1ra-633/2020 — art. 287 alin. 1 CP

1ra-633/2020 — art. 287 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-633/2020

Curtea Supremă de Justiție

DECIZIE

25 martie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Cobzac Elena și Țurcan Anatolie

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

avocatul Golban Serghei în numele inculpatului Morari Grigore, prin care se solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 16 octombrie 2019,

în cauza penală privindu-l pe

Morari Grigore Xxxxx, născut la Xxxxx,

originar din Xxxxx și domiciliat în Xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Asupra admisibilității recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul

penal al Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T :

Morari Grigore a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.

287 alin. (1) Cod penal și în baza acestei norme, i s-a stabilit o pedeapsă sub formă de

amendă în mărime de 600 (șase sute) unități convenționale, ceea ce constituie 30 000

(treizeci) lei.

Acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Coțofană Vasile, a fost admisă parțial

și s-a încasat de la Morari Grigore în beneficiul lui Coțofană Vasile, prejudiciul moral

în mărime de 5000,00 (cinci mii) lei, iar în partea reparării prejudiciului material

acțiunea civilă s-a admis în principiu, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor

să se pronunțe instanța în ordinea procedurii civile.

S-a respins cererea procurorului privind încasarea de la Morari Grigore în

beneficiul statului suma în mărime de 41 (patruzeci și unu) lei, 89 bani, cu titlu de

cheltuieli judiciare suportate pentru instrumentarea cauzei penale la etapa urmăririi

penale.

Grigore la 21 septembrie 2018, aproximativ la ora 19:00, în timp ce se deplasa la

1

volanul automobilului de marca „Xxxxx” modelul „XXXXX”, cu numărul de

înmatriculare XXXXX, pe traseul M2 Chișinău-Soroca, direcția mun. Orhei, ajuns la

intrarea în satul Peresecina, r-nul Orhei, regiunea trecerii pentru pietoni, acționând

din intenții huliganice în vederea anihilării victimei, în același timp, cunoscând că în

preajma sa erau prezente și alte persoane, participanți la traficul rutier, care formau

modul public, exprimând lipsă de respect și manifestând o neglijare premeditată

demonstrativă a conduitei sale în societate, având drept temei limbajul non verbal

apărut în traficul rutier în adresa sa de la conducătorul mijlocului de transport de

marca „Xxxxx” modelul „Xxxxx”, cu n/î XXXXX, Coțofană Vasile, care se deplasa

în aceiași direcție, limbaj care în viziunea sa reflecta o atitudine ofensatoare față de

el, prin mai multe manevre periculoase efectuate brusc pe traseu cu automobilul din

dreapta spre stânga, a stopat autovehiculul de marca „Xxxxx” modelul „Xxxxx”, cu

n/î XXXXX, și dorind în mod conștient de a-și etala sfidarea celor din jur,

superioritatea, de a se confrunta cu opinia publică și de a impresiona martorii oculari,

s-a apropiat de automobilul de marca „Xxxxx”, modelul „Xxxxx”, și prin aplicarea

unei lovituri cu pumnul, a deteriorat geamul de la ușa din față, partea stângă a

autovehiculului, pe cale de consecință amenințându-l pe Coțofană Vasile cu aplicarea

violenței fizice.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate, Moraru Grigore a comis infracțiunea

prevăzută de art. art. 287 alin. (1) Cod penal, pe semnele: huliganismul, adică

acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de amenințarea

cu aplicarea violenței asupra persoanelor precum și a acțiunilor care, prin

conținutul lor se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită.

interesele inculpatului Morari Grigore, a depus în termen apel, prin care a solicitat

casarea sentinței primei instanțe, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri

potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Morari Grigore să fie achitat.

În motivarea apelului inculpatul, a invocat că, cu această sentință nu este de

acord, susținînd că sentința în cauză este ilegală neîntemeiată, parțial bazată pe

presupuneri și urmează a fi casată.

Astfel în cadrul urmăririi penale și cercetării judecătorești au fost audiați: partea

vătămată Coțofană Vasile care a comunicat că: „... Morari Grigore se deplasa pe

banda din sens opus cu automobilul de model „Xxxxx” de culoare galbenă, dorind să

manevreze în loc interzis, fapt pentru care el a stopat automobilul său de model

„Xxxxx” și i-a menționat lui Morari Grigore cu cuvinte necenzurate, apoi a continuat

să se deplaseze mai departe. Morari Grigore l-a ajuns din urmă în fața magazinului

din s.Peresecina și a început să se deplaseze din partea dreaptă a lui. Fiind impus să

se ferească de Morari a ieșit pe contra sens și a stopat. Morari Grigore a ieșit din

mașină, s-a apropiat de el și amenințându-l a lovit în geamul care s-a stricat, după ce

a urcat în automobil și a plecat. Manevrele lui Morari Grigore au fost periculoase

2

deoarece putea să se întâmple un accident. Morari Grigore l-a amenințat cu cuvinte

necenzurate, i-a spus să plece în caz contrar îl omoară...”;

Martorul Absoleanov Vasile a declarat că: „ ... se deplasau dinspre Chișinău spre

Orhei cu automobilul de model „Xxxxx” la volanul căruia era colegul său Coțofană

Vasile ... la intrare în Peresecina domnul Morari Grigore se deplasa spre Chișinău și a

intenționat sa vireze în partea stângă spre Orhei, înapoi într-un loc interzis, deoarece

era marcaj două linii continuu. Morari Grigore stătea dar ei au trecut, la ce colegul

său Coțofană Vasile l-a numit cu cuvinte urâte. Geamul era deschis. Morari Grigore a

auzit... peste vreo 300-400 m i-a ajuns, i-a depășit, a oprit brusc mașina și a coborât.

Coțofană Vasile a stopat mașina forțat. Morari Grigore s-a apropiat, a vorbit violent,

a lovit în geamul din stânga din partea șoferului. Geamul s-a spart. Domnul Grigore

s-a întors la automobilul său și a plecat. ...Nu ține minte ce i-a spus Morari lui

Coțofană dar vorbea foarte violent, stiga, nu poate spune dacă erau cuvinte

necenzurate. Conflictul nu a durat nici o minută. ...Coțofană Vasile l-a numit pe

Morari Grigore cu cuvinte necenzurate. Consideră că era normal să-l numească așa,

deoarece era stopat și dorea să facă manevră neregulamentar...”;

Martorul Ciobanu Malvina a declarat că „... se deplasa cu Morari Grigore cu

automobilul de model „Xxxxx” ...Au selectat banda a doua, așteptau să treaca

mașinile să facă întoarcere pe contrasens, deoarece strada unde aveau nevoie era pe

partea stângă. La un moment dat s-a oprit mașina de model „Xxxxx” de culoare albă

lângă ei. Coțofană Vasile era la volan. Alături mai era un domn. Domnul Coțofană a

începus să se adreseze cu cuvinte necenzurate în adresa lui Morari Grigore, nu a

înțeles din ce motiv, deoarece nu au încurcat la traseu. Coțofană Vasile a înjurat

câteva minute spunând că o să-i bată botul și o să-l violeze pe Morari Grigore, apoi a

pornit în contiuare. ...Ca să afle din ce cauză l-a înjurat, Morari Grigore a ajuns

automobilul părții vătămate, l-a depășit și a stopat în față. ... Morari Grigore a ieșit

din mașină enervat, s-a apropiat de automobilul de model „Xxxxx” și a lovit cu palma

în sticla ușii din partea șoferului. Partea vătamată continua să înjure. Morari Grigore

s-a întors înapoi, a urcat în automobil și au pornit spre Chișinău.... Ea are permis și

cunoaște regulile de circulație. În intersecția unde Morari Grigore a dorit să vireze era

permisă virarea, deoarece era bandă întreruptă și intersecție nu departe de cămeri, pe

partea dreaptă este o răstignire. ... Comportamentul părții vătamate l-au afectat pe

Morari Grigore, au fost amenințări foarte serioase ... Au deranjat-o cuvintele spuse de

partea vătămată. ... când Morari a urcat înapoi în mașină, avea o sticluță înfiptă în

palmă la un deget”;

Morari Grigore a făcut declarații analogice cu declarațiile lui Ciobanu Malvina și

parțial analogice cu declarațiile părții vătămate Coțofană Vasile și a martorului

Absoleanov Vasile. Nu și-a recunoscut vina, deoarece consideră că acțiunile sale nu

constituie o infracțiune.

3

Prin analiza probelor administrate, se atestă că organul de urmărire penală

exagerat a apreciat acțiunile lui Morari Grigore calificându-le în baza articolului 287

alin. (l) Cod penal.

Apelantul a menționat că instanța de fond neîntemeiat a preluat poziția organului

de urmărire penală și greșit l-a condamnat pe Morari Grigore în baza legii penale.

Martorul acuzării Absoleanov Vasile (colegul de serviciu a lui Coțofană Vasile) a

declarat că Coțofană Vasilie l-a numit pe Morari Grigore cu cuvinte necenzurate

pentru că a încălcat regulile de circulație rutieră. Morari Grigore nu s-a exprimat cu

cuvinte necenzurate, nu l-a amenințat pe Coțofană Vasile cu aplicarea violenței, ci se

revolta cu voce tare.

Apelantul a mai susținut că în acțiunile lui Morari Grigore nu există violență sau

amenințare cu violența, iar conținutul acțiunilor acesta descrise în ordonanța de

punere sub învinuire nu se deosebesc printr-un cinizm sau obrăznicie deosebită.

Din înregistrarea video efectuată fără autorizarea judecătorului de instrucție, de o

persoană neîmputernicită, fără folosirea tehnicii speciale din dotarea organelor

abilitate cu împuterniciri de a efectua înregistrări video, se observă că Morari Grigore

de câteva ori a trecut peste linia longitudinală dublă, marcaj ce delimitează benzile de

circulație pe sens opus, prin ce a comis contravenție prevăzută de art. 240 alin. (1)

Cod contravențional.

În cererea de apel s-a menționat că acțiunile ulterioare a lui Morari Grigore de

asemenea nu cad sub incidența art. 287 Cod penal, deoarece el nu a intenționat să

spargă geamul automobilului cu care se deplasa Coțofană Vasile. El nu și-a dat seama

și nu a putut să prevadă că de la o simplă lovitură cu palma sticla se va strica așa

ușor, înseamnă că aceasta deja avea defecte.

Așadar, în acțiunile lui Morari Grigore nu se observă încălcarea grosolană a

ordinii publice cu un conținut ce se deosebește print-un cinizm sau obrăznicie

deosebită. Chiar dacă a încălcat regulamentul circulației rutiere el s-a asigurat și nu a

pus în pericol viața sau sănătatea celorlalți participanți la trafic. Traficul rutier nu a

fost blocat și conflictul a durat o perioadă foarte scurtă de timp.

S-a menționat faptul că Morari Grigore a acționat astfel fiind activ provocat de

Coțofană Vasile, care grosolan încălcând ordinea publică, l-a numit în public cu

cuvinte necenzurate, amenințîndu-l cu aplicarea violenței și cu alte acțiuni, jignindu-l

și înjosondu-i demnitatea de om, de bărbat în prezența unei doamne.

Acționând astfel Morari Grigore, nu a avut intenția să încalce ordinea publică, ci

a dorit să-i ceară explicații lui Coțofană Vasile de ce l-a numit cu cuvinte necenzurate

e.t.c., ca în continuare din nou să fie înjurat, fapt ce se confirmă prin declarațiile

martorulu Absoleanov Vasile, care se afla în automobilul condus de Coțofană Vasile

și de martorul Ciobanu Malvina, care se afla în automobilul condus de Morari

Grigore.

Morari Grigore a acționat nu fără motiv, ci în baza relațiilor ostile create între el

și Coțofană Vasile prin faptul numirii lui cu cuvinte necenzurate în public și

4

amenințării cu violența, acțiuni care nimeresc sub incidența art. 287 alin. (l) Cod

penal, iar organul de urmărire penală și procurorul nu a acționat în mod legal și

intenționat nu s-au autosesizat și nu au înregistrat infracțiunea săvârșită.

Mai mult ca atât, partea vătămată Coțofană Vasile a declarat ca l-a numit pe

Morari Grigore cu cuvinte necenzurate, fapt canfirmat și de colegul sau de serviciu

Absoleanov Vasile. Martorul Ciobanu Malvina și inculpatul au declarat că în afară de

cuvinte necenzurate Morari Grigore a fost amenințat cu aplicarea violenței și a

violului.

Organul de urmărire penal și instanța de judecată intenționat a omis acest fapt

pentru a motiva că Morari Grigore a acționat în așa mod fără nici un pretext și nu în

baza acțiunilor huliganice a lui Coțofană Vasile.

Astfel în ordonanța de punere sub învinuire și în sentință se menționează că:

...avînd drept temei limbajul non verbal apărut în traficul rutier în adresa sa de la

conducătorul mijlocului de transport „Xxxxx” cu n/î XXXXX, Coțofană Vasile...

limbaj care în viziunea sa reflectă o atitudine ofensatoare față de el...”

Apelantul a menționat că este evidentă intenția organului de urmărire penală și a

instanței de judecată de a ajusta acțiunile lui Morari Grigore la prevederile legislației

penale și neatragerea lui Coțofană Vasile, la răspundere pentru acțiunile sale

huliganice.

Potrivit art.14 alin.(2) Cod penal nu constitue infracțiune acțiunea sau inacțiunea

care, deși, formal constituie semnele unei fapte prevăzute de prezentul cod, dar, fiind

lipsită de imporanță, nu prezintă gradul prejudiciabil al unei infracțiuni.

Organul de urmărire penală și instanța de judecată vădit a supra-apreciat gradul

prejudiciabil al acțiunilor lui Morari Grigore pentru a-l putea atrage la răspundere

penală.

În cazul în care Morari Grigore ar fi acționat astfel fără a fi provocat de Coțofană

Vasile, atunci acțiunile lui ar fi prezentat un pericol social mic și ar fi fost calificate în

baza art.354 Cod contravențional - huliganism nu prea grav, adică acostarea

jignitoare în locuri publice a persoanei fizice și urma să fie atras la răspundere

contravențională în baza acestei legi.

Dacă în cardul cauzei penale deja pornite se constatau aceste circumstanțe, la

etapa urmării penale cauza urma a fi încetată în baza art.art. 275, 285 Cod de

procedură penală, iar în instanța de judecată, în baza art. 332 alin. (2) Cod de

procedură penală.

Prin urmare, apelantul a menționat că din probele administrate reiese că, în

acțiunile inculpatului nu se întrunesc elementele constitutive ale infarcțiunii

prevăzută de art. 287 alln. (l) Cod penal.

2019, a fost respins ca nefondat apelul declarat și menținută sentința, fără modificări.

analizat obiectiv cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din

5

punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării și just a

adoptat o sentință de condamnare în privința inculpatului Morari Grigore în baza art.

287 alin. (1) Cod penal, pe semnele: huliganismul, adică acțiunile intenționate care

încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de amenințarea cu aplicarea violenței asupra

persoanelor precum și a acțiunilor care, prin conținutul lor se deosebesc printr-o

obrăznicie deosebită.

Instanța de fond a stabilit în mod corect situația de fapt și vinovăția inculpatului,

cercetarea judecătorească s-a efectuat cu respectarea dispozițiilor procesual-penale

privind administrarea probelor.

Instanța de apel a menționat că cu toate că, Morari Grigore nu a recunoscut

vinovăția integral în săvârșirea infracțiunii imputate, audiind participanții la proces,

analizând cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod de procedură penală din punct

de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, vinovăția

inculpatului Morari Grigore se dovedește, prin următoarele probe ale cauzei penale:

declarațiile părții vătămate Coțofană Vasile; martorului acuzării, Absoleamov Vasile;

martorul apărării, Ciobanu Malvina.

Vinovăția lui Morari Grigore în comiterea infracțiunii incriminate a mai fost

confirmată și prin intermediul probelor prezentate de către acuzatorul de stat în

ședința de judecată, enunțate și în rechizitoriu, și anume:

- procesul-verbal de constatare a faptei (f.d.5);

- raportul privind recepționarea informației telefonice despre comiterea unei

fapte ilicite, potrivit căruia Coțofană Vasile a sesizat despre comiterea infracțiunii

(f.d. 6);

- plîngerea cet. Coțofană Vasile din 21.09.2018, privind identificarea și tragerea

la răspundere a șoferului automobilului Xxxxx galben, care i-a deteriorat geamul de

la ușa automobilului, fiindu-i cauzată o daună de 1000 lei (f.d.7);

- procesul-verbal de cercetare la fața locului din 21.09.2018, și tabelul foto

anexat la el, acțiune prin care s-a fixat urmele infracțiunii - deteriorarea geamului ușii

din față partea stângă a autovehiculului de marca „Xxxxx” modelul „Xxxxx” cu n/î

XXXXX, la volanul căreia se afla partea vătămată Coțofană Vasile (f. d. 8 - 9);

- procesul-verbal de audiere a victimei Coțofană Vasile din 21.09.2018, prin care

aceasta a comunicat despre circumstanțele cunoscute vizavi de infracțiune, declarații

făcute ulterior și în cadrul ședinței de judecată (f. d. 10);

- procesul-verbal de audiere a părții vătămate Coțofană Vasile din 28.09.2018.

prin care aceasta a comunicat despre circumstanțele cunoscute vizavi de infracțiune,

declarații făcute ulterior și în cadrul ședinței de judecată (f. d. 14);

- procesul-verbal de audiere a martorului Absoleamov Vasile din 28.09.2018.

prin care acesta a comunicat despre circumstanțele cunoscute vizavi de infracțiune, (f.

d.15);

- procesul-verbal de audiere a bănuitului din 28.09.2018, potrivit căruia Morari

Grigore, nu și-a recunoscut vina și a refuzat să facă declarații (f.d. 22);

6

- procesul-verbal de audiere a martorului Pahomi Ion din 12.10.2018, prin care

acesta a comunicat despre circumstanțele cunoscute vizavi de infracțiune (f. d. 27);

- procesul-verbal de ridicare din 12 octombrie 2018, prin care s-a fixat ridicarea

de la cet. Pahomi Ion a înregistrărilor video efectuate cu camera de bord a

automobilului personal de model „Tayota” la data de 21 septembrie 2018 (f. d. 29);

- fișierului video cu o durată de 6 minute 25 secunde, înscris pe un suport

informațional CD- R, 700 MB, la vizualizarea acestuia, se observă în imaginile video

care sunt înregistrate de la un dispozitiv fixat în interiorul unui automobil, care se

deplasează pe traseul R-6 Chișinău-Orhei, în minutul 4 și 19 secunde, cum un

automobil de model „Xxxxx”, deplasîndu-se pe contrasens, întretaie linia discontinuă

care desparte traseul în două și se deplasează spre direcția sat. Peresecina, r-nul

Orhei, iar de la minutul 5 și 2 secunde se observă cum automobilul „Merdeces”, cu

numerele de înmatriculare XXXXX, stopează în fața altui automobil din care a ieșit

șoferul și se apropie de acel automobil, cu numerele de înmatriculare XXXXX, în

care aplică o lovitură cu pumnul în geamul din partea șoferului, după care se urcă în

automobil, întretaie linia discontinuă, facînd virare la slînga, deplasîndu-se spre

direcția mun. Chișinău, (f. d. 30);

- ordonanța de recunoaștere și de anexare a unui disc CD-R, cu mărimea de 700

MB, pe care este înscris un fișier video, drept corp delicte la cauza penală din

12.10.2018. (f. d. 32);

- procesul-verbal de audiere a învinuitului Morari Grigore din 20.10.2018,

potrivit căruia acesta a recunoscut integral vina în faptele incriminate, însă la moment

și-a rezervat dreptul de a face declarații (f.d. 38).

Reieșind din cele relatate, instanța de apel a considerat că, instanța de fond corect

a constatat că, prin acțiunile sale inculpatul Morari Grigore a săvârșit infracțiunea

prevăzută de art. 287 alin. (1) Cod penal.

De asemenea, instanța de apel a menționat că, instanța de fond a argumentat

deplin poziția adoptată, cât din punct de vedere a cercetării în ansamblu a

circumstanțelor cauzei, cît și din punct de vedere a prevederilor legale.

Cercetând materialele cauzei, audiind participanții la proces, instanța de apel a

reținut că în acțiunile inculpatului Morari Grigore din data de 21 septembrie 2018 se

demonstrează cu certitudine componența de infracțiune, prevăzută de art. 287 alin.

(1) Cod penal, pe semnele: huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă

grosolan ordinea publică, însoțite de amenințarea cu aplicarea violenței asupra

persoanelor precum și a acțiunilor care, prin conținutul lor se deosebesc printr-o

obrăznicie deosebită, iar aceasta presupune existența următoarelor elemente

constitutive:

Obiectul juridic special al infracțiunii prevăzute la art. 287 alin. (1) Cod penal,

care are un caracter complex în ipoteza în care această infracțiune se exprimă în

acțiuni care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra

persoanelor sau de amenințare cu aplicarea unei asemenea violențe. În ipoteza în

7

cauză, obiectul juridic principal îl constituie relațiile sociale cu privire la ordinea

publică apărate împotriva infracțiunii de huliganism, iar obiectul juridic secundar îl

formează relațiile sociale cu privire la integritatea corporală, sănătatea persoanei.

Obiectul material al infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(1) Cod penal este

prezentat de corpul persoanei.

Latura obiectivă a infracțiunii prevăzută de art.287 alin. (1) Cod penal care constă

în fapta prejudiciabilă exprimată prin acțiunile care încalcă grosolan ordinea publică,

însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor sau de amenințarea cu aplicarea

unei asemenea violențe și care prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism și

obrăznicie deosebită.

În speță fapta prejudiciabilă a lui Morari Grigore s-a manifestat prin acțiunea care

a încălcat grosolan ordinea publică în trafic, însoțite de aplicarea violenței de către

inculpat asupra părții vătămate Coțofană Vasile și acțiunea care, prin conținutul său a

stopat automobilul în mijlocul drumului, ulterior a stricat geamul de la automobilul

ultimului amenințîndu-l cu diferite cuvinte injurioase, anume prin aceste acțiuni s-a

manifestat obrăznicie deosebită.

În acest sens, argumentele invocate de către avocatul Serghei Golban, în

interesele inculpatului Morari Grigore, în apelul declarat, precum că organul de

urmărire penală, cît și instanța de fond greșit a calificat, iar ulterior și condamnat pe

Morari Grigore, în baza art. 287 alin. (1) Cod penal, iar, acțiunile ultimului urmau a fi

calificate în baza art. 240 alin. (1) Cod Contravențional, deoarece nu a fost

demostrată aplicarea violenței sau amenințarea cu violență, nu pot fi reținute, or,

potrivit declarațiilor părții vătămate Coțofană Vasile :„ Morari Grigore, l-a ajuns din

urmă în față la magazinul alimentar din sat. Peresecina și a început să se deplaseze

din partea dreaptă a lui, el (Coțofană) fiind impus să se ferească de el (Morari), a

ieșit pe contrasens și a stopat, la ce Morari Grigore a ieșit din mașină a venit la el

amenințându-l a lovit în geam care l-a stricat apoi a urcat în mașină și a plecat de la

fața locului…”.

Totodată, aceste declarații au fost confirmate și de către martorul Absoleamov

Vasile, care a declarat că: „ ...Ei s-au deplasat în continuare vreo 300-400 metri și

domnul Grigore i-a ajuns, i-a depășit, a oprit mașina brusc în față și a coborât. A

mai declarat că, Coțofană Vasile a stopat mașina forțat. Domnul Grigore s-a

apropiat, a vorbit violent, a lovit în geamul din stângă, din partea șoferului. Geamul

l-a spart, domnul Grigore s-a întors la automobil și a plecat. A nimerit în față și l-a

traumat și o sticlă a nimerit în frunte. Ei au tras pe dreapta și au chemat poliția....”.

De asemenea, în cadrul cercetării judecătorești a fost cercetat fișierul video cu o

durată de 6 minute 25 secunde, înscris pe un suport informațional CD-R, 700 MB, la

vizualizarea acestuia, se observă în imaginile video care sunt înregistrate de la un

dispozitiv fixat în interiorul unui automobil, care se deplasează pe traseul R-6

Chișinău-Orhei, în minutul 4 și 19 secunde, cum un automobil de model „Xxxxx”,

deplasându-se pe contrasens, întretaie linia discontinuă care desparte traseul în două

8

și se deplasează spre direcția sat. Peresecina, r-nul Orhei, iar de la minutul 5 și 2

secunde se observă cum automobilul „Xxxxx”, cu numerele de înmatriculare

XXXXX, stopează în fața altui automobil din care a ieșit șoferul și se apropie de acel

automobil, cu numerele de înmatriculare XXXXX, în care aplică o lovitură cu

pumnul în geamul din partea șoferului, după care se urcă în automobil, întretaie linia

discontinuă, făcând virare la slînga, deplasîndu-se spre direcția mun. Chișinău”.

Instanța de apel a constatat că, legătura cauzală dintre cele constatate prin fișierul

video cu o durată de 6 min. 25 secunde și fapta comisă de către inculpat se confirmă

prin ansamblul de probe anexate la materialele cauzei și prin plîngerea lui Coțofană

Vasile din 21.09.2018, privind identificarea și tragerea la răspundere a șoferului

automobilului Xxxxx galben, care i-a deteriorat geamul de la ușa automobilului, prin

ce i-a cauzat o daună în sumă de 1000 lei (f. d. 7), fiind descrise circumstanțele în

care a fost comisă infracțiunea.

Instanța de apel a menționat că, nu pot fi reținute alegațiile expuse în apelul

declarat de către avocatul Serghei Golban, precum că, inculpatul nu intenționa să

spargă geamul automobilului și nu a putut să prevadă că de la o simplă lovitură cu

palma, geamul se va strica, prin urmare, crede că geamul deja era cu defecte, or,

aceste argumente nu și-au găsit confirmarea, deoarece din declarațiile părții vătămate

se constată că, inculpatul Morari Grigore a lovit cu pumnul în geam, dar nu cu palma,

odată ce a lovit, înseamnă că avea astfel de intenție, iar defectele geamului nu au fost

confirmate cu nici un fel de probe, iar astfel de solicitări, de a fi constatată starea

geamului pînă la lovitură, din parte apărții apărării nu au fost solicitate, în cadrul

urmăririi penale, sau a cercetării judecătorești.

Mai mult ca atât, inculpatul după ce a spart geamul de la automobilul părții

vătămate, s-a urcat la volanul automobilului său și a părăsit locul faptei, dar nu a

sesizat organele poliției pentru a fi constatat faptul că, a fost numit cu cuvinte

necenzurate și amenințat cu aplicarea violenței și a violului, prin urmare aceste

argumente sunt apreciate crtitic, or, partea vătămată l-a numit cu cuvinte necenzurate,

în urma încălcării regulilor de circulație rutieră de către inculpatul Ciobanu Grigore.

Instanța de apel a constatat că, inculpatul, considerându-se afectat într-un drept

prevăzut de lege, nu a contestat legalitatea actelor procedurale îndeplinite nici de

către organul de urmărire penală în modul și termenul stabilit de lege, precum și, la

finisarea urmăririi penale și luarea de cunoștință cu materialele cauzei, nu a avut nici

o obiecție asupra actelor menționate, prezumându-se că acestea sunt legale. Astfel,

argumentele invocate de către inculpat și avocatul inculpatului în ceea ce privește că

cele invocate de procuror nu corespund stării de fapt, și organul de cercetare penală a

ignorat prevederile legale obligatorii prin faptul că nu au fost prezentate probe

concludente și pertinente în vederea demonstrării vinovăției inculpatului, nu sunt

plauzibile și poartă caracter declarativ, urmând a fi respinse.

Latura subiectivă a infracțiunii se exprimă prin intenție directă, care în speță a

fost confirmată prin declarațiile părții vătămate Coțofană Vasile, care indică direct la

9

Morari Grigore ca fiind persoana care l-a agresat, și declarațiile martorilor acuzării

audiați.

Subiectul infracțiunii este persoana fizică responsabilă care la momentul săvîrșirii

infracțiunii a împlinit vîrsta de 16 ani, criterii care sunt întrunite pe cazul dat.

Totodată, instanța de apel a combătut argumentul invocat de inculpat în apelul

declarat precum că învinuirea adusă inculpatului Morari Grigore nu și-a găsit

confirmarea, or, de către instanța de fond au fost apreciate toate probele coroborate în

ansamblu din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor,

iar versiunea apărării nu și-a găsit confirmare.

Prin urmare, argumentele precum că, organul de urmărire penală, cât și instanța

de fond a supra-apreciat gradul prejudiciabil al acțiunilor lui Morari Grigore, pentru

a-l putea atrage la răspundere penală, instanța de apel nu le-a reținut, deoarece având

în vedere starea de fapt reținută pe baza declarațiilor părții vătămate, martorilor,

precum și a CD-lui anexat la materialele cauzei cercetate în instanța de fond și

verificate în ședința instanței de apel, se constată că fapta incriminată inculpatului a

fost săvârșită de acesta.

Alegațiile apărării precum că instanța de judecată urma să aprecieze critic

declarațiile însăși ale părților vătămate, care sunt contradictorii și dubioase, și nu

declarațiile inculpatului care au fost întotdeauna veridice și stabile nu au fost reținute

de instanța de apel, or poziția inculpatului care pledează nevinovat are un caracter

declarativ, iar circumstanțele relatate de inculpat nu au fost dovedite prin probe

pertinente și concludente cazului, totodată fiind în contradicție cu rezultatele probele

administrate la dosar.

Astfel, argumentele invocate de apărare în apelul declarat precum că instanța de

judecată urma să dea o apreciere critică declarațiilor părților vătămate, instanța de

apel nu le-a reținut, acestea fiind veridice, pertinente și concludente, coroborând între

ele și fiind susținute și confirmate prin declarațiile martorilor Absoleamov Vasile,

Ciobanu Malvina, înregistrarea video ridicată de la Pahomi Ion, acestea fiind

consecvente, completându-se reciproc, date sub jurământ, fiind avertizați de

răspundere penală pentru declarații false, iar temei de a nu crede acestor declarații

instanța de judecată nu are.

Tot aici, în combaterea argumentelor invocate de apărare, instanța de apel a

reținut declarațiile martorului Ciobanu Malvina care a declarat că: „…când Morari a

urcat în mașină avea o stecluță în palmă la un deget. S-a auzit că a deteriorat geamul

mașinii părții vătămate”.

În acest sens, instanța de apel a menționat că nerecunoașterea vinovăției de către

inculpat, se apreciază de instanță drept metodă de apărare, ca încercare de a se

eschiva de la răspunderea penală, folosindu-se de dreptul lui procesual de a nu

recunoaște vina.

Instanța de apel nu a reținut afirmațiile inculpatului din apel privind faptul că

învinuirea adusă inculpatului Morari Grigore în baza art.287 alin.(1) Cod penal nu și-

10

a găsit confirmare, deoarece probele cercetare în ședința instanței de fond, recercetate

în ședința instanței de apel au fost analizate în ansamblu prin prisma art. 101 Cod de

procedură penală din punct de vedere al coroborării lor.

Astfel, sânt pertinente, concludente, utile și veridice probele puse la baza

condamnării inculpatului Morari Grigore, cercetate suplimentar în cadrul ședinței

instanței de apel.

În acest context, instanța de apel a menționat că nu există temei pentru a le da o

nouă apreciere, instanța de apel fiind solidară cu concluziile primei instanțe privind

aprecierea probelor puse la baza sentinței de condamnare.

Totodată, instanța de apel a considerat că la determinarea tipului și măsurii de

pedeapsă, instanța de fond a ținut cont de prevederile art.75-77 Cod penal adică, de

pericolul social al crimei comise de Morari Grigore, de gravitatea infracțiunii comise

care se califică ca mai puțin gravă.

În acest sens, instanța de apel a reținut că, instanța de fond, la stabilirea pedepsei

a ținut cont de întreg spectru de circumstanțe, și anume de atitudinea acestuia față de

cele săvârșite. Or, legalitatea pedepsei impune instanței obligația de a stabili pedeapsa

în limitele fixate în Partea Specială și în strictă conformitate cu dispozițiile Părții

Generale a Codului penal. Iar individualizarea pedepsei constă în obligația instanței

de a stabili măsura pedepsei concrete infractorului, necesară și suficientă pentru

realizarea scopurilor legii penale și pedepsei penale.

Ca concluzie asupra celor etalate, instanța de apel a remarcat că la

individualizarea pedepsei, instanța de fond a ținut cont de cele trei principii care

urmează a sta la baza individualizării pedepsei, sancțiunea aplicată inculpatului,

Morari Grigore, fiind legală, echitabilă și individualizată.

Instanța de apel a constatat că, acțiunile inculpatului, Morari Grigore, au fost

încadrate în baza art.287 alin.(1) Cod penal pentru care legea penală, în vigoare la

momentul comiterii infracțiunii, prevedea pedeapsa sub formă de amendă în mărime

de la 550 la 1050 unități convenționale sau muncă neremunerată în folosul

comunității de la 180 la 240 de ore, sau cu închisoare pînă la 3 ani, iar din

interpretarea sistemică a prevederilor art. 287 alin.(1) Cod penal și art. 16 alin.(4)

Cod penal infracțiunea incriminată inculpatului se califică ca infracțiune mai puțin

gravă.

În conformitate cu prevederile art. 76, 77 Cod penal, careva circumstanțe

agravante sau atenuante în privința inculpatului, Morari Grigore, nu au fost reținute.

De asemenea la stabilirea tipului și mărimii pedepsei, instanța de judecată corect

a luat în considerare gradul și caracterul pericolului social al faptei, și anume faptul

că a comis o infracțiune mai puțin gravă, motivul și scopul celor comise,

personalitatea inculpatului și anume că se caracterizează pozitiv și anterior nu a fost

condamnat, caracterul prejudiciabil și mărimea daunei cauzate, circumstanțele ce

atenuează sau agravează răspunderea și influența pedepsei asupra corectării

inculpatului.

11

În astfel, de circumstanțe, instanța de apel a reținut că, instanța de fond motivat a

stabilit categoria și măsura de pedeapsă, relevînd în cuprinsul sentinței circumstanțele

cauzei, persoana inculpatului și, în așa mod, corect a concluzionat că atingerea

scopului pedepsei se v-a asigura prin aplicarea pedepsei cu amendă în limitele

minime prevăzute de sancțiunea normei incriminate.

Astfel, instanța de apel a concluzionat că scopul prestabilit al legii penale privind

corectarea și reeducarea inculpatului, Morari Grigore, va fi pe deplin atins, doar prin

menținerea pedepsei sub formă de amendă, în limitele stabilite de prima instanță, or,

aplicarea unei altei pedepse, nu va fi nici rațională și nici proporțională acțiunilor

comise de către acesta.

În atare situație, starea de fapt și de drept constatată de prima instanță concordă

cu circumstanțele stabilite și probele administrate, relevate în cuprinsul sentinței.

Sentința cuprinde elementele definitorii condamnării, prevăzute de articolul 394

alin.(1) și (2) Cod de procedură penală.

Serghei în numele inculpatului, prin care indicînd temeiul prevăzut de art. 427

alin.(1) pct.8) Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei atacate, cu

pronunțarea unei noi hotărîri prin care inculpatul Moraru Grigore să fie achitat pe

motiv că în acțiunile lui nu se întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii

imputate.

În motivarea cererii de recurs recurentul a indicat motive similare ca și în cererea

de apel, descrisă la pct. 3 al prezentei decizii, suplimentar invocînd că:

- inițial, în interviul făcut la postul de televiziune Pro TV, în aceeași seară

Coțofană V. nu a comunicat că Morari G. s-ar fi exprimat cu cuvinte necenzurate s-au

l-ar fi amenințat cu aplicarea violenței, iar ulterior, fiind ghidat de terțe persoane, a

menționat acest fapt cu scopul ca acțiunile lui Morari G. să cadă sub incidența

infracțiunii prevăzută de art.287 alin.(l) Cod penal;

- astfel exprimarea cu cuvinte necenzurate și amenințarea cu aplicarea violenței

din partea lui Morari G. nu au avut loc și declarațiile lui Coțofană V. în acest sens

urmau ar fi apreciate critic;

- Morari G. nu a dorit, nu a prevăzut și nu putea să prevadă ca de la o simplă

lovitură cu palma, putea fi stricată stecla de la ușa automobilului. Probabil aceasta

avea defecte.

- în odonanța de punere sub învinuire, în sentință și în decizie se menționează că

Morari G. a stricat sticla prin aplicarea unei lovituri cu pumnul. Acest fapt este

combătut prin mărturiile lui Morari G. care a declarat că a lovit cu palma, precum și

prin declarațiile martorului Ciobanu M.care a comunicat că Morari G. avea în palma

sângerată înfipt un ciob de sticlă;

- în cazul aplicării loviturii cu pumnul, Morari G. urma să-și cauzeze leziuni în

partea exterioară a mânii dar nu în palmă;

- însăși Coțofană V. a declarat că nu știe cu ce a fost stricat geamul;

12

- în această parte, sentința și decizia instanțelor de judecată sunt bazate pe

presupuneri urmărind scopul de a agrava situația inculpatului și de a califica acțiunile

lui ca fiind intenționate pentru a fi apreciate ca obrăznicie deosebită;

- instanța de apel nu a cercetat și nu a verificat probele administrate, limitându-

se doar la solicitarea părților care au enumerat probele care urmează a fi cercetate.

Astfel în instanța de apel au fost verificate doar declarațiile inculpatului.

inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat, din motiv că instanța de apel în

strictă conformitate cu prevederile art. 100-101 Cod de procedură penală, a dat

apreciere întregului sistem de probe, corespunzător just a ajuns la concluzia

menținerii sentinței instanței de fond de condamnare a lui Morari Grigore în baza art.

287 alin. (1) Cod penal.

materialele dosarului și motivele invocate, Colegiul penal decide asupra

inadmisibilității acestuia din următoarele considerente.

Potrivit art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârea instanței de apel

poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanța de fond

ori de apel.

Recurentul a invocat temeiul prevăzut de art. 427 alin.(1) pct.8) Cod de

procedură penală, potrivit căruia hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului

pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când

nu au fost întrunite elementele infracțiunii.

Analizând temeiul dat în raport cu motivele invocate în recursul declarat,

Colegiul penal constată că acesta nu și-a găsit confirmare.

După cum rezultă din conținutul recursului declarat de avocatul Golban Serghei,

autorul acestuia nu este de acord cu condamnarea inculpatului pe art. 287 alin. (1)

Cod penal, considerând că lipsesc probe care ar confirma vinovăția lui în săvârșirea

infracțiunii imputate, solicitând să fie achitat inculpatul Morari Grigore, pe motiv că

în acțiunile lui lipsesc elementele constitutive ale infracțiunii imputate, nefiind

dovedită vinovăția inculpatului în comiterea faptei incriminate, considerînd că a

comis contravenția prevăzută de art. 240 alin. (1) Cod contravențional.

La acest capitol Colegiul penal menționează că, sub aspectul situației de

„neîntrunire a elementelor infracțiunii”, se înțeleg acele cazuri când s-a produs

condamnarea persoanei, însă acțiunile acesteia nu întrunesc elementele constitutive

ale infracțiunii respective (persoana nu este subiect al acestei infracțiuni, lipsește

latura obiectivă sau subiectivă, sau legătura cauzală dintre acestea).

Colegiul constată că, instanța de apel, judecând cauza, a cercetat nemijlocit, sub

toate aspectele probele prezentate de părți, a audiat inculpatul, a cercetat materialele

administrate de organul de urmărire penală, pe care le-a apreciat în mod obiectiv, ce

au format convingerea instanței că vinovăția inculpatului Morari Grigore în săvîrșirea

infracțiunii imputate a fost dovedită integral.

13

Instanța de apel, respectând prevederile art.414 Cod de procedură penală, a

supus unei verificări minuțioase toate probele administrate în cauză, le-a dat o

apreciere justă, din punct de vedere al pertinenței și concludenții, și a conchis asupra

vinovăției lui Morari Grigore în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1)

Cod penal.

Din conținutul deciziei rezultă că această concluzie a fost bazată pe cumulul de

probe cercetate în ședința instanței de apel, inclusiv declarațiile părții vătămate

Coțofană Vasile, martorilor Absoleamov Vasile, Ciobanu Malvina și inculpatul

Morari Grigore, precum și pe probele scrise, care au fost obiectiv apreciate, analizate

conform prevederilor art.101 Cod procedură penală (f.d.140 – 147).

Probele indicate sunt detaliat descrise în decizia instanței de apel, care au fost

examinate complet și obiectiv, fiind corect apreciate de instanța de apel, nu prezintă

temei de îndoială și direct indică la comiterea de către inculpatul Morari Grigore a

infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(1) Cod penal, vinovăția căruia a fost dovedită

cu certitudine și fără echivoc.

Astfel, în cauză au fost stabilite toate elementele componente ale infracțiunii

imputate inculpatului Morari Grigore, inclusiv vinovăția acestuia, iar argumentele

recurentului, precum că faptele lui nu întrunesc elementele infracțiunii prevăzute de

art.287 alin.(1) Cod penal, sunt neîntemeiate și contravin actelor cauzei, instanța de

apel și-a motivat eficient soluția, respingînd versiunea apărării privind nevinovăția

inculpatului (pct.51-74 din decizie).

Argumentele apărării precum că, „din înregistrarea video efectuată fără

autorizarea judecătorului de instrucție, de o persoană neîmputernicită, fără folosirea

tehnicii speciale din dotarea organelor abilitate cu împuterniciri de a efectua

înregistrări video, se observă că Morari G. de câteva ori a trecut peste linia

longitudinală dublă, marcaj ce delimitează benzile de circulație pe sens opus, prin ce

a comis contravenție prevăzută de art.240 alin.(1) Cod contravențional.”, Colegiul

penal le consideră neîntemeiate și declarative, care nu au un careva suport și

contravin probelor cercetate în cadrul procesului penal și sunt invocate cu scopul de a

evita răspunderea penală a inculpatului Morari Grigore pentru infracțiunea prevăzută

de art. 287 alin. (1) Cod penal, or, potrivit declarațiilor părții vătămate Coțofană

Vasile, date sub jurămînt, fiind avertizat de răspundere penală, conform art. 313 Cod

penal, care au fost aceleași pe tot parcursul judecării cauzei, acesta a declarat că: „

Morari Grigore, l-a ajuns din urmă în față la magazinul alimentar din sat.

Peresecina și a început să se deplaseze din partea dreaptă a lui, el fiind impus să se

ferească de el, a ieșit pe contrasens și a stopat, la ce Morari Grigore a ieșit din

mașină a venit la el amenințându-l a lovit în geam care l-a stricat apoi a urcat în

mașină și a plecat de la fața locului…” (f.d. 67).

Totodată, Colegiul reține contradictoriu argumentul avocatului precum că lovitura

a fost aplicată cu palma, dar nu cu pumnul, or acest argument a fost verificat și

14

motivat respins de instanța de apel în pct.59 din decizie, fiind excluse orice dubii

privind vinovăția inculpatului în comiterea huliganismului.

Colegiul penal reține, că instanța de apel, întemeiat a dat apreciere critică

declarațiilor inculpatului, considerîndu-le drept intenția acestuia de a se eschiva de

răspundere penală, or, acestea au fost combătute prin cumulul de probe cercetate în

ședința de judecată în apel, fiind apreciate toate probele coroborate în ansamblu din

punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor.

Prin urmare, concluziile și motivările instanțelor judecătorești inferioare referitor

la vinovăția inculpatului Morari Grigore sunt legale și întemeiate.

Colegiul penal mai reține că versiunea apărării și declarațiile inculpatului precum

că, acesta n-a comis infracțiunea imputată sunt nefondate și se combat prin probele

cercetate și apreciate în instanța de apel și în special prin înregistrarea video ridicată

de la Pahomi Ion, (f.d. 30), de unde se arată că „de la minutul 5 și 2 secunde se

observă cum automobilul „Xxxxx”, cu numerele de înmatriculare XXXXX, stopează

în fața altui automobil din care a ieșit șoferul și se apropie de acel automobil, cu

numerele de înmatriculare XXXXX, în care aplică o lovitură cu pumnul în geamul

din partea șoferului, după care se urcă în automobil, întretaie linia discontinuă, făcînd

virare la slînga, deplasîndu-se spre direcția mun. Chișinău”.

Colegiul penal reține că, instanța de apel s-a expus pe larg asupra argumentelor

invocate în instanța de apel de către avocatul Golban Serghei în numele inculpatului,

aplicând legislația pertinentă speței, cu interpretarea justă a ei, recursul, în situația

respectivă, este declarativ și contravine faptelor cauzei, stabilite și expuse exhaustiv,

și analizate corespunzător de către instanța de apel, conform art.414 Cod de

procedură penală, care s-a pronunțat argumentat și detaliat asupra lor.

Argumentele recurentului nu-și găsesc suport în situația de drept statuată în

cauză, dat fiind că instanța de apel a respectat prevederile normelor penale și

procesual penale, pronunțând o decizie legală și întemeiată.

Consecvent, Colegiul penal menționează că reiterarea de către instanța de recurs

a alegațiilor instanței de apel în partea contestată de către recurent, în contextul

expus, este inoportună or, Colegiul penal le consideră legale și întemeiate.

În sensul celor invocate, Colegiul penal va ține seama și de jurisprudența CEDO,

și nu va impune o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea

demonstrând cu prisosință soluția dată de instanțele de fond, dat fiind că, în cazul în

care acestea și-au motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările care

confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient

orice drept de recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se

mulțumească de a relua motivele jurisdicției acestor instanțe (hotărârea CtEDO

Garcia Ruis vs Spania, Helle vs Finlanda), din care motiv, fără a reitera întreaga

motivare a instanțelor de fond, pe care și-o însușește sub aspectul stării de fapt și de

drept reținute, conchide asupra existenței faptei și vinovăției inculpatului Morari

Grigore.

15

Complementar, Colegiul menționează că temeiul invocat de recurent, privind

modul de apreciere a probelor, nu se încadrează în cele prevăzute de art.427 alin.(1)

Cod de procedură penală. Aprecierea probelor de către instanțele de fond poate să fie

recunoscută ca o eroare gravă de fapt și reținută de instanța de recurs, doar în cazul

unor expuneri denaturate - ce nu corespund conținutului faptic a probelor, sau

neluarea în considerare a acestora.

Coroborând cele expuse, Colegiul penal apreciază că, în fapt, decizia instanței

de apel corespunde tuturor prevederilor art.394 Cod de procedură penală, este bine

argumentată, motivată, fiind legală și întemeiată, și astfel nu se constată vreo eroare

de drept gravă ce ar afecta legalitatea hotărârii judecătorești contestate.

Potrivit art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de recurs,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii

instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în

care constată că este vădit neîntemeiat.

În baza celor expuse, Colegiul penal conchide că temeiul invocat de către

avocatul Golban Serghei în numele inculpatului Morari Grigore nu este aplicabil din

punct de vedere al prezenței erorilor de drept, care ar da temei de implicare a instanței

de recurs în sensul casării hotărârii contestate și, potrivit legii, se dispune

inadmisibilitatea recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.

penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Golban Serghei în

numele inculpatului Morari Grigore, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 16 octombrie 2019, în cauza penală privindu-l pe Morari Grigore

Xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 04 mai 2020.

Președinte Timofti Vladimir

Judecătorii Cobzac Elena

Țurcan Anatolie

16