1ra-1045/2019 — art. 287 al. 2 lit. b CP

Prima instanță: 13.01.2016- 23.01.2018;

Instanța de apel: 24.09.2018 - 24.01.2019;

Instanța de recurs: 12.04.2019 - 12.06.2019. Asupra admisibilității recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal, C O N S T A T Ă : 1. Prin sentință Judecătoriei Orhei (sediul Central) din 23 iunie 2018, Caraman Ion a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, și i s-a stabilit pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 1 (unu) an, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Acțiunea civilă depusă de către Macari Petru, Macari Gheorghe și Macari Tamara a fost admisă parțial. S-a dispus încasarea de la Caraman Ion suma în beneficiul lui Macari Petru, prejudiciului moral în mărime de 5 500 (cinci mii cinci sute) lei, în rest, pretenția privind încasarea prejudiciului moral în mărimea diferenței de 9500 (nouă mii cinci sute) lei, și pretenția privind încasarea cheltuielilor de transport în sumă de 220 (două sute douăzeci) lei, s-au respins, ca neîntemeiate. S-a dispus încasarea de la Caraman Ion, în beneficiul lui Macari Gheorghe, suma prejudiciului moral în mărime de 5000 (cinci mii) lei, în rest, pretenția privind încasarea prejudiciului moral în mărimea diferenței de 10 000 (zece mii) lei, și pretenția privind încasarea cheltuielilor de transport în sumă de 220 (două sute douăzeci) lei, s-au respins, ca neîntemeiate. S-a dispus încasarea de la Caraman Ion, în beneficiul lui Macari Tamara, suma prejudiciului moral în mărime de 5 000 (cinci mii) lei și cheltuielile pentru asistența juridică în mărime de 350 (trei sute cincizeci) lei, în rest, pretenția privind încasarea 1 prejudiciului moral în mărimea diferenței de 10 000 (zece mii) lei, și pretenția privind încasarea cheltuielilor de transport în sumă de 220 (două sute douăzeci) lei și a cheltuielilor în sumă de 32 (treizeci și doi) lei, pentru copiile xerox ale înscrisurilor anexate la materialele acțiunii civile, s-au respins, ca neîntemeiate. 2. Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că, inculpatul Caraman Ion, la 10.08.2014, în jurul orei 20:00, aflându-se în strada satului Step- xxxxx, aflîndu-se în preajma gospodăriei familiei Macari, acționând împreună cu alte persoane necunoscute organului de urmărire penală, încălcând grosolan ordinea publică, fără pricină, din intenții huliganice, în prezența mai multor persoane, urmărind manifestarea bravurii sale și a forței grosolane, i-a îmbrâncit pe Macari Tamara și Macari Ion, iar față de Macari Petru și Macari Gheorghe i-a fost aplicate câteva lovituri cu pumnii și picioarele peste cap și corp, în rezultat la ce i-a cauzal lui Macari Petru leziuni corporale ușoare cu dereglarea sănătății de scurtă durată sub formă de edem pe cap; excoriații pe față cotul și genunchiul drept; echimoză pe pavilionul auricular stâng, inclusiv cauzându-i-i cet. Macari Tamara vătămări corporale neînsemnate sub formă de excoriații pe genunchiul stâng pe față, și cet. Macari Gheorghe - vătămări corporale neînsemnate sub formă de edem și tumefiere pe cap, plagă pe mucoasa buzei superioare; excoriații pe umărul sting, regiunea scapulară, regiunea sacrală și cotul drept. Fapta constatată de prima instanță a fost calificată în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Codul penal, huliganismul, după indicii calificativi acțiunile intenționate, care încalcă grosolan ordinea publică, însoțită de aplicarea violenței asupra persoanelor, acțiuni săvârșite de mai multe persoane. 3. Sentința, menționată, a fost atacată cu apel de către părțile vătămate Macari Рetru, Macari Tamara și Macari Gheorghe și de către inculpatul Caraman Ion. 3.1 În apelul declarat părțile vătămate au solicitat casarea sentinței Judecătoriei Orhei din 23 iunie 2018 și adoptarea unei noi sentințe prin care să fie admisă integral acțiunea civilă și anume: încasarea din contul cet. Caraman Ion în beneficiul lui Macari Тamara, Macari Gheorghe și Macari Рetru a prejudiciului moral în sumă de 45 000 lei, adică a câte 15 000 pentru fiecare, a cheltuielilor de transport în sumă de 220 lei, a tuturor cheltuielilor de judecată pe care le vor suporta pe parcursul examinării prezentei cauzei penale, adică 350 lei pentru cheltuieli de asistență juridică, și 32 lei pentru copiile xerox ale înscrisurilor anexate la acțiunea civilă, în beneficul lui, Macari Tamara și 300 lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică pentru întocmirea cererii de apel. Stabilirea pedepsei cu închisoare pe un termen de 2 ani și 6 luni în privința lui Caraman Ion. În susținerea cererii părțile vătămate au invocat că au dovedit suferința morală suportată și anume, în ciuda faptului că fapta a fost comisă în 2014, intimatul niciodată nu a fost la noi să își ceară scuze pentru cele comise. Mai mult ca atât, i-a făcut de rușine, și atunci când se întâlnea în sat îi lua în derâdere. Soțul lui Macari Tamara a suferit și el, iar acest caz i-a agravat starea de sănătate și la data de 27.05.2015 a decedat. Macari Tamara a rămas văduvă cu doi feciori pe care urmează să îi ajut să se realizeze în viață. Și decesul soțului dar și acest caz au traumat-o 2 enorm. Tratamentele de liniștire pe care le-a primit, Macari Tamara, continuă să le primească și în prezent, este foarte neliniștită și agitată. Caraman Ion le-a cauzat suferințe psihice și fizice enorme, iar suma de 15 000 lei cu titlu de prejudiciu moral pentru fiecare din noi, este una rezonabilă, justificată, și le-ar putea aduce satisfacție echitabilă, pentru suferințele cauzate pe care le-au avut în rezultatul infracțiunii. Instanța a menționat că nu a fost efectuat vreun raport de evaluare psihologică în privința lor, motiv pentru care a admis acțiunea doar parțial, însă ei nu dispune de resurse financiare suficiente pentru a efectua acest raport de evaluare. În ceea ce privește suma de 220 lei cheltuielile de transport suportate de către ei, au anexat costul biletului tur-retur Step-Soci -Orhei, inclusiv prezentările acestora la ședințele de judecată, apoi adresările lui Macari Tamara la medic la Spitalul Raional Orhei fiind anexate extrase din carnetul medical. Deci, aceste cheltuieli sunt dovedite și urmau a fi încasate din contul intimatului în beneficiul lor. Pedeapsa stabilită de către instanța de judecată în privința intimatului, la fel consideră apelanții că este prea ușoară și blândă, și necesar ar fi fost ca instanța să stabilească doi ani și jumătate, la fel cum a solicitat procurorul. Această pedeapsă, poate l-ar face să înțeleagă gravitatea faptelor sale. În legătură cu faptul că am suportat din nou cheltuieli de asistență juridică în sumă de 300 lei pentru întocmirea cererii de apel și consultații pe marginea acestei căi de atac, solicit și acestea să fie încasate din contul intimatului în favoarea lui Macari Tamara. 3.2 În apel inculpatul a solicitat casarea sentinței judecătoriei din 23.06.2018 prin care a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 al. 2 lit. b) Cod penal cu pronunțarea unei noi hotărâri cu achitarea sa. În susținerea apelului, inculpatul a invocat că, examinarea cauzei din motive obiective a durat exagerat de mult timp, și nu că s-a tergiversat examinarea lui, dar din câte știe judecătoarea a fost bolnavă timp îndelungat și nu a putut examina cauza penală, în această perioadă de aproape 4 ani din momentul comiterii infracțiunii el nu a putut sta în Moldova să aștepte examinarea cauzei deoarece nu are un loc stabil și permanent de lucru. Perioada examinării cauzei a fost mult prea mare ca să fie permanent în Moldova, iar venirea la fiecare ședință de judecată îi era foarte și foarte costisitoare. Din această cauză nu a avut posibilitate de a se afla în Moldova. El l-a lovit numai pe Macari Petru, cu care era în relații ostile. Cet. Macari Petru a fost deținut în penitenciarul nr. 17 din Rezina și fiind acolo către locuitorul s. Mitoc, Dumitru l-a ponegrit, l-a numit cu cuvinte murdare și necenzurate, fără nici un motiv. Pentru a clarifica motivele și cauzele numirii sale cu cuvinte injurioase și murdare de către Macari Petru s-a și dus la el să discute asupra acestui fapt. Discuția s-a transformat într-o bătaie, aplicându-se reciproc lovituri unul altuia, numai că inculpatul nu s-a plâns la organele de drept, iar cet. Macari Petru a depus plângere și a insistat intentarea cauzei penale. Cu părere de rău nu a avut posibilitate ca să fie la ședințele de judecată și să expună fapta în realitate, cauzele disputei lor și a bătăii, iar cet. Macari Petru a expus-o în favoarea lui. Chiar și unul din părțile vătămate o perioadă a lipsit de la ședințele de judecată, dat fiind faptul că a fost în Federația Rusă la lucru sezonier. 3 Indică apelantul că, pe Gheorghe și Tamara Macari nu i-a atins și nu i-a lovit, astfel nu le-a provocat leziuni corporale. De unde ei au leziuni corporale el nu cunoaște. Astfel în acțiunile sale nu sunt componentele infracțiunii prevăzute de art. 287 al. 2 lit. b ) Cod penal, deoarece el cu Macari Petru erau în relații ostile. Această ipoteză a expus-o din considerentul că cet. Macari Petru l-a numit cu cuvinte murdare și necenzurate, a scornit diferite minciuni despre acesta, iar el a dorit numai ca să discute asupra acestui fapt. Reacția bolnăvicioasă și reacționară a lui Macari Petru a dus la incident și la bătaia între ei.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 24 ianuarie 2019, a fost respins, ca fiind nefondat, apelul declarat de inculpatul Caraman Ion, admis apelul declarat de părțile vătămate Macari Petru, Macari Gheorghe și Macari Tamara, casată sentința Judecătoriei Orhei (sediul Central) din 23 iunie 2018, parțial, în partea pedepsei și în partea acțiunii civile, cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit, pentru primă instanță, prin care Caraman Ion recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute la articolul 287 alin. (2), lit. b) Cod penal, se pedepsește cu închisoare la 3 (trei) ani în penitenciar de tip semiînchis, termenul executării fiind calculat din data reținerii. A fost admisă acțiunea civilă înaintată în procesul penal și dispusă încasarea de la inculpatul Caraman Ion în beneficiul părților vătămate Macari Petru, Macari Gheorghe și Macari Tamara a câte 15 000 (cincisprezece mii) lei, cu titlu de reparare a prejudiciului moral produs prin infracțiune și 352 (trei sute cincizeci) lei, cu titlu de reparare a cheltuielilor judiciare legate de transport și birotică. S-a dispus încasarea de la inculpatul Caraman Ion în beneficiul părții vătămate Macari Tamara 350 (trei sute cincizeci) lei, cu titlu de reparare a cheltuielilor judiciare în legătură cu asistența juridică acordată de avocat. În rest celelalte dispoziții ale sentinței au fost menținute. 4.1 În motivarea soluției adoptate instanța de apel a constatat că, este corectă concluzia primei instanțe privind determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite de inculpat și semnele componenței de infracțiune prevăzute la articolul 287 alin. (2) lit. b) Cod penal în baza probelor administrate în cauză, apreciate în mod corespunzător, și prin următoarele probe: - declarațiile părții vătămate Macari Petru (f.d. 192); - declarațiile părții vătămate Macari Tamara (f.d. 187); - declarațiile părții vătămate Macari Gheorghe (f.d. 193); - declarațiile martorului Lihaciova Tatiana (f. d. 191); - declarațiile martorului Macari Ion; - procesul verbal de confruntare din 22 decembrie 2015, între învinuitul Caraman Ion și partea vătămată Macari Tamara (f.d.77); - procesul verbal de confruntare din 22 decembrie 2015, între învinuitul Caraman Ion și partea vătămată Macari Gheorghe (f. d.79); - procesul verbal de confruntare din 22 decembrie 2015, între învinuitul Caraman Ion și partea vătămată Macari Petru (f. d. 81); - procesul verbal de consemnare a plângerii verbale din 20 august 2014, prin care Macari Petru a solicitat atragerea la răspundere penală a lui Caraman Ion și altor persoane necunoscute, care la data de 10 iulie 2014, l-au agresat fizic pe el, mama acestuia Macari Tamara și pe Macari Gheorghe (f. d. 6); - raportul de expertiză 4 medico-legală nr. 207/D din 17 septembrie 2014 din care rezultă că la Macari Tamara au fost depistate leziuni corporale care se califică ca vătămare corporală neînsemnată (f. d. 15); - raportul de expertiză medico-legală nr. 208D din 17 septembrie 2014 din care rezultă că la Macari Gheorghe au fost depistate leziuni corporale si se califică ca vătămare corporală neînsemnată (f. d. 21); - raportul de expertiză medico-legală nr. 206D din 17 septembrie 2014, la cet. Macari Petru au fost depistate leziuni corporale și se califică ca vătămare corporală ușoară (f. d. 27). Versiunea înaintată de partea apărării, precum că inculpatul nu a comis infracțiunea de huliganism, nu are suport probatoriu, devreme ce probele prezentate în sprijinul învinuirii, administrate și apreciate de primă instanță - relevate în cuprinsul sentinței, verificate în ședința instanței de apel, dovedesc cu certitudine săvârșirea infracțiunii imputate inculpatului. Față de lucrul judecat de primă instanță, s-a constatat motivarea amplă și temeinică a sentinței pronunțate cu privire la procesul de evaluare și apreciere a probelor prezentate de părți în raport cu fapta reținută în sarcina inculpatului, astfel fiind în corespundere cu exigențele articolului 6 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale. Prin urmare, s-au apreciat ca fiind nefondate motivele invocate în apelul inculpatului Caraman Ion, privind nevinovăția sa la săvârșirea infracțiunii constatate prin sentință. Cu privire la motivele invocate în apelul părților vătămate ce vizează mărimea pedepsei cu închisoare stabilită inculpatului, sub aspectul blândeții, s-au apreciat de către instanța de apel, ca fiind fondate, dat fiind că prima instanță n-a acordat deplină eficiență prevederilor articolelor 7, 61 și 75 Cod penal. Soluționând chestiunea cu privire la pedeapsa penală în privința inculpatului Caraman Ion, instanța de apel a solicitat dispozițiile articolelor 7, 61 și 75 Cod penal. De către instanța de apel s-a evidențiat, că inculpatul anterior a intrat în conflict cu legea penală (f. d. 49 verso), a săvârșit prezenta infracțiune care, conform articolului 16 Cod penal, se clasifică ca fiind din categoria celor mai puțin grave, s- a ascuns de la judecarea cauzei în primă instanță cât și în instanța de apel, fiind anunțat în căutare, circumstanțe atenuante nu s-au stabilit. Pe această linie de considerente, întru atingerea scopului prevăzut la articolul 61 alin. (2) Cod penal, față de inculpat este oportun și rezonabil aplicarea pedepsei principale prevăzute de lege - închisoare. Temei legal pentru aplicarea pedepsei mai blânde decât cea prevăzută de lege, precum și pentru suspendarea condiționată a executării pedepsei pe termenul de probațiune - nu s-a constatat, deoarece în cauză nu sânt stabilite circumstanțe excepționale sau alte circumstanțe ce justifică aplicarea prevederilor articolelor 79 și/sau 90 Cod penal. Analizând conținutul sentinței atacate în raport cu apelul părților vătămate, de către instanța de apel s-a observat că prima instanță nu s-a expus motivat asupra acțiunii civile, în partea cuantumului prejudiciului moral produs prin infracțiune. 5 Nu este motivată suficient concluzia instanței de judecată cu privire la mărimea despăgubirilor materiale ale prejudiciului moral cuvenite părților civile, de vreme ce lipsește evaluarea cuvenită a cuantumului despăgubirilor materiale ale prejudiciului moral și nu sunt luate în considerație consecințele infracționale, precum și circumstanțele cauzei, care au influențat considerabil starea psihică și starea sănătății părților vătămate. În atare situație, mărimea prejudiciului moral produs prin infracțiune, stabilită prin sentință, este incomensurabilă cu prejudiciul moral produs părților vătămate de către inculpat. Din lucrările cauzei, cu certitudine instanța de apel a constatat, că în rezultatul infracțiunii săvârșite de inculpat, părților vătămate le-au fost cauzate suferințe psihice și fizice. La evaluarea cuantumului despăgubirilor materiale ale prejudiciului moral se i- a în considerație rezultatele infracționale, care au influențat considerabil starea psihică a părților vătămate, precum și starea sănătății a acestora, care, potrivit: - raportului de expertiză medico-legală nr. 207/D din 17 septembrie 2014 părții vătămate Macari Tamara, în rezultatul infracțiunii, i-a fost cauzată vătămare corporală neînsemnată (f. d. 15); - raportului de expertiză medico-legală nr. 208/D din 17 septembrie 2014 părții vătămate Macari Gheorghe, în rezultatul infracțiunii, i-a fost cauzată vătămare corporală neînsemnată (f. d. 21); - raportului de expertiză medico-legală nr. 206/D din 17 septembrie 2014 părții vătămate Macari Petru, în rezultatul infracțiunii, i-a fost cauzată vătămare corporală ușoară (f. d. 27). Prin urmare, cuantumul prejudiciului moral produs prin infracțiune, în proporțiile corespunzătoare, instanța de apel a dispus încasarea de la inculpat în beneficiul pârților vătămate.

Decizia instanței de apel a fost atacată cu recurs ordinar de către inculpatul Caraman Ion indicând la temeiurile de casare a deciziei pct. 4 și 10 al.1 art. 427 alin.(1) Cod de procedură penală, prin care asolicitata admiterea recursului, casarea sentinței Judecătoriei Orhei din 23 iunie 2018 și a Deciziei Curții de Apel Chișinău din 24 ianuarie 2019 cu dispunerea rejudecării de către instanța de apel, într-un alt complet de judecata. 5.1 În motivarea recursului inculpatul a indicat că, instanța având în vedere faptul lipsei sale în hotarele tarii, a comunicat ca legal l-a citat pentru ședința de examinare, când de fapt nu a fost apreciata anume care din căile legale de citare a fost exercitată, or cunoscând de fapt că sunt plecat peste hotarele țării m-a citat printr-o modalitate care vădit nu poate fi una legală. A comunicat recurentul că, instanța de apel si instanța de fond, au judecat prezenta cauză penală unilateral, fără a avea alte probe decât cele ale părților care sunt interesate în soluționarea cauzei în defavoarea sa, totodată declarațiile sale nu au fost analizate prin prisma legislației. Consideră că, astfel a fost lipsit de drepturile sale procedurale, fără a cunoaște despre data si ora ședinței de judecata, atât in instanța de fond cat și în instanța de apel. 6

La recursul ordinar declarat de către inculpatul Caraman Ion, în conformitate cu prevederile art. 431 alin.(1) pct. 11 Cod procedură penală, procurorul a depus referință, care a pledat pentru inadmisibilitatea recursului, ca fiind vădit neîntemeiat, invocând că, instanțele judecătorești inferioare în strictă conformitate cu normele procesuale, au verificat complet, sub toate aspectele în mod obiectiv circumstanțele cauzei și au dat probelor administrate o apreciere legală din punct de vedere al pertinentei, concludentei, utilității si veridicității lor, iar toate probele în ansamblu- din punct de vedere al coroborării lor, corect ajungând la concluzia despre vinovăția inculpatului, Caraman Ion, în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin.(2) lit. b) Cod penal. Cu referire la argumentul recurentului, privind examinarea de către instanța de apel a cauzei în lipsa acestuia, s-a constatat, că inculpatul Caraman Ion, a cunoscut cu certitudine că în privința sa a fost pornită cauza penală de învinuire în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin.(2) lit. b) Cod penal și care a fost expediată în instanța de judecata, însă acesta folosindu-se abuziv de drepturile sale procesuale, intenționat nu s-a prezentat în ședințele de judecată, ca mai apoi sa fie anunțat în căutare. Totodată, în cadrul ședințelor de judecata inculpatul a fost aparat de avocații Covaș V. și Chirtoacă T. și instanța de fond reieșind din prevederile prevăzute de art. 321 alin.(6) Cod de procedura penala, a examinat cauza in lipsa inculpatului. Mai mult ca atât, indică acuzarea că, în cadrul examinării cauzei penale, de către instanța de fond, au fost respectate drepturile inculpatului prevăzute de normele de procedura penala și a Convenției Europene a Drepturilor Omului.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, ținând cont de opinia procurorului expusă în referință, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia, din următoarele considerente. În conformitate cu art.422 Cod de procedură penală, recursul împotriva deciziilor pronunțate de instanțele de apel se declară în termen de 30 de zile de la data pronunțării deciziei. În speță se constată, că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recurs ordinar în termen. Potrivit dispoziției art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care se constată că este vădit neîntemeiat. Conform art.424 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de recurs ordinar examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate de recurent. Potrivit textului recursurilor se invocă, ca temei de casare a deciziei instanței de apel prevederile art.427 alin.1) pct.4) Cod procedură penală, în sensul că, judecata a avut loc fără participarea inculpatului, când participarea era obligatorie potrivit 7 legii, și pct.10) Cod de procedură penală s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. Analizând materialele dosarului în raport cu temeiul de casare prevăzut la art.427 alin.(1) pct. 4) Cod de procedură penală, invocat de către inculpat, precum că, instanța de apel si instanța de fond, au judecat prezenta cauză penală unilateral, în lipsa sa, Colegiul penal consideră că, argumentul recurentului cu referire la acest temei de casare este neîntemeiat. Or, inculpatul Caraman Ion, cunoscând cu certitudine că în privința sa a fost pornită cauza penală de învinuire în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin.(2) lit. b) Cod penal și care a fost expediată în instanța de judecata, acesta folosindu-se abuziv de drepturile sale procesuale, intenționat nu s-a prezentat în ședințele de judecată, ca mai apoi sa fie anunțat în căutare. Astfel, potrivit materialelor cauzei, și anume procesului verbal al ședinței de judecată inculpatul a fost prezent la ședința din data de 28.01.2016, cauza fiind amânată pentru data de 22.03.2016, fapt pentru care inculpatul a contrasemnat în dovada de înștiințare a părților (f. d. 103-104 vol. I). Potrivit ședințelor de judecată ulterioare inculpatul fiind citat cu aviz de recepție ( f. d. 111 vol. I) în ședințele de judecată nu s-a prezentat. Totodată, potrivit încheierii din 27 mai 2016 a fost dispusă aducerea silită a inculpatului pentru ședința din 08 august 2016, care nu a fost posibilă de executat, deoarece potrivit declarațiilor surorii inculpatului Bulgac Cornelia, din 02 august 2016, (f.d.123, vol. I) acesta era plecat peste hotarele țării, în Federația Rusă. Astfel, rezultă că s-au întreprins măsuri concrete în vederea aducerii silite în ședință a inculpatului, însă având în vedere faptul că această acțiune nu s-a soldat cu succes, instanța de fond, prin încheierea din 23 august 2016 (f.d.153-155, vol. I), a admis demersul înaintat de procuror cu aplicarea față de inculpat a măsurii preventive sub formă de arest preventiv pe un termen de 30 zile, cu anunțarea acestuia în căutare. Potrivit informației Inspectoratului de poliție Orhei nr.9864 din 06.09.2016, în privința lui Caraman Ion a fost pornit dosar de căutare nr.2016270125, fiind întreprinse măsuri operative în vederea stabilirii locului aflării ultimului (f.d.159 vol. I). Deci, instanța a întreprins toate măsurile legale privind prezența inculpatului la ședințele de judecată. Totodată se reține că, și instanța de apel prin încheierea din 18 decembrie 2018 (f.d. 22-24, vol. II) a admis demersul înaintat de procuror cu aplicarea față de inculpat a măsurii preventive sub formă de obligarea de nepărăsire a țării, cu anunțarea acestuia în căutare. Prin urmare, instanțele de fond s-au condus de prevederile art. 321 alin.(2) pct.1) Cod de procedură penală, care prevede că judecarea cauzei în lipsa inculpatului poate avea loc în cazul când inculpatul se ascunde de la prezentarea în instanță. Mai mult ca atât, se reține, că inculpatul a contestat sentința cu apel, în care a indicat că, „ cu părere de rău eu nu am avut posibilitatea să fiu la ședința de judecată și să mă expun” fapt ce confirmă că inculpatul a cunoscut despre parcursul 8 examinării cauzei, însă a preferat a se eschiva de la judecarea cauzei în primă instanță cât și în instanța de apel. Astfel, nu poate fi reținut argumentul inculpatului că, acesta nu a fost citat de a se prezenta în ședința de judecată. Or, potrivit prevederilor art. 319 al. 2 Cod de procedură penală „Partea prezentă la un termen de judecată nu mai este citată pentru termenele ulterioare, chiar dacă va lipsi la vreunul dintre aceste termene”. Astfel, analizând materialele cauzei și hotărârile judecătorești atacate, Colegiul penal nu constată vreo eroare de drept ce ar afecta legalitatea acestora. Decizia instanței de apel cuprinde fondul apelului și temeiurile de fapt și de drept care au dus la respingerea apelului inculpatului cu admiterea apelului procurorului, precum și motivele adoptării soluției, ceea ce se încadrează în prevederile art. 417 Cod de procedură penală. În ce privește temeiul de casare a deciziei instanței de apel prevăzut la art. 427 alin.1) pct.10) Cod procedură penală și indicat în cererea de recurs nu poate fi reținut or, sub acest aspect recursul nu a fost motivat. În consecință, Colegiul penal nu a constatat prezența erorilor de drept invocate de recurent ce ar fi afectat hotărârea atacată sub aspectele contestate, deoarece soluția adoptată de către instanța de apel este legală și întemeiată, urmând a fi menținută, cu dispunerea inadmisibilității recursului declarat, ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu prevederile art.432 alin.(2) pct.2) și 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului ordinar, declarat de către inculpatului Caraman Ion, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 24 ianuarie 2019, în cauza penală privindu-l pe Caraman Ion xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 12 iunie 2019. Președinte Timofti Vladimir Judecătorii Cobzac Elena Țurcan Anatolie 9