1ra-1106/17 — Art. 145 alin. 1 pct. 1 lit. c CP

1ra-1106/17 — Art. 145 alin. 1 pct. 1 lit. c CP (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr. 1ra-1106/2017

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

29 noiembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul lărgit în următoarea componență:

Președinte - Ursache Petru,

judecători – Toma Nadejda, Alerguș Constantin, Timofti Vladimir și Moraru

Petru,

a judecat în ședință, fără citarea părților, recursurile ordinare, declarate de

către inculpata Codrean Rita și de către avocatul Țurcan Arina în numele

inculpatei Codrean Rita, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Bălți din 29 martie 2017, în cauza penală privind-o pe

Codrean Rita XXXXX, născută la

XXXXX, originară din r-nul XXXXX, s.

XXXXX, domiciliată în r-nul XXXXX, s.

XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 14.12.2015 – 29.06.2016;

Instanța de apel: 22.12.2016 – 29.03.2017;

Instanța de recurs: 07.06.2017 – 29.11.2017;

A C O N S T A T AT :

recunoscută vinovată de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (1)

Cod penal și i-a fost stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de

10 (zece) ani și 6 (șase) luni, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip închis

pentru femei.

A fost admisă parțial acțiunea civilă și încasat din contul lui Codrean Rita în

beneficiul succesorului părții vătămate Friniuc Tatiana prejudiciul material în

sumă de 13200 lei, prejudiciului moral în sumă de 15000 lei și cheltuielile

pentru asistență juridică în sumă de 4181 lei, iar în total suma de 32381 lei.

Solicitarea procurorului privind încasarea cheltuielilor judiciare în sumă de

7370 lei, s-a respins ca fiind neîntemeiată.

data de 24 august 2015, aproximativ la orele 10:30, având scopul lipsirii ilegale

de viață a unei alte persoane, fiind la domiciliul său din satul XXXXX, raionul

XXXXX împreună cu Friniuc Lazar, în urma unui conflict apărut spontan, pe

1

motiv că, ultimul a dorit să întrețină cu ea un raport sexual, contrar voinței

acesteia, a luat de pe plita de la sobă o tigaie de fontă și cu aceasta i-a aplicat lui

Friniuc Lazar câteva lovituri în regiunea capului în urma căruia ultimul a

decedat.

următoarele argumente:

- are la întreținere un copil minor, suferă de o boală grea care nu se

lecuiește și este surdo-mută;

- la 24 august 2015, aflându-se la domiciliu său, a venit Friniuc L. în stare

de ebrietate, care a început a o lovi, i-a frânt mâina, a rupt haina de pe ea, și a

vrut să o violeze;

- aproximativ de un an de zile fiind violată și bătută de către acesta, s-a

adresat la sectoristul din sat, dar fără nici un rezultat. La 24.08.2015, s-a

întâmplat din nou problema dată, și atunci intenționat a luat o tigaie de pe plită,

și l-a lovit de două ori în cap, dorind să se apere, căci nu mai putea suporta atâta

suferință din partea lui Friniuc L.;

- de spaimă a fugit la vecini și le-a povestit ce s-a întâmplat, când s-a întors

înapoi, Friniuc L. nu mai răsufla.

fost respins ca nefondat apelul inculpatei Codrean Rita.

instanță întemeiat și legal a emis o sentință de condamnare în privința

inculpatei Codrean Rita, acțiunile acesteia fiind corect calificate în baza art. 145

alin. (1) Cod penal.

Instanța de apel a mai menționat că, prima instanță în mod corect a

recalificat acțiunile inculpatei Codrean Rita de la art. 145 alin. (2) lit. j) Cod

penal în baza art. 145 alin. (1) Cod penal, și anume din „omorul intenționat a

unei persoane, săvârșit cu deosebită cruzime ” în „ omorul intenționat a unei

persoane”.

Astfel, instanța de apel a constatat, că prima instanță din probele

administrate a conchis că acuzarea n-a probat semnul calificativ al omorului

intenționat al unei persoane: săvârșit cu o deosebită cruzime, deoarece

rapoartele de expertiză medico-legale nr.131, 677, 332, pe care se întemeiază

învinuirea nu au confirmat intenția inculpatei privitor la comiterea unui omor

cu o deosebită cruzime, ci doar au confirmat cauza violentă a decesului și

legătura de cauzalitate dintre acțiunile inculpatei și consecințele survenite.

Instanța de apel a mai reținut că, prima instanță a verificat complet, sub

toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și în baza art. 101 Cod

de procedură penală a dat probelor administrate pe caz o apreciere legală din

punct de vedere a pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate

probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor.

Astfel, instanța de apel a concluzionat, că în rezultatul cercetării obiective și

multilaterale a probelor administrate în prezenta cauză în instanța de apel, s-a

dovedit cu certitudine vinovăția inculpatei Codrean Rita în săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (1) Cod penal - omorul intenționat al unei

persoane.

2

În confirmarea acestei concluzii, instanța de apel a reținut declarațiile

succesorului părții vătămate Friniuc Tatiana și a martorilor Cucereavaia Larisa,

Pleșca Domnica, Șvarț Eugenia, Friniuc Serghei, Vetrici (Turețchi) Maria,

precum și probele scrise ale cauzei penale.

Totodată, în confirmarea vinovăției aduse inculpatei Codrean Rita instanța

de apel a reținut și probele acumulate în cadrul urmăririi penale, cercetate în

instanța de fond:

Volumul I:

- procesul-verbal de cercetare la fața locului din 24 august 2015, cu planșa

fotografică la procesul-verbal de cercetare la fața locului (f. d. 6 - 16);

- raportul de expertiză medico-legală nr. 131 din 24 august 2015, prin care

s-a constatat că la Friniuc Lazar i-au fost cauzate traumatism cranio-cerebral

deschis, plăgi contuze ale țesuturilor moi ale capului în regiunea temporo-

parietală dreapta cu fractura multiașchiată a osului temporal și lezarea

integrității anatomice a creierului care se califică ca vătămări corporale grave

incompatibile cu viața, care au dus direct la deces (f. d. 72 - 74);

- actul nr. 424 a-2015 de expertiză psihiatrico-legală de ambulator din 15

septembrie 2015 (f. d. 83 - 84);

- raportul de expertiză medico-legală nr. 677 din 26 august 2015, prin care

s-a constatat că, pe hainele ridicate de la Codrean Rita și pe tigaie sunt depistate

pete de sânge de origine umană. Proveniența sângelui nu se exclude ca fiind de

la Friniuc Lazar. Nu se exclude nici proveniența acestuia de la Codrean Rita dacă

ea avea careva leziuni pe corp sau hemoragii externe la momentul comiterii

infracțiuni (f. d. 91 - 93);

- raportul de expertiză medico-legală nr. 332 din 26 august 2015, prin care

s-a constatat că, în proba de sânge prelevată de la Codrean Rita s-a depistat

alcool etilic în cantitate de 1,04 g/l (f. d. 99);

- revendicare în privința cet. Codrean Rita (f. d. 117);

- caracteristică nr. 318 din 25 august 2015, eliberată în privința cet.

Codrean Rita (f. d. 118);

- acțiunea civilă în procesul penal cu anexele la această acțiune (f. d. 202-

211).

Instanța de apel a mai menționat că, deși inculpata Codrean Rita invocă la

nivel declarativ că, ca urmare a acțiunilor cet. Friniuc Lazăr care forțat a

încercat să întrețină relații sexuale, fiind nevoită în vederea apărării să-i aplice

lovituri cu tigaia în regiunea capului, acțiunile acesteia denotă contrariul celor

invocate de către inculpată, în acest sens, instanța de apel a reținut că, Codrean

Rita, își dădea seama de acțiunile sale și putea să le controleze, a acționat direct

și cu discernământ în momentul comiterii acțiunilor infracționale, având

capacitate deliberativă deplină. La fel, în cadrul cercetărilor judecătorești s-a

stabilit din declarațiile martorului Friniuc Serghei și declarațiile succesorului

părții vătămate Friniuc Tatiana că, anume Codrean Rita anterior a mai întreținut

relații sexuale cu cet. Friniuc Lazăr. La fel, declarațiile inculpatei nu-și găsesc

confirmare, prin faptul că deși aceasta declară că ar fi fost violată de Friniuc

Lazăr, la data de 24 august 2015 s-a prezentat la domiciliul acestuia, solicitând

ajutor de a-i bate careva cuie.

3

Prin urmare, instanța de fond, reieșind din raportul de expertiză medico-

legală nr. 332 din 07 septembrie 2015, prin care s-a constatat că în proba de

sânge prelevată de la Codrean Rita s-a depistat alcool etilic în cantitate de 1,04

g/l, respectiv conform art.13412 Cod penal, Codrean Rita se afla în stare de

ebrietate cu grad avansat.

Astfel, în ordinea celor expuse, instanța de apel a reținut că, în acțiunile

inculpatei Codrean Rita există legătură cauzală directă, și anume între leziunile

corporale depistate și decesul victimei, constatate prin raporturile de expertize

efectuate, din probele administrate, acesta a avut o conduită violentă, ce a

reprezentat o formă de manifestare a sa, îndreptată la lipsirea vieții unei

persoane și s-a folosit de mijloacele apte să realizeze acest scop – o tigaie de

fontă. Astfel, instanța de apel a indicat faptul că, Codrean Rita, prin activitatea sa

infracțională a prevăzut survenirea consecințelor și anume decesul părții

vătămate.

Afirmațiile inculpatei Codrean Rita, precum că, instanța de fond incorect a

apreciat probele cauzei, punându-le la baza sentinței de condamnare, nu au

putut fi reținute ca temei de admitere a apelului, deoarece, ca probe, acestea

sunt administrate cu respectarea procedurii penale, verificate și apreciate de

instanța de fond cât și instanța de apel conform legislației în vigoare.

A mai menționat instanța de apel că, inculpata Codrean Rita în apelul său a

indicat: „La 24 august 2015, s-a întâmplat din nou problema dată, intenționat a

luat o tigaie de pe plită, și l-a lovit de două ori în cap…” , prin ce se determină

intenția acesteia.

Reieșind din probele cercetate, instanța de apel a conchis că prima instanță

corect a stabilit că în acțiunile inculpatei Codrean Rita sunt întrunite elementele

infracțiunii consumate prevăzute de art. 145 alin. (1) Cod penal, omorul

intenționat al unei persoane.

Concluzionând asupra vinovăției aduse inculpatei Codrean Rita de

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (1) Cod penal, instanța de apel

a concluzionat că prima instanță la stabilirea măsurii de pedeapsă, în

conformitate cu prevederile art. art. 61, 75 Cod penal, a ținut cont de: scopul

pedepsei penale întru restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului și

prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni; de criteriile generale de individualizare

a pedepsei penale, ce țin de gravitatea infracțiunii săvârșite, urmările

prejudiciabile, motivul săvârșirii infracțiunii, de persoana celui vinovat;

circumstanța agravantă a cauzei, de influența pedepsei aplicate asupra

corectării și reeducării vinovatului, unde prima instanță justificat a reținut că

corectarea și reeducarea inculpatei Codrean Rita este posibilă în condițiile

izolării de societate, aplicându-i pedeapsa cu închisoare.

inculpata Codrean Rita și avocatul Țurcan Arina în numele inculpatei.

6.1. Inculpata Codrean Rita, declarând recurs la 17 mai 2017, în termen, a

solicitat admiterea acestuia, casarea sentinței și a deciziei, cu remiterea cauzei

la rejudecare.

În motivarea recursului, invocând temei de drept pct. 6), 8) alin. (1)

art. 427 Cod de procedură penală, a indicat următoarele argumente:

4

- prima instanță a încălcat dreptul inculpatei la un proces echitabil,

aplicând eronat articolul 145 Cod penal, pe când urma a fi condamnată în baza

art. 146 Cod penal;

- Friniuc Lazar, în stare de ebrietate la 24 august 2015 a venit la ea acasă, a

început s-o lovească, i-a frânt mâna, i-a rupt haina și a încercat s-o violeze.

Astfel, ea apărându-se, și nu intenționat, l-a lovit cu o tigaie de două ori;

- ea fiind surdo-mută și fiind interogată în cadrul urmării penale și în prima

instanță a avut nevoie de un interpret pentru surdo-muți, însă a fost lipsită de

acest drept;

- prin Raportul de expertiză nr. 677 din 26 august 2015 s-a constat că pe

hainele ridicate și pe tigaie au fost depistate pete de sânge de origine umană,

însă sângele putea proveni și de la inculpată, deoarece ea avea leziuni corporale,

hemoragii externe, fapt ce confirmă că inculpata a fost bătută și agresată de

către partea vătămată.

6.2. Avocatul Țurcan Arina în numele inculpatei Codrean Rita, declarând

recurs, a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței și a deciziei instanței

de apel, cu emiterea unei noi hotărâri de achitare a inculpatei.

În motivarea recursului, invocând temei de drept pct. 6), 8) și 12) alin. (1)

art. 427 Cod de procedură penală, a indicat următoarele argumente:

- instanța de apel nu s-a expus asupra tuturor motivelor invocate în cererea

de apel;

- concluzia instanței de apel de la p.15 precum că inculpata își dădea seama

de acțiunile sale și putea să le controleze, a acționat direct și cu discernământ în

momentul comiterii acțiunilor infracționale, având capacitate deliberativă

deplină, vin în contradicție cu concluziile experților formulate în raportul de

expertiză psihiatrică nr. 1202 din 07 decembrie 2015 în care se indică că

inculpata suferă de retard mintal moderat psiho-patiform, fiind analfabetă.

Totodată instanța își întemeiază concluzia prin probe ce invocă circumstanțe

din auzite și anume: declarațiile succesorului părții vătămate și altor martori

care declară că cunosc circumstanțele cauzei din auzite;

- eronat au fost calificate faptele comise către Codrean Rita, care s-a aflat în

legitimă apărare, iar prin aceasta - și încălcarea principiului legalității

incriminării;

- atât instanța de fond, cât și instanța de apel nu au intrat în esența

probatoriului, în partea ce ține de semnele constitutive obiective și subiective

care califică fiecare faptă așa-numită infracțională în limitele unei componențe

de infracțiuni distincte și pe această cale - să aplice regulile prevăzute de lege

pentru legitima apărare;

- procesul verbal de reținere a persoanei din 24 august 2015 din care

rezultă că reținerea s-a efectuat în lipsa interpretului de limbaj mimico-gestual,

în contextul în care persoana reținută fiind surdo-mută și analfabetă, fapt

confirmat prin expertiza psihiatrică și extrasul medical. În mod formal a fost

indicat că i-au fost comunicate și explicate drepturile și obligațiile fapt care nu

putea avea loc în lipsa unei persoane apte să comunice cu condamnata surdo-

mută;

- procesul verbal de audiere a bănuitei - în care se indică că audierea a avut

loc cu participarea interpretului Șvarț Eugenia din satul care locuiește

5

condamnata, fără a anexa la materialele cauzei înscrisuri ce confirmă calificarea

lui Șvarț Eugenia ca și interpret de limbaj mimico-gestual. Respectiv, ofițerul de

urmărire penală în scopul de a asigura formal legalitatea acțiunilor a admis în

proces o persoană care nu avea dreptul de a participa ca interpret. Prin

procesul-verbal de audiere a specialistului din 26 august 2015 dna Lucașova

Ana, interpret autorizat de Ministerul Justiției, aceasta a declarat că Codrean

Rita, nu cunoaște limbajul mimico-gestual standard, folosește un limbaj propriu.

Cu toate acestea OUP, la interogarea inculpatei la această etapă a urmăririi

penale, nu a identificat un interpret care ar putea asigura comunicarea cu

inculpata și s-a rezumat la faptul de a admite diverse persoane în calitate de

interpret pentru a legaliza formal acțiunile procesuale;

- procesul-verbal de comunicare a raportului expertiză nr. 677 (care

conține ștersături) din 18 septembrie 2015 a fost adus la cunoștința inculpatei

în lipsa apărătorului;

- procesul-verbal de comunicare a raportului de expertiză nr. 425 din 15

septembrie 2015 a fost adus la cunoștința inculpatei în lipsa apărătorului;

- procesul-verbal de notificare a părților privind dispunerea expertizei

psihiatrice din 26 august 2015 a fost adus la cunoștința inculpatei în lipsa

apărătorului;

- ordonanța de punere sub învinuire din 26 septembrie 2015 a fost adusă

la cunoștința inculpatei în lipsa unui interpret autorizat, deși în ordonanță se

conține fraza formală că i-a fost explicat conținutul ordonanței și drepturile

acestuia;

- deși în procesele-verbale indicate se conține semnătura cet. Codrean

Cristina, la materialele cauzei nu există înscrisul care demonstrează autorizarea

ca interpret de limbaj mimico gestual, iar Codrean Cristina este sora

condamnatei, care are studii incomplete și nu posedă cunoștințe de translare a

limbajului mimico-gestual, fapt constatat prin procesul-verbal de audiere a

învinuitei din 26 septembrie 2015.

recursului pe motiv, că recurentul nu a invocat nici-un temei de drept prevăzut

de art. 427 Cod de procedură penală.

lărgit concluzionează, că acestea urmează a fi admise, cu casarea totală a deciziei

contestate și dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel, în alt

complet de judecată, reieșind din următoarele considerente.

Conform art. 435 alin. (2) lit. c) Cod de procedură penală, judecând

recursul, instanța de recurs dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel,

în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de

recurs.

Potrivit prevederilor art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise

de instanțele de fond și de apel.

Prin urmare, instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de

apel, inclusiv și să o caseze, atunci când se constată comiterea erorilor de drept,

care au dus la adoptarea unei hotărâri ilegale, totodată, verificându-se dacă s-a

6

aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte

au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Recurenții invocă în recursurile declarate temei de drept prevăzut de

pct. 6), 8) și 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, care prevăd că

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de

drept comise de instanțele de fond și de apel în următoarele temeiuri: instanța

de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau

hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori

motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar,

sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; nu

au fost întrunite elementele infracțiunii; faptei săvârșite i s-a dat o încadrare

juridică greșită.

Potrivit art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând

apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor

examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza

oricăror probe noi prezentate instanței de apel. În vederea soluționării apelului,

instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor. Instanța de apel se

pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel. Instanța de apel nu este în

drept să-și întemeieze concluziile pe probele cercetate de prima instanță dacă

ele nu au fost verificate în ședința de judecată a instanței de apel și nu au fost

consemnate în procesul-verbal.

Conform art. 101 Cod de procedură penală, fiecare probă urmează a fi

apreciată din punct de vedere al pertinenții, concludenții, utilității și

veridicității, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării

lor. Instanța de judecată este obligată să motiveze în hotărâre admisibilitatea

sau inadmisibilitatea tuturor probelor administrate.

Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe

prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta

reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de

inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin

prisma cumulului de probe anexate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de

procedură penală.

La chestiuni de drept se referă cele ce țin de faptul: dacă fapta întrunește

elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa

a fost individualizată și aplicată just; dacă normele de drept procesual penal sau

administrativ au fost corect aplicate și hotărârea adoptată să conțină răspuns la

toate motivele invocate.

În același context, Colegiul penal lărgit menționează, că hotărârile

pronunțate de instanțele ierarhic inferioare trebuie să fie motivate atât în fapt,

cât și în drept, în corespundere cu prevederile legislației în vigoare, pentru a

permite instanței ierarhic superioare de a verifica corespunderea hotărârii

pronunțate cu legea. Necesită a se avea în vedere că nu numai nemotivarea

hotărârii, dar și motivarea insuficientă sau motivarea în termeni generali-vagi,

reprezintă un temei de casare.

Colegiul lărgit constată, că aceste prevederi legale, deși sunt obligatorii, nu

au fost întocmai respectate la judecarea cauzei în apel, iar erorile admise nu pot

fi corectate în ordinea procedurii de recurs.

7

Referitor la critica formulată în recurs potrivit căreia inculpata nu a fost

asigurată cu un interpret de limbaj mimico-gestual autorizat în faza de urmărire

penală și în cadrul judecării cauzei în prima instanță, Colegiul lărgit atestă că

acest argument a fost lăsat fără careva răspuns de către instanța de apel, or,

potrivit Actului nr. 424a-2015 de expertiză psihiatrico-legală (narcologico-

legală) efectuată în condiții de ambulatoriu din 15 septembrie 2015 în privința

inculpatei Codrean Rita, s-a concluzionat că ultima suferă de deficiență

intelectuală agravată de deplasarea socio-pedagogică. Surdomutism (f. d. 83 –

84, vol. I).

Colegiul lărgit menționează că, potrivit art. 6 paragraf 3 din Convenția

pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertății fundamentale, orice acuzat

are, mai ales, dreptul: a) să fie informat, în termenul cel mai scurt, într-o limbă

pe care o înțelege și în mod amănunțit, despre natura și cauza acuzației aduse

împotriva sa; b) să fie asistat gratuit de un interpret, dacă nu înțelege sau nu

vorbește limba folosită la audiere.

În acord cu prevederile CEDO art. 16 alin (2) Cod de procedură penală

prevede că persoana care nu posedă sau nu vorbește limba de stat are dreptul

să ia cunoștință de toate actele și materialele dosarului, să vorbească în fața

organului de urmărire penală și în instanța de judecată prin interpret.

Colegiul penal menționează, că legislația de procedură penală în mod

expres atrage atenția asupra respectării procedurii de audiere a persoanelor cu

deficiențe de vorbire și auz, astfel potrivit prevederilor art. 105 alin. (4) Cod de

procedură penală, martorul surdomut este audiat cu participarea interpretului

care cunoaște semnele acestuia și poate să comunice prin ele. Participarea

interpretului este consemnată în procesul-verbal.

Totodată, art. 6 pct. 19) Cod de procedură penală, definește noțiunea de

interpret ca persoană, invitată în procesul penal de organele competente, care

traduce oral dintr-o limbă în alta sau care traduce semnele celor muți ori surzi,

mijlocind astfel înțelegerea dintre două sau mai multe persoane.

La fel, Colegiul lărgit ține să menționeze că, potrivit art. 85 alin. (4) pct. 2)

Cod de procedură penală, interpretul, traducătorul este obligat să prezinte, de

regulă, organului de urmărire penală sau instanței documentul ce confirmă

calificarea de interpret, traducător, să-și aprecieze obiectiv capacitatea sa de a

traduce complet și exact.

Colegiul penal lărgit reține că instanța de apel în speța dedusă judecății, n-a

dat un răspuns argumentelor apărării inculpatei Codrean Rita, care suferă de

surdomutism, cu privire la faptul dacă în cadrul urmăririi penale și judecării

cauzei în prima instanță inculpatei i-a fost sau nu asigurat dreptul la interpret în

modul corespunzător de către autoritățile naționale.

În acest sens instanța de recurs atestă, că inculpata în faza de urmărire

penală și la etapa judecării cauzei în prima instanță a fost asistată de către un

interpret necalificat, și anume: fiind audiată în calitate de bănuită (f. d. 37, vol.

I), interpretarea întrebărilor formulate de către ofițerul de urmărire penală și

declarațiile date de inculpată a fost asigurată de către Șvarț Eugenia, aceasta

fiind o consăteana a inculpatei, și care nu deține nici un document ce i-ar

confirma calitatea de interpret.

8

Ulterior, interpretarea a fost înfăptuită de către sora inculpatei Codrean

Cristina, care pe lângă faptul că nu era un interpret autorizat, nu putea participa

în procedura în cauza penală potrivit restricțiilor stipulate de art. 86 Cod de

procedură penală, dat fiind faptul că este rudă cu inculpata.

Ținând cont de cele sus-expuse, instanța de apel judecând cauza, urma să

dea răspuns la argumentele apărării cu privire la neasigurarea inculpatei

Codrean Rita cu interpret la urmărirea penală și la judecarea cauzei în prima

instanță, iar în cazul constatării încălcărilor menționate de către apărare să

procedeze în conformitate cu prevederile art. 415 alin. (1) pct. 3) Cod de

procedură penală.

Astfel, instanța de recurs constată că argumentele apărării cu privire la

faptul, că inculpatei în cadrul urmăririi penale și judecării cauzei în prima

instanță, nu i s-a asigurat dreptul la un interpret, un viciu fundamental, care

afectează grav soluția instanței prin încălcarea dreptului inculpatei la un proces

echitabil, au fost lăsate de către instanța de apel fără careva răspuns, fapt ce

condiționează casarea deciziei atacate.

Totodată, ținând cont de faptul, că erorile comise de către instanța de apel,

nu pot fi reparate de către instanța de recurs în prezenta procedură, Colegiul

lărgit conchide de a casa total decizia instanței de apel, cu dispunerea

rejudecării cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de

prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de

rejudecare și limitele acesteia: să înlăture erorile constatate mai sus, ținând

cont de motivele casării deciziei atacate și să pronunțe o hotărâre legală și

întemeiată.

procedură penală, Colegiul lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Admite recursurile ordinare, declarate de către inculpata Codrean Rita și de

către avocatul Țurcan Arina în numele inculpatei Codrean Rita, casează total

decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 29 martie 2017 privind-o pe

Codrean Rita XXXXX, cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceiași instanță

de apel, în alt complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată, pronunțată integral la 28

decembrie 2017.

Președinte Ursache Petru

Judecători Toma Nadejda

Alerguș Constantin

Timofti Vladimir

Moraru Petru

9