1ra-540/2018 — art.217 alin.1, 290 alin.1, 324 alin.2 lit.c,d, 328 alin.1 CP

Dosarul nr. 1ra-540/2018

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

25 aprilie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

președinte - Nadejda Toma,

judecătorii - Constantin Alerguș, Vladimir Timofti,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de

avocatul Șchiopu Arcadie în numele condamnatului Grigoriev Ion, prin care se

solicită casarea sentinței Judecătoriei Chișinău (sediul Central) din 15 septembrie

2017 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 06 decembrie

2017, în cauza penală în privința lui

Grigoriev Ion XXXXX, născut la XXXXX,

originar și locuitor al mun. XXXXX,

str. XXXXX, XXXXX, ap. XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

instanța de fond: 17.05.2017-15.09.2017;

instanța de apel: 25.10.2017-06.12.2017;

instanța de recurs: 06.02.2018-25.04.2018.

Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală

legal executată.

C O N S T A T Ă:

2017, a fost respinsă cererea condamnatului Grigoriev I. privind rejudecarea

cauzei penale în privința sa, în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 328

alin.(1), 324 alin. (2) lit. c), d), 290 alin. (l), 217 alin. (l) Cod penal.

Șchiopu A., care au solicitat:

avocatul Șchiopu A., casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea

unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit, pentru prima instanță, prin care să fie

admisă cererea condamnatului privind rejudecarea cauzei penale în privința sa,

în conformitate cu prevederile art. 5591 Codul de procedură penală.

În motivarea apelului declarat, autorul acestuia a invocat următoarele

argumente:

- instanța nu a luat în considerație materialele anexate la cerere (scrisoarea

de însoțire de la Ministerul Justiției al RM, către Judecătoria Chișinău (sediul Central)

expediată în temeiul art. 9 alin. (l) din Legea nr.190 din 19.07.1994, cu privire la

petiționare, prin care Ministerul Justiției a oferit garanțiile prevăzute de art.5591 Cod de

1

procedură penală, autorităților competente ucrainene, privind cererea de extrădare nr.

XXXXXdin 06.11.2015);

- instanța de fond greșit a concluzionat că la examinarea cauzei penale în

privința condamnatului la Curtea Supremă de Justiție, acesta a fost înștiințat prin

citarea legală a mamei acestuia, citat pe adresa r-nul Dubăsari, s. Doroțcaia și s-a

pus ca motiv de bază la respingerea cererii privind rejudecarea cauzei în privința

sa.

- condamnatul nu a fost citat legal de către instanța de recurs, deoarece

acesta avea domiciliu în mun. Chișinău, str. Cuza Vodă, 20, ap. 78 și viza de

reședință pe str. Titulescu, 4, mun. Chișinău, astfel i-a fost încălcat dreptul la

apărare, prin examinarea cauzei în lipsa sa;

- prin respingerea cererii condamnatului i-au fost încălcate condițiile

extrădării garantate de stat și dreptul la rejudecarea cauzei penale.

condamnatul Grigoriev I., a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei cu

adoptarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin

care să fie admisă cererea înaintată, în conformitate cu prevederile art. 5591 Cod

de procedură penală.

Suplimentar argumentelor indicate de avocat în cererea de apel,

condamnatul a menționat că, prima instanță eronat a concluzionat că el a fost

citat în instanța de recurs, or, citația a fost expediată la domiciliul mamei sale.

Adiționat, condamnatul a menționat că, prin decizia instanței de recurs a

fost condamnat în lipsă, deoarece citarea la care se face referire, în motivarea

sentinței este ilegală, deoarece s-a admis încălcarea prevederilor art. 238 alin. (1)

și 240 Cod de procedură penală.

La emiterea sentinței, instanța de judecată nu a ținut cont și nici nu s-a

expus asupra cererii de extrădare nr. XXXXX din 06.11.2015, prin care Ministerul

Justiției a garantat rejudecarea cauzei penale în legătură cu emiterea deciziei

instanței de recurs în lipsa condamnatului, în corespundere cu prevederile art.

5591 Cod de procedură penală, prin ce i-a fost încălcat dreptul la un proces

echitabil și au fost încălcate tratatele internaționale care reglementează

extrădarea, care în speță a fost obținută prin înșelarea organelor de drept a

Ucrainei de către Ministerul Justiției al RM.

apelurile declarate au fost respinse și menținută fără modificări sentința.

recursul ordinar a fost examinat în instanța de recurs în lipsa condamnatului,

însă despre data ședinței respective, acesta a fost înștiințat legal, fapt dovedit

prin avizul recepție a citației.

Astfel, instanța de apel a reiterat că, chiar în cazul în care versiunea

condamnatului nu se supune criticii în ceea ce ține de domiciliul său, oricum

condamnatul urma a se interesa de soarta dosarului respectiv. La caz, instanța de

2

apel a reținut jurisprudența constantă a CtEDO, în care s-a reiterat că, ține de

obligația părților de a lua măsurile necesare privind protecția drepturilor sale de

acces la justiție (cauza Van Harn versus Germany, nr. 7557/03 din 11.09.2007).

În context, instanța de apel a dedus că, cel interesat în soluționarea

litigiului, urma să se deranjeze de soarta dosarului, despre care avea cunoștință

în repetate rânduri și să întreprindă măsurile necesare de a proteja drepturile

sale de acces. De asemenea, instanța a menționat faptul, că celelalte motive

indicate de condamnat și avocatul acestuia legate de admiterea posibilității de

rejudecare a cauzei penale decad prin faptul constatării ca fiind citat legal

condamnatul la examinarea recursului ordinar în privința sa la Curtea Supremă

de Justiție. Cu referire la cererea de extrădare, instanța de apel a menționat că

obiectul litigiului respectiv este posibilitatea rejudecării cauzei în privința

persoanei condamnate în lipsa acesteia, iar cele invocate de apelanți nu formează

obiectul litigiului respectiv. La caz, instanța de apel a reținut că examinarea

cauzei, la nivelurile unde se examinează circumstanțele de fapt (în prima

instanță și în instanța de apel), a avut loc cu participarea condamnatului.

Șchiopu A. în numele condamnatului, care, indicând prevederile art. 420-422,

427, 430, 435, 5591 Cod de procedură penală, solicită casarea acestora, rejudecarea

cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie admisă cererea

condamnatului privind rejudecarea cauzei penale în privința sa în temeiul art.

5591 Cod de procedură penală.

În motivarea recursului declarat, autorul acestuia invocă argumente

similare celor indicate anterior în apel și descrise în pct. 2. al prezentei decizii.

5.1. În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de

procedură penală, procurorul a depus referință privind opinia sa asupra

recursului ordinar declarat, solicitând inadmisibilitatea acestuia dat fiind

faptului că nu îndeplinește cerințele de formă și conținut, prevăzute în art. 430

Cod de procedură penală.

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal decide asupra inadmisibilității

acestuia, din următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală,

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de

drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest

articol.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,

instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat

împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu,

este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că

recursul declarat este vădit neîntemeiat.

3

Cu toate că recurentul nu face trimitere la vre-un temei de drept din cele

prevăzute la art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, acesta invocă că, instanța

de apel a conchis greșit asupra menținerii sentinței, prin a care fost respinsă

cererea condamnatului privind rejudecarea cauzei penale în privința sa, or,

materialele anexate la cerere oferă garanțiile prevăzute de art. 5591 Cod de

procedură penală, pronunțând astfel o decizie greșită, semnalizând astfel temeiul

prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală și anume instanța de

apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția.

Analizând acest temei în raport cu motivele invocate în recurs, Colegiul

penal constată că nu și-a găsit confirmarea la examinarea recursului declarat,

lipsind temeiuri de implicare a instanței de recurs în sensul casării hotărârilor

contestate.

Colegiul penal ține să menționeze că, obiectul litigiului din speță îl

constituie posibilitatea rejudecării cauzei în privința persoanei condamnate în

lipsa acesteia, iar cele invocate de recurent nu formează obiectul litigiului

respectiv. La caz, Colegiul penal reține că examinarea cauzei, la nivelurile unde

se examinează circumstanțele de fapt (în prima instanță și în instanța de apel), a

avut loc cu participarea condamnatului.

În acest sens, Colegiul penal se raliază concluziilor expuse de către

instanțele inferioare, or, prima instanța corect a concluzionat că recursul ordinar

a fost examinat la Curtea Supremă de Justiție în lipsa condamnatului, însă despre

data ședinței respective acesta a fost citat legal, fapt dovedit prin avizul

recepționat.

Totodată, Colegiul penal reține că dreptul la rejudecarea cauzei trebuie

interpretat nu ca un drept absolut (care poate fi exercitat fără prezența unor condiții

necesare), dar ca un drept ce poate fi exercitat în cazul în care nu a fost respectată

citarea legală a condamnatului. La caz, Colegiul penal reține că înmânarea

citației mamei condamnatului este în corespundere cu art. 240 alin. (1) Cod de

procedură penală.

În aceste condiții, Colegiul penal, consideră că n-a fost constatată prezența

în speța examinată a erori de drept, ce ar servi drept temei de implicare a

instanței de recurs în sensul casării deciziei contestate.

Colegiul penal consideră relevant de a specifica că, argumentele invocate

de recurent în cererea sa de recurs au constituit obiect de examinare la judecarea

cauzei în instanța de apel, deoarece după conținutul lor sunt similare celor

consemnate în cererea de apel, respectiv asupra acestora instanța de apel s-a

expus argumentat în hotărârea pronunțată, așa cum este indicat și în pct. 4 din

prezenta decizie, soluție pe care instanța de recurs o consideră legală și

argumentată, însușind argumentele ei, reiterarea cărora nu mai este necesară

(cauza CtEDO, Rebait și alții c. Franței, din 25.02.1995, nr. 26564/1995).

4

Din considerentele expuse, Colegiul penal conchide că, la judecarea cauzei

în ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale prescrise la art. 414 - 418

Cod de procedură penală, impunându-se în consecință inadmisibilitatea

recursului ordinar declarat la caz, ca fiind vădit neîntemeiat.

penală, Colegiul penal,

D E C I D E:

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Șchiopu Arcadie

în numele condamnatului Grigoriev Ion, împotriva deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 06 decembrie 2017, în cauza penală în privința lui

Grigoriev Ion XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 25 aprilie 2018.

Președinte Nadejda Toma

Judecătorii Constantin Alerguș

Vladimir Timofti

5