1ra-375/2017 — art. 187 alin. 2 lit. b, f, 287 alin. 3, 217/1 alin. 3 lit. e, f, 217 alin. 2 CP

1ra-375/2017 — art. 187 alin. 2 lit. b, f, 287 alin. 3, 217/1 alin. 3 lit. e, f, 217 alin. 2 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr. 1ra-375/2017

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

30 mai 2017 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență:

președinte – Petru Ursache,

judecătorii – Petru Moraru, Ghenadie Nicolaev, Vladimir Timofti și

Constantin Alerguș,

judecând, fără citarea părților recursurile ordinare declarate de avocatul

Nicolai Prepelița în numele inculpatului și de inculpat, prin care se solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 16 noiembrie 2016, în

cauza penală în privința lui

Grimovici Vitali Xxxxxxx, născut la xx

xxxxxxx xxxx, originar și domiciliat

Xxxxxx, str. Xxxxxx, xx, ap. x.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 24.12.2012 - 16.08.2013;

Instanța de apel: 13.01.2014 - 19.11.2014;

Instanța de recurs: 25.02.2015 - 07.04.2015;

Instanța de apel: 29.05.2015 - 16.11.2016;

Instanța de recurs: 11.01.2017 - 30.05.2017.

A C O N S T A T A T :

fost achitat de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. art. 188

alin. (2) lit. b), 287 alin. (3) Cod penal, din motiv că faptele nu au fost săvârșite de

inculpat.

Totodată, Vitali Grimovici a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza:

- art. 2171 alin. (3) lit. e), f) Cod penal, la 3 ani închisoare;

- art. 217 alin. (2) Cod penal, la 1 an închisoare.

Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin

cumul parțial al pedepselor aplicate i-a fost stabilită pedeapsa definitivă 3 ani

3 luni închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis.

Prin aceeași sentință a fost condamnat și Valeri Rastopșin, însă în privința

acestuia hotărârile judecătorești cu recurs ordinar nu se contestă.

Grimovici având drept scop circulația ilegală a substanțelor narcotice în scop de

înstrăinare, într-o zi și loc nestabilit de către organul de urmărire penală, ilegal a

păstrat o cantitate nestabilită de substanțe narcotice sub formă de paie de mac, pe

care le-a transportat la domiciliul său amplasat pe adresa Xxxxxx, str. Xxxxxx,

xx, ap. x, unde o parte din substanțe (paie de mac) le-a întrebuințat.

1

La 17 septembrie 2012, având drept scop înstrăinarea ilegală a substanțelor

narcotice, a procurat fulgi de ovăz pe care i-a amestecat cu o parte din paiele de

mac, uscate, mărunțite pe care le deținea ilegal la domiciliu, ulterior s-a deplasat

la Penitenciarul nr. 11 - Bălți, amplasat pe adresa mun. Bălți, str. Ștefan cel Mare,

78 A, unde urmărind scopul circulației ilegale a substanțelor narcotice în scop de

înstrăinare, având asupra sa substanțe narcotice sub formă de paie de mac pe care

le-a amestecat cu fulgi de ovăz și aflându-se pe teritoriul Penitenciarului nr. 11 -

Bălți, apropiindu-se de camera de primire și distribuire a coletelor și pachetelor cu

provizii pentru deținuți, a îndeplinit cererea precum că intenționează să transmită

deținutului Oleg Dimitrov produse alimentare printre care a pus și pachetul cu

fulgi de ovăz care era amestecat cu substanțe narcotice sub formă de paie de mac,

fapt care a fost depistat de către colaboratorii Penitenciarului nr. 11 - Bălți.

Conform raportului de expertiză nr. 800 din 25 septembrie 2012, masa

vegetală uscată de culoare cafeniu-gălbui care era amestecată în fulgii de ovăz cu

greutatea de 57 g, ridicată din Penitenciarul nr. 11 - Bălți, reprezintă paie de mac

în care au fost depistați alcaloizi activi ai opiului morfin, codein, tebain și care se

atribuie la substanțe narcotice, în proporții mari.

Tot el, având drept scop păstrarea substanțelor narcotice fără scop de

înstrăinare, a păstrat o cantitate nestabilită de substanțe narcotice sub formă de

paie de mac, la domiciliul său amplasat pe adresa Xxxxxx, str. Xxxxxx, xx,

ap. x, unde o parte din substanțe (paie de mac) le-a întrebuințat.

La 07 septembrie 2012, având drept scop înstrăinarea ilegală a substanțelor

narcotice, a procurat fulgi de ovăz pe care i-a amestecat cu o parte din paiele de

mac, uscate, mărunțite pe care le deținea ilegal la domiciliu, iar restul o păstra la

domiciliul său, după care s-a deplasat la Penitenciarul nr. 11 - Bălți, amplasat pe

adresa mun. Bălți, str. Ștefan cel Mare, 78 A, unde urmărind scopul circulației

ilegale a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare, având asupra sa substanțe

narcotice sub formă de paie de mac pe care le-a amestecat cu fulgi de ovăz și

aflându-se pe teritoriul Penitenciarului nr. 11 - Bălți, s-a apropiat de camera de

primire și distribuire a coletelor și pachetelor cu provizii pentru deținuți, a

îndeplinit cererea precum că intenționează să transmită deținutului Oleg Dimitrov

produse alimentare printre care a pus și pachetul cu fulgi de ovăz care era

amestecat cu substanțe narcotice sub formă de paie de mac, fapt care a fost

depistat de către colaboratorii Penitenciarului nr. 11 - Bălți.

În timpul discuției, la colaboratorii de poliție a apărut o bănuială precum că

Vitali Grimovici se afla în stare de ebrietate narcotică și fiind condus la

dispensarul narcologic din incinta Spitalului clinic municipal Bălți, de către

medicul narcolog a fost întocmit procesul-verbal nr. 850 din 07 septembrie 2012

cu concluzia ,,consecințele consumului de stupefiante (opiate)”, apoi reieșind din

cele constatate mai sus a apărut o bănuială rezonabilă că Vitali Grimovici poate

păstra la domiciliul său substanțe narcotice.

În rezultatul efectuării percheziției la domiciliul lui Vitali Grimovici, situat

pe adresa str. Xxxxxx, xx, ap. x, Xxxxxx, de către colaboratorii de poliție CPM

Bălți, în dulapul din odaie a fost depistat și ridicat un sul de hârtie în care se afla o

masă vegetală mărunțită de culoare bej închisă.

Conform raportului de expertiză nr. 793 din 25 septembrie 2012, masa

2

vegetală uscată, mărunțită de culoare cafeniu-gălbui cu greutatea 13,38 g ridicate

în urma percheziției la domiciliul lui Vitali Grimovici, reprezintă paie de mac în

care au fost depistați alcaloizi activi ai opiului morfin, codein, tebain, care se

atribuie la substanțe narcotice pe care ilegal le păstra.

Totodată, Vitali Grimovici, a fost învinuit de organul de urmărire penală

pentru faptul că, la 03 noiembrie 2012, aproximativ la ora 20.00, acționând cu

intenție unică criminală împreună cu o altă persoană și o persoană neidentificată

de organul de urmărire penală, aflându-se în apropierea magazinului alimentar

ÎI ,,Matei Feodora” amplasat pe adresa str. Victoriei, 60, mun. Bălți, adică în loc

public, încălcând grosolan ordinea publică, care s-a manifestat prin lezarea

normelor de drept și morale de comportare în societate, care asigură securitatea

personală a cetățenilor, printr-un cinism și obrăznicie deosebită, fără careva

motive a provocat un conflict cu cet. Serghei Turcu care se îndrepta spre intrarea

în magazin, în urma căruia, după ce o altă persoană i-a aplicat ultimului două

lovituri cu pumnul în regiunea feței, iar Serghei Turcu și-a acoperit fața cu ambele

mâini, s-a apropiat cu cea de-a treia persoană neidentificată de organul de

urmărire penală și i-a aplicat mai multe lovituri cu pumnii și picioarele în

regiunea capului și întreg corp, totodată dând comandă unui câine de rasă ce era

cu ei de a-l ataca, din care motiv Serghei Turcu a fost mușcat de câine de diferite

părți ale corpului, acțiunile acestora fiind curmate numai la intervenția

persoanelor terțe.

În rezultatul acțiunilor ilicite ale lui Vitali Grimovici, altei persoane și

persoanei neidentificate, lui Serghei Turcu i-au fost cauzate multiple vătămări

corporale.

Tot el, a fost învinuit de organul de urmărire penală că, la 03 noiembrie

2012, aproximativ la ora 20.00, acționând cu intenție criminală unică împreună cu

o altă persoană și o persoană neidentificată de organul de urmărire penală,

aflându-se în apropierea magazinului alimentar ÎI ,,Matei Feodora”, amplasat pe

adresa str. Victoriei, 60, mun. Bălți, aplicând violență periculoasă pentru viața și

sănătatea persoanei, l-au atacat pe Serghei Turcu aplicându-i mai multe lovituri cu

pumnii și picioarele în diferite regiuni ale corpului, concomitent dând comandă

unui câine de rasă de a-l ataca, cauzându-i astfel lui Serghei Turcu, conform

raportului de expertiză medico-legală nr. 930 din 30 noiembrie 2012, leziuni

corporale ușoare, după care, în mod deschis, din buzunarul scurtei în care era

îmbrăcat Serghei Turcu i-au sustras telefonul mobil model ,,Samsung GT-S53”,

IMEI xxxxxxxxxxxxx, la preț de 2400 lei, în care se afla cartela SIM cu

nr. xxxxxxxxx, la preț de 50 lei, cauzându-i o daună materială în proporții

considerabile, în sumă totală de 2450 lei, după care cu cele sustrase s-au eschivat

de la locul săvârșirii infracțiunii.

sentința solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei, cu pronunțarea unei noi

hotărâri, prin care Vitali Grimovici să fie recunoscut vinovat și condamnat în

baza:

- art. 187 alin. (2) lit. b), f) Cod penal, la 3 ani închisoare, fără amendă;

- art. 287 alin. (3) Cod penal, la 5 ani închisoare;

- art. 2171 alin. (3) lit. e), f) Cod penal, la 5 ani închisoare;

3

- art. 217 alin. (2) Cod penal, la 1 an închisoare.

În temeiul art. 65 Cod penal fără privare de dreptul de a ocupa anumită

activitate.

Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin

cumul parțial al pedepselor aplicate să-i fie stabilită pedeapsa definitivă 5 ani

6 luni închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis.

În motivarea a invocat că, prima instanță făcând trimitere la probele

acuzării, și anume la: procesul-verbal de recunoaștere a persoanei cu planșă

fotografică, potrivit căruia martorul Feodora Matei l-a recunoscut după exterior,

trăsăturile feței, nas și urechi pe Vitali Grimovici ca persoana care împreună cu

alte două persoane, l-a maltratat pe Serghei Turcu la intrarea în magazin,

procesul-verbal de recunoaștere a persoanei cu planșă fotografică, potrivit căruia

martorul Carolina Morari l-a recunoscut după exterior și trăsături pe Vitali

Grimovici ca persoana care la 03 noiembrie 2012, împreună cu alte două

persoane, l-au maltratat pe Serghei Turcu la intrarea în magazin; procesul-verbal

de recunoaștere a persoanei după fotografie, potrivit căruia martorul Grigore Stah

l-a recunoscut pe Vitali Grimovici după chip, chelia din partea frunții, aranjarea

urechilor, a dispus achitarea lui Vitali Grimovici de sub învinuirea de săvârșirea

infracțiunilor prevăzute de art. art. 188 alin. (2) lit. b), 287 alin. (3) Cod penal,

fără a le da acestor probe aprecierea corespunzătoare.

Totodată, prima instanță urma să aprecieze critic declarațiile martorilor

Marina Osic, Eleonora Serebrean și Ana Coseric, care urmau a fi apreciate critic,

deoarece acești martori de fapt sunt persoane cointeresate, fiind rudele

inculpatului.

3.1. Procurorul în Procuratura de nivelul Curții de Apel Bălți, Valentina

Costaș, a depus apel suplimentar, prin care a solicitat casarea sentinței,

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru

prima instanță, prin care Vitali Grimovici să fie recunoscut vinovat și condamnat

în baza:

- art. 187 alin. (2) lit. b), f) Cod penal, la 3 ani închisoare, fără amendă;

- art. 287 alin. (3) Cod penal, la 5 ani închisoare;

- art. 2171 alin. (3) lit. e), f) Cod penal, la 5 ani închisoare, cu privarea de

dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita activitate legată de circulația

substanțelor narcotice pe termen de 2 ani;

- art. 217 alin. (2) Cod penal, la 1 an închisoare.

Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin

cumul parțial al pedepselor aplicate să-i fie stabilită pedeapsa definitivă 5 ani

6 luni închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de

dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita activitate legată de circulația

substanțelor narcotice pe termen de 2 ani.

În motivarea apelului a invocat necesitatea aplicării în privința inculpatului

Vitali Grimovici a pedepsei complementare obligatorii prevăzută de sancțiunea

art. 2171 alin. (3) lit. e), f) Cod penal - privarea de dreptul de a ocupa anumite

funcții sau de a exercita o anumită activitate.

3.2. Inculpatul, a contestat cu apel sentința, solicitând casarea acesteia și

pronunțarea unei noi hotărâri, prin care executarea pedepsei aplicate să fie

4

suspendată condiționat pentru o perioadă de probațiune sau să fie înlocuită cu

amendă ori muncă neremunerată în folosul comunității.

În motivarea apelului a invocat că, suferă de tuberculoză, HIV-SIDA și

hepatita C, își recunoaște vina privind transmiterea substanțelor narcotice în

Penitenciarul nr. 11 - Bălți și se căiește de cele săvârșite.

A indicat apelantul că, în cadrul perchiziției la cererea sa nu au fost invitați

martori. Pachetul cu paie de mac i-a fost strecurat de către colaboratorii de poliție,

iar de pe acest pachet nu au fost colectate amprentele digitale.

Drogurile erau destinate unei persoane ca medicamente, deoarece suferă de

aceeași maladie ca și inculpatul.

În apelul suplimentar, Vitali Grimovici a invocat, că de către colaboratorii

de poliție perchiziția a fost efectuată cu încălcarea normelor procesuale.

La fel, cauza în baza art. 2171 alin. (3) lit. e), f) Cod penal, a fost examinată

de către instanță unilateral, fără a fi administrate probe care ar confirma vinovăția

inculpatului în săvârșirea acestei infracțiuni.

De către instanță nu a fost stabilit timpul și locul de unde la inculpat au

parvenit paiele de mac și nu au fost examinate obiectiv toate circumstanțele

cauzei.

Prima instanță nu s-a expus în sentință asupra stării sale de sănătate,

întrucât aceasta urma să fie stabilită ca circumstanță atenuantă.

2014, au fost respinse ca nefondate apelurile declarate, cu menținerea sentinței.

Instanța de apel a reținut că, prima instanță dispunând achitarea inculpatului

de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. art. 188 alin. (2)

lit. b), 287 alin. (3) Cod penal, din motiv că nu au fost săvârșite de inculpat și

condamnarea acestuia în baza art. art. 217 alin. (2), 2171 alin. (3) lit. e), f) Cod

penal, a adoptat o hotărâre legală, bazată pe întreg ansamblul probator.

Astfel, instanța de apel a indicat că, există dubii rezonabile în ce privește

vinovăția adusă inculpatului în baza art. art. 188 alin. (2) lit. b), 287 alin. (3) Cod

penal, iar argumentele procurorului, privind prezența probelor ce dovedesc

vinovăția inculpatului sunt contradictorii circumstanțelor și împrejurărilor de fapt

stabilite de către prima instanță și instanța de apel pe parcursul judecării cauzei.

Totodată, instanța de apel a indicat că, în privința inculpatului nu a fost

constatată necesitatea aplicării prevederilor art. 95 Cod penal, ce determină

liberarea de la executarea pedepsei a persoanelor grav bolnave.

a contestat cu recurs decizia, solicitând casarea acesteia cu remiterea cauzei la

rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

În motivarea recursului a invocat că, instanța de apel nu s-a pronunțat

asupra tuturor motivelor invocate în apelul procurorului și decizia atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția; martorii Feodora Matei, Carolina

Morari, Grigore Stah, l-au recunoscut pe Vitali Grimovici după fotografie ca

persoana care împreună cu Valeri Rastopșin și încă o persoană, l-au maltratat pe

Serghei Turcu; prima instanță a reținut că Valeri Rastopșin a săvârșit jaful

împreună cu Vitali Grimovici, însă în partea dispozitivă îl recunoaște vinovat

numai pe Valeri Rastopșin de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2)

5

lit. b) Cod penal; instanțele nu s-au expus asupra aplicării sau neaplicării în

privința lui Vitali Grimovici în baza art. 2171 alin. (3) Cod penal, a pedepsei

complementare.

07 aprilie 2015, a fost admis recursul, casată total decizia și dispusă rejudecarea

cauzei în aceeași instanță de apel în alt complet de judecată.

În motivarea soluției sale, instanța de recurs a indicat că, instanța de apel nu

a verificat minuțios probele în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de

procedură penală, la baza deciziei adoptate fiind reținute aceleași probe care au

fost cercetate de prima instanță și doar enumerate în decizie.

La fel, examinând apelul cu grave derogări de la normele procesuale

penale, instanța de apel a dat prioritate declarațiilor inculpatului și martorilor

apărării depuse în prima instanță, care au negat vinovăția lui Vitali Grimovici în

săvârșirea infracțiunilor de jaf și huliganism.

Astfel, s-a ajuns la concluzia că fapta nu a fost săvârșită de Vitali

Grimovici, însă această poziție este contrară situației de fapt stabilită, ori martorii

Feodora Matei și Carolina Morari l-au recunoscut după exterior și trăsăturile feței

pe inculpat ca persoana care împreună cu două persoane l-au maltratat pe Serghei

Turcu la intrarea în magazin.

Acești martori fiind interogați în instanța de apel, și-au schimbat

depozițiile, iar instanța de judecată avea obligația de a cerceta toate depozițiile

date, să clarifice motivul schimbării lor și în urma cercetării lor, în cumul cu alte

probe administrate în cauză, să le aprecieze în modul corespunzător.

2016, a fost respins ca nefondat apelul declarat de inculpat, admise apelurile

declarate de procurori, inclusiv din alte motive decât cele invocate, casată sentința

în latura penală, inclusiv din oficiu și pronunțată o nouă hotărâre, potrivit modului

stabilit pentru prima instanță, prin care Vitali Girmovici a fost recunoscut vinovat

și condamnat în baza:

- art. 187 alin. (2) lit. b), f) Cod penal, la 3 ani închisoare, fără amendă:

- art. 287 alin. (3) Cod penal, la 5 ani închisoare;

- art. 2171 alin. (3) lit. e), f) Cod penal, la 5 ani închisoare, cu privarea de

dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita activitate legată de circulația

substanțelor narcotice pe termen de 3 ani;

- art. 217 alin. (2) Cod penal, la 1 an închisoare.

Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni prin

cumul parțial al pedepselor aplicate i-a fost stabilită pedeapsa definitivă 5 ani

6 luni închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis, fără amendă, cu

privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita activitate legată de

circulația substanțelor narcotice pe termen de 3 ani.

În rest sentința a fost menținută.

7.1. Cu referire la învinuirea adusă lui Vitali Grimovici în baza art. art. 2171

alin. (3) lit. e), f), 217 alin. (2) Cod penal, instanța de apel a indicat că, prima

instanță pe aceste capete de acuzare a verificat complet, sub toate aspectele și în

mod obiectiv circumstanțele cauzei, a dat probelor administrate apreciere legală

din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității, veridicității și din punct

6

de vedere al coroborării lor, corect ajungând la concluzia privind vinovăția

acestuia în săvârșirea infracțiunilor menționate.

În susținerea acestor acuzații, instanța de apel a reținut următoarele probe

cercetate în prima instanță și verificate în instanța de apel: procesul-verbal nr. 850

din 07 septembrie 2012 al examinării medicale de constatare a faptului de

consumare a alcoolului, stării de ebrietate și naturii ei (f.d.16-17, vol.I); ordonanța

de efectuare a percheziției din 07 septembrie 2012 (f.d.19, vol.I); procesul-verbal

de efectuare a percheziției din 07 septembrie 2012, cu planșă fotografică

(f.d.20-25, vol.I); procesul-verbal de cercetare la fața locului din 07 septembrie

2012, cu planșă fotografică (f.d.49-50, vol.I); procesul-verbal de percheziție din

07 septembrie 2012 (f.d.55, vol.I); raportul de constatare tehnico-științifică

nr. 769 din 20 septembrie 2012 (f.d.59-60, vol.I); raport de expertiză nr. 800 din

25 septembrie 2012 (f.d.63-64, vol.I); declarațiile inculpatului Vitali Grimovici

depuse în instanța de judecată, potrivit cărora, ultimul recunoaște vinovăția în

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (3) lit. e), f) Cod penal.

Cu referire la alegațiile inculpatului și critica referitoare la corectitudinea și

legalitatea acțiunilor organului de urmărire penală efectuate pe caz, instanța de

apel a reținut că, la terminarea urmăririi penale, apărarea nu a înaintat obiecții

privitor la legalitatea actelor de urmărire penală și cu trimitere la prevederile

alin. (4) art. 251 Cod de procedură penală, a indicat că, în cazul dat se solicită

constatarea nulității unor acte de urmărire penală care urmau a fi contestate cel

târziu la terminarea urmăririi penale, or, actele date nu au fost perfectate și

prezentate nemijlocit în prima instanță și în instanța de apel, mai mult, acestea nu

cad sub incidența prevederilor art. 251 alin. (2) Cod de procedură penală, nefiind

lovite de nulitate absolută, fapt care ar permite contestarea acestora la orice etapă

a procesului.

7.2. Cu referire la învinuirea adusă în baza art. art. 188 alin. (2) lit. b),

287 alin. (3) Cod penal, instanța de apel a constat în fapt că, Vitali Grimovici la

03 noiembrie 2012, aproximativ la ora 20.00, acționând cu intenție unică

criminală împreună cu o altă persoană și o persoană neidentificată de organul de

urmărire penală, aflându-se în apropierea magazinului alimentar ÎI ,,Matei

Feodora” amplasat pe adresa str. Victoriei, 60, mun. Bălți, adică în loc public,

încălcând grosolan ordinea publică, care s-a manifestat prin lezarea normelor de

drept și morale de comportare în societate, care asigură securitatea personală a

cetățenilor, printr-un cinism și obrăznicie deosebită, fără careva motive a provocat

un conflict cu cet. Serghei Turcu care se îndrepta spre intrarea în magazin, în

urma căruia, după ce o altă persoană i-a aplicat ultimului două lovituri cu pumnul

în regiunea feței, iar Serghei Turcu și-a acoperit fața cu ambele mâini, s-a apropiat

cu cea de-a treia persoană neidentificată de organul de urmărire penală și i-a

aplicat mai multe lovituri cu pumnii și picioarele în regiunea capului și întreg

corp, totodată dând comandă unui câine de rasă ce era cu ei de a-l ataca, din care

motiv Serghei Turcu a fost mușcat de câine de diferite părți ale corpului, acțiunile

acestora fiind curmate numai la intervenția persoanelor terțe.

În rezultatul acțiunilor ilicite ale lui Vitali Grimovici, altei peroane și

persoanei neidentificate, lui Serghei Turcu i-au fost cauzate multiple leziuni

corporale.

7

Tot el, la 03 noiembrie 2012, aproximativ la ora 20.00, acționând cu o

intenție criminală unică împreună cu o altă persoană și o persoană neidentificată

de organul de urmărire penală, aflându-se în apropierea magazinului alimentar

ÎI ,,Matei Feodora”, amplasat pe adresa str. Victoriei, 60, mun. Bălți, aplicând

violență periculoasă pentru viața și sănătatea persoanei, l-au atacat pe Serghei

Turcu aplicându-i mai multe lovituri cu pumnii și picioarele în diferite regiuni ale

corpului, concomitent dând comandă unui câine de rasă de a-l ataca, cauzându-i

astfel lui Serghei Turcu, conform raportului de expertiză medico-legală nr. 930

din 30 noiembrie 2012, leziuni corporale ușoare, după care, în mod deschis, din

buzunarul scurtei în care era îmbrăcat Serghei Turcu i-au sustras telefonul mobil

de model ,,Samsung GT-S53”, IMEI xxxxxxxxxxxxx, la preț de 2400 lei, în care

se afla cartela SIM cu nr. xxxxxxxxx, la preț de 50 lei, cauzându-i o daună

materială în proporții considerabile, în sumă totală de 2450 lei, după care cu cele

sustrase s-au eschivat de la locul săvârșirii infracțiunii.

7.3. Astfel, instanța de apel a constatat că, prima instanță a judecat

superficial cauza privind învinuirea adusă lui Vitali Grimovici în baza art. art. 188

alin. (2) lit. b), 287 alin. (3) Cod penal, în lipsa unei cercetări obiective a probelor

prezentate de partea acuzării, cu aprecierea eronată a împrejurărilor în fapt, iar ca

rezultat a constatat greșit aspectele de drept, ce au dus la achitarea nejustificată a

inculpatului.

Deci, analizând cumulul de probe administrate la caz, instanța de apel a

stabilit că, vinovăția lui Vitali Grimovici în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de

art. art. 187 alin. (2) lit. b), f), 287 alin. (3) Cod penal, se confirmă pe deplin prin:

plângerea din 03 noiembrie 2012 depusă de Serghei Turcu (f.d.5, vol.II); raportul

de expertiză medico-legală nr. 930 din 30 noiembrie 2012 (f.d.17, vol.II);

procesele-verbale de recunoaștere a persoanei din 06 noiembrie 2012, cu planșă

fotografică (f.d.26-29, vol.II); procesul-verbal de audiere a martorului Feodora

Matei din 06 noiembrie 2012 (f.d.30-31, vol.II); procesul-verbal de audiere a

martorului Carolina Morari din 06 noiembrie 2012 (f.d.32-33, vol.II);

procesul-verbal de audiere a martorului Grigore Stah din 26 noiembrie 2012

(f.d.34, vol.II); procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din

26 noiembrie 2012 (f.d.38-40, vol.II); plângerea depusă de Serghei Turcu la

07 noiembrie 2012 (f.d.51, vol.II); procesul-verbal de audiere a părții vătămate

Serghei Turcu din 07 noiembrie 2012 (f.d.54, vol.II).

Cu referire la declarațiile depuse de partea vătămată Serghei Turcu și

martorii Feodora Matei și Carolina Morari, în cadrul judecării cauzei în prima

instanță și în instanța de apel, care în mod esențial diferă de declarațiile depuse la

etapa urmăririi penale, instanța de apel le-a apreciat critic, deoarece nu

coroborează cu restul probelor acumulate la caz, fiind depuse în scopul ușurării

sau evitării răspunderii penale a inculpatului pentru faptele săvârșite.

A menționat instanța de apel că, atât Carolina Morari, cât și Feodora Matei

au relatat că, semnăturile din procesele-verbale de prezentare spre recunoaștere le

aparțin, iar invocarea semnării unui proces-verbal necompletat este lipsită de

temei, or, la prezentarea spre recunoaștere a participat și avocatul inculpatului

care nu a obiectat privitor la corectitudinea petrecerii acestei acțiuni procesuale.

În acest sens, instanța de apel a indicat și faptul că, martorul Grigore Stah

8

este fotografiat în momentul când indică asupra lui Vitali Grimovici, ca la

persoana care a participat la săvârșirea infracțiunilor imputate (f.d.40, vol.II).

Turcu Serghei, de asemenea inițial a dat declarații precum, că i-a fost

sustras telefonul în timpul bătăii, ulterior însă fiind audiat suplimentar a indicat,

că telefonul l-a găsit, acasă, dar nu la conectat, nu a anunțat organul de drept și

nu-l poate prezenta la moment, declarațiile date suplimentar, neavând suport

probatoriu relevant, fiind evidentă încercarea acestuia de a ușura situația

inculpatului.

Cât ține de declarațiile martorilor Marina Osic, Eleonora Serebrian și Ana

Coseric, la care s-a referit apărarea în cadrul procesului, potrivit cărora în ziua

incidentului ce a avut loc cu partea vătămată Serghei Turcu, Vitali Grimovici s-a

aflat în s. Sturzovca, r-nul Glodeni și nu a fost prezent în mun. Bălți, str. Victoriei,

60, lângă magazinul ÎI ,,Matei Teodora”, instanța de apel le-a apreciat critic, fiind

în contradicție cu cumulul de probe administrat la caz, iar martorii nominalizați

sunt rude cu Vitali Grimovici și declarațiile acestora vin să asigure eschivarea de

la pedeapsa penală a acestuia.

La capitolul individualizării pedepsei, instanța de apel ținând cont de

gravitatea infracțiunilor săvârșite, care fac parte din categoria celor ușoare și

grave, de persoana inculpatului, de comportamentul acestuia pe parcursul

procesului, inculpatul eschivându-se de a se prezenta în fața instanței de judecată,

iar anterior a fost judecat, a recunoscut vina pe capătul de acuzare în baza

art. 2171 alin. (3) lit. e), f) Cod penal, a considerat oportun de a-i stabili pedeapsa

închisorii cu executare reală.

De asemenea, instanța de apel a considerat oportun de a-i stabili

inculpatului și pedeapsa penală complementară obligatorie prevăzută de art. 2171

alin. (3) lit. e), f) Cod penal, sub formă de privare de dreptul de a ocupa funcții

sau de a exercita activitate legată de circulația substanțelor narcotice, din motiv că

nu a stabilit circumstanțe care ar condiționa neaplicarea acesteia.

Suplimentar, instanța reținând, că sancțiunea art. 187 alin. (2) Cod penal,

prevede pedeapsa complementară pecuniară sub formă de amendă, dar și faptul că

inculpatul la 05 februarie 2016 s-a eliberat din locurile de detenție, nu este

încadrat în câmpul muncii, a considerat că aplicarea pedepsei complementare nu

este oportună.

De rând cu cele menționate, instanța de apel nu a reținut invocarea apărării

precum că inculpatul întrunește condițiile aplicării suspendării condiționate a

executării pedepsei, fiindcă inculpatul a săvârșit patru infracțiuni din diverse

domenii și ținând cont de numărul lor, precum și gradul prejudiciabil și urmările

produse, a considerat că nu este posibilă aplicarea unei alte pedepse decât

pedeapsa închisorii cu executare reală, pedepsele pentru fiecare faptă fiind

cumulate conform prevederilor art. 84 alin. (1) Cod penal.

alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, a contestat cu recurs decizia solicitând

casarea acesteia cu menținerea sentinței.

În motivarea recursului a invocat că, la stabilirea vinovăției inculpatului în

săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. art. 187 alin. (2) lit. b), f), 287 alin. (3)

Cod penal, instanța de apel a făcut referire la procesul-verbal de recunoaștere a

9

persoanei din 06 noiembrie 2012, cu planșă fotografică, potrivit căruia Feodora

Matei în persoana cu nr. 4 l-a recunoscut pe Vitali Grimovici, la procesul-verbal

de recunoaștere a persoanei din 26 noiembrie 2012, potrivit căruia Grigore Stah în

fotografia cu nr. 4 l-a recunoscut pe Vitali Grimovici, însă a neglijat declarațiile

Feodorei Matei, depuse în instanța de apel, conform cărora deși colaboratorilor de

poliție le-a comunicat că Vitali Grimovici seamănă cu unul dintre acele persoane,

însă nu poate confirma cu certitudine acest lucru, iar fiindu-i prezentat

procesul-verbal de recunoaștere a persoanei din 06 noiembrie 2012, de la fila

dosarului 26, volumul II, a indicat că semnătură din acest proces-verbal îi

aparține, însă conținutul nu a fost scris corect.

La întrebările adresate în fața instanței de apel, martorul a declarat că pe

Vitali Grimovici nu îl cunoaște și la locul săvârșirii infracțiunii nu l-a văzut.

Martorul Carolina Morari, la fel a indicat că, pe Vitali Grimovici nu îl

cunoaște și la locul săvârșirii infracțiunii nu l-a văzut.

Indică recurentul că, însăși partea vătămată Serghei Turcu, în declarațiile

sale a indicat că, pe Vitali Grimovici nu îl cunoaște și că acesta nu l-a atacat și nu

a fost prezent la locul săvârșirii infracțiunii de jaf în privința sa.

Mai mult, partea vătămată a indicat că, telefonul mobil model ,,Samsung

Galaxy”, l-a găsit acasă în spatele mobilierului, respectiv de la acesta nu au fost

sustrase bunuri materiale, lipsind astfel obiectul material al infracțiunii prevăzute

de art. 187 Cod penal, care face parte din categoria infracțiunilor contra

patrimoniului.

Susține recurentul că, instanța de apel a apreciat părtinitor probele

administrate, neglijând declarațiile martorilor Marina Osic, Eleonora Serebrian și

Ana Coseric, care au relatat că Vitali Grimovici în ziua incidentului s-a aflat în

s. Sturzovca, r-nul Glodeni și nu a fost prezent în mun. Bălți, str. Victoriei, 60,

însă instanța de apel, a indicat că aceste declarații sunt în contradicție cu cumulul

de probe administrate la caz, iar persoanele nominalizate sunt rude cu Vitali

Grimovici, fără a face referire la probele cu care sunt în contradicție declarațiile

martorilor nominalizați.

Specifică apărarea că, instanța de apel recunoscându-l vinovat pe Vitali

Grimovici de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, nu

s-a expus în privința calificativului alin. (3), privind încercarea aplicării armei sau

a altui obiect pentru vătămarea integrității corporale sau sănătății și nu a indicat

care obiect a fost folosit pentru săvârșirea infracțiunii de huliganism, calificând

fapta fără argumentare multiaspectuală.

Indică avocatul că, în cadrul rejudecării cauzei instanța de apel nu a

întreprins măsuri pentru a elucida care este motivul existenței divergențelor între

declarațiile martorilor la etapa urmăririi penale și cele în instanța de judecată,

punând la baza deciziei de condamnare nejustificat, selectiv, doar declarațiile

administrate în faza urmăririi penale ale martorilor Feodora Matei, Carolina

Morari și a părții vătămate Serghei Turcu, încălcând astfel prevederile art. 436

alin. (2) Cod de procedură penală.

Consideră apelantul că, instanța de apel în decizia adoptată, a aplicat

acelorași circumstanțe prevederi legale diferite, or, aceasta a dispus încetarea

procesului penal în privința lui Valeri Rastopșin pe capătul de învinuire prevăzut

10

de art. 287 alin. (3) Cod penal, în temeiul art. 2 al Legii nr. 210 din 29 iulie 2016

,,Privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea

independenței Republicii Moldova”, aplicând amnistia, însă în privința lui Vitali

Grimovici, nu a aplicat prevederile acestei legi.

Subsidiar a indicat recurentul că, Vitali Grimovici la 05 februarie 2016, s-a

eliberat din locurile din detenție, executând integral pedeapsa stabilită prin

sentința Judecătoriei Bălți din 16 august 2013, ulterior prezentându-se în fiecare

ședință în instanța de apel, însă în decizie instanța de apel eronat a indicat că,

inculpatul s-a eschivat de la participarea în ședința de judecată.

8.1. Inculpatul Vitali Grimovici, a depus două recursuri ordinare identice

după formă și conținut, solicitând casarea deciziei, invocând că nu a săvârșit

infracțiunile prevăzute de art. art. 187 alin. (2) lit. b), f), 287 alin. (3) Cod penal,

deoarece la acel moment nu se afla în mun. Bălți.

Totodată, indică recurentul că, nu pot fi adoptate mai multe hotărâri în

privința aceleiași persoane pentru aceeași faptă, însă la caz inculpatul anterior de

două ori a fost achitat de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de

art. art. 187 alin. (2) lit. b), f), 287 alin. (3) Cod penal, totuși instanța de apel

ulterior a dispus condamnarea acestuia în baza normelor indicate.

respingerea acestora deoarece instanța de apel a constatat și apreciat

circumstanțele de fapt și de drept privind învinuirea înaintată și încadrarea

juridică a acțiunilor inculpatului în conformitate cu prevederile normelor de

procedură penală, prin prisma cumulului de probe administrate la dosar.

lărgit constată că acestea urmează a fi respinse ca inadmisibile din următoarele

considerente.

Potrivit art. 434 Cod de procedură penală, judecând recursul declarat

împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de

Justiție verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialelor din dosar și se

pronunță asupra tuturor motivelor invocate în recurs de titularul acestuia.

În conformitate cu prevederile art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură

penală, judecând recursul, instanța este în drept să-l respingă, ca inadmisibil, cu

menținerea hotărârii atacate, în cazul în care se constată că recursul nu este

întemeiat legal (este nefondat). Recursul este nefondat atunci când hotărârea

atacată este legală, întemeiată și motivată.

La caz se reține, că potrivit textului recursului declarat de avocat, acesta

invocă temeiul de casare prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură

penală, și anume când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii.

La fel, Colegiul penal lărgit reține că din textul recursurilor declarate de

inculpat, rezultă că acesta critică decizia instanței de apel sub aspectul temeiurilor

de casare prevăzute de pct. 6), 11) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală,

potrivit cărora hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara

erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel când hotărârea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția sau persoana condamnată a fost

11

judecată anterior în mod definitiv pentru aceeași faptă.

Totodată, instanța de recurs stabilește că atât avocatul cât și inculpatul își

exprimă dezacordul cu decizia instanței de apel doar în partea condamnării

inculpatului în baza art. art. 187 alin. (2) lit. b), f) 287 alin. (3) Cod penal.

Astfel, Colegiul raportând temeiurile invocate de recurenți la textul deciziei

contestate, relevă că acestea nu se confirmă și că instanța de apel la judecarea

apelurilor, a respectat prevederile art. art. 412, 413, 414 Cod de procedură penală

și corect și-a motivat decizia în conformitate cu prevederile art. 417 alin. (1)

pct. 8) Cod de procedură penală, astfel, decizia cuprinde temeiurile de fapt și de

drept care au dus, la caz, la respingerea apelului inculpatului, admiterea apelurilor

procurorilor, casarea sentinței în latura penală și pronunțarea unei noi hotărâri.

În această ordine de idei și în raport cu circumstanțele invocate în

recursurile declarate, se atestă că împrejurările menționate în partea descriptivă a

hotărârii contestate, inclusiv cele reproduse în pct. 7. din prezenta decizie, relevă

în mod concludent că instanța de apel a constatat și apreciat circumstanțele de fapt

și de drept privind vinovăția inculpatului, în conformitate cu prevederile normelor

de procedură penală și prescripțiilor de drept material, prin prisma cumulului de

probe anexate la dosar care au fost apreciate în conformitate cu prevederile

art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței,

concludenței, utilității, veridicității și coroborării lor, instanța de apel

pronunțându-se argumentat și detailat asupra motivelor pentru care a respins

probele și versiunile apărării, probele administrate pe caz demonstrând concludent

prezența în acțiunile inculpatului a elementelor infracțiunilor prevăzute la

art. art. 187 alin. (2) lit. b), f) 287 alin. (3) Cod penal.

Or, potrivit jurisprudenței naționale, ca sustragere deschisă a bunurilor altei

persoane, prevăzută de art. 187 Cod penal, adică jaful, se consideră fapta ce se

derulează în prezența proprietarului, a unor persoane străine, făptuitorul fiind

conștient ca persoanele prezente înțeleg caracterul ilegal al acțiunilor lui,

indiferent de faptul că ele au întreprins ori nu careva măsuri de curmare a acestor

acțiuni. Acțiunile descoperite de către victimă sau de alte persoane, dar

neținându-se cont de aceasta, prelungite de către infractor cu scopul însușirii

bunurilor sau reținerii lor, se încadrează în infracțiunea de jaf.

Huliganismul agravat, prevăzut la art. 287 alin. (3) Cod penal, reprezintă

acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea

violenței asupra persoanelor sau de amenințarea cu aplicarea unei asemenea

violențe, acțiuni care prin conținutul lor se deosebesc printr-un cinism și

obrăznicie deosebită, săvârșite cu aplicarea altor obiecte pentru vătămarea

integrității corporale sau sănătății.

Sintagma „aplicării armei sau a altor obiecte pentru vătămarea integrității

corporale sau sănătății” prevăzută de art. 287 alin. (3) Cod penal este incidentă și

în cazul în care făptuitorul comandă unui câine, fără un motiv legitim, să muște o

altă persoană.

În sens juridic, câinele este asimilat obiectelor.

Având în vedere circumstanțele cazului, trebuie evaluat efectul comenzii

date câinelui, adică verificată existența unei vătămări a integrității corporale sau a

sănătății. În prezenta cauză a fost demonstrată existența acestei vătămări.

12

De asemenea, trebuie menționat că, dat fiind caracterul general al legilor,

redactarea lor nu poate fi absolut precisă.

Nevoia de a evita rigiditatea excesivă și de a ține pasul cu circumstanțele în

schimbare presupune redactarea legilor în termeni care sunt, într-o mai mare sau

mai mică măsură, vagi, iar interpretarea și aplicarea unor asemenea reglementări

depinde de practica judiciară.

Legislatorul penal nu a putut imagina și menționa toate tipurile de obiecte

care ar putea fi folosite ca armă pentru vătămarea integrității corporale sau a

sănătății, prin urmare a utilizat expresia generală „alte obiecte” (cauza Kokkinakis

c. Greciei, 25 mai 1993, § 40, cu privire la definirea infracțiunii de prozelitism).

Mai mult, este esențial faptul că în cazul în care Colegiul penal ar exclude,

prin interpretare, câinii periculoși din categoria „altor obiecte” care pot vătăma

integritatea corporală sau a sănătății, ar ignora obligația pozitivă a statului în baza

art. 3 CțEDO. Această obligație le impune autorităților naționale să investigheze

plângerile de aplicare a relelor tratamente nu doar de către oficiali, ci și de către

persoane private (cauza Macovei și alții c. României, 21 iunie 2007, § 46).

Cum în acest caz este certă existența unei vătămări a integrității corporale a

părții vătămate fiind comanda dată de către inculpat câinelui său, este obligatorie

aplicarea dispozițiilor penale relevante, concepute pentru a apăra atât interesele

părții vătămate, cât și interesele societății.

Totodată, soluția instanței de apel este conformă deciziei Colegiului penal

lărgit al Curții Supreme de Justiție din 07 aprilie 2015 (pct. 6. din decizie), or,

art. 436 alin. (2) Cod de procedură penală prevede expres că pentru instanța de

rejudecare, indicațiile instanței de recurs sunt obligatorii.

La fel, potrivit jurisprudenței CEDO, în asemenea situație, nu se mai

impune o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu

prisosință soluția dată de instanțele de fond.

Or, în cazul în care instanța de fond și-a motivat decizia luată, arătând în

mod concret la împrejurările care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a

permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o curte de

recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției de

primă instanță (hotărârea CEDO Garcia Ruis c. Spaniei, Helle c. Finlandei).

Art. 6 CțEDO impune în special, în sarcina „instanței”, obligația de a

efectua o examinare efectivă a motivelor, argumentelor și probelor propuse de

părți, cu excepția cazului în care se apreciază relevanța acestora.

Deși este adevărat că obligația motivării deciziilor, impusă instanțelor de

art. 6 § 1 CțEDO, nu poate fi înțeleasă ca impunând formularea unui răspuns

detaliat la fiecare argument ( hotărârea CEDO, § 80-81, Perez c. Franței, Van de

Hurk c. Țărilor de Jos).

Pe lângă aceasta, recursul apărării, potrivit argumentelor invocate și

reproduse în pct. 8. din prezenta decizie, este întemeiate pe critica modului în care

instanța de apel a apreciat probele și circumstanțele cauzei.

Însă, pornind de la relevanțele art. art. 6 pct. 111 , 27, 414 alin. (1), (2) Cod

de procedură penală, eroarea gravă de fapt nu reprezintă o apreciere greșită a

probelor, iar judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa

convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate.

13

Instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii

atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din

cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel și poate da

o nouă apreciere probelor din dosar.

Astfel, activitatea instanței de apel privind doar aprecierea sau reaprecierea

probelor și circumstanțelor cauzei în alt sens decât cel pe care îl propune apărarea

este o competență și prerogativă legală a acestor instanțe, care nu constituie un

temei de drept separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură

penală și, astfel, invocarea acestei chestiuni în recursul ordinar, la fel, este lipsită

de orice temei legal.

Colegiul penal respinge ca neîntemeiat argumentul apărării prin care se

susține că instanța de apel în decizia adoptată, a aplicat acelorași circumstanțe

prevederi legale diferite, fiindcă dispunând încetarea procesului penal în privința

lui Valeri Rastopșin pe capătul de învinuire prevăzut de art. 287 alin. (3) Cod

penal, în temeiul art. 2 al Legii nr. 210 din 29 iulie 2016 ,,Privind amnistia în

legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii

Moldova”, aplicând amnistia, în privința lui Vitali Grimovici, nu a aplicat

prevederile acestei legi.

Or, instanța de apel soluționând posibilitatea aplicării prevederilor Legii

nr. 210 din 29 iulie 2016 ,,Privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la

proclamarea independenței Republicii Moldova” în privința lui Vitali Grimovici,

corect a reținut prezența impedimentului expus la art. 10 lit. h), fiindcă față de

inculpat a fost deja aplicată, la 01 octombrie 1996, amnistia.

Referitor la argumentul apărării că, instanța de apel eronat a indicat că,

inculpatul s-a eschivat de la participarea în ședința de judecată, Colegiul penal

ține să menționeze că, chiar dacă instanța de apel, la capitolul individualizării

pedepsei, greșit a reținut că inculpatul s-a eschivat de la participarea în ședința de

judecată, acest fapt nu este în stare să răstoarne soluția instanței în partea stabilirii

pedepsei.

Totodată, se reține că motivele invocate în recursul avocatului, și anume că

la stabilirea vinovăției inculpatului în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.

art. 187 alin. (2) lit. b), f), 287 alin. (3) Cod penal, instanța de apel a făcut referire

la procesele-verbal de recunoaștere a persoanei din 06 noiembrie 2012 și

26 noiembrie 2012, însă a neglijat declarațiile părții vătămate Serghei Turcu și

martorilor Feodora Matei, Carolina Morari, Marina Osic, Eleonora Serebrian și

Ana Coseric, au constituit deja obiect de examinare în instanța de apel, fiind

oferite răspunsuri argumentate în acest sens (pct. 7.3. din decizie), iar o altă opinie

asupra probelor și circumstanțelor pricinii care au fost puse la baza sentinței de

condamnare, conform jurisprudenței CEDO, nu poate servi temei pentru

reexaminarea cauzei (hotărârea din 16 ianuarie 2007, pct. 20, cauza Bujnița c

Moldovei).

La fel, instanța de recurs respinge ca neîntemeiat argumentul inculpatului

privind faptul că, nu pot fi adoptate mai multe hotărâri în privința aceleiași

persoane pentru aceeași faptă, fiindcă la caz inculpatul anterior de două ori a fost

achitat de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. art. 187

alin. (2) lit. b), f), 287 alin. (3) Cod penal, totuși instanța de apel ulterior a dispus

14

condamnarea acestuia în baza normelor indicate, deoarece hotărârile la care face

referire recurentul au fost casate.

Astfel, decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 19 noiembrie

2014, prin care a fost menținută sentința Judecătoriei Bălți din 16 august 2013,

potrivit căreia Vitali Grimovici a fost achitat de sub învinuirea de săvârșirea

infracțiunilor prevăzute de art. art. 188 alin. (2) lit. b), 287 alin. (3) Cod penal, a

fost casată prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din

07 aprilie 2015, iar sentința a fost casată prin decizia Colegiului penal al Curții de

Apel Bălți din 16 august 2016.

Astfel, împrejurările enunțate denotă în mod concludent că hotărârea

contestată conține motive clare și legale pe care se întemeiază soluția, iar

recursurile ordinare sunt neîntemeiate.

Prin urmare, odată ce recursurile de pe rol sunt neîntemeiate, ele urmează a

fi respinse ca inadmisibile, cu menținerea hotărârii atacate.

penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Respinge, ca inadmisibile, recursurile ordinare declarate de avocatul

Nicolai Prepelița în numele inculpatului și de inculpat, cu menținerea deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 16 noiembrie 2016, în cauza penală în

privința lui Grimovici Vitali Xxxxxxx.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 30 iunie 2017.

Președinte /semnătura/ Petru Ursache

Judecătorii /semnătura/ Petru Moraru

/semnătura/ Ghenadie Nicolaev

/semnătura/ Vladimir Timofti

/semnătura/ Constantin Alerguș

Copia corespunde originalului,

Judecător Petru Moraru

15