1ra-840/2017 — art. 186 alin. 2 lit. b, c, d Cod penal

Prin sentința Judecătoriei Cimișlia din 18 noiembrie 2016, inculpatul Morari Boris a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal și i s-a stabilit pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani și 6 luni, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. 1.1. Prin aceeași sentință a fost condamnat și Raiețchii Dorin, hotărîrea în privința căruia cu recurs ordinar în prezent nu se contestă.

Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că, inculpații Morari Boris și Raiețchi Dorin, în luna noiembrie 2015, pe timp de noapte, fiind în stare de ebrietate alcoolică, având scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane, s-au deplasat cu o căruță în or. Cimișlia, unde au pătruns în cotețul cet. Acristinii Natalia, de unde pe ascuns au sustras cinci curci cu vârsta de aproximativ un an și cinci luni, cu costul unei curci de 400 lei, în sumă totală de 2000 lei, bunuri străine pentru ei, pricinuindu-i 1 părții vătămate o pagubă materială considerabilă.

Sentința menționată a fost atacată cu apel de către avocatul Curtev Alexandr în numele inculpatului Morari Boris, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatul să fie achitat. În motivarea cerințelor sale apelantul a invocat următoarele aspecte: - în cadrul cercetării judecătorești, de către acuzatorul de stat nu au fost prezentate probe suficiente pentru a demonstra vinovăția lui Morari Boris în comiterea acestei infracțiuni, iar instanța de fond a adoptat o sentință bazată numai pe presupuneri; - inculpatul Raețchi Dorin a declarat că în una din zile a lunii noiembrie 2015, el împreună cu Morari Boris s-au deplasat în or. Cimișlia. Ajungând în or. Cimișlia el a hotărât să sustragă niște curci de la cet. Acristinii Natalia, deoarece a cunoscut locul de domiciliu a ei. Nu a comunicat lui Morari Boris despre scopul său infracțional. Totodată, a comunicat că ajungând în or. Cimișlia, Morari Boris a rămas la sora sa, care tot locuiește în or. Cimișlia. A doua zi, Raiețchi Dorin a venit la Morari Boris la domiciliul lui din s. Grădiște, r-nul Cimișlia și a lăsat patru curci la păstrare; - în cadrul cercetării judecătorești partea vătămată Acristinii Natalia a înaintat cerere prin care a solicitat încetarea procesului penal în baza art. 109 Cod penal, în legătură cu împăcarea părților.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 08 februarie 2017, apelul declarat a fost respins ca fiind nefondat, cu menținerea hotărîrii atacate fără modificări. 4.1. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a menționat că, inculpatul Morari Boris fiind audiat în cadrul ședinței de judecată în instanța de fond vina în comiterea infracțiunii incriminate nu a recunoscut-o și a declarat că în luna noiembrie 2015 era acasă împreună cu fratele său Morari Vasile și serveau vin. Ulterior, a venit Raiețchi Dorin cu o sticlă de vin și după ce au servit-o împreună s-au pornit să scoată stâlpi de pe un deal din s. Grădiște. Apoi, Raiețchi Dorin a propus să meargă împreună în or. Cimișlia, unde el s-a dus la sora sa, iar Raiețchi Dorin s-a dus la prietena lui. Spre dimineața a luat un taxi și s-a dus acasă în s. Grădiște și intenționa să meargă la lucru, peste câtva timp a venit și Raiețchi Dorin cu căruța și a adus 5 curci, pe care le-a dat lui și i-a spus să le țină la el și el le-a închis la el în coteț. Ulterior, a făcut schimb cu cet. Cojocari Galina, schimbând două curci pe câteva foi de ardezie. (f. d. 15, vol. II) În cadrul ședinței de judecată în instanța de apel inculpatul Morari Boris a susținut declarațiile date la faza urmăririi penale și în instanța de fond. A indicat că a fost împreună cu Raiețchi Dorin când a avut loc sustragerea, apoi a mers acasă, cu curcile. Declarațiile date în calitate de învinuit le susține. Necătând la faptul că inculpatul Raiețchi Dorin vina în comiterea infracțiunii incriminate a recunoscut-o integral, iar inculpatul Morari Boris vina pe învinuirea adusă nu a recunoscut-o, faptul comiterii acțiunilor infracționale imputate ultimilor este dovedit prin următoarele mijloace de probă: 2 - declarațiile martorului Cojocaru Galina, care în cadrul ședinței de judecată în instanța de fond a declarat că inculpatul Morari Boris i-a adus două curci pentru 20 foi de ardezie, cazul dat a avut loc aproximativ în luna noiembrie 2015, (f. d. 16, vol. II); - plângerea cet. Acristinii Natalia nr. 78 din 15.02.2016, prin care ultima a solicitat atragerea la răspundere penală a persoanelor care la sfârșitul lunii noiembrie 2015 au pătruns în gospodăria sa, de unde pe ascuns au sustras cinci curci, în vârstă de 1,5 ani, (f. d. 4, vol. I); - proces-verbal de cercetare la fața locului din 15.02.2016, (f. d. 8, vol. I); - ordonanță și proces-verbal de ridicare din 16.02.2016, prin care se atestă că de la domiciliul cet. Morari Boris au fost ridicate două curci în vârstă de aproximativ un an și jumătate, de culoare alb roșu și alb sur, (f. d. 10-11, vol. I); - certificat de cost, prin care se atestă că în luna noiembrie 2015 prețul real al unei curci constituia 400 lei, (f. d. 17, vol. I); - recipisa semnată de Acristinii Natalia, prin care se confirmă că de la angajații poliției a primit două curci, (f. d. 18, vol. I). Instanța de apel a constatat că instanța de fond, cercetând în cumul probele administrate în ședința de judecată prin prisma admisibilității, pertinenței, concludenței, utilității și veridicității, raportată la declarațiile date în ședința de judecată și probele administrate, a stabilit o corectă situație de fapt, dând faptelor reținute în sarcina inculpaților Raiețchi Dorin și Morari Boris încadrarea juridică corespunzătoare, și anume art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal - furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, săvârșit de două persoane, prin pătrundere în încăpere, cu cauzarea de daune materiale în proporții considerabile. În ceea ce privește stabilirea vinovăției inculpatului Morari Boris în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal, instanța de fond corect a apreciat probele administrate la cauza penală din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității acestora, probe care pot fi apreciate prin coroborare și care în ansamblu dovedesc vinovăția inculpatului Morari Boris în comiterea infracțiunii incriminate. În acest sens instanța de apel a reținut ca fiind pertinente și concludente declarațiile părții vătămate Acristinii Natalia, care a indicat că la domiciliul său creștea curci în număr de 20 unități. La sfârșitul lunii noiembrie 2015, dimineața a depistat că din ocol îi lipsesc 5 curci, cu vârsta de aproximativ 1,5 ani. În viziunea instanței de apel declarațiile părții vătămate Acristinii Natalia coroborează cu declarațiile martorului Cojocaru Galina, care a indicat că inculpatul Morari Boris i-a adus 2 curci pentru 20 file de ardezie, fapt care a avut loc aproximativ în luna noiembrie 2015. Deși inculpatul Morari Boris în cadrul ședinței de judecată în instanța de fond a dat alte declarații, de nerecunoaștere a vinei, indicând că de fapt Raiețchi Dorin a venit la el la domiciliu și i-a adus cinci curci pe care le-a dat lui și i-a spus să le țină la el, instanța de apel a reținut declarațiile date de Morari Boris la faza urmăririi penale în 3 calitate de bănuit și învinuit, or, aceste declarații coroborează cu ansamblu de probe administrate de acuzatorul de stat. În acest context, instanța de apel a reținut că la faza urmăririi penale Morari Boris fiind audiat în calitate de bănuit a indicat că împreună cu Raiețchi Dorin au plecat în or. Cimișlia, iar de la o gospodărie ultimul a sustras trei curci pe care le-a adus în trăsură, după care a mai adus încă două curci. După aceasta s-au întors la domiciliul său și Raiețchi Dorin i-a propus să lase curcile la el, pentru ca a doua zi să le taie și să le mănânce. Curcile le-a pus la el în ocol, una din ele fiind moartă și patru vii. Peste aproximativ o săptămână el a dat două curci vecinei Cojocaru Galina în schimbul a 20 file de ardezie, iar celelalte două curci le-a predat colaboratorilor de poliție (f. d. 50, vol. I). Fiind audiat în calitate de învinuit, Morari Boris a indicat că vina o recunoaște și dorește să fie considerate corecte declarațiile date de el ca învinuit, declarațiile pe care le-a dat în calitate de bănuit, (f. d. 81, vol. I). Din aprecierea declarațiilor inculpatului Morari Boris date la faza urmăririi penale în coroborare cu declarațiile părții vătămate Acristinii Natalia, a martorului Cojocaru Galina și a actelor acumulate la faza urmăririi penale, instanța de apel a constatat că inculpatul Morari Boris împreună cu Raiețchi Dorin s-au deplasat cu o căruță în or. Cimișlia, unde din cotețul cet. Acristinii Natalia au sustras cinci curci, cu vârsta de aproximativ 1 an și 5 luni, după care s-au deplasat la domiciliul inculpatului Morari Boris, în gospodăria cărora au fost lăsate curcile. Instanța de apel a reținut că declarațiile inculpatului Morari Boris date la faza urmăririi penale se confirmă prin declarațiile părții vătămate Acristinii Natalia, care a indicat că de la domiciliul său au fost sustrase cinci curci, dar și prin declarațiile martorului Cojocaru Galina, care a indicat că inculpatul Morari Boris i-a adus 2 curci pentru 20 file de ardezie, fapt care a avut loc aproximativ în luna noiembrie 2015. Cu referire la agravantele incriminate inculpatului Morari Boris prevăzute de lit. lit. b), c), d) alin. (2) art. 186 Cod penal, instanța de apel a considerat că acestea și-au găsit pe deplin confirmarea în materialele cauzei, în acest sens fiind evidențiat faptul că infracțiunea de furt a fost comisă de două persoane - inculpații Raiețchi Dorin și Morari Boris, prin pătrundere în gospodăria cet. Acristinii Natalia, de unde au sustras cinci curci, pricinuind părții vătămate o daună în proporții considerabile. Din conținutul certificatului de cost se atestă că în luna noiembrie 2015, prețul real a unei curci constituie suma de 400 lei, respectiv, părții vătămate i-a fost cauzată o daună în proporții considerabile în sumă de 2000 lei. În ceea ce privește argumentele avocatului A. Curtev referitor la faptul că în cadrul instanței de fond partea vătămată a înaintat cerere, prin care a solicitat încetarea procesului penal în baza art. 109 Cod penal, în legătură cu împăcarea părților, instanța de apel a notat că acest fapt nu constituie un temei de achitare a inculpatului, astfel după cum se solicită prin cererea de apel formulată împotriva sentinței primei instanțe, or, faptul că partea vătămată s-a împăcat cu inculpatul și nu are careva pretenții față de 4 acesta a influențat la individualizarea pedepsei penale. Pe marginea acestei chestiuni, instanța de apel a conchis că în privința inculpatului Morari Boris nu sunt aplicabile prevederile art. 109 Cod penal, deoarece din materialele cauzei penale se constată că partea vătămată Acristinii Natalia, în cadrul cercetării judecătorești a înaintat cerere de a fi încetat procesul penal în privința inculpaților Raiețchi Dorin și Morari Boris, menționând că nu are pretenții față de ei, însă prin altă cerere, anexată la materialele cauzei penale din 01 noiembrie 2016 partea vătămată Acristinii Natalia nu solicită încetarea procesului penal în privința inculpaților, dar solicită ca aceștia să fie atrași la răspundere în conformitate cu legislația în vigoare. În contextul circumstanțelor menționate mai sus, instanța de apel a constatat că vinovăția inculpatului Morari Boris în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal a fost pe deplin dovedită prin probele administrate la cauza penală, care au fost cercetate în instanța de fond și verificate în instanța de apel, iar careva temeiuri de a pronunța o sentință de achitare în privința inculpatului Morari Boris, instanța de apel nu a stabilit.

Hotărîrile judecătorești sunt atacate cu recursuri ordinare de către : 5.1. - avocatul Popescu Ion în numele inculpatului Morari Boris, prin care a indicat temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală, a solicitat casarea parțială a hotărîrilor judecătorești, în partea stabilirii pedepsei, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care Morari Boris să fie recunoscut culpabil de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal, cu aplicarea în privința inculpatului a prevederilor art. 90 Cod penal. În motivarea cererii de recurs recurentul a indicat următoarele motive : - recurentul consideră hotărîrile judecătorești în partea pedepsei numite, nefondate pe starea reală a împrejurărilor, fiind o pedeapsă prea dură și nu corespunde circumstanțelor cauzei (art. 427 alin. (1) pct. 6 CPP), și instanțele judecătorești special nu au acordat reduceri de atenuare, și anume aplicarea art. 90 Cod penal - condamnarea cu suspendarea condiționată a executării pedepsei (art. 427 alin. (1) pct. 10 CPP); - instanța de apel nu a respectat prevederile art. 75 Cod penal; - recurentul menționează că necesitatea aplicării prevederilor art. 90 Cod penal reiese din faptul că inculpatul Morari Boris pe parcursul procesului penal nu a negat comiterea faptelor incriminate pentru care a fost condamnat, inculpatul s-a autodenunțat benevol, activ a contribuit la descoperirea infracțiunii săvârșite, se căiește sincer de cele comise, are la întreținere un copil minor și are loc permanent de trai, este unicul întreținător al familiei, activ a colaborat cu organele de urmărire penală și a contribuit la descoperirea infracțiunii comise, infracțiunea comisă face parte din categoria infracțiunilor mai puțin grave, atitudinea pasivă a inculpatului la comiterea infracțiunii, a recuperat prejudiciul material părții vătămate, aceasta neavând careva pretenții la inculpat; - circumstanțele sus enumerate, atât în parte cât și în cumul pot fi considerate ca excepționale și permit aplicarea în privința inculpatului Morari Boris a prevederilor art. 5 90 Cod penal cu suspendarea condiționată a executării pedepsei; - recurentul consideră că instanța de apel urma să aprecieze și să se expună asupra acestor circumstanțe atenuante prezentate de apărare, însă instanțele nici într-un fel nu au apreciat și nu s-au expus asupra circumstanței cu privire la faptul că, inculpatul Morari Boris are la întreținere un copil minor, este unicul întreținător al familiei și ca excepție, instanța urmează să stabilească că aceste circumstanțe micșorează esențial gravitatea faptei și a consecințelor ei. 5.2. - inculpatul Morari Boris, prin care fără a indica vreun temei prevăzut de art. 427 Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei instanței de apel, cu aplicarea unei pedepse mai blînde. În motivarea cererii de recurs, recurentul a invocat următoarele : - inculpatul recunoaște fapta comisă și se căiește sincer; - are la întreținere un copil minor și soția sa are nevoie de ajutorul lui; - la momentul săvîrșirii infracțiunii inculpatul se afla în stare de ebrietate alcoolică și nu își dădea seama de urmările survenite.

Pe marginea recursurilor declarate, procurorul a depus referință prin care a solicitat inadmisibilitatea acestora, ca fiind vădit neîntemeiate.

Examinînd admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate, în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, ținînd cont de opinia procurorului expusă în referință, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestora, din următoarele considerente. Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care se constată că este vădit neîntemeiat. În conformitate cu art. 422 Cod de procedură penală, recursul împotriva deciziilor pronunțate de instanțele de apel se declară în termen de 30 de zile de la data pronunțării deciziei. În speță se constată, că recurenții s-au conformat prevederilor legale și au declarat recursuri ordinare în termen. Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs ordinar examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate de recurent. Recurenții în textul recursurilor invocă prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală, potrivit cărora hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul cînd hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția sau au fost aplicate pedepse individualizate contrar prevederilor legale. Verificînd legalitatea hotărîrii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal reține că temeiurile invocate de recurenți nu s-au confirmat în urma cercetării materialelor cauzei, invocînd în acest context următoarele. 6 7.1. Cu privire la recursul ordinar declarat de către avocatul Popescu Ion în numele inculpatului Morari Boris. Colegiul penal raportînd temeiurile invocate de recurent în recurs cu textul deciziei instanței de apel consideră că în speța examinată de către instanța de apel n-au fost admise erorile de drept sub aspectele invocate de recurent, care ar servi drept temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei contestate, dat fiind faptul că, instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), (5), 417 alin.(8) Cod de procedură penală, hotărîrea cuprinzînd motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată. În fapt, decizia instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală, ea fiind legală și întemeiată, fără a fi identificate neclaritățile specificate de recurent, în legătură cu ce nu se constată prezența temeiului prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. În opinia Colegiului penal, instanța de apel, în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, a examinat complet și obiectiv probele administrate la dosar, verificându-le sub aspectul pertinenții și concludenții, atât pe cele obținute în procesul urmăririi penale cât și în cadrul ședințelor de judecată, cât ale apărării atât și ale acuzării, fapt ce face, ca concluzia despre vinovăția inculpatului Morari Boris privind săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal, să fie întemeiată și legală. În continuare, Colegiul penal invocă că nici temeiul pentru recurs prevăzut în art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, nu s-a confirmat în cauză, întrucît instanța de apel i-a aplicat inculpatului Morari Boris în baza art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal, fără aplicarea art. 90 Cod penal, pedeapsa echitabilă sub formă de 2 ani și 6 luni închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Deasemenea, Colegiul penal consideră că instanța de apel a efectuat o temeinică individualizare a pedepsei aplicate inculpatului Morari Boris, atît sub aspectul naturii cît și al cuantumului acesteia, fiind respectate criteriile generale prevăzute în art. 75 Cod penal, ceea ce contravine argumentului adus de recurent precum că instanța de apel nu a respectat prevederile art. 75 Cod penal. Invocînd doctrina penală și practica judiciară, Colegiul penal remarcă că prin criteriile de individualizare a pedepsei se înțeleg cerințele de care instanța de judecată este obligată să se conducă în procesul stabilirii pedepsei și la aplicarea ei persoanei vinovate de săvîrșirea infracțiunii. Individualizarea pedepsei constă din obligațiunea instanței de a stabili măsura pedepsei concrete infractorului, necesară și suficientă pentru realizarea scopurilor legii penale și pedepsei penale. Legea penală fixează cadrul legal în limitele căruia instanța de judecată efectuează operația de stabilire și aplicare a pedepsei infractorului. Astfel, instanța de judecată stabilește termenul sau mărimea pedepsei în limitele prevăzute de sancțiunea normei penale din Partea Specială a Codului penal, în baza căreia a fost calificată fapta ca infracțiune. Astfel, Colegiul penal constată că, instanța de fond și de apel au efectuat o corectă individualizare a pedepsei stabilite sub formă de închisoare de 2 ani și 6 luni, cu 7 executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, apelul declarat de avocatul Curtev Alexandr fiind corect respins, cu menținerea sentinței fără modificări. În atare situație, Colegiul penal consideră că instanțele judecătorești inferioare au acordat deplină eficiență prevederilor articolelor 7, 61, 75 Cod penal, aplicînd pedeapsa corect individualizată în raport cu prevederile legii penale, care reglementează pedeapsa, scopul acesteia și individualizarea ei. La fel, conform ordinii stabilite pentru prima instanță, luînd în considerație prevederile articolelor 6, 7, 61, 75, 76 Cod penal, prima instanță corect a ajuns la concluzia de a aplica în privința inculpatului Morari Boris pedeapsa, fără aplicarea prevederilor art. 90 alin. (1) Cod penal. Instanța de apel corect a susținut poziția aleasă de prima instanță, deoarece reieșind din datele ce-l caracterizează, inculpatul nu poate fi corectat fără a executa real pedeapsa închisorii, cu atît mai mult, că acțiunile lui Morari Boris în cazul dat se referă la categoria de infracțiuni periculoase pentru întreaga societate și nu este echitabil de a suspenda lui în cazul dat executarea pedepsei, motiv solicitat de către avocatul Popescu Ion, deoarece suspendînd executarea pedepsei, nu va putea fi atins scopul de corectare a inculpatului Morari Boris și nici scopul de prevenire în comiterea infracțiunilor atît din partea inculpatului cît și altor persoane. După cum se stabilește din materialele cauzei și sentința primei instanțe, acțiunile lui Morari Boris au fost calificate în baza art. 186 alin. (2) lit. b) c) și d) Cod penal, care potrivit art. 16 alin. (3) Cod penal se consideră drept infracțiune mai puțin gravă. În această situație, instanța de fond a menționat la fel și categoria de pedeapsă prevăzută pentru infracțiunea dată și anume pedeapsa închisorii. La fel, din materiale cauzei se stabilește, că inculpatul Morari Boris cunoscînd despre faptul că de 8 ori a fost atras la răspundere penală, din care de 5 ori atras la răspundere penală pe infracțiunea prevăzută de art. 186 Cod penal (f. d. 36, vol. I), n-a mers pe calea corijării și a săvîrșit din nou o infracțiune cu intenție. În situația dată prima instanță corect a ajuns la concluzia privind executarea pedepsei sub formă de închisoare stabilite lui Morari Boris, deoarece el evident se caracterizează negativ (f. d. 30, vol. I) și nu mai poate fi corectat fără a executa real pedeapsa închisorii. Ținând cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării inculpatului, se consideră oportun ca inculpatul să fie condamnat pe art. 186 alin. (2) lit. b), c) și d) Cod penal prin numirea unei pedepse echitabile sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani și 6 luni, fără aplicarea art. 90 Cod penal, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Reieșind din cele enunțate, instanța de recurs, conchide că temeiurile indicate de recurent nu sînt aplicabile din punct de vedere al prezenței erorilor de drept, care ar fi temei de implicare a instanței de recurs în sensul rejudecării hotărîrii judecătorești și potrivit legii, se impune inadmisibilitatea recursului, ca fiind vădit neîntemeiat. 8 7.2. Cu privire la recursul ordinar declarat de către inculpatul Morari Boris. Inculpatul în recursul ordinar declarat, indică temei de casare a hotărîrii instanței de apel, prevederile art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală. Însă Colegiul penal constată, că temeiul pentru recurs prevăzut în art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, nu s-a confirmat în cauză, întrucît instanța de fond și de apel i-a aplicat inculpatului Morari Boris în baza art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal o pedeapsă echitabilă, în limitele Legii penale. Totodată, pentru a evita repetări inutile, Colegiul penal face referire la argumentele relatate în pct. 7.1. din prezenta decizie cu privire la pedeapsa aplicată inculpatului și consideră că la aplicarea pedepsei inculpatului Morari Boris pentru infracțiunea comisă, instanța de apel și prima instanță au acordat deplină eficiență prevederilor art. 61, 75 Cod penal, ținînd cont de gradul de pericol social al faptei săvârșite, că infracțiunea imputată inculpatului este una mai puțin gravă, comisă cu intenție, circumstanțele atenuante - un copil minor la întreținere, precum și circumstanțele agravante ca săvârșirea infracțiunii în stare de ebrietate alcoolică, caracteristica negativă, astfel, corect au ajuns la concluzia, ca inculpatul Morari Boris să fie condamnat la 2 ani și 6 luni închisoare, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, fără aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal. 7.3. Din considerentele expuse, Colegiul penal conchide că, temeiurile pentru recurs invocate de recurenți, prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, nu și-au găsit confirmare la examinarea recursurilor depuse de către avocatul Popescu Ion în numele inculpatului și de către inculpatul Morari Boris. Astfel de erori de drept în speța examinată nu s-au comis, prin urmare, decizia atacată este legală și întemeiată, iar recursurile urmează a fi declarate inadmisibile ca fiind vădit neîntemeiate.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către avocatul Popescu Ion în numele inculpatului și de către inculpatul Morari Boris, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 08 februarie 2017, în cauza penală privindu-l pe Morari Boris Xxx, ca fiind vădit neîntemeiate. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 20 iulie 2017. Președinte Ursache Petru Judecători Timofti Vladimir Alerguș Constantin 9