești a înaintat cerere de a fi încetat procesul penal în privința inculpaților

Raiețchi Dorin și Morari Boris, menționând că nu are pretenții față de ei, însă prin altă

cerere, anexată la materialele cauzei penale din 01 noiembrie 2016 partea vătămată

Acristinii Natalia nu solicită încetarea procesului penal în privința inculpaților, dar

solicită ca aceștia să fie atrași la răspundere în conformitate cu legislația în vigoare.

În contextul circumstanțelor menționate mai sus, instanța de apel a constatat că

vinovăția inculpatului Morari Boris în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin.

(2) lit. b), c), d) Cod penal a fost pe deplin dovedită prin probele administrate la cauza

penală, care au fost cercetate în instanța de fond și verificate în instanța de apel, iar

careva temeiuri de a pronunța o sentință de achitare în privința inculpatului Morari

Boris, instanța de apel nu a stabilit.

5.1. - avocatul Popescu Ion în numele inculpatului Morari Boris, prin care a indicat

temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală, a

solicitat casarea parțială a hotărîrilor judecătorești, în partea stabilirii pedepsei, cu

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care Morari Boris să fie

recunoscut culpabil de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. b), c),

d) Cod penal, cu aplicarea în privința inculpatului a prevederilor art. 90 Cod penal.

În motivarea cererii de recurs recurentul a indicat următoarele motive :

- recurentul consideră hotărîrile judecătorești în partea pedepsei numite, nefondate

pe starea reală a împrejurărilor, fiind o pedeapsă prea dură și nu corespunde

circumstanțelor cauzei (art. 427 alin. (1) pct. 6 CPP), și instanțele judecătorești special

nu au acordat reduceri de atenuare, și anume aplicarea art. 90 Cod penal - condamnarea

cu suspendarea condiționată a executării pedepsei (art. 427 alin. (1) pct. 10 CPP);

- instanța de apel nu a respectat prevederile art. 75 Cod penal;

- recurentul menționează că necesitatea aplicării prevederilor art. 90 Cod penal

reiese din faptul că inculpatul Morari Boris pe parcursul procesului penal nu a negat

comiterea faptelor incriminate pentru care a fost condamnat, inculpatul s-a

autodenunțat benevol, activ a contribuit la descoperirea infracțiunii săvârșite, se căiește

sincer de cele comise, are la întreținere un copil minor și are loc permanent de trai, este

unicul întreținător al familiei, activ a colaborat cu organele de urmărire penală și a

contribuit la descoperirea infracțiunii comise, infracțiunea comisă face parte din

categoria infracțiunilor mai puțin grave, atitudinea pasivă a inculpatului la comiterea

infracțiunii, a recuperat prejudiciul material părții vătămate, aceasta neavând careva

pretenții la inculpat;

- circumstanțele sus enumerate, atât în parte cât și în cumul pot fi considerate ca

excepționale și permit aplicarea în privința inculpatului Morari Boris a prevederilor art.

5

90 Cod penal cu suspendarea condiționată a executării pedepsei;

- recurentul consideră că instanța de apel urma să aprecieze și să se expună asupra

acestor circumstanțe atenuante prezentate de apărare, însă instanțele nici într-un fel nu

au apreciat și nu s-au expus asupra circumstanței cu privire la faptul că, inculpatul

Morari Boris are la întreținere un copil minor, este unicul întreținător al familiei și ca

excepție, instanța urmează să stabilească că aceste circumstanțe micșorează esențial

gravitatea faptei și a consecințelor ei.

5.2. - inculpatul Morari Boris, prin care fără a indica vreun temei prevăzut de art.

427 Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei instanței de apel, cu aplicarea

unei pedepse mai blînde.

În motivarea cererii de recurs, recurentul a invocat următoarele :

- inculpatul recunoaște fapta comisă și se căiește sincer;

- are la întreținere un copil minor și soția sa are nevoie de ajutorul lui;

- la momentul săvîrșirii infracțiunii inculpatul se afla în stare de ebrietate

alcoolică și nu își dădea seama de urmările survenite.

solicitat inadmisibilitatea acestora, ca fiind vădit neîntemeiate.

cu materialele cauzei și motivele invocate, ținînd cont de opinia procurorului expusă

în referință, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestora, din următoarele

considerente.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii

instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care

se constată că este vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art. 422 Cod de procedură penală, recursul împotriva deciziilor

pronunțate de instanțele de apel se declară în termen de 30 de zile de la data pronunțării

deciziei.

În speță se constată, că recurenții s-au conformat prevederilor legale și au declarat

recursuri ordinare în termen.

Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs ordinar

examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de procedură

penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate de recurent.

Recurenții în textul recursurilor invocă prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10)

Cod de procedură penală, potrivit cărora hotărîrile instanței de apel pot fi supuse

recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în

cazul cînd hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția sau au

fost aplicate pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

Verificînd legalitatea hotărîrii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal reține că

temeiurile invocate de recurenți nu s-au confirmat în urma cercetării materialelor

cauzei, invocînd în acest context următoarele.

6

7.1. Cu privire la recursul ordinar declarat de către avocatul Popescu Ion în

numele inculpatului Morari Boris.

Colegiul penal raportînd temeiurile invocate de recurent în recurs cu textul

deciziei instanței de apel consideră că în speța examinată de către instanța de apel n-au

fost admise erorile de drept sub aspectele invocate de recurent, care ar servi drept temei

de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei contestate, dat fiind faptul

că, instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), (5),

417 alin.(8) Cod de procedură penală, hotărîrea cuprinzînd motivele pe care se

întemeiază soluția pronunțată. În fapt, decizia instanței de apel corespunde tuturor

prevederilor legii de procedură penală, ea fiind legală și întemeiată, fără a fi identificate

neclaritățile specificate de recurent, în legătură cu ce nu se constată prezența temeiului

prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală.

În opinia Colegiului penal, instanța de apel, în conformitate cu prevederile art.

101 Cod de procedură penală, a examinat complet și obiectiv probele administrate la

dosar, verificându-le sub aspectul pertinenții și concludenții, atât pe cele obținute în

procesul urmăririi penale cât și în cadrul ședințelor de judecată, cât ale apărării atât și

ale acuzării, fapt ce face, ca concluzia despre vinovăția inculpatului Morari Boris

privind săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal, să

fie întemeiată și legală.

În continuare, Colegiul penal invocă că nici temeiul pentru recurs prevăzut în art.

427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, nu s-a confirmat în cauză, întrucît

instanța de apel i-a aplicat inculpatului Morari Boris în baza art. 186 alin. (2) lit. b), c),

d) Cod penal, fără aplicarea art. 90 Cod penal, pedeapsa echitabilă sub formă de 2 ani

și 6 luni închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

Deasemenea, Colegiul penal consideră că instanța de apel a efectuat o temeinică

individualizare a pedepsei aplicate inculpatului Morari Boris, atît sub aspectul naturii

cît și al cuantumului acesteia, fiind respectate criteriile generale prevăzute în art. 75

Cod penal, ceea ce contravine argumentului adus de recurent precum că instanța de

apel nu a respectat prevederile art. 75 Cod penal.

Invocînd doctrina penală și practica judiciară, Colegiul penal remarcă că prin

criteriile de individualizare a pedepsei se înțeleg cerințele de care instanța de judecată

este obligată să se conducă în procesul stabilirii pedepsei și la aplicarea ei persoanei

vinovate de săvîrșirea infracțiunii. Individualizarea pedepsei constă din obligațiunea

instanței de a stabili măsura pedepsei concrete infractorului, necesară și suficientă

pentru realizarea scopurilor legii penale și pedepsei penale. Legea penală fixează cadrul

legal în limitele căruia instanța de judecată efectuează operația de stabilire și aplicare

a pedepsei infractorului. Astfel, instanța de judecată stabilește termenul sau mărimea

pedepsei în limitele prevăzute de sancțiunea normei penale din Partea Specială a

Codului penal, în baza căreia a fost calificată fapta ca infracțiune.

Astfel, Colegiul penal constată că, instanța de fond și de apel au efectuat o corectă

individualizare a pedepsei stabilite sub formă de închisoare de 2 ani și 6 luni, cu

7

executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, apelul declarat de avocatul Curtev

Alexandr fiind corect respins, cu menținerea sentinței fără modificări.

În atare situație, Colegiul penal consideră că instanțele judecătorești inferioare au

acordat deplină eficiență prevederilor articolelor 7, 61, 75 Cod penal, aplicînd pedeapsa

corect individualizată în raport cu prevederile legii penale, care reglementează

pedeapsa, scopul acesteia și individualizarea ei.

La fel, conform ordinii stabilite pentru prima instanță, luînd în considerație

prevederile articolelor 6, 7, 61, 75, 76 Cod penal, prima instanță corect a ajuns la

concluzia de a aplica în privința inculpatului Morari Boris pedeapsa, fără aplicarea

prevederilor art. 90 alin. (1) Cod penal.

Instanța de apel corect a susținut poziția aleasă de prima instanță, deoarece

reieșind din datele ce-l caracterizează, inculpatul nu poate fi corectat fără a executa real

pedeapsa închisorii, cu atît mai mult, că acțiunile lui Morari Boris în cazul dat se referă

la categoria de infracțiuni periculoase pentru întreaga societate și nu este echitabil de a

suspenda lui în cazul dat executarea pedepsei, motiv solicitat de către avocatul Popescu

Ion, deoarece suspendînd executarea pedepsei, nu va putea fi atins scopul de corectare

a inculpatului Morari Boris și nici scopul de prevenire în comiterea infracțiunilor atît

din partea inculpatului cît și altor persoane.

După cum se stabilește din materialele cauzei și sentința primei instanțe, acțiunile

lui Morari Boris au fost calificate în baza art. 186 alin. (2) lit. b) c) și d) Cod penal,

care potrivit art. 16 alin. (3) Cod penal se consideră drept infracțiune mai puțin gravă.

În această situație, instanța de fond a menționat la fel și categoria de pedeapsă prevăzută

pentru infracțiunea dată și anume pedeapsa închisorii.

La fel, din materiale cauzei se stabilește, că inculpatul Morari Boris cunoscînd

despre faptul că de 8 ori a fost atras la răspundere penală, din care de 5 ori atras la

răspundere penală pe infracțiunea prevăzută de art. 186 Cod penal (f. d. 36, vol. I), n-a

mers pe calea corijării și a săvîrșit din nou o infracțiune cu intenție. În situația dată

prima instanță corect a ajuns la concluzia privind executarea pedepsei sub formă de

închisoare stabilite lui Morari Boris, deoarece el evident se caracterizează negativ (f.

d. 30, vol. I) și nu mai poate fi corectat fără a executa real pedeapsa închisorii.

Ținând cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de influența

pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării inculpatului, se consideră oportun ca

inculpatul să fie condamnat pe art. 186 alin. (2) lit. b), c) și d) Cod penal prin numirea

unei pedepse echitabile sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani și 6 luni, fără

aplicarea art. 90 Cod penal, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

Reieșind din cele enunțate, instanța de recurs, conchide că temeiurile indicate de

recurent nu sînt aplicabile din punct de vedere al prezenței erorilor de drept, care ar fi

temei de implicare a instanței de recurs în sensul rejudecării hotărîrii judecătorești și

potrivit legii, se impune inadmisibilitatea recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.

8

7.2. Cu privire la recursul ordinar declarat de către inculpatul Morari Boris.

Inculpatul în recursul ordinar declarat, indică temei de casare a hotărîrii instanței

de apel, prevederile art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală.

Însă Colegiul penal constată, că temeiul pentru recurs prevăzut în art. 427 alin. (1)

pct. 10) Cod de procedură penală, nu s-a confirmat în cauză, întrucît instanța de fond

și de apel i-a aplicat inculpatului Morari Boris în baza art. 186 alin. (2) lit. b), c), d)

Cod penal o pedeapsă echitabilă, în limitele Legii penale.

Totodată, pentru a evita repetări inutile, Colegiul penal face referire la argumentele

relatate în pct. 7.1. din prezenta decizie cu privire la pedeapsa aplicată inculpatului și

consideră că la aplicarea pedepsei inculpatului Morari Boris pentru infracțiunea

comisă, instanța de apel și prima instanță au acordat deplină eficiență prevederilor art.

61, 75 Cod penal, ținînd cont de gradul de pericol social al faptei săvârșite, că

infracțiunea imputată inculpatului este una mai puțin gravă, comisă cu intenție,

circumstanțele atenuante - un copil minor la întreținere, precum și circumstanțele

agravante ca săvârșirea infracțiunii în stare de ebrietate alcoolică, caracteristica

negativă, astfel, corect au ajuns la concluzia, ca inculpatul Morari Boris să fie

condamnat la 2 ani și 6 luni închisoare, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip

semiînchis, fără aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal.

7.3. Din considerentele expuse, Colegiul penal conchide că, temeiurile pentru

recurs invocate de recurenți, prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură

penală, nu și-au găsit confirmare la examinarea recursurilor depuse de către avocatul

Popescu Ion în numele inculpatului și de către inculpatul Morari Boris. Astfel de erori

de drept în speța examinată nu s-au comis, prin urmare, decizia atacată este legală și

întemeiată, iar recursurile urmează a fi declarate inadmisibile ca fiind vădit

neîntemeiate.

Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către avocatul Popescu Ion în

numele inculpatului și de către inculpatul Morari Boris, împotriva deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 08 februarie 2017, în cauza penală privindu-l pe

Morari Boris Xxx, ca fiind vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 20 iulie 2017.

Președinte Ursache Petru

Judecători Timofti Vladimir

Alerguș Constantin

9