ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 17.08.2017

1ra-980/2017 — Art. 201 1 alin. 3 lit. c CP

HOTĂRÂRE
17.08.2017
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
Art. 201 1 alin. 3 lit. c CP
Temei legal
art. 427 alin. 1 pct. 6, 8 CPP
Citează această cauză
1ra-980/2017 — Art. 201 1 alin. 3 lit. c CP (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr. 1ra-980/2017

19 iulie 2017 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

președinte: Ursache Petru,

judecători: Toma Nadejda și Timofti Vladimir,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, declarat de

inculpata Zanoga Marina, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Bălți din 15 februarie 2017, în cauza penală privind-o pe

Zanoga Marina XXXX, născută la

XXXXXX, originară și domiciliată în

or. XXXXXXX, str. XXXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 12.02.2014 – 16.03.2016;

Instanța de apel: 27.04.2016 – 15.02.2017;

Instanța de recurs: 19.05.2017 – 19.07.2017;

Marina a fost recunoscută vinovată de comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 2011 alin. (3) lit. c) Cod penal, fiind condamnată pentru fapta săvârșită cu

pedeapsă de 6 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip închis pentru

femei.

Prin încheierea Judecătoriei Drochia din 16 martie 2016, s-a dispus a

include în dispozitivul sentinței din 16 martie 2016 după alineatul 4, alineatul

cu conținutul: ”acțiunea civilă înaintată de Zanoga Valentina în partea

prejudiciului material urmează a fi admis, însă asupra cuantumului de lăsat

pentru soluționare în procedură civilă. Se încasează din contul lui Zanoga

Marina în beneficiul lui Zanoga Valentina prejudiciului moral în sumă de 80000

(optzeci mii) lei”.

27 octombrie 2013 pe la orele 18:00, fiind în stare de ebrietate alcoolică, în

timp ce se afla la domiciliul comun al ei și soțului Zanoga Eugen, născut la

XXXXXXX, situat în or. XXXXX, str. XXXXXXX nr. XX, în urma unei cerți apărute

între ea și soț, din motiv de răzbunare pentru maltratările pe care le primea

anterior din partea soțului, a luat cuțitul de pe masă, l-a ajuns pe soțul Zanoga

Eugen din urmă în stradă la aproximativ 60 m de la gospodăria lor și i-a aplicat

1

3 lovituri în regiunea cutiei toracice și în umăr, cauzându-i leziuni corporale

grave periculoase pentru viață sub formă de plăgi tăiate înțepate a cutiei

toracice pe stânga, cu lezarea miocardului, peretelui anterior a ventriculului

stâng și pulmonului stâng, care s-au complicat cu tamponada pericardului și

scurgeri de sânge intratoracal pe stânga, care au provocat decesul victimei.

solicitând admiterea apelului, casarea sentinței cu pronunțarea unei noi

hotărâri de achitare.

În motivarea cerințelor apelanta a invocat:

- nu este de acord cu concluzia instanței de judecată prin care a fost

recunoscută vinovată de comiterea infracțiunii incriminate, deoarece a acționat

în stare de legitimă apărare;

- sentința de condamnare nu poate fi bazată pe presupuneri;

- instanța de fond a ignorat prevederile legale, greșit a apreciat probele pe

cauză, pronunțând în privința sa o hotărâre de condamnare care contravine atât

circumstanțelor de fapt ale cauzei, cât și normelor legii procesual penale;

- toate dubiile în probarea învinuirii care nu pot fi înlăturate în condițiile

Codului de procedură penală se interpretează în favoarea bănuitului,

învinuitului, inculpatului;

- recunoașterea de către învinuit a vinei sale ca și oricare altă probă

necesită să fie supusă unui control multilateral și poate fi pusă în baza sentinței

de condamnare, dacă ea a fost confirmată prin alte probe;

- în cadrul urmăririi penale și în instanța de judecată ea a declarat precum

că o perioadă îndelungată de timp a fost permanent agresată de decedatul

Zanoga Eugen, care sistematic a maltratat-o. El făcea abuz de băuturi spirtoase

și fiind în stare de ebrietate a agresat-o fizic, aplica în privința ei violență fizică,

o amenința pe ea și copiii ei cu aplicarea de violență fizică, ei având frică de el,

fapte ce se confirmă prin informația eliberată de Inspectoratul de poliție

Drochia;

- la data de 27 octombrie 2013 a avut loc un conflict cu soțul, în timpul

căruia ultimul s-a exprimat în adresa ei cu cuvinte necenzurate, înjositoare,

ulterior ea fiind maltratată de soț. Într-un moment soțul ei a luat-o pe fiica

Valeria și au ieșit din casă spunând că o să le arate. Ea temându-se de soț și

pentru copil în privința cărui el putea să aplice violență fizică, a luat cuțitul, l-a

ajuns pe el și l-a lovit cu cuțitul cu gândul de a se apăra pe ea și copilul;

- în cadrul examinării cauzei penale a fost dispusă efectuarea expertizei

psihologice legale. Conform concluziei expertului acțiunile cet. Zanoga Marina

au fost urmare a acțiunilor violente din partea lui Zanoga Eugen;

- instanța de fond nu a examinat cauza sub pretextul că fapta a fost

săvârșită de ea în stare de responsabilitate redusă.

a fost admis apelul din alte motive decât cele invocate, cu casarea parțială în

latura civilă a sentinței, casată total încheierea din 16 martie 2016 cu

pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului prevăzut pentru prima instanță

după cum urmează.

A fost încasat de la Zanoga Marina în beneficiul succesorului părții

vătămate Zanoga Valentina prejudiciul moral în sumă de 80000 lei.

2

A fost admisă în principiu acțiunea civilă înaintată de Zanoga Valentina în

partea prejudiciului material, urmând ca asupra cuantumului acestuia să se

expună instanța de judecată în ordine civilă.

În rest au fost menținute dispozițiile sentinței instanței de fond.

inculpatei se confirmă prin următoarele probe:

Volumul I:

– ordonanța de începere a urmăririi penale din 27 octombrie 2013

conform componenței de infracțiune prevăzute de art. 151 alin. (4), art. 2011

alin. (3) lit. c) Cod penal (f. d. 1);

– raport-denunț, întocmit de ofițerul de urmărire penală al IP Drochia S.

Gajiu (f. d. 5);

– comunicare telefonică nr. 4323 din 27 octombrie 2013, adresată IP

Drochia potrivit cărei „pe str. XXXXXX nr. X se afla o persoană cu plagă tăiată în

regiunea pieptului” (f. d. 8);

– procese-verbale de cercetare la fața locului din 27 octombrie 2013 și

planșa fotografică (f. d. 13 - 23);

– ordonanța și proces-verbal de ridicare din 30 octombrie 2013 (f. d. 31 -

32);

– certificat de căsătorie dintre Zanoga Eugeniu și Colesnic Marina (f. d. 42);

– ordonanța de recunoaștere și de anexare a corpurilor delicte la cauza

penală din 20 noiembrie 2013 (f. d. 43);

– ordonanța de recunoaștere și de anexare a corpurilor delicte la cauza

penală din 20 noiembrie 2013 (f. d. 45);

– procesul-verbal de examinare a obiectului din 20 noiembrie 2013 și

planșa fotografică, prin care au fost examinate hainele în care a fost îmbrăcat

Zanoga Eugeniu (f. d. 46 - 48);

– ordonanța de recunoaștere și de anexare a corpurilor delicte la cauza

penală din 20 noiembrie 2013 (f. d. 52);

– proces-verbal din 20 noiembrie 2013 de examinare a obiectului și planșa

fotografică (f. d. 53 - 54);

– ordonanța de recunoaștere și de anexare a corpurilor delicte la cauza

penală din 19 noiembrie 2013 și proces verbal de examinare a obiectului din

19 noiembrie 2013 și planșa fotografică (f. d. 55 - 58);

– cererea de la Zanoga Velentina, prin care solicită de a fi recunoscută în

calitate de succesor al părții vătămate (f. d. 60);

– cererea și ordonanța de recunoaștere în calitate de parte civilă a cet.

Zanoga Valentina, cu indicarea prejudiciului în mărime de 150 000 lei (f. d. 65-

66);

– rezultatele testării cu alcooltester-ul Drager a cet. Zanoga Marina, s-a

stabilit că în aerul expirat se conținea alcool în cantitate de 0,30 mg/l (f. d. 68);

– extras de la cercetarea cadavrului lui Zanoga Eugeniu, concluziile

expertului (f. d. 71);

– proces-verbal din 28 octombrie 2013 de examinare a cadavrului lui

Zanoga Eugeniu și planșa fotografică (f. d. 72 - 77);

– raport de expertiză medico-legală nr. 106 din 28 octombrie 2013, a

cadavrului Zanoga Eugeniu și anexa nr. 1 (f. d. 81 - 84);

3

– raportul de expertiză medico-legală nr. 344 din 29 octombrie 2013, în

privința cet. Zanoga Marina (f. d. 90);

– raport de expertiză medico-legală biologică nr. 1332 din 20 noiembrie

2013 fiind expertizate hainele victimei Zanoga Eugeniu (f. d. 106 - 110);

– raport de expertiză medico-legal nr. 1333 din 20 noiembrie 2013, au fost

expertizate hainele inculpatei Zanoga Marina (f. d. 113 - 115);

– raport de expertiză medico-legal nr. 1334 din 20 noiembrie 2013, a fost

supuse expertizei un cuțit (f. d. 118 - 121);

– proces-verbal de verificare a declarațiilor date de învinuita Zanoga

Marina din 19 noiembrie 2013, cu participarea avocatului Covdii Alexandru și a

expertului legist Balea Valeriu (f. d. 139 - 142);

– act de expertiză psihiatrică nr. 39 a-2014 din 27 ianuarie 2013, efectuată

în condiții de ambulator în privința cet. Zanoga Marina (f. d. 144 - 145);

– date personale despre Zanoga Marina: extras din registrul de Stat al

populației; copia buletinului de identitate; revendicarea potrivit cărei inculpata

Zanoga Marina anterior nu a fost judecată; certificat că nu se afla la evidența

medicului narcolog și psiholog; caracteristică pozitivă (f. d. 157 - 161);

– proces-verbal de prezentare învinuitului a materialelor de urmărire

penală și demersul apărătorului de reîncadrare a acțiunilor, care a fost respins

prin ordonanța din 10 februarie 2014 (f. d. 207 - 208 );

Volumul II:

– acțiunea civilă înaintată de Zanoga Valentina cu indicarea pretențiilor de

ordin material în sumă de 30456 lei și prejudiciul moral în mărime de 120 000

lei, cu anexele la aceasta (f. d. 18 - 38);

– declarațiile succesorului legal al părții vătămate Zanoga Valentina date în

ședința de judecată la data de 09 aprilie 2014 (f. d. 88 - 93);

– declarațiile martorului Zanoga Serghei date în ședința de judecată la data

de 02 iulie 2014 (f. d. 96 - 97);

– declarațiile martorului Zanoga Alexnadr date în ședința de judecată la

data de 02 iunie 2014 (f. d. 98 - 100);

– declarațiile martorului Avasiloase Marin date în ședința de judecată la

data de 09 iulie 2014 (f. d. 101 - 103);

– declarațiile martorului Avasiloae Alexandru date în ședința de judecată la

data de 09 iulie 2014 (f. d. 104 - 106);

– declarațiile martorului Aramă Iurii date în ședința de judecată la data de

09 iulie 2014 (f. d. 107);

– declarațiile martorului Panciuc Liliana date în ședința de judecată la data

de 13 octombrie 2014 (f. d. 108 - 113);

– raport de expertiză psihologică nr. 1705 din 10 noiembrie 2015, potrivit

cărei „la momentul comiterii infracțiunii Zanoga Marina nu se afla în stare de

afect fiziologic. Dereglarea emoțională a comportamentului expertizatei Zanoga

Marina care a avut loc la data de 27 octombrie 2013 se califică ca o reacție

afectivă, care nu a atins nivelul afectului fiziologic din motivul că expertizata

reflectă cu exactitate evenimentele ce au avut loc până la comiterea infracțiunii

și după, păstrarea fragmentară a comportamentului voluntar, lipsa semnelor

expresive a epuizării fizice. Starea de furie a expertizatei a fost provocată de

pătimit.” (f. d. 201 - 204).

4

Instanța de apel a menționat că, judecând cauza penală instanța de fond a

respectat normele procesuale, a verificat complet, sub toate aspectele și în mod

obiectiv circumstanțele cauzei și a dat probelor administrate o apreciere legală

din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar

toate în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, corect ajungând la

concluzia privind vinovăția inculpatei în faptele incriminate și făcând o

încadrare juridică justă a acțiunilor inculpatei în baza art. 2011 alin. (3) lit. c)

Cod penal – violență în familie, adică acțiunea intenționată, manifestată fizic,

comisă de un membru al familiei asupra unui alt membru al familiei, care a

provocat decesul victimei.

Totodată, instanța de apel a reținut că, soluția instanței corect s-a bazat pe

declarațiile inculpatei, a succesorului legal al părții vătămate Zanoga Valentina,

martorilor Cionac Ludmila, Panciuc Liliana, Zanoga Serghei, Zanoga Alexandru,

Avasiloae Marin, Avasiloae Alexandru, Aramă Iurii, pe probele scrise ale cauzei

penale și cercetate în ședința instanței de fond și instanța de apel.

Instanța de apel a mai menționat că, instanța de fond la stabilirea pedepsei

a ținut cont de prevederile art. 61 Cod penal conform căruia, ”pedeapsa penală

este o măsură de constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a

condamnatului, care are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea

condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, atât din

partea acestuia, cât și a altor persoane”.

La acest capitol, instanța de apel a indicat că în calitate de măsură de

constrângere, pedeapsa are pe lângă scopul său represiv și o finalitate de

exemplaritate, în ce privește comportamentul făptuitorului.

Pe de altă parte, pedeapsa și modalitatea de executare a acesteia trebuie

individualizate în așa fel încât inculpatul să se convingă de necesitatea

respectării legii penale și evitarea pe viitor a săvârșirii unor fapte similare.

Chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare a

tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului, având ca finalitate

stabilirea unei pedepse în limitele prevăzute de lege.

La fel, instanța a ținut cont și de prevederile art. 75 Cod penal, conform

căruia, instanța de judecată îi stabilește persoanei recunoscute vinovate de

săvârșirea unei infracțiuni o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în articolul

corespunzător din partea specială a Codului penal și în strictă conformitate cu

dispozițiile părții generale a acestuia.

Astfel, instanța de apel a mai reținut că, Zanoga Marina are la întreținere

doi copii unul dintre care are grad de invaliditate, la locul de trai se

caracterizează pozitiv (f. d. 161, vol. I), la medicul narcolog și psihiatru nu se

află la evidență (f. d. 160, vol. I), anterior nu a fost condamnată (f. d. 159, vol. I).

Prin urmare, instanța de apel a considerat că, pedeapsa stabilită inculpatei

în temeiul art. 2011 alin. (3) lit. c) Cod penal (în redacția Legii nr.167 din 09

iulie 2010, în vigoare din 03 septembrie 2010) sub formă de închisoare pe un

termen de 6 (șase) ani cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip închis pentru

femei, este echitabilă faptelor infracționale săvârșite de aceasta, este în

corespundere cu împrejurările cauzei, normelor legale și care va duce la

atingerea scopului pedepsei penale, totodată fiind respectate criteriile de

individualizare a pedepsei.

5

La acest capitol, instanța de apel a indicat că, practica judiciară

demonstrează că pedeapsa prea aspră generează apariția unor sentimente de

nedreptate, jignire, înrăire și de neîncredere în lege, fapt ce poate duce la

consecințe contrare scopului urmărit, iar o pedeapsă prea blândă generează

dispreț față de ea și nu este suficient nici pentru corectarea infractorului nici

pentru prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni.

Mai mult ca atât, legea penală nu urmărește scopul de a cauza suferințe

fizice sau de a leza demnitatea omului – acesta este unul din principiile aplicării

Codului penal.

Astfel, argumentele inculpatei referitor la aplicarea eronată a pedepsei

penale sub formă de închisoare pe termenul indicat pe care o consideră prea

aspră, nu au putut fi reținute de către instanța de apel, astfel reieșind din

materialele cauzei și circumstanțele stabilite pe caz, careva circumstanțe care

permite aplicarea unei pedepse mai blânde nu s-au constatat, iar motivul

invocat că îi sunt aplicabile prevederile art. 231 Cod penal, instanța de apel l-a

respins, or, la Zanoga Marina, conform raportului de expertiză nr. 1705 din 20

noiembrie 2015, a fost constatată dereglare emoțională, care se califică ca o

reacție afectivă și nu responsabilitate redusă.

Totodată, deși instanța a reținut ca circumstanță atenuantă căința sinceră,

instanța de apel a menționat că, circumstanța atenuantă nu poate fi reținută, or,

inculpata nu s-a căit de cele comise, ea, nerecunoscând vina de comiterea

infracțiunii.

La caz, instanța de apel a considerat necesar de a casa sentința în latura

civilă, or, instanța de fond neîntemeiat prin încheiere a înlăturat omisiunea din

sentință admițând în principiu acțiunea civilă în partea prejudiciului material și

încasând prejudiciul moral, aceasta neputând fi catalogată ca o omisiune și nu

se înlătură prin încheiere de omisiune. Instanța de apel a menționat că, prin

admiterea acțiunii civile nu se înrăutățește situația inculpatei în propriul apel,

or, instanța în sentință a motivat admiterea acesteia.

Instanța de apel nu a putut reține nici solicitarea inculpatei de a fi achitată,

din motiv că a acționat în stare de legitimă apărare, or, este în stare de legitimă

apărare persoana care săvârșește fapta pentru a respinge un atac direct,

imediat, material și real, îndreptat împotriva sa, a altei persoane sau împotriva

unui interes public și care pune în pericol grav, persoana sau drepturile celui

atacat ori interesul public.

Prin atac direct se înțeleg acțiunile îndreptate nemijlocit asupra valorilor

ocrotite de lege. Atacul nu este direct în cazul în care între agresor și victimă se

află un obstacol material (poartă închisă, zid, ușă), sau o distanță mai mare în

spațiu.

Reieșind din materialele cauzei, precum și din declarațiile inculpatei, și la

fel potrivit celor indicate și în apel, ultima la 27 octombrie 2013 pe la orele

18:00, fiind în stare de ebrietate alcoolică, în timp ce se afla la domiciliul comun

al ei și soțului Zanoga Eugen, născut la 13 iunie 1976, situat în or. XXXXXX,

str. XXXXXXXX, nr. XX, în urma unei cerți apărute între ea și soț, din motiv de

răzbunare pentru maltratările pe care le primea anterior din partea soțului, a

luat cuțitul de pe masă, l-a ajuns pe soțul Zanoga Eugen din urmă în stradă la

aproximativ 60 m de la gospodăria lor și i-a aplicat 3 lovituri în regiunea cutiei

6

toracice și în umăr, astfel, nefiind stabilită existența a careva atac direct

îndreptat împotriva sa sau copiilor săi, circumstanțe care exclud în acțiunile

inculpatei elementele acționării acesteia în stare de legitimă apărare sau afect.

recurs ordinar inculpata Zanoga Marina.

În motivarea recursului, neinvocând nici un temei de drept prevăzut de

art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, a indicat următoarele argumente:

- instanțele ierarhic inferioare au emis soluții ce contravin circumstanțelor

de fapt ale cauzei;

- în cadrul urmăririi penale și în instanța de judecată ea a declarat precum

că o perioadă îndelungată de timp a fost permanent agresată de decedatul

Zanoga Eugen, care sistematic a maltratat-o. El făcea abuz de băuturi spirtoase

și fiind în stare de ebrietate a agresat-o fizic, aplica în privința ei violență fizică,

o amenința pe ea și copiii ei cu aplicarea de violență fizică, ei având frică de el,

fapte ce se confirmă prin informația eliberată de Inspectoratul de poliție

Drochia;

- în ziua când a avut loc incidentul a fost maltratată și înjosită de către soțul

său, temându-se de faptul că soțul său va aplica violență fizică față de copil, l-a

ajuns din urmă și i-a aplicat lovituri cu cuțitul;

- conform concluziei expertului, acțiunile sale au fost ca urmare a acțiunilor

violente din partea lui Zanoga Eugen, astfel ea a acționat în stare de legitimă

apărare;

- instanța nu a examinat cauza sub pretextul că fapta a fost săvârșită în

stare de responsabilitate redusă.

recursului pe motiv, că recurentul nu a invocat nici-un temei de drept prevăzut

de art. 427 Cod de procedură penală.

materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia din

următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,

instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat

împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă

asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit

neîntemeiat.

Potrivit practicii judiciare constante erorile de drept pot fi erori de drept

formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de

recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea

atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de

drept formal și material.

Din textul recursului Colegiul penal constată, că inculpata Zanoga Marina în

recursul ordinar ca temei invocă pct. 6) și 8) alin. (1) al art. 427 Cod de

procedură penală.

7

Conform alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală, o hotărâre a instanței

de apel poate fi supusă recursului pentru a repara eroarea de drept comisă de

instanțele de fond și de apel în cazul, când: pct. 6) instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice

dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare

gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; pct. 8) nu au fost întrunite

elementele infracțiunii.

Colegiul lărgit menționează, că potrivit practicii judiciare constante, erorile

de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau

substanțial. Instanța de recurs verifică, dacă s-a aplicat corect legea la faptele

reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu

respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Potrivit art. 113 alin. (1) Cod penal se consideră calificare a infracțiunii

determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei

prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii prevăzute de norma

penală.

Colegiul penal constată că, instanța de apel la examinarea cauzei a respectat

prevederile art. 414 alin. (1), (5), 417 alin. (8) Cod de procedură penală, și în

hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul

declarat, aceasta cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată.

Astfel, potrivit prevederilor art. 414 alin. (1) Cod de procedură penală

instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii

atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din

cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel.

Prevederile art. 414 alin. (5) Cod de procedură penală stabilesc că instanța

de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Potrivit prevederilor art. 417 alin. (8) Cod de procedură penală decizia

instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus,

după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării

soluției date.

Colegiul penal consideră, că argumentele aduse de recurentă în susținerea

solicitărilor sale, au constituit obiect de examinare în instanța de apel, și asupra

acestora instanța s-a expus în mod întemeiat așa cum este indicat în pct. 5 al

prezentei decizii, dând o apreciere probelor conform prevederilor art. 101 Cod

de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și

veridicității, iar tuturor probelor în ansamblu - din punct de vedere al

coroborării lor, ajungând la o concluzie corectă privind calificarea infracțiunilor

săvârșite de către Zanoga Marina în baza art. 2011 alin. (3) lit. c) Cod penal,

stabilind corect existența în acțiunile inculpatei a elementelor constitutive ale

infracțiunii în baza căreia a fost condamnată, concluzii pe care instanța de recurs

și le însușește, considerând că nu este necesară repetarea acestora.

Mai mult decât atât, Colegiul consideră necesar a menționa, că potrivit

prevederilor art. 27, 414 alin. (1) și (2) Cod de procedură penală, judecătorul

apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere, formată în urma

cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel, judecând apelul,

verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de

8

prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe

noi prezentate instanței de apel și poate da o nouă apreciere probelor din dosar.

Astfel, că aprecierea sau reaprecierea circumstanțelor cauzei în alt sens decât cel

pe care îl propune recurentul este o competență și prerogativă legală a

instanțelor de fond și aceasta nu constituie un temei de drept separat din

numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură penală, astfel invocarea

acestei chestiuni drept temei de casare în recursul ordinar este lipsită de suport

legal.

Astfel, Colegiul penal atestă, că la examinarea cauzei de către instanța de

apel au fost respectate prevederile legale prescrise de art. 414-419 Cod de

procedură penală, iar temeiurile invocate de către recurent prevăzute la art. 427

alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală, nu și-au găsit confirmare la

examinarea recursului. Astfel de erori de drept în speța examinată nu s-au

comis, prin urmare, hotărârea atacată este legală și întemeiată, iar recursul

urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat.

penală, Colegiul penal,

Inadmisibilitatea recursului ordinar, declarat de inculpata Zanoga Marina,

împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 15 februarie 2017,

în cauza penală privind-o pe Zanoga Marina XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 17 august 2017.

Președinte Ursache Petru

Judecători Toma Nadejda

Timofti Vladimir

9

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2017-07-19
0,94
1ra-1056/2017 — art. 201/1 alin. 4 CP
Dosarul nr. 1ra-1056/2017 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 19 iulie 2017 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte - Ursache Petru, Judecători - Timofti Vladimir, Toma Na
CSJ 2017-12-28
0,94
1ra-1106/17 — Art. 145 alin. 1 pct. 1 lit. c CP
Dosarul nr. 1ra-1106/2017 CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE D E C I Z I E 29 noiembrie 2017 mun. Chişinău Colegiul lărgit în următoarea componenţă: Preşedinte - Ursache Petru, judecători – Toma Nadejda, Alerguş Constantin, Timofti Vladimir şi Mora
CSJ 2018-06-28
0,94
1ra-581/2018 — art.152 alin. 1 CP
Dosarul nr. 1ra-581/2018 CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE D E C I Z I E 29 mai 2018 mun. Chişinău Colegiul lărgit în următoarea componenţă: preşedinte Toma Nadejda judecători Timofti Vladimir Ţurcan Anatolie Cobzac Elena Boico Victor judecând, fă
CSJ 2017-05-31
0,94
1ra-818/2017 — art. 42 alin. 2, 5, art. 46, 328 alin. 3 lit. b, c, d CP
Dosarul nr. 1ra-818/2017 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 03 mai 2017 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte – Gordilă Nicolae, Judecători – Guzun Ion şi Catan Liliana, a examinat admisi
CSJ 2019-02-28
0,93
1ra-107/2019 — art. 264 alin. 1 CP
Dosarul nr. 1ra-107/2019 CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE D E C I Z I E 30 ianuarie 2019 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: preşedinte Timofti Vladimir judecători Toma Nadejda Boico Victor examinând admisibilitatea în principi
Sursă