1ra-633/2020 — art. 287 alin. 1 CP

Prima instanță: 25.10.2018 – 27.06.2019;

Instanța de apel : 11.07.2019 – 16.10.2019;

Instanța de recurs ordinar : 19.12.2019 – 25.03.2020. Asupra admisibilității recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, A C O N S T A T A T : 1. Prin sentința Judecătoriei Orhei, sediul Central din 27 iunie 2019, inculpatul Morari Grigore a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal și în baza acestei norme, i s-a stabilit o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 600 (șase sute) unități convenționale, ceea ce constituie 30 000 (treizeci) lei. Acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Coțofană Vasile, a fost admisă parțial și s-a încasat de la Morari Grigore în beneficiul lui Coțofană Vasile, prejudiciul moral în mărime de 5000,00 (cinci mii) lei, iar în partea reparării prejudiciului material acțiunea civilă s-a admis în principiu, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor să se pronunțe instanța în ordinea procedurii civile. S-a respins cererea procurorului privind încasarea de la Morari Grigore în beneficiul statului suma în mărime de 41 (patruzeci și unu) lei, 89 bani, cu titlu de cheltuieli judiciare suportate pentru instrumentarea cauzei penale la etapa urmăririi penale. 2. Pentru a pronunța sentința, prima instanță a reținut că, inculpatul Morari Grigore la 21 septembrie 2018, aproximativ la ora 19:00, în timp ce se deplasa la 1 volanul automobilului de marca „Xxxxx” modelul „XXXXX”, cu numărul de înmatriculare XXXXX, pe traseul M2 Chișinău-Soroca, direcția mun. Orhei, ajuns la intrarea în satul Peresecina, r-nul Orhei, regiunea trecerii pentru pietoni, acționând din intenții huliganice în vederea anihilării victimei, în același timp, cunoscând că în preajma sa erau prezente și alte persoane, participanți la traficul rutier, care formau modul public, exprimând lipsă de respect și manifestând o neglijare premeditată demonstrativă a conduitei sale în societate, având drept temei limbajul non verbal apărut în traficul rutier în adresa sa de la conducătorul mijlocului de transport de marca „Xxxxx” modelul „Xxxxx”, cu n/î XXXXX, Coțofană Vasile, care se deplasa în aceiași direcție, limbaj care în viziunea sa reflecta o atitudine ofensatoare față de el, prin mai multe manevre periculoase efectuate brusc pe traseu cu automobilul din dreapta spre stânga, a stopat autovehiculul de marca „Xxxxx” modelul „Xxxxx”, cu n/î XXXXX, și dorind în mod conștient de a-și etala sfidarea celor din jur, superioritatea, de a se confrunta cu opinia publică și de a impresiona martorii oculari, s-a apropiat de automobilul de marca „Xxxxx”, modelul „Xxxxx”, și prin aplicarea unei lovituri cu pumnul, a deteriorat geamul de la ușa din față, partea stângă a autovehiculului, pe cale de consecință amenințându-l pe Coțofană Vasile cu aplicarea violenței fizice. Astfel, prin acțiunile sale intenționate, Moraru Grigore a comis infracțiunea prevăzută de art. art. 287 alin. (1) Cod penal, pe semnele: huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de amenințarea cu aplicarea violenței asupra persoanelor precum și a acțiunilor care, prin conținutul lor se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită. 3. Nefiind de acord cu sentința primei instanțe, avocatul Golban Serghei, în interesele inculpatului Morari Grigore, a depus în termen apel, prin care a solicitat casarea sentinței primei instanțe, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Morari Grigore să fie achitat. În motivarea apelului inculpatul, a invocat că, cu această sentință nu este de acord, susținînd că sentința în cauză este ilegală neîntemeiată, parțial bazată pe presupuneri și urmează a fi casată. Astfel în cadrul urmăririi penale și cercetării judecătorești au fost audiați: partea vătămată Coțofană Vasile care a comunicat că: „... Morari Grigore se deplasa pe banda din sens opus cu automobilul de model „Xxxxx” de culoare galbenă, dorind să manevreze în loc interzis, fapt pentru care el a stopat automobilul său de model „Xxxxx” și i-a menționat lui Morari Grigore cu cuvinte necenzurate, apoi a continuat să se deplaseze mai departe. Morari Grigore l-a ajuns din urmă în fața magazinului din s.Peresecina și a început să se deplaseze din partea dreaptă a lui. Fiind impus să se ferească de Morari a ieșit pe contra sens și a stopat. Morari Grigore a ieșit din mașină, s-a apropiat de el și amenințându-l a lovit în geamul care s-a stricat, după ce a urcat în automobil și a plecat. Manevrele lui Morari Grigore au fost periculoase 2 deoarece putea să se întâmple un accident. Morari Grigore l-a amenințat cu cuvinte necenzurate, i-a spus să plece în caz contrar îl omoară...”; Martorul Absoleanov Vasile a declarat că: „ ... se deplasau dinspre Chișinău spre Orhei cu automobilul de model „Xxxxx” la volanul căruia era colegul său Coțofană Vasile ... la intrare în Peresecina domnul Morari Grigore se deplasa spre Chișinău și a intenționat sa vireze în partea stângă spre Orhei, înapoi într-un loc interzis, deoarece era marcaj două linii continuu. Morari Grigore stătea dar ei au trecut, la ce colegul său Coțofană Vasile l-a numit cu cuvinte urâte. Geamul era deschis. Morari Grigore a auzit... peste vreo 300-400 m i-a ajuns, i-a depășit, a oprit brusc mașina și a coborât. Coțofană Vasile a stopat mașina forțat. Morari Grigore s-a apropiat, a vorbit violent, a lovit în geamul din stânga din partea șoferului. Geamul s-a spart. Domnul Grigore s-a întors la automobilul său și a plecat… Nu ține minte ce i-a spus Morari lui Coțofană dar vorbea foarte violent, stiga, nu poate spune dacă erau cuvinte necenzurate. Conflictul nu a durat nici o minută… Coțofană Vasile l-a numit pe Morari Grigore cu cuvinte necenzurate. Consideră că era normal să-l numească așa, deoarece era stopat și dorea să facă manevră neregulamentar...”; Martorul Ciobanu Malvina a declarat că „... se deplasa cu Morari Grigore cu automobilul de model „Xxxxx” ...Au selectat banda a doua, așteptau să treaca mașinile să facă întoarcere pe contrasens, deoarece strada unde aveau nevoie era pe partea stângă. La un moment dat s-a oprit mașina de model „Xxxxx” de culoare albă lângă ei. Coțofană Vasile era la volan. Alături mai era un domn. Domnul Coțofană a începus să se adreseze cu cuvinte necenzurate în adresa lui Morari Grigore, nu a înțeles din ce motiv, deoarece nu au încurcat la traseu. Coțofană Vasile a înjurat câteva minute spunând că o să-i bată botul și o să-l violeze pe Morari Grigore, apoi a pornit în contiuare… Ca să afle din ce cauză l-a înjurat, Morari Grigore a ajuns automobilul părții vătămate, l-a depășit și a stopat în față… Morari Grigore a ieșit din mașină enervat, s-a apropiat de automobilul de model „Xxxxx” și a lovit cu palma în sticla ușii din partea șoferului. Partea vătamată continua să înjure. Morari Grigore s-a întors înapoi, a urcat în automobil și au pornit spre Chișinău… Ea are permis și cunoaște regulile de circulație. În intersecția unde Morari Grigore a dorit să vireze era permisă virarea, deoarece era bandă întreruptă și intersecție nu departe de cămeri, pe partea dreaptă este o răstignire… Comportamentul părții vătamate l-au afectat pe Morari Grigore, au fost amenințări foarte serioase ... Au deranjat-o cuvintele spuse de partea vătămată… când Morari a urcat înapoi în mașină, avea o sticluță înfiptă în palmă la un deget”; Morari Grigore a făcut declarații analogice cu declarațiile lui Ciobanu Malvina și parțial analogice cu declarațiile părții vătămate Coțofană Vasile și a martorului Absoleanov Vasile. Nu și-a recunoscut vina, deoarece consideră că acțiunile sale nu constituie o infracțiune. 3 Prin analiza probelor administrate, se atestă că organul de urmărire penală exagerat a apreciat acțiunile lui Morari Grigore calificându-le în baza articolului 287 alin. (l) Cod penal. Apelantul a menționat că instanța de fond neîntemeiat a preluat poziția organului de urmărire penală și greșit l-a condamnat pe Morari Grigore în baza legii penale. Martorul acuzării Absoleanov Vasile (colegul de serviciu a lui Coțofană Vasile) a declarat că Coțofană Vasilie l-a numit pe Morari Grigore cu cuvinte necenzurate pentru că a încălcat regulile de circulație rutieră. Morari Grigore nu s-a exprimat cu cuvinte necenzurate, nu l-a amenințat pe Coțofană Vasile cu aplicarea violenței, ci se revolta cu voce tare. Apelantul a mai susținut că în acțiunile lui Morari Grigore nu există violență sau amenințare cu violența, iar conținutul acțiunilor acesta descrise în ordonanța de punere sub învinuire nu se deosebesc printr-un cinizm sau obrăznicie deosebită. Din înregistrarea video efectuată fără autorizarea judecătorului de instrucție, de o persoană neîmputernicită, fără folosirea tehnicii speciale din dotarea organelor abilitate cu împuterniciri de a efectua înregistrări video, se observă că Morari Grigore de câteva ori a trecut peste linia longitudinală dublă, marcaj ce delimitează benzile de circulație pe sens opus, prin ce a comis contravenție prevăzută de art. 240 alin. (1) Cod contravențional. În cererea de apel s-a menționat că acțiunile ulterioare a lui Morari Grigore de asemenea nu cad sub incidența art. 287 Cod penal, deoarece el nu a intenționat să spargă geamul automobilului cu care se deplasa Coțofană Vasile. El nu și-a dat seama și nu a putut să prevadă că de la o simplă lovitură cu palma sticla se va strica așa ușor, înseamnă că aceasta deja avea defecte. Așadar, în acțiunile lui Morari Grigore nu se observă încălcarea grosolană a ordinii publice cu un conținut ce se deosebește print-un cinizm sau obrăznicie deosebită. Chiar dacă a încălcat regulamentul circulației rutiere el s-a asigurat și nu a pus în pericol viața sau sănătatea celorlalți participanți la trafic. Traficul rutier nu a fost blocat și conflictul a durat o perioadă foarte scurtă de timp. S-a menționat faptul că Morari Grigore a acționat astfel fiind activ provocat de Coțofană Vasile, care grosolan încălcând ordinea publică, l-a numit în public cu cuvinte necenzurate, amenințîndu-l cu aplicarea violenței și cu alte acțiuni, jignindu-l și înjosondu-i demnitatea de om, de bărbat în prezența unei doamne. Acționând astfel Morari Grigore, nu a avut intenția să încalce ordinea publică, ci a dorit să-i ceară explicații lui Coțofană Vasile de ce l-a numit cu cuvinte necenzurate e.t.c., ca în continuare din nou să fie înjurat, fapt ce se confirmă prin declarațiile martorulu Absoleanov Vasile, care se afla în automobilul condus de Coțofană Vasile și de martorul Ciobanu Malvina, care se afla în automobilul condus de Morari Grigore. Morari Grigore a acționat nu fără motiv, ci în baza relațiilor ostile create între el și Coțofană Vasile prin faptul numirii lui cu cuvinte necenzurate în public și 4 amenințării cu violența, acțiuni care nimeresc sub incidența art. 287 alin. (l) Cod penal, iar organul de urmărire penală și procurorul nu a acționat în mod legal și intenționat nu s-au autosesizat și nu au înregistrat infracțiunea săvârșită. Mai mult ca atât, partea vătămată Coțofană Vasile a declarat ca l-a numit pe Morari Grigore cu cuvinte necenzurate, fapt canfirmat și de colegul sau de serviciu Absoleanov Vasile. Martorul Ciobanu Malvina și inculpatul au declarat că în afară de cuvinte necenzurate Morari Grigore a fost amenințat cu aplicarea violenței și a violului. Organul de urmărire penal și instanța de judecată intenționat a omis acest fapt pentru a motiva că Morari Grigore a acționat în așa mod fără nici un pretext și nu în baza acțiunilor huliganice a lui Coțofană Vasile. Astfel în ordonanța de punere sub învinuire și în sentință se menționează că: ...avînd drept temei limbajul non verbal apărut în traficul rutier în adresa sa de la conducătorul mijlocului de transport „Xxxxx” cu n/î XXXXX, Coțofană Vasile... limbaj care în viziunea sa reflectă o atitudine ofensatoare față de el...” Apelantul a menționat că este evidentă intenția organului de urmărire penală și a instanței de judecată de a ajusta acțiunile lui Morari Grigore la prevederile legislației penale și neatragerea lui Coțofană Vasile, la răspundere pentru acțiunile sale huliganice. Potrivit art.14 alin.(2) Cod penal nu constitue infracțiune acțiunea sau inacțiunea care, deși, formal constituie semnele unei fapte prevăzute de prezentul cod, dar, fiind lipsită de imporanță, nu prezintă gradul prejudiciabil al unei infracțiuni. Organul de urmărire penală și instanța de judecată vădit a supra-apreciat gradul prejudiciabil al acțiunilor lui Morari Grigore pentru a-l putea atrage la răspundere penală. În cazul în care Morari Grigore ar fi acționat astfel fără a fi provocat de Coțofană Vasile, atunci acțiunile lui ar fi prezentat un pericol social mic și ar fi fost calificate în baza art.354 Cod contravențional - huliganism nu prea grav, adică acostarea jignitoare în locuri publice a persoanei fizice și urma să fie atras la răspundere contravențională în baza acestei legi. Dacă în cardul cauzei penale deja pornite se constatau aceste circumstanțe, la etapa urmării penale cauza urma a fi încetată în baza art.art. 275, 285 Cod de procedură penală, iar în instanța de judecată, în baza art. 332 alin. (2) Cod de procedură penală. Prin urmare, apelantul a menționat că din probele administrate reiese că, în acțiunile inculpatului nu se întrunesc elementele constitutive ale infarcțiunii prevăzută de art. 287 alln. (l) Cod penal.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 16 octombrie 2019, a fost respins ca nefondat apelul declarat și menținută sentința, fără modificări.

Pentru a se pronunța, instanța de apel a considerat că, instanța de fond a analizat obiectiv cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din 5 punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării și just a adoptat o sentință de condamnare în privința inculpatului Morari Grigore în baza art. 287 alin. (1) Cod penal, pe semnele: huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de amenințarea cu aplicarea violenței asupra persoanelor precum și a acțiunilor care, prin conținutul lor se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită. Instanța de fond a stabilit în mod corect situația de fapt și vinovăția inculpatului, cercetarea judecătorească s-a efectuat cu respectarea dispozițiilor procesual-penale privind administrarea probelor. Instanța de apel a menționat că cu toate că, Morari Grigore nu a recunoscut vinovăția integral în săvârșirea infracțiunii imputate, audiind participanții la proces, analizând cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod de procedură penală din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, vinovăția inculpatului Morari Grigore se dovedește, prin următoarele probe ale cauzei penale: declarațiile părții vătămate Coțofană Vasile; martorului acuzării, Absoleamov Vasile; martorul apărării, Ciobanu Malvina. Vinovăția lui Morari Grigore în comiterea infracțiunii incriminate a mai fost confirmată și prin intermediul probelor prezentate de către acuzatorul de stat în ședința de judecată, enunțate și în rechizitoriu, și anume: - procesul-verbal de constatare a faptei (f.d.5); - raportul privind recepționarea informației telefonice despre comiterea unei fapte ilicite, potrivit căruia Coțofană Vasile a sesizat despre comiterea infracțiunii (f.d. 6); - plîngerea cet. Coțofană Vasile din 21.09.2018, privind identificarea și tragerea la răspundere a șoferului automobilului Xxxxx galben, care i-a deteriorat geamul de la ușa automobilului, fiindu-i cauzată o daună de 1000 lei (f.d.7); - procesul-verbal de cercetare la fața locului din 21.09.2018, și tabelul foto anexat la el, acțiune prin care s-a fixat urmele infracțiunii - deteriorarea geamului ușii din față partea stângă a autovehiculului de marca „Xxxxx” modelul „Xxxxx” cu n/î XXXXX, la volanul căreia se afla partea vătămată Coțofană Vasile (f. d. 8 - 9); - procesul-verbal de audiere a victimei Coțofană Vasile din 21.09.2018, prin care aceasta a comunicat despre circumstanțele cunoscute vizavi de infracțiune, declarații făcute ulterior și în cadrul ședinței de judecată (f. d. 10); - procesul-verbal de audiere a părții vătămate Coțofană Vasile din 28.09.2018. prin care aceasta a comunicat despre circumstanțele cunoscute vizavi de infracțiune, declarații făcute ulterior și în cadrul ședinței de judecată (f. d. 14); - procesul-verbal de audiere a martorului Absoleamov Vasile din 28.09.2018. prin care acesta a comunicat despre circumstanțele cunoscute vizavi de infracțiune, (f. d.15); - procesul-verbal de audiere a bănuitului din 28.09.2018, potrivit căruia Morari Grigore, nu și-a recunoscut vina și a refuzat să facă declarații (f.d. 22); 6 - procesul-verbal de audiere a martorului Pahomi Ion din 12.10.2018, prin care acesta a comunicat despre circumstanțele cunoscute vizavi de infracțiune (f. d. 27); - procesul-verbal de ridicare din 12 octombrie 2018, prin care s-a fixat ridicarea de la cet. Pahomi Ion a înregistrărilor video efectuate cu camera de bord a automobilului personal de model „Tayota” la data de 21 septembrie 2018 (f. d. 29); - fișierului video cu o durată de 6 minute 25 secunde, înscris pe un suport informațional CD- R, 700 MB, la vizualizarea acestuia, se observă în imaginile video care sunt înregistrate de la un dispozitiv fixat în interiorul unui automobil, care se deplasează pe traseul R-6 Chișinău-Orhei, în minutul 4 și 19 secunde, cum un automobil de model „Xxxxx”, deplasîndu-se pe contrasens, întretaie linia discontinuă care desparte traseul în două și se deplasează spre direcția sat. Peresecina, r-nul Orhei, iar de la minutul 5 și 2 secunde se observă cum automobilul „Merdeces”, cu numerele de înmatriculare XXXXX, stopează în fața altui automobil din care a ieșit șoferul și se apropie de acel automobil, cu numerele de înmatriculare XXXXX, în care aplică o lovitură cu pumnul în geamul din partea șoferului, după care se urcă în automobil, întretaie linia discontinuă, facînd virare la slînga, deplasîndu-se spre direcția mun. Chișinău, (f. d. 30); - ordonanța de recunoaștere și de anexare a unui disc CD-R, cu mărimea de 700 MB, pe care este înscris un fișier video, drept corp delicte la cauza penală din 12.10.2018. (f. d. 32); - procesul-verbal de audiere a învinuitului Morari Grigore din 20.10.2018, potrivit căruia acesta a recunoscut integral vina în faptele incriminate, însă la moment și-a rezervat dreptul de a face declarații (f.d. 38). Reieșind din cele relatate, instanța de apel a considerat că, instanța de fond corect a constatat că, prin acțiunile sale inculpatul Morari Grigore a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 287 alin. (1) Cod penal. De asemenea, instanța de apel a menționat că, instanța de fond a argumentat deplin poziția adoptată, cât din punct de vedere a cercetării în ansamblu a circumstanțelor cauzei, cît și din punct de vedere a prevederilor legale. Cercetând materialele cauzei, audiind participanții la proces, instanța de apel a reținut că în acțiunile inculpatului Morari Grigore din data de 21 septembrie 2018 se demonstrează cu certitudine componența de infracțiune, prevăzută de art. 287 alin. (1) Cod penal, pe semnele: huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de amenințarea cu aplicarea violenței asupra persoanelor precum și a acțiunilor care, prin conținutul lor se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, iar aceasta presupune existența următoarelor elemente constitutive: Obiectul juridic special al infracțiunii prevăzute la art. 287 alin. (1) Cod penal, care are un caracter complex în ipoteza în care această infracțiune se exprimă în acțiuni care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor sau de amenințare cu aplicarea unei asemenea violențe. În ipoteza în 7 cauză, obiectul juridic principal îl constituie relațiile sociale cu privire la ordinea publică apărate împotriva infracțiunii de huliganism, iar obiectul juridic secundar îl formează relațiile sociale cu privire la integritatea corporală, sănătatea persoanei. Obiectul material al infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(1) Cod penal este prezentat de corpul persoanei. Latura obiectivă a infracțiunii prevăzută de art.287 alin. (1) Cod penal care constă în fapta prejudiciabilă exprimată prin acțiunile care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor sau de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe și care prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism și obrăznicie deosebită. În speță fapta prejudiciabilă a lui Morari Grigore s-a manifestat prin acțiunea care a încălcat grosolan ordinea publică în trafic, însoțite de aplicarea violenței de către inculpat asupra părții vătămate Coțofană Vasile și acțiunea care, prin conținutul său a stopat automobilul în mijlocul drumului, ulterior a stricat geamul de la automobilul ultimului amenințîndu-l cu diferite cuvinte injurioase, anume prin aceste acțiuni s-a manifestat obrăznicie deosebită. În acest sens, argumentele invocate de către avocatul Serghei Golban, în interesele inculpatului Morari Grigore, în apelul declarat, precum că organul de urmărire penală, cît și instanța de fond greșit a calificat, iar ulterior și condamnat pe Morari Grigore, în baza art. 287 alin. (1) Cod penal, iar, acțiunile ultimului urmau a fi calificate în baza art. 240 alin. (1) Cod Contravențional, deoarece nu a fost demostrată aplicarea violenței sau amenințarea cu violență, nu pot fi reținute, or, potrivit declarațiilor părții vătămate Coțofană Vasile :„ Morari Grigore, l-a ajuns din urmă în față la magazinul alimentar din sat. Peresecina și a început să se deplaseze din partea dreaptă a lui, el (Coțofană) fiind impus să se ferească de el (Morari), a ieșit pe contrasens și a stopat, la ce Morari Grigore a ieșit din mașină a venit la el amenințându-l a lovit în geam care l-a stricat apoi a urcat în mașină și a plecat de la fața locului…”. Totodată, aceste declarații au fost confirmate și de către martorul Absoleamov Vasile, care a declarat că: „ ...Ei s-au deplasat în continuare vreo 300-400 metri și domnul Grigore i-a ajuns, i-a depășit, a oprit mașina brusc în față și a coborât. A mai declarat că, Coțofană Vasile a stopat mașina forțat. Domnul Grigore s-a apropiat, a vorbit violent, a lovit în geamul din stângă, din partea șoferului. Geamul l-a spart, domnul Grigore s-a întors la automobil și a plecat. A nimerit în față și l-a traumat și o sticlă a nimerit în frunte. Ei au tras pe dreapta și au chemat poliția… ”. De asemenea, în cadrul cercetării judecătorești a fost cercetat fișierul video cu o durată de 6 minute 25 secunde, înscris pe un suport informațional CD-R, 700 MB, la vizualizarea acestuia, se observă în imaginile video care sunt înregistrate de la un dispozitiv fixat în interiorul unui automobil, care se deplasează pe traseul R-6 Chișinău-Orhei, în minutul 4 și 19 secunde, cum un automobil de model „Xxxxx”, deplasându-se pe contrasens, întretaie linia discontinuă care desparte traseul în două 8 și se deplasează spre direcția sat. Peresecina, r-nul Orhei, iar de la minutul 5 și 2 secunde se observă cum automobilul „Xxxxx”, cu numerele de înmatriculare XXXXX, stopează în fața altui automobil din care a ieșit șoferul și se apropie de acel automobil, cu numerele de înmatriculare XXXXX, în care aplică o lovitură cu pumnul în geamul din partea șoferului, după care se urcă în automobil, întretaie linia discontinuă, făcând virare la slînga, deplasîndu-se spre direcția mun. Chișinău”. Instanța de apel a constatat că, legătura cauzală dintre cele constatate prin fișierul video cu o durată de 6 min. 25 secunde și fapta comisă de către inculpat se confirmă prin ansamblul de probe anexate la materialele cauzei și prin plîngerea lui Coțofană Vasile din 21.09.2018, privind identificarea și tragerea la răspundere a șoferului automobilului Xxxxx galben, care i-a deteriorat geamul de la ușa automobilului, prin ce i-a cauzat o daună în sumă de 1000 lei (f. d. 7), fiind descrise circumstanțele în care a fost comisă infracțiunea. Instanța de apel a menționat că, nu pot fi reținute alegațiile expuse în apelul declarat de către avocatul Serghei Golban, precum că, inculpatul nu intenționa să spargă geamul automobilului și nu a putut să prevadă că de la o simplă lovitură cu palma, geamul se va strica, prin urmare, crede că geamul deja era cu defecte, or, aceste argumente nu și-au găsit confirmarea, deoarece din declarațiile părții vătămate se constată că, inculpatul Morari Grigore a lovit cu pumnul în geam, dar nu cu palma, odată ce a lovit, înseamnă că avea astfel de intenție, iar defectele geamului nu au fost confirmate cu nici un fel de probe, iar astfel de solicitări, de a fi constatată starea geamului pînă la lovitură, din parte apărții apărării nu au fost solicitate, în cadrul urmăririi penale, sau a cercetării judecătorești. Mai mult ca atât, inculpatul după ce a spart geamul de la automobilul părții vătămate, s-a urcat la volanul automobilului său și a părăsit locul faptei, dar nu a sesizat organele poliției pentru a fi constatat faptul că, a fost numit cu cuvinte necenzurate și amenințat cu aplicarea violenței și a violului, prin urmare aceste argumente sunt apreciate crtitic, or, partea vătămată l-a numit cu cuvinte necenzurate, în urma încălcării regulilor de circulație rutieră de către inculpatul Ciobanu Grigore. Instanța de apel a constatat că, inculpatul, considerându-se afectat într-un drept prevăzut de lege, nu a contestat legalitatea actelor procedurale îndeplinite nici de către organul de urmărire penală în modul și termenul stabilit de lege, precum și, la finisarea urmăririi penale și luarea de cunoștință cu materialele cauzei, nu a avut nici o obiecție asupra actelor menționate, prezumându-se că acestea sunt legale. Astfel, argumentele invocate de către inculpat și avocatul inculpatului în ceea ce privește că cele invocate de procuror nu corespund stării de fapt, și organul de cercetare penală a ignorat prevederile legale obligatorii prin faptul că nu au fost prezentate probe concludente și pertinente în vederea demonstrării vinovăției inculpatului, nu sunt plauzibile și poartă caracter declarativ, urmând a fi respinse. Latura subiectivă a infracțiunii se exprimă prin intenție directă, care în speță a fost confirmată prin declarațiile părții vătămate Coțofană Vasile, care indică direct la 9 Morari Grigore ca fiind persoana care l-a agresat, și declarațiile martorilor acuzării audiați. Subiectul infracțiunii este persoana fizică responsabilă care la momentul săvîrșirii infracțiunii a împlinit vîrsta de 16 ani, criterii care sunt întrunite pe cazul dat. Totodată, instanța de apel a combătut argumentul invocat de inculpat în apelul declarat precum că învinuirea adusă inculpatului Morari Grigore nu și-a găsit confirmarea, or, de către instanța de fond au fost apreciate toate probele coroborate în ansamblu din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, iar versiunea apărării nu și-a găsit confirmare. Prin urmare, argumentele precum că, organul de urmărire penală, cât și instanța de fond a supra-apreciat gradul prejudiciabil al acțiunilor lui Morari Grigore, pentru a-l putea atrage la răspundere penală, instanța de apel nu le-a reținut, deoarece având în vedere starea de fapt reținută pe baza declarațiilor părții vătămate, martorilor, precum și a CD-lui anexat la materialele cauzei cercetate în instanța de fond și verificate în ședința instanței de apel, se constată că fapta incriminată inculpatului a fost săvârșită de acesta. Alegațiile apărării precum că instanța de judecată urma să aprecieze critic declarațiile însăși ale părților vătămate, care sunt contradictorii și dubioase, și nu declarațiile inculpatului care au fost întotdeauna veridice și stabile nu au fost reținute de instanța de apel, or poziția inculpatului care pledează nevinovat are un caracter declarativ, iar circumstanțele relatate de inculpat nu au fost dovedite prin probe pertinente și concludente cazului, totodată fiind în contradicție cu rezultatele probele administrate la dosar. Astfel, argumentele invocate de apărare în apelul declarat precum că instanța de judecată urma să dea o apreciere critică declarațiilor părților vătămate, instanța de apel nu le-a reținut, acestea fiind veridice, pertinente și concludente, coroborând între ele și fiind susținute și confirmate prin declarațiile martorilor Absoleamov Vasile, Ciobanu Malvina, înregistrarea video ridicată de la Pahomi Ion, acestea fiind consecvente, completându-se reciproc, date sub jurământ, fiind avertizați de răspundere penală pentru declarații false, iar temei de a nu crede acestor declarații instanța de judecată nu are. Tot aici, în combaterea argumentelor invocate de apărare, instanța de apel a reținut declarațiile martorului Ciobanu Malvina care a declarat că: „…când Morari a urcat în mașină avea o stecluță în palmă la un deget. S-a auzit că a deteriorat geamul mașinii părții vătămate”. În acest sens, instanța de apel a menționat că nerecunoașterea vinovăției de către inculpat, se apreciază de instanță drept metodă de apărare, ca încercare de a se eschiva de la răspunderea penală, folosindu-se de dreptul lui procesual de a nu recunoaște vina. Instanța de apel nu a reținut afirmațiile inculpatului din apel privind faptul că învinuirea adusă inculpatului Morari Grigore în baza art.287 alin.(1) Cod penal nu și- 10 a găsit confirmare, deoarece probele cercetare în ședința instanței de fond, recercetate în ședința instanței de apel au fost analizate în ansamblu prin prisma art. 101 Cod de procedură penală din punct de vedere al coroborării lor. Astfel, sânt pertinente, concludente, utile și veridice probele puse la baza condamnării inculpatului Morari Grigore, cercetate suplimentar în cadrul ședinței instanței de apel. În acest context, instanța de apel a menționat că nu există temei pentru a le da o nouă apreciere, instanța de apel fiind solidară cu concluziile primei instanțe privind aprecierea probelor puse la baza sentinței de condamnare. Totodată, instanța de apel a considerat că la determinarea tipului și măsurii de pedeapsă, instanța de fond a ținut cont de prevederile art.75-77 Cod penal adică, de pericolul social al crimei comise de Morari Grigore, de gravitatea infracțiunii comise care se califică ca mai puțin gravă. În acest sens, instanța de apel a reținut că, instanța de fond, la stabilirea pedepsei a ținut cont de întreg spectru de circumstanțe, și anume de atitudinea acestuia față de cele săvârșite. Or, legalitatea pedepsei impune instanței obligația de a stabili pedeapsa în limitele fixate în Partea Specială și în strictă conformitate cu dispozițiile Părții Generale a Codului penal. Iar individualizarea pedepsei constă în obligația instanței de a stabili măsura pedepsei concrete infractorului, necesară și suficientă pentru realizarea scopurilor legii penale și pedepsei penale. Ca concluzie asupra celor etalate, instanța de apel a remarcat că la individualizarea pedepsei, instanța de fond a ținut cont de cele trei principii care urmează a sta la baza individualizării pedepsei, sancțiunea aplicată inculpatului, Morari Grigore, fiind legală, echitabilă și individualizată. Instanța de apel a constatat că, acțiunile inculpatului, Morari Grigore, au fost încadrate în baza art.287 alin.(1) Cod penal pentru care legea penală, în vigoare la momentul comiterii infracțiunii, prevedea pedeapsa sub formă de amendă în mărime de la 550 la 1050 unități convenționale sau muncă neremunerată în folosul comunității de la 180 la 240 de ore, sau cu închisoare pînă la 3 ani, iar din interpretarea sistemică a prevederilor art. 287 alin.(1) Cod penal și art. 16 alin.(4) Cod penal infracțiunea incriminată inculpatului se califică ca infracțiune mai puțin gravă. În conformitate cu prevederile art. 76, 77 Cod penal, careva circumstanțe agravante sau atenuante în privința inculpatului, Morari Grigore, nu au fost reținute. De asemenea la stabilirea tipului și mărimii pedepsei, instanța de judecată corect a luat în considerare gradul și caracterul pericolului social al faptei, și anume faptul că a comis o infracțiune mai puțin gravă, motivul și scopul celor comise, personalitatea inculpatului și anume că se caracterizează pozitiv și anterior nu a fost condamnat, caracterul prejudiciabil și mărimea daunei cauzate, circumstanțele ce atenuează sau agravează răspunderea și influența pedepsei asupra corectării inculpatului. 11 În astfel, de circumstanțe, instanța de apel a reținut că, instanța de fond motivat a stabilit categoria și măsura de pedeapsă, relevînd în cuprinsul sentinței circumstanțele cauzei, persoana inculpatului și, în așa mod, corect a concluzionat că atingerea scopului pedepsei se v-a asigura prin aplicarea pedepsei cu amendă în limitele minime prevăzute de sancțiunea normei incriminate. Astfel, instanța de apel a concluzionat că scopul prestabilit al legii penale privind corectarea și reeducarea inculpatului, Morari Grigore, va fi pe deplin atins, doar prin menținerea pedepsei sub formă de amendă, în limitele stabilite de prima instanță, or, aplicarea unei altei pedepse, nu va fi nici rațională și nici proporțională acțiunilor comise de către acesta. În atare situație, starea de fapt și de drept constatată de prima instanță concordă cu circumstanțele stabilite și probele administrate, relevate în cuprinsul sentinței. Sentința cuprinde elementele definitorii condamnării, prevăzute de articolul 394 alin.(1) și (2) Cod de procedură penală.

Împotriva deciziei instanței de apel a declarat recurs ordinar avocatul Golban Serghei în numele inculpatului, prin care indicînd temeiul prevăzut de art. 427 alin.(1) pct.8) Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei atacate, cu pronunțarea unei noi hotărîri prin care inculpatul Moraru Grigore să fie achitat pe motiv că în acțiunile lui nu se întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii imputate. În motivarea cererii de recurs recurentul a indicat motive similare ca și în cererea de apel, descrisă la pct. 3 al prezentei decizii, suplimentar invocînd că: - inițial, în interviul făcut la postul de televiziune Pro TV, în aceeași seară Coțofană V. nu a comunicat că Morari G. s-ar fi exprimat cu cuvinte necenzurate s-au l-ar fi amenințat cu aplicarea violenței, iar ulterior, fiind ghidat de terțe persoane, a menționat acest fapt cu scopul ca acțiunile lui Morari G. să cadă sub incidența infracțiunii prevăzută de art.287 alin.(l) Cod penal; - astfel exprimarea cu cuvinte necenzurate și amenințarea cu aplicarea violenței din partea lui Morari G. nu au avut loc și declarațiile lui Coțofană V. în acest sens urmau ar fi apreciate critic; - Morari G. nu a dorit, nu a prevăzut și nu putea să prevadă ca de la o simplă lovitură cu palma, putea fi stricată stecla de la ușa automobilului. Probabil aceasta avea defecte. - în odonanța de punere sub învinuire, în sentință și în decizie se menționează că Morari G. a stricat sticla prin aplicarea unei lovituri cu pumnul. Acest fapt este combătut prin mărturiile lui Morari G. care a declarat că a lovit cu palma, precum și prin declarațiile martorului Ciobanu M.care a comunicat că Morari G. avea în palma sângerată înfipt un ciob de sticlă; - în cazul aplicării loviturii cu pumnul, Morari G. urma să-și cauzeze leziuni în partea exterioară a mânii dar nu în palmă; - însăși Coțofană V. a declarat că nu știe cu ce a fost stricat geamul; 12 - în această parte, sentința și decizia instanțelor de judecată sunt bazate pe presupuneri urmărind scopul de a agrava situația inculpatului și de a califica acțiunile lui ca fiind intenționate pentru a fi apreciate ca obrăznicie deosebită; - instanța de apel nu a cercetat și nu a verificat probele administrate, limitându- se doar la solicitarea părților care au enumerat probele care urmează a fi cercetate. Astfel în instanța de apel au fost verificate doar declarațiile inculpatului.

Pe marginea recursului a declarat referință procurorul prin care a solicitat inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat, din motiv că instanța de apel în strictă conformitate cu prevederile art. 100-101 Cod de procedură penală, a dat apreciere întregului sistem de probe, corespunzător just a ajuns la concluzia menținerii sentinței instanței de fond de condamnare a lui Morari Grigore în baza art. 287 alin. (1) Cod penal.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar în raport cu materialele dosarului și motivele invocate, Colegiul penal decide asupra inadmisibilității acestuia din următoarele considerente. Potrivit art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanța de fond ori de apel. Recurentul a invocat temeiul prevăzut de art. 427 alin.(1) pct.8) Cod de procedură penală, potrivit căruia hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când nu au fost întrunite elementele infracțiunii. Analizând temeiul dat în raport cu motivele invocate în recursul declarat, Colegiul penal constată că acesta nu și-a găsit confirmare. După cum rezultă din conținutul recursului declarat de avocatul Golban Serghei, autorul acestuia nu este de acord cu condamnarea inculpatului pe art. 287 alin. (1) Cod penal, considerând că lipsesc probe care ar confirma vinovăția lui în săvârșirea infracțiunii imputate, solicitând să fie achitat inculpatul Morari Grigore, pe motiv că în acțiunile lui lipsesc elementele constitutive ale infracțiunii imputate, nefiind dovedită vinovăția inculpatului în comiterea faptei incriminate, considerînd că a comis contravenția prevăzută de art. 240 alin. (1) Cod contravențional. La acest capitol Colegiul penal menționează că, sub aspectul situației de „neîntrunire a elementelor infracțiunii”, se înțeleg acele cazuri când s-a produs condamnarea persoanei, însă acțiunile acesteia nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii respective (persoana nu este subiect al acestei infracțiuni, lipsește latura obiectivă sau subiectivă, sau legătura cauzală dintre acestea). Colegiul constată că, instanța de apel, judecând cauza, a cercetat nemijlocit, sub toate aspectele probele prezentate de părți, a audiat inculpatul, a cercetat materialele administrate de organul de urmărire penală, pe care le-a apreciat în mod obiectiv, ce au format convingerea instanței că vinovăția inculpatului Morari Grigore în săvîrșirea infracțiunii imputate a fost dovedită integral. 13 Instanța de apel, respectând prevederile art.414 Cod de procedură penală, a supus unei verificări minuțioase toate probele administrate în cauză, le-a dat o apreciere justă, din punct de vedere al pertinenței și concludenții, și a conchis asupra vinovăției lui Morari Grigore în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal. Din conținutul deciziei rezultă că această concluzie a fost bazată pe cumulul de probe cercetate în ședința instanței de apel, inclusiv declarațiile părții vătămate Coțofană Vasile, martorilor Absoleamov Vasile, Ciobanu Malvina și inculpatul Morari Grigore, precum și pe probele scrise, care au fost obiectiv apreciate, analizate conform prevederilor art.101 Cod procedură penală (f.d.140 – 147). Probele indicate sunt detaliat descrise în decizia instanței de apel, care au fost examinate complet și obiectiv, fiind corect apreciate de instanța de apel, nu prezintă temei de îndoială și direct indică la comiterea de către inculpatul Morari Grigore a infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(1) Cod penal, vinovăția căruia a fost dovedită cu certitudine și fără echivoc. Astfel, în cauză au fost stabilite toate elementele componente ale infracțiunii imputate inculpatului Morari Grigore, inclusiv vinovăția acestuia, iar argumentele recurentului, precum că faptele lui nu întrunesc elementele infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(1) Cod penal, sunt neîntemeiate și contravin actelor cauzei, instanța de apel și-a motivat eficient soluția, respingînd versiunea apărării privind nevinovăția inculpatului (pct.51-74 din decizie). Argumentele apărării precum că, „din înregistrarea video efectuată fără autorizarea judecătorului de instrucție, de o persoană neîmputernicită, fără folosirea tehnicii speciale din dotarea organelor abilitate cu împuterniciri de a efectua înregistrări video, se observă că Morari G. de câteva ori a trecut peste linia longitudinală dublă, marcaj ce delimitează benzile de circulație pe sens opus, prin ce a comis contravenție prevăzută de art.240 alin.(1) Cod contravențional.”, Colegiul penal le consideră neîntemeiate și declarative, care nu au un careva suport și contravin probelor cercetate în cadrul procesului penal și sunt invocate cu scopul de a evita răspunderea penală a inculpatului Morari Grigore pentru infracțiunea prevăzută de art. 287 alin. (1) Cod penal, or, potrivit declarațiilor părții vătămate Coțofană Vasile, date sub jurămînt, fiind avertizat de răspundere penală, conform art. 313 Cod penal, care au fost aceleași pe tot parcursul judecării cauzei, acesta a declarat că: „ Morari Grigore, l-a ajuns din urmă în față la magazinul alimentar din sat. Peresecina și a început să se deplaseze din partea dreaptă a lui, el fiind impus să se ferească de el, a ieșit pe contrasens și a stopat, la ce Morari Grigore a ieșit din mașină a venit la el amenințându-l a lovit în geam care l-a stricat apoi a urcat în mașină și a plecat de la fața locului…” (f.d. 67). Totodată, Colegiul reține contradictoriu argumentul avocatului precum că lovitura a fost aplicată cu palma, dar nu cu pumnul, or acest argument a fost verificat și 14 motivat respins de instanța de apel în pct.59 din decizie, fiind excluse orice dubii privind vinovăția inculpatului în comiterea huliganismului. Colegiul penal reține, că instanța de apel, întemeiat a dat apreciere critică declarațiilor inculpatului, considerîndu-le drept intenția acestuia de a se eschiva de răspundere penală, or, acestea au fost combătute prin cumulul de probe cercetate în ședința de judecată în apel, fiind apreciate toate probele coroborate în ansamblu din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor. Prin urmare, concluziile și motivările instanțelor judecătorești inferioare referitor la vinovăția inculpatului Morari Grigore sunt legale și întemeiate. Colegiul penal mai reține că versiunea apărării și declarațiile inculpatului precum că, acesta n-a comis infracțiunea imputată sunt nefondate și se combat prin probele cercetate și apreciate în instanța de apel și în special prin înregistrarea video ridicată de la Pahomi Ion, (f.d. 30), de unde se arată că „de la minutul 5 și 2 secunde se observă cum automobilul „Xxxxx”, cu numerele de înmatriculare XXXXX, stopează în fața altui automobil din care a ieșit șoferul și se apropie de acel automobil, cu numerele de înmatriculare XXXXX, în care aplică o lovitură cu pumnul în geamul din partea șoferului, după care se urcă în automobil, întretaie linia discontinuă, făcînd virare la slînga, deplasîndu-se spre direcția mun. Chișinău”. Colegiul penal reține că, instanța de apel s-a expus pe larg asupra argumentelor invocate în instanța de apel de către avocatul Golban Serghei în numele inculpatului, aplicând legislația pertinentă speței, cu interpretarea justă a ei, recursul, în situația respectivă, este declarativ și contravine faptelor cauzei, stabilite și expuse exhaustiv, și analizate corespunzător de către instanța de apel, conform art.414 Cod de procedură penală, care s-a pronunțat argumentat și detaliat asupra lor. Argumentele recurentului nu-și găsesc suport în situația de drept statuată în cauză, dat fiind că instanța de apel a respectat prevederile normelor penale și procesual penale, pronunțând o decizie legală și întemeiată. Consecvent, Colegiul penal menționează că reiterarea de către instanța de recurs a alegațiilor instanței de apel în partea contestată de către recurent, în contextul expus, este inoportună or, Colegiul penal le consideră legale și întemeiate. În sensul celor invocate, Colegiul penal va ține seama și de jurisprudența CEDO, și nu va impune o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință soluția dată de instanțele de fond, dat fiind că, în cazul în care acestea și-au motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției acestor instanțe (hotărârea CtEDO Garcia Ruis vs Spania, Helle vs Finlanda), din care motiv, fără a reitera întreaga motivare a instanțelor de fond, pe care și-o însușește sub aspectul stării de fapt și de drept reținute, conchide asupra existenței faptei și vinovăției inculpatului Morari Grigore. 15 Complementar, Colegiul menționează că temeiul invocat de recurent, privind modul de apreciere a probelor, nu se încadrează în cele prevăzute de art.427 alin.(1) Cod de procedură penală. Aprecierea probelor de către instanțele de fond poate să fie recunoscută ca o eroare gravă de fapt și reținută de instanța de recurs, doar în cazul unor expuneri denaturate - ce nu corespund conținutului faptic a probelor, sau neluarea în considerare a acestora. Coroborând cele expuse, Colegiul penal apreciază că, în fapt, decizia instanței de apel corespunde tuturor prevederilor art.394 Cod de procedură penală, este bine argumentată, motivată, fiind legală și întemeiată, și astfel nu se constată vreo eroare de drept gravă ce ar afecta legalitatea hotărârii judecătorești contestate. Potrivit art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. În baza celor expuse, Colegiul penal conchide că temeiul invocat de către avocatul Golban Serghei în numele inculpatului Morari Grigore nu este aplicabil din punct de vedere al prezenței erorilor de drept, care ar da temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării hotărârii contestate și, potrivit legii, se dispune inadmisibilitatea recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Golban Serghei în numele inculpatului Morari Grigore, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 16 octombrie 2019, în cauza penală privindu-l pe Morari Grigore Xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 04 mai 2020. Președinte Timofti Vladimir Judecătorii Cobzac Elena Țurcan Anatolie 16