1ra-1082/2017 — art. 324 alin. 2 lit. b, c, 360 alin. 2 CP

1ra-1082/2017 — art. 324 alin. 2 lit. b, c, 360 alin. 2 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr. 1ra-1082/2017

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

05 decembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Petru Ursache,

Judecători – Nadejda Toma, Vladimir Timofti, Constantin Alerguș, Anatolie Țurcan,

a judecat, fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de către inculpații Țurcanu

Ciprian și Tîmciuc Alexandr, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Bălți din 22 februarie 2017, în cauza penală în privința lui

Țurcanu Ciprian XXXXX, născut la

XXXXX, originar și domiciliat în XXXXX, str.

XXXXX,

Tîmciuc Alexandr XXXXX, născut la

XXXXX, originar și domiciliat în XXXXX, str.

XXXXX, ap. XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

A C O N S T A T A T :

învinuirea de săvârșire a infracțiunii prevăzute de art. 324 alin. (2) lit. b), c) Cod penal, din

motivul că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii și a celei prevăzute de art. 360 alin. (2)

Cod penal, din motivul că fapta inculpatului nu întrunește elementele constitutive ale

infracțiunii, iar Tîmciuc Alexandr a fost achitat de sub învinuirea de săvârșire a infracțiunii

prevăzute de art. 360 alin. (2) Cod penal, din motivul că fapta inculpatului nu întrunește

elementele constitutive ale infracțiunii.

Prin aceeași sentință s-a dispus achitarea lui Rusnac Vasile de sub învinuirea de săvârșire

a infracțiunilor prevăzute de art. 324 alin. (2) lit. b), c), 290 alin. (1) Cod penal, în privința căruia

nu a fost declarat recurs ordinar.

a fost învinuit de faptul că, activând în funcția de inspector superior al secției „Nord” a Direcției

Combaterea Crimei Organizate a Direcției Generale Servicii Operative din cadrul Ministerului

Afacerilor Interne în baza ordinului nr. XXXXX din XXXXX, adică fiind în virtutea Legii cu

privire la funcția publică și statutul funcționarului public nr. 158 din 04.07.2008, persoană

publică din categoria funcționarilor publici cu statut special (colaborator al organelor securității

naționale și ordinii publice, care deține grade speciale), abilitat să îndeplinească activități de

1

interes public, a comis luarea documentelor importante, infracțiune prevăzute de art. 360 din

Codul penal, în următoarele circumstanțe:

Țurcanu Ciprian, în exercițiul funcției de inspector superior al secției „Nord” a DCCO a

DGSO din cadrul MAI, în comun cu colegul său de serviciu, inspectorul superior Tîmciuc

Alexandr, în baza informației operative privind transportarea fără acte de însoțire a bunurilor

obținute în rezultatul casării apeductului din r-nul Edineț, la 15.10.2010, aproximativ la ora

21:00, pe traseul Odesa-Brest, la 2 km de mun. Bălți, au oprit și verificat camionul de model

XXXXX cu numărul de înmatriculare XXXXX și semiremorca lui de model XXXXX cu

numărul de înmatriculare XXXXX, conduse de cetățeanul României, Mutu Ion XXXXX, care

transporta țevi metalice de mărime și diametru mare, în baza facturii fiscale nr. XXXXX din

15.10.2010 privind marfa transportată.

Din cauza apariției suspiciunilor referitoare la cantitatea și corespunderea mărfii

transportate cu documentele de însoțire, mijlocul de transport a fost escortat la secția „Nord” a

DCCO a DGSO a MAI din str. Hotin 35, mun. Bălți, unde în baza ordonanței organului de

constatare a fost supus cercetării la fața locului și ridicării. În cadrul documentării cazului, după

reținerea mijlocului de transport nominalizat, polițistul Țurcanu Ciprian i-a cerut șoferului Mutu

Ion predarea tuturor documentelor de însoțire a mărfii, de evidență a unităților de transport și de

identitate a șoferului. La rândul său Mutu Ion, la solicitarea polițistului Țurcanu Ciprian, i-a

transmis toate actele solicitate, inclusiv pașaportul de cetățean al României, în baza căruia a

intrat și se afla pe teritoriul Republicii Moldova.

În continuare, la 15.10.2010, după verificarea documentelor primite, polițistul Țurcanu

Ciprian, în comun cu colegul său Tîmciuc Alexandr, având scopul împiedicării părăsirii

teritoriului Republicii Moldova de către Mutu Ion până la soluționarea cazului cercetat, cu

intenția de a limita libertatea persoanei, inclusiv libertatea de circulație, contrar ordinii stabilite,

fără întocmirea actelor procesuale corespunzătoare, a luat și a păstrat în incinta secției „Nord”

a DCCO a DGSO a MAI din str. Hotin 35, mun. Bălți, pașaportul cetățeanului României Mutu

Ion XXXXX, nr. XXXXX, eliberat la XXXXX de instituția abilitată din or. Vîlcea, act ce

constituie un document important al persoanei fizice, în baza căruia Mutu Ion a intrat și se afla

pe teritoriul Republicii Moldova.

La solicitările ulterioare din partea lui Mutu Ion și angajatorilor acestuia, făcute polițiștilor

Țurcanu Ciprian și Tîmciuc Alexandr, de restituire a pașaportului de cetățean român lui Mutu

Ion, aceștia răspundeau că ultimul, având acest document, ar putea să se întoarcă în România.

În asemenea condiții, pașaportul i-a fost restituit lui Mutu Ion abia la 19.11.2010, iar în

rezultatul acțiunilor ilegale ale polițiștilor Țurcanu Ciprian și Tîmciuc Alexandr, Mutu Ion a

fost lipsit de posibilitatea întoarcerii în țara de reședință, suportând cheltuieli considerabile de

cazare și aflare pe teritoriul Republicii Moldova.

De către organul de urmărire penală, acțiunile lui Țurcanu Ciprian au fost încadrate în

baza art. 360 alin. (2) Cod penal, cu indicii calificativi – luarea documentelor, adică luarea și

păstrarea documentelor importante ale persoanelor fizice, cu intenția de a limita libertatea

persoanei, inclusiv libertatea de circulație.

2.1. Prin aceeași sentință s-a constatat că tot el, Țurcanu Ciprian, de către organul de

urmărire penală, a fost învinuit de faptul că, în exercițiul funcției de inspector superior al secției

„Nord” a DCCO a DGSO din cadrul MAI, în comun cu colegul său de serviciu, inspectorul

superior Rusnac Vasile Grigore, în baza informației operative privind săvârșirea acțiunilor de

2

contrabandă prin postul vamal „Costești-Stânca”, la data de 13.06.2012, au stopat la ieșirea din

postul vamal „Costești-Stânca” automobilul de model XXXXX, cu n/î XXXXX condus de

Iacobeț Oleg.

Ulterior, după verificarea documentelor și stabilirea faptului de introducere de către

Iacobeț Oleg pe teritoriul Republicii Moldova a legumelor și fructelor în asortiment, fară

perfectarea declarației vamale, fiind favorizat de inspectorul vamal al postului vamal „Costești-

Stânca”, Cojocari Mihail, unitatea de transport cu n/î XXXXX a fost escortată la sediul secției

„Nord” a DCCO a DGSO a MAI.

Pe faptul presupusei treceri prin contrabandă a mărfurilor de către Iacobeț Oleg, la 13 iunie

2012, în Registrul 2 de evidență a altor informații referitoare la infracțiuni a DGSO a MAI, a

fost înregistrat materialul cu nr. 471, fiind dispus spre examinare șefului secției „Nord” a DCCO

a DGSO a MAI, Pcela Serghei, iar marfa transportată de Iacobeț Oleg, prin ordonanța șefului

secției „Nord” a DCCO a DGSO a MAI Pcela Serghei, a fost recunoscută în calitate de corp

delict.

În aceiași zi de 13 iunie 2012, după perfectarea documentelor necesare referitoare la faptele

de trecere ilegală la 13.06.2012 peste hotarele Republicii Moldova a mărfurilor agro-alimentare

de către Iacobeț Oleg, polițiștii Rusnac Vasile și Țurcanu Ciprian i-au propus lui Iacobeț Oleg,

ca soluție pentru restituirea mărfii și rezolvare a problemelor sale, transmiterea lor a banilor ce

nu li se cuvineau, fără a concretiza suma necesară. În cadrul discuției Iacobeț Oleg s-a interesat

despre ce sumă de bani este vorba, iar polițiștii Rusnac Vasile și Țurcanu Ciprian au răspuns că

această întrebare urmează să o coordoneze cu șeful lor, Pcela Serghei și i-au spus lui Iacobeț

Oleg să aștepte. Peste câteva ore, stabilind că Pcela Serghei nu s-a întors la serviciu pentru a

discuta cu Rusnac Vasile și Țurcanu Ciprian și aceștia nu au unde depozita produsele agro-

alimentare ușor alterabile, pentru a-l determina pe Iacobeț Olg să le transmită bani ce nu li se

cuvineau, Rusnac Vasile și Țurcanu Ciprian i-au transmis lui Iacobeț Oleg la păstrare jumătate

din marfa ridicată de la el la 13 iunie 2012 și l-au citat pentru a doua zi.

La data de 14.06.2012, când Iacobeț Oleg s-a prezentat în biroul lui Rusnac Vasile și

Țurcanu Ciprian, situat în mun. Bălți, str. Hotin 35, aceștia, de comun acord, au continuat

acțiunile sale în vederea obținerii ilegale a banilor ce nu li se cuvin și au extorcat și primit de la

Iacobeț Oleg bani în mărime de 1000 euro, ce echivalau conform cursului BNM cu 15100 lei,

pentru a elibera restul mărfii ridicate de la Iacobeț Oleg și a acționa în interesul acestuia.

După primirea banilor extorcați de la Iacobeț Oleg în mărime de 1000 euro, Rusnac Vasile

și Țurcanu Ciprian au eliberat produsele agro-alimentare ridicate de la Iacobeț Oleg.

De către organul de urmărire penală, acțiunile lui Țurcanu Ciprian au fost încadrate în

baza art. 324 alin. (2) lit. b), c) Cod penal, cu indicii calificativi – coruperea pasivă, adică

pretinderea și primirea, personal, de către o persoană publică, de bani ce nu i se cuvin, pentru

sine sau pentru o altă persoană, pentru a îndeplini și a grăbi îndeplinirea unei acțiuni în

exercitarea funcției, acțiuni săvârșite de două persoane, cu extorcare de bani.

2.2. Prin aceeași sentință s-a constatat că Rusnac Vasile, de către organul de urmărire

penală, a fost învinuit de faptul că, activând în funcția de inspector superior al secției „Nord” a

Direcției Combaterea Crimei Organizate a Direcției Generale Servicii Operative din cadrul

Ministerului Afacerilor Interne, în baza ordinului nr. XXXXX din XXXXX, adică fiind, în

virtutea Legii cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public nr. 158 din

04.07.2008, persoană publică din categoria funcționarilor publici cu statut special (colaborator

3

al organelor securității naționale și ordinii publice, care deține grade speciale), abilitat să

îndeplinească activități de interes public, a comis coruperea pasivă și păstrarea ilegală a

munițiilor, infracțiuni prevăzute de art. 290 și 324 din Codul penal, în următoarele circumstanțe:

Rusnac Vasile, în exercițiul funcției de inspector superior al secției “Nord” a DCCO a

DGSO din cadrul MAI, în comun cu colegul său de serviciu, inspectorul superior Țurcanu

Ciprian, în baza informației operative privind săvârșirea acțiunilor de contrabandă prin postul

vamal „Costești-Stânca”, la data de 13.06.2012, au stopat la ieșirea din postul vamal „Costești-

Stînca” automobilul de model XXXXX, cu n/î XXXXX, condus de Iacobeț Oleg.

Ulterior, după verificarea documentelor și stabilirea faptului de introducere de către

Iacobeț Oleg pe teritoriul Republicii Moldova a legumelor și fructelor în asortiment, fară

perfectarea declarației vamale, fiind favorizat de inspectorul vamal al postului vamal „Costești-

Stânca”, Cojocari Mihail, unitatea de transport cu n/î XXXXX a fost escortată la sediul secției

„Nord” a DCCO a DGSO a MAI.

Pe faptul presupusei treceri prin contrabandă a mărfurilor de către Iacobeț Oleg, la 13 iunie

2012, în Registrul 2 de evidență a altor informații referitoare la infracțiuni a DGSO a MAI, a

fost înregistrat materialul cu nr. 471, fiind dispus spre examinare șefului secției „Nord” a DCCO

a DGSO a MAI, Pcela Serghei, iar marfa transportată de Iacobeț Oleg, prin ordonanța șefului

secției „Nord” a DCCO a DGSO a MAI, Pcela Serghei, a fost recunoscută în calitate de corp

delict.

În aceiași zi de 13.06.2012, după perfectarea documentelor necesare referitoare la faptele

de trecere ilegală la 13.06.2012 peste hotarele Republicii Moldova a mărfurilor agro-alimentare

de către Iacobeț Oleg, polițiștii Rusnac Vasile și Țurcanu Ciprian i-au propus lui Iacobeț Oleg,

ca soluție pentru restituirea mărfii și rezolvare a problemelor sale, transmiterea lor a banilor ce

nu li se cuvineau, fară a concretiza suma necesară. În cadrul discuției Iacobeț Oleg s-a interesat

despre ce sumă de bani este vorba, iar polițiștii Rusnac Vasile și Țurcanu Ciprian au răspuns că

această întrebare urmează să o coordoneze cu șeful lor, Pcela Serghei și i-au spus lui Iacobeț

Oleg să aștepte.

Peste câteva ore, stabilind că Pcela Serghei nu s-a întors la serviciu pentru a discuta cu

Rusnac Vasile și Țurcanu Ciprian și aceștia nu au unde depozita produsele agro-alimentare ușor

alterabile, pentru a-l determina pe Iacobeț Oleg să le transmită bani ce nu li se cuvineau, Rusnac

Vasile și Țurcanu Ciprian i-au transmis lui Iacobeț Oleg la păstrare jumătate din marfa ridicată

de la el la 13.06.2012 și l-au citat pentru a doua zi.

La data de 14.06.2012, când Iacobeț Oleg s-a prezentat în biroul lui Rusnac Vasile și

Țurcanu Ciprian, situat în mun. Bălți, str. Hotin 35 aceștia, de comun acord, au continuat

acțiunile sale în vederea obținerii ilegale a banilor ce nu li se cuvin și au extorcat și primit de la

Iacobeț Oleg bani în mărime de 1000 euro, ce echivalau conform cursului BNM cu 15100 lei,

pentru a elibera restul mărfii ridicate de la Iacobeț Oleg și a acționa în interesul acestuia.

După primirea banilor extorcați în mărime de 1000 euro, Rusnac Vasile și Țurcanu Ciprian

au eliberat produsele agro-alimentare ridicate de la Iacobeț Oleg.

De către organul de urmărire penală, acțiunile lui Rusnac Vasile au fost încadrate în baza

art. 324 alin. (2) lit. b), c) Cod penal, cu indicii calificativi – coruperea pasivă, adică

pretinderea și primirea, personal, de către o persoană publică, de bani ce nu i se cuvin, pentru

sine sau pentru o altă persoană, pentru a îndeplini și a grăbi îndeplinirea unei acțiuni în

exercitarea funcției, acțiuni săvârșite de două persoane, cu extorcare de bani.

4

2.3. Prin aceeași sentință s-a constatat că tot el, Rusnac Vasile, de către organul de

urmărire penală, a fost învinuit de faptul că, activând în funcția de inspector superior al secției

„Nord” a Direcției Combaterea Crimei Organizate a Direcției Generale Servicii Operative din

cadrul Ministerului Afacerilor Interne, neavând în calitate de persoană fizică dreptul de

proprietate autorizat asupra armei de foc și munițiilor aferente, dispunând în calitate de

colaborator de polițe de dreptul de port armă asupra pistolului din dotare „ПМ-Макаров”,

transmis la păstrare în camera specială a Unității de Gardă a Direcției Generale Servicii

Operative împreună cu munițiile eliberate, fără a dispune de autorizație de păstrare a munițiilor,

contrar instrucțiunilor de serviciu, a păstrat în safeul de serviciu situat în biroul nr. 5 al secției

„Nord” a DCCO a DGSO a MAI din str. Hotin 35, mun. Bălți, 16 cartușe utile pentru efectuarea

tragerilor, dintre care 2 cartușe militare de calibrul 9x18 mm, 13 cartușe sportive de calibrul

9x18 mm și 1 cartuș militar de calibrul 5,45x39 mm. La data de 20.08.2012, în rezultatul

percheziției efectuate în biroul nr. 5 al Secției „Nord” a DCCO a DGSO din str. Hotin 35 mun.

Bălți, în safeul deținut de Rusnac Vasile au fost depistate 16 cartușe utile pentru efectuarea

tragerilor, dintre care 2 cartușe militare de calibrul 9x18 mm, 13 cartușe sportive de calibrul

9x18 mm și 1 cartuș militar de calibrul 5,45x39 mm.

De către organul de urmărire penală, acțiunile lui Rusnac Vasile au fost încadrate în baza

art. 290 alin. (1), cu indicii calificativi – păstrarea ilegală a munițiilor fără autorizația

corespunzătoare.

2.4. Prin aceeași sentință s-a constatat că Tîmciuc Alexandr, de către organul de urmărire

penală, a fost învinuit de faptul că, la data de 15.10.2010 aproximativ la orele 21:00, activând

conform ordinului MAI nr. XXXXX din XXXXX în calitate de inspector superior al Secției

„Nord” a Direcției Combatere a Crimei Organizate a DGSO a Departamentului Poliției MAI,

împreună cu colegul său de serviciu Țurcanu Ciprian, în urma verificării informației operative,

pe traseul Odesa-Brest, la 2 km de la mun. Bălți, au oprit și verificat asupra transportării ilegale

a bunurilor materiale camionul de model XXXXX, cu nr. de înmatriculare XXXXX și

semiremorca lui de model XXXXX, cu nr. de înmatriculare XXXXX, cu țevi metalice de

mărimi și diametru mari, la volanul căruia se afla Mutu Ion, care deținea factura fiscală nr.

XXXXX din 15.10.2010 privind marfa transportată și, din cauza apariției suspiciunilor

referitoare la cantitatea și corespunderea mărfii transportate, mijlocul de transport sus-menționat

a fost escortat la secția „Nord” a DCCO a DGSO a MAI din str. Hotinului 35, mun. Bălți unde,

în baza ordonanței organului de constatare, a fost supus cercetării la fața locului și ridicării. Tot

atunci, urmărind limitarea în libertatea de circulație a șoferului sus-indicat, Mutu Ion XXXXX,

de la ultimul a fost luat actul de identitate - pașaportul cetățeanului României, care este un

document de o importanță majoră a persoanei fizice și este deținut de un cetățean străin pe

teritoriul Republicii Moldova, comunicîndu-i că, având acest document, ar putea să se întoarcă

în România, care a fost păstrat pînă la 19.11.2010, când a fost restituit.

De către organul de urmărire penală, acțiunile lui Tîmciuc Alexandr au fost încadrate în

baza art. 360 alin. (2) Cod penal, cu indicii calificativi – luarea documentelor, adică luarea și

păstrarea documentelor importante ale persoanelor fizice, cu intenția de a limita libertatea

persoanei, inclusiv libertatea de circulație.

casarea acesteia în partea achitării lui Țurcanu Ciprian și Tîmciuc Alexandr doar de sub

învinuirea de comitere a infracțiunii prevăzute de art. 360 alin. (2) Cod penal și a lui Rusnac

5

Vasile doar de sub învinuirea de comitere a infracțiunii prevăzute de art. 290 alin. (1) Cod

penal, cu rejudecarea cauzei și adoptarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima

instanță, prin care:

- Țurcanu Ciprian și Tîmciuc Alexandr să fie recunoscuți vinovați de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 360 alin. (2) Cod penal și să le fie stabilită pedeapsa sub formă de închisoare,

fiecăruia, pe un termen de 2 ani, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea

fiecăruia de dreptul de a deține funcții și a activa în cadrul organelor MAI, pe un termen de 2

ani;

- Rusnac Vasile să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 290

al. (1) Cod penal și să-i fie stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 1 an și 6

luni, cu executare în penitenciar de tip semiînchis.

În motivarea cerințelor sale, apelantul a invocat următoarele:

- cu referire la episodul de învinuire a lui Țurcanu Ciprian și Tîmciuc Alexandr în

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 360 alin. (2) Cod penal instanța de judecată, în baza

probelor examinate în cadrul cercetării judecătorești a concluzionat că în acțiunile inculpaților

lipsește intenția directă de luare și păstrare a pașaportului cet. Mutu Ion în scopul de a limita

libertatea persoanei, inclusiv libertatea de circulație a ultimului, deoarece pașaportul cet. Mutu

Ion a fost luat numai pentru xerocopiere, pentru a fi anexat la materialele acumulate de agentul

constatator. Concluziile respective instanța de judecată le-a făcut în baza declarațiilor

inculpaților, care evident urmărind scopul de a se eschiva de la răspundere penală, au negat toate

probele administrate în procesul penal care demonstrează vinovăția acestora în săvârșirea

infracțiunii incriminate.

Astfel, fiind audiat în ședința de judecată, partea vătămată Mutu Ion a declarat că într-un

moment al transportării cu autocamionul de model XXXXX a țevilor din metal din or. Edineț

spre or. Cahul a fost stopat de către colaboratorii de poliție, care ulterior a aflat că se numesc

Țurcanu Ciprian și Tîmciuc Alexandr. În cadrul controlului desfășurat de ultimii, i-au fost cerute

actele personale pe autocamion și marfa transportată. El a prezentat toate actele solicitate, iar

după investigațiile desfășurate în biroul colaboratorilor de poliție a secției “Nord” din mun.

Bălți, i-au fost restituite actele, cu excepția pașaportului cetățeanului român. Motivul

nerestituirii pașaportului i-a fost explicat de colaboratorul de poliție Țurcanu C. și constituia în

aceea că în lipsa pașaportului el nu va putea să părăsească teritoriul RM în perioada cercetărilor.

El a fost nevoit să se cazeze la hotel și zilnic se prezenta la sediul secției “Nord”, unde activau

colaboratorii de poliție Țurcanu Ciprian și Tîmciuc Alexandr, pentru eliberarea pașaportului.

Inițial s-a adresat la polițistul de gardă. Pe parcursul cazării sale la hotel el zilnic se întâlnea cu

colaboratorii de poliție Țurcanu Ciprian și Tîmciuc Alexandr. După ce a plecat din mun. Bălți

nu s-a mai adresat la secția “Nord”. Ulterior a depus o plângere la Procuratură pe cazul reținerii

pașaportului său;

- în ședința de judecată, declarațiile părții vătămate au fost confirmate de către martorii

Anghelescu F., Catranjî I., Catranjî T. și Ivanico (Cravcenco) V., însă instanța de judecată nu a

luat în considerație declarațiile acestor martori și nici nu le-a dat o apreciere în sentința

pronunțată;

- în ședința de judecată martorul Anghelescu Florin a declarat că a aflat despre reținerea

autocamioanelor întreprinderii administrate de el - SRL „Flamiv Company” din România, care

au fost închiriate de SRL „Andri-Geo” din Moldova, abia peste două sau trei săptămâni din data

6

reținerii. Concomitent a aflat că pașaportul șoferului Mutu Ion a fost reținut de colaboratorii de

poliție. Despre acest fapt i-a comunicat și Mutu Ion personal;

- martorul Catranjî V. în ședința de judecată a declarat că după ce a fost informat de

Cravcenco V. și Mutu I. despre reținerea autocamioanelor arendate de întreprinderea pe care o

administrează - SRL „Andri-Geo”, care transportau metal uzat din or. Edineț spre or. Cahul,

peste 2 sau 3 zile el a venit la Bălți la sediul secției “Nord”. Acolo a vorbit cu colaboratorii de

poliție care au reținut autocamioanele în cauză, ulterior a vorbit și cu șeful lor, Pcela S.; cu

referire la reținerea pașaportului cetățeanului Mutu Ion, colaboratorii de poliție nu i-au

comunicat motivele și i-au spus că se vor clarifica și vor restitui toate documentele. Cunoaște

că pașaportul i-a fost restituit lui Mutu Ion la Procuratură, după ce a scris plângere referitor la

faptul dat. El personal a cerut de la colaboratorii de poliție care s-au ocupat de caz să restituie

documentele, inclusiv și pașaportul lui Mutu Ion. Acesta a stat la un hotel din or. Bălți o

săptămână, apoi două luni în or. Cahul, deoarece nu avea pașaportul. La hotelul din or. Bălți,

Mutu I. și Cravcenco V. au stat și au așteptat restituirea pașaportului lui Mutu I. și a camioanelor;

- martorul Ivanico (Cravcenco) V., în ședința de judecată, a declarat că aproximativ patru

ani în urmă, împreună cu un cetățean român, transportau metal uzat din or. Edineț spre or. Cahul.

La intrare în mun. Bălți au fost opriți, apoi transportați la poliție. Mașinile și metalul au fost

reținute. La sediul Secției colaboratorilor de poliție, care se află în centrul mun. Bălți, au

prezentat toate actele, inclusiv și cele personale;

- la demersul procurorului, fiind date citirii declarațiile făcute de martorul Ivanico

(Cravcenco) V., la urmărirea penală, martorul le-a susținut și le-a confirmat pe deplin, unde a

menționat că în prima jumătate a lunii octombrie 2010, în cadrul executării obligațiilor de

serviciu, a plecat la Edineț după țevi cu două camioane, la volanul unuia din care se afla cet.

Mutu Ion. În facturile fiscale nu erau indicate 2 sau 3 țevi, deoarece la încărcarea precedentă s-

a defectat macaraua și nu a fost posibilă luarea integrală a mărfii. În drum spre Cahul, în

apropiere de mun. Bălți, camioanele au fost oprite de colaboratorii poliției. Aceștia se deplasau

cu automobilul „Mazda” de culoare sură, cu numere de înmatriculare din UTA Găgăuzia.

Polițiștii au scos peste fereastră bastonul și au intersectat calea camioanelor; el și Mutu I. s-au

oprit, deoarece erau obligați. Din mașină au ieșit doi bărbați și s-au prezentat ca colaboratori ai

secției „Nord”, dar careva acte nu au prezentat și nu erau în ținuta de polițist. Au cerut șoferilor

să prezinte documentele și aceștia le-au transmis documentele pe camioane, actele personale și

documentele pe încărcătură. Neverificând actele, polițiștii le-au spus să-i urmeze. Unul din ei s-

a urcat în camion și au plecat în urma mașinii. Au ajuns la clădirea secției „Nord” din mun. Bălți

și au intrat în ea. Pe el și Mutu I. i-au audiat, după ce le-au spus să aștepte în mașini până va

veni șeful pe nume Pcela Serghei și va hotărî ce va fi mai departe. În acea zi nimic nu s-a hotărât

și șoferii au dormit în mașină. A doua zi, seara, la indicația șefului DCCO, Pcela Serghei, ei au

mers la parcare. Au lăsat camioanele acolo și s-au îndreptat la hotel. În momentul stopării

camioanelor era în jurul orei 20:00, a uneia din zilele lunii octombrie din anul 2010. În a treia

zi de când au fost reținute camioanele, șoferii s-au îndreptat la secția „Nord”. Le-a fost explicat

că pretenții față de ei nu sunt, dar sunt pretenții în ceea ce ține de încărcătură. Șoferii au vorbit

cu acei doi colaboratori care i-au stopat anterior. În cabinetul colaboratorului care i-a oprit, pe

nume Alexandru, lui i-au fost întoarse actul de identitate, permisul de conducere pe numele său

precum și permisul de conducere a lui Mutu Ion. Celelalte documente au rămas. Când el i-a dat

documentele lui Mutu Ion, acesta a întrebat de pașaportul său român. Atunci el s-a întors la

7

Alexandru în birou și a cerut pașaportul lui Mutu Ion, la ce a primit refuz de restituire a

pașaportului din motiv ca Mutu Ion să nu poată pleca din țară. El i-a povestit lui Mutu Ion faptul

dat, după ce au plecat iarăși la hotel, unde au stat în jur de o săptămână, așteptând să se hotărască

soarta camioanelor, după ce au plecat la Cahul. Despre momentul restituirii camioanelor el nu

cunoaște. Cât timp se aflau în Bălți, el și Mutu Ion în fiecare zi veneau la DCCO și întrebau

când vor fi eliberate automobilele și când va fi restituit pașaportul lui Mutu Ion, la ce li se

răspundea că întrebarea se hotărăște de șef. Pașaportul a fost restituit doar după ce ei s-au adresat

la Procuratură în mun. Chișinău și au dat explicații. După ce Mutu I. a primit pașaportul, el a

plecat acasă în România;

- la baza achitării inculpaților Țurcanu Ciprian și Tîmciuc Alexandr, de sub învinuirea de

săvârșire a infracțiunii prevăzute de art. 360 alin. (2) Cod penal, instanța de judecată a pus

declarațiile inculpaților și ale martorilor Bostan V. și Coberoi A., în contextul aprecierii cărora

s-a concluzionat că în acțiunile inculpaților Țurcanu Ciprian și Tîmciuc Alexandr lipsește

intenția de a limita libertatea cet. Mutu Ion, inclusiv libertatea de circulație a acestuia, deoarece

pașaportul cet. Mutu Ion a fost luat numai pentru xerocopiere, pentru a fi anexat la materialele

acumulate de agentul constatator; aceste declarații urmau a fi apreciate critic, or instanța de

judecată nu a dat o apreciere a probelor respective din punct de vedere al coroborării lor cu alte

probe, după cum urmează:

- în ședința de judecată inculpații Țurcanu Ciprian și Tîmciuc Alexandr au declarat că ei în

genere nu a știut despre faptul că carabinierul de serviciu din secția unde activau, pe care

Țurcanu C. l-a rugat să-l ajungă din urmă pe cet. Mutu Ion pentru a-i restitui pașaportul, care

din întâmplare a rămas în biroul lor, printre documentele de pe masa de serviciu, nu a reușit să-

l ajungă din urmă pe cet. Mutu Ion să-i transmită pașaportul în cauză. Despre acest fapt ei au

aflat peste ceva timp după reținere, când au fost sunați de cineva de la Procuratura Generală și

în discuție cu carabinierii de serviciu de la secția „Nord” a DCCO au stabilit că pașaportul cet.

Mutu Ion se află în safeul din unitatea de gardă, deoarece carabinierul n-a reușit să-l ajungă în

acea seară pe Mutu Ion din urmă pentru a-i restitui pașaportul și a uitat să raporteze despre acest

fapt - pe când martorul Bostan V., în ședința de judecată, a declarat că la indicația polițistului

Țurcanu C. a alergat din urma lui Mutu Ion pentru ca să-i restituie pașaportul uitat, însă nu l-a

ajuns și tot la indicația lui Țurcanu C. a pus acest pașaport în sertarul mesei din unitatea de

gardă, ca să-l restituie lui Mutu Ion când va veni, dar acesta nu s-a mai întors. Peste o perioadă

de timp pașaportul respectiv l-a întors lui Țurcanu C., la indicația acestuia; același martor a

indicat că la sediul secției „Nord” a DCCO, după data reținerii camioanelor cu metal, Mutu Ion

nu a fost, venea doar celălalt cetățean, care a fost cu Mutu Ion împreună în seara reținerii

camioanelor;

- în ședința de judecată, martorul Coberoi A. în esență a confirmat declarațiile lui Bostan

V., menționând că despre cele întâmplate cunoaște din spusele ultimului;

- reieșind din declarațiile martorilor Bostan V. și Coberoi A., s-a stabilit că inculpații

Țurcanu Ciprian și Tîmciuc Alexandr, știind despre locul aflării cet. Mutu Ion, nu au întreprins

acțiuni în vederea restituirii pașaportului acestuia, lăsând această obligație pe seama lui Mutu

Ion. În virtutea atribuțiilor funcțiilor deținute, inculpații foarte bine își dădeau seama că prin

nerestituirea pașaportului îl lipsesc pe Mutu Ion libertatea de circulație;

- inculpații neagă faptul că în zilele ulterioare reținerii camioanelor în cauză, la sediul

secției „Nord” a DCCO, s-au adresat cet. Cravcenco V. și Mutu I. în vederea clarificării situației

8

cu camioanele și pașaportul reținut, însă în ședința de judecată martorii Bostan V. și Coberoi A.

au declarat că cet. Cravcenco V. s-a adresat la ei căutăndu-l pe Tîmciuc A., iar martorii Catranjî

Ivan, Ivanico (Cravcenco) V. și partea vătămată Mutu I. au declarat că fiecare din ei personal s-

a adresat la inculpați cu întrebarea privind restituirea pașaportului cet. Mutu Ion;

- nu este clar de ce la baza sentinței de achitare a lui Țurcanu Ciprian și Tîmciuc Alexandr,

învinuiți în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 360 alin. (2) Cod penal, au fost puse doar

declarațiile inculpaților și parțial declarațiile martorilor Bostan V. și Coberoi A., fiind ignorate

totalmente declarațiile părții vătămate Mutu Ion și ale martorilor Catranjî I., Ivanico

(Cravcenco) V., Anghelescu F. și Catranjî T., pe care s-a bazat învinuirea incriminată lui

Țurcanu Ciprian și Tîmciuc Alexandr.

Astfel, procurorul a concluzionat că la adoptarea sentinței de achitare a lui Țurcanu Ciprian

și Tîmciuc Alexandr pe capătul de acuzare prevăzut de art. 360 alin. (2) Cod penal, prima

instanță a dat o apreciere unilaterală probelor prezentate de acuzare în confirmarea învinuirii,

punând la baza soluției adoptate doar probele care confirmau versiunea inculpaților.

- în sentință s-a indicat asupra neclarității motivelor care i-au determinat pe partea

vătămată Mutu Ion și martorul Catranjî T. să se adreseze cu plângere la Procuratură, această

adresare fiind determinată, de fapt, de refuzul inculpaților Țurcanu Ciprian și Tîmciuc Alexandr

de a restitui pașaportul cetățeanului României Mutu I.;

- în sentință s-au nominalizat probele cercetate în cadrul cercetării judecătorești în

susținerea învinuirii pe capătul de acuzare prevăzut de art. 360 alin. (2) Cod penal, fără analiza

separată a acestora din punct de vedere al pertinenței, concludenței și utilității acestora; astfel,

în opinia apelantului, prima instanță nu s-a expus care circumstanțe și împrejurări se probează

prin probatoriul cercetat în ședința de judecată, conținutul sentinței limitându-se la simpla

enumerare a probelor, fără a se constata ce probează acestea;

- în sentință s-a indicat că pe capătul de acuzare prevăzut de art. 360 alin. (2) Cod penal

nu pot fi admise ca probe plângerile cet. Mutu Ion și cet. Catranjî T. din 05.11.2010, cu privire

la acțiunile pretinse de a fi ilegale ale colaboratorilor de poliție a căror conducător este Pcela S.,

dat fiind faptul că aceste plângeri au fost administrate cu încălcări ale Codului de procedură

penală, însă fără a se face trimitere la prevederile legale pertinente; în acest context, apelantul a

specificat că, potrivit art. 263 Cod de procedură penală, plângerea este înștiințarea făcută de o

persoană fizică sau o persoană juridică, căreia i-a fost cauzat un prejudiciu prin infracțiune, iar

conform alin. (3) al aceluiași articol, plângerea trebuie să cuprindă: numele, prenumele, calitatea

și domiciliul petiționarului, descrierea faptei care formează obiectul plângerii, indicarea

făptuitorului, dacă acesta este cunoscut și a altor mijloace de probă; totodată, în conformitate cu

prevederile alin. (7) al aceluiași articol, persoanei care face plângere ce conține un denunț i se

explică răspunderea pe care o poartă în caz dacă denunțul este intenționat calomnios, fapt ce se

consemnează în conținutul plângerii și se confirmă prin semnătura persoanei care a făcut

plângerea; astfel, analizând conținutul plângerilor cet. Mutu I. și cet. Catranjî T. din 05.11.2010,

în raport cu prevederile enunțate, apelantul a specificat că plângerile nominalizate au fost

întocmite în conformitate cu prevederile legale și cuprind toate elementele necesare, iar

adăugirile făcute cu scris de mână, și anume că „Pcela este conducătorul DSO al MAI”, nici

într-un mod nu schimbă conținutul plângerilor în cauză, cu atât mai mult petiționarii în plângere

au indicat familia persoanei respective ca fiind conducător al colaboratorilor de poliție pe

acțiunile cărora petiționarii s-au plâns; astfel, prima instanță neîntemeiat nu a admis plângerile

9

nominalizate în calitate de probe, deoarece în sentință nu s-au indicat temeiurile legale prevăzute

de art. 94 Cod de procedură penală;

Astfel, apelantul a considerat că sentința în partea achitării lui Țurcanu Ciprian și Tîmciuc

Alexandr, învinuiți în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 360 alin. (2) Cod penal, este

ilegală și urmează a fi casată.

integral la 05 aprilie 2017, a fost admis apelul declarat, casată parțial sentința, în partea achitării

lui Țurcanu Ciprian și Tîmciuc Alexandr de sub învinuirea de săvârșire a infracțiunii prevăzute

de art. 360 alin. (2) Cod penal și pronunțată o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru

prima instanță, prin care s-a încetat procesul penal în privința lui Țurcanu Ciprian și Tîmciuc

Alexandr în baza art. 360 alin. (2) Cod penal, din motivul intervenirii termenului de prescripție

de tragere la răspundere penală. În rest, dispozițiile sentinței au fost menținute.

4.1. În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a indicat că nu există dubii rezonabile

în ceea ce privește vinovăția inculpaților Țurcanu Ciprian și Tîmciuc Alexandr în săvârșirea

infracțiunii de luare și păstrare a documentelor importante ale persoanei fizice, cu intenția de a

limita libertatea persoanei, inclusiv libertatea de circulație, adică infracțiunea prevăzută de art.

360 alin. (2) Cod penal, fiind prezente probe veridice care demonstrează comiterea de către

inculpați a infracțiunii.

Atfel, instanța de apel a considerat că vinovăția inculpaților Țurcanu Ciprian și Tîmciuc

Alexandr, deși nu a fost recunoscută de aceștia, se demonstrează pe deplin prin elementele de

fapt dobândite din probele cercetate, prin probele scrise care au fost cercetate în cadrul ședințelor

de judecată și care coroborează pe deplin, demonstrând existența infracțiunii și constatarea

vinovăției lui Țurcanu Ciprian și Tîmciuc Alexandr în baza art. 360 alin. (2) Cod penal.

Instanța de apel a indicat că versiunea de nevinovăția a inculpaților se contrazice și prin

probele scrise cercetate, care nu sunt lovite de nulitate și prezintă o situație clară a celor

întâmplate și stabilite de instanța de apel, or nerecunoașterea vinovăției nu poate echivala cu

achitarea acestora, deoarece probele prezentate în sprijinul învinuirii dovedesc incontestabil

vinovăția lui Țurcanu Ciprian și Tîmciuc Alexandr în comiterea infracțiunii incriminate, poziția

lor fiind o metodă aleasă întru denaturarea adevărului și eschivarea de la răspundere penală.

Instanța de apel a considerat că concluzia primei instanțe, referitoare la faptul că în

acțiunile inculpaților Țurcanu Ciprian și Tîmciuc Alexandr lipsește intenția directă de luare și

păstrare a pașaportului cet. Mutu Ion în scopul de a limita libertatea persoanei, inclusiv libertatea

de circulație a ultimului, deoarece pașaportul cet. Mutu Ion a fost luat numai pentru xerocopiere

pentru a fi anexat la materialele acumulate de agentul constatator, nu putea fi reținută în cauză,

fiind contrară circumstanțelor constatate.

Astfel, instanța de apel a considerat că declarațiile părții vătămate Mutu Ion, ale martorilor

Anghelescu F., Catranjî I., Catranjî T. și Cravcenco (Ivanico) Vasile urmează a fi luate în

considerație ca probe ce dovedesc existența infracțiunii și care demonstrează vina inculpaților

Țurcanu Ciprian și Tîmciuc Alexandr în fapta incriminată, prin conținutul lor aceste declarații

fiind clare, confirmate prin restul probelor cercetate și demonstrând vina inculpaților în luarea

și păstrarea documentelor importante ale persoanei fizice, cu intenția de a limita libertatea

persoanei, inclusiv libertatea de circulație, infracțiune prevăzută de art. 360 alin. (2) Cod penal.

Totodată, instanța de apel a indicat că declarațiile părții vătămate și ale martorilor audiați

sunt admisibile și au valoare probantă, deoarece în acestea sunt fixate împrejurările faptei care

10

constituie obiectul acestor declarații, pe când instanța de fond n-a dat apreciere cuvenită acestor

probe.

Instanța de apel a considerat că prima instanță eronat nu a ținut cont de aceste declarații și

nu le-a apreciat, în contextul în care acestea au fost verificate și în instanța de apel, cu

consemnarea lor în procesul-verbal al ședinței de judecată, fiind relevant că partea vătămată

Mutu Ion și martorii Anghelescu F., Catranjî I. și Ivanico (Cravcenco) V. le-au susținut clar sub

jurământ în cadrul ședinței în prima instanță.

Astfel, instanța de apel a considerat că prima instanță, la rândul său, în mod eronat a

concluzionat că în acțiunile lui Țurcanu Ciprian și Tîmciuc Alexandr lipsesc elementele

constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 360 alin. (2) Cod penal, greșit motivând că

probatoriul cauzei nu dovedește existența laturii subiective a infracțiunii respective și, în mod

corespunzător, eronat statuând că în acțiunile lui Țurcanu Ciprian și Tîmciuc Alexandr nu a fost

prezent scopul limitării libertății persoanei, inclusiv a libertății de circulație.

În această ordine de idei, instanța de apel a indicat că partea vătămată Mutu Ion, de la bun

început, prin plângerea adresată Procurorului General din 15.11.2010 a solicitat să fie luate

măsuri în privința colaboratorilor de poliție, unul din ei pe nume „Pcela” din mun. Bălți, care la

data de 15.10.2010 ilegal i-au reținut pașaportul, nefiindu-i eliberat niciun document privind

reținerea pașaportului, prin ce i-a fost îngrădit dreptul la libera circulație, suportând cheltuieli

considerabile. Totodată i-a fost reținut și pașaportul tehnic, autocamionul de model XXXXX cu

n/î XXXXX și remorca cu n/î XXXXX și nu i-a fost eliberat nici un document procesual privind

reținerea acestora, astfel fiind flagrant încălcată legislația internațională în vigoare (f.d. 12, vol.

I).

Conform plângerii depuse de către administratorul SC „Andri-Geo” SRL, Catranjî T. din

15.11.2010, adresată Procuraturii Generale, ultima a solicitat să fie atrași la răspundere, conform

legislației în vigoare, colaboratorii de poliție, conducătorul „Pcela”, care la data de 15.10.2010

au stopat autocamioanele de model XXXXX cu n/î XXXXX și XXXXX, cu remorcile cu n/î

XXXXX și XXXXX, încărcate cu metal uzat la intrarea în mun. Bălți, deoarece șoferilor li s-au

luat pașapoartele tehnice la autocamioane și remorci, precum și pașapoartele personale, totodată

au fost luate toate documentele care însoțeau încărcătura, fără întocmirea și eliberarea a careva

document în acest sens (f.d.15, vol. I).

Referindu-se la probele cercetate, având în vedere declarațiile părții vătămate Mutu Ion,

ale martorilor audiați în fața primei instanțe – Bostan V., Catranjî I., Ivanico (Cravcenco) V.,

Catranjî T. și Anghelescu F., pe care le-a considerat că au valoare probantă, și ale martorului

Sacaliuc I., audiat pe viu la judecarea apelului, instanța de apel a constatat că inculpații Țurcanu

Ciprian și Tîmciuc Alexandr, cunoscând despre locul aflării cet. Mutu Ion, nu au întreprins o

perioada îndelungată careva acțiuni în vederea restituirii pașaportului acestuia, deși în virtutea

atribuțiilor funcției deținute își dădeau seama că prin nerestituirea dată îl lipseau pe ultimul de

dreptul la libera circulație.

Instanța de apel a reținut că adresarea cet. Mutu Ion și a lui Catranjî T. cu plângeri la

organele de drept a fost determinată anume de refuzul inculpaților Țurcanu Ciprian și Tîmciuc

Alexandr de a restitui pașaportul cetățeanului Romăniei, Mutu Ion, iar concluzia instanței de

fond, referitoare la faptul că nu pot fi admise ca probă în confirmarea vinovăției inculpaților

plângerile respective din motiv că au fost administrate cu încălcări procesuale, nu putea fi

reținută, fiind lipsită de temei.

11

În această ordine de idei, instanța de apel a reținut că plângerile depuse de Mutu Ion și

Catranjî Tatiana la Procuratură au fost întocmite cu respectarea prevederilor art. 263 Cod de

procedură penală, iar completarea făcută cu scris de mână „Pcela este conducătorul DSO al

MAI” nici într-un fel nu schimbă conținutul și esența plângerii, doar fiind indicat numele

conducătorului persoanelor în privința cărora plângerea a fost depusă.

În același context, instanța de apel a menționat că instanța de fond, prin neadmiterea

plângerilor respective în calitate de probă, nu și-a motivat soluția prin prisma prevederilor art.

94 Cod de procedură penală, care stabilește totalitatea de împrejurări a căror prezență exclude

utilizarea probei în cadrul procesului penal. În opinia instanței de apel, probele nominalizate și

examinate în ansamblu prezentau o situație clară și indubitabilă a circumstanțelor de fapt în

cauză.

Astfel, instanța de apel a conchis că în urma acțiunilor intenționate ale lui Țurcanu Ciprian

și Tîmciuc Alexandr, de luare și păstrare a pașaportului, partea vătămată - cetățeanul României

Mutu Ion - a fost limitat în libertatea de circulație, fiind în imposibilitate de a pleca în România,

țara de reședință, în lipsa pașaportului fiind nevoit să se afle pe teritoriul Republicii Moldova

mai mult timp, suportând în acest sens cheltuieli considerabile de cazare și aflare pe teritoriul

Republicii Moldova.

Reieșind din circumstanțele cauzei, în urma cercetării probelor, instanța de apel a

constatat că Țurcanu Ciprian, activând în funcția de inspector superior al secției „Nord” a

Direcției Combaterea Crimei Organizate a Direcției Generale Servicii Operative din cadrul

Ministerului Afacerilor Interne, în baza ordinului nr. XXXXX din XXXXX, adică fiind, în

virtutea Legii cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public nr. 158 din

04.07.2008, persoană publică din categoria funcționarilor publici cu statut special (colaborator

al organelor securității naționale și ordinii publice, care deține grade speciale), abilitat să

îndeplinească activități de interes public, a comis infracțiunea prevăzută de art. 360 din Codul

penal, în următoarele circumstanțe: Țurcanu Ciprian, în exercițiul funcției de inspector superior

al secției „Nord” a DCCO a DGSO din cadrul MAI, în comun cu colegul său de serviciu,

inspectorul superior Tîmciuc Alexandr, în baza informației operative privind transportarea fără

acte de însoțire a bunurilor obținute în rezultatul casării apeductului din r-nul Edineț, la

15.10.2010, aproximativ la ora 21:00, pe traseul Odesa-Brest, la 2 km de mun. Bălți, au oprit și

verificat camionul de model XXXXX, cu numărul de înmatriculare XXXXX și semiremorca lui

de model XXXXX cu numărul de înmatriculare XXXXX, conduse de cetățeanul României,

Mutu Ion, care transporta țevi metalice de mărime și diametru mare, în baza facturii fiscale nr.

SW3083996 din 15.10.2010 privind marfa transportată.

Instanța de apel a constatat că, din cauza apariției suspiciunilor referitoare la cantitatea și

corespunderea mărfii transportate cu documentele de însoțire, mijlocul de transport menționat a

fost escortat la secția „Nord” a DCCO a DGSO MAI din str. Hotin 35, mun. Bălți, unde în baza

ordonanței organului de constatare a fost supus cercetării la fața locului și ridicării. În cadrul

documentării cazului, după reținerea mijlocului de transport nominalizat, polițistul Țurcanu

Ciprian i-a cerut șoferului Mutu Ion predarea tuturor documentelor de însoțire a mărfii, de

evidență a unităților de transport și de identitate a șoferului. La rândul său, la solicitarea

polițistului Țurcanu Ciprian, Mutu Ion i-a transmis toate actele cerute, inclusiv pașaportul de

cetățean al României, în baza căruia a intrat și se afla pe teritoriul Republicii Moldova.

12

Suplimentar, instanța de apel a constatat că în continuare, la 15.10.2010, după verificarea

documentelor primite, polițistul Țurcanu Ciprian în comun cu colegul său Tîmciuc Alexandr,

având scopul împiedicării părăsirii teritoriului Republicii Moldova de către Mutu Ion până la

soluționarea cazului cercetat, cu intenția de a limita libertatea persoanei, inclusiv libertatea de

circulație, contrar ordinii stabilite, fără întocmirea actelor procesuale corespunzătoare, a luat și

păstrat în incinta secției „Nord” a DCCO a DGSO a MAI din str. Hotin 35, mun. Bălți,

pașaportul cetățeanului României, Mutu Ion XXXXX, nr. XXXXX, eliberat la XXXXX de

instituția abilitată din Vîlcea, act ce constituie un document important al persoanei fizice, în

baza căruia Mutu Ion a intrat și se afla pe teritoriul Republicii Moldova.

În sensul dat, instanța de apel a constatat că, la solicitările ulterioare din partea lui Mutu

Ion și angajatorilor acestuia, făcute polițiștilor Țurcanu Ciprian și Tîmciuc Alexandr, de

restituire a pașaportului de cetățean român al lui Mutu Ion, aceștia răspundeau că, având acest

document, Mutu I. ar putea să se întoarcă în România.

În asemenea condiții, instanța de apel a constatat că pașaportul i-a fost restituit lui Mutu

Ion abia la 19.11.2010, iar în rezultatul acțiunilor ilegale ale polițiștilor Țurcanu Ciprian și

Tîmciuc Alexandr, Mutu Ion a fost lipsit de posibilitatea întoarcerii în țara de reședință,

suportând cheltuieli considerabile de cazare și aflare pe teritoriul Republicii Moldova.

Instanța de apel a constatat că Tîmciuc Alexandr, la data de 15.10.2010, aproximativ la

ora 21:00, activând conform ordinului MAI nr. XXXXX din XXXXX în calitate de inspector

superior al secției „Nord” a Direcției Combatere a Crimei Organizate a DGSO a

Departamentului Poliției MAI, împreună cu colegul său de serviciu Țurcanu Ciprian, în urma

verificării informației operative, pe traseul Odesa-Brest, la 2 km de mun. Bălți, au oprit și

verificat asupra transportării ilegale a bunurilor materiale camionul de model XXXXX, cu n/î

XXXXX și semiremorca lui de model XXXXX, cu n/î XXXXX, cu țevi metalice de mărime și

diametru mare, la volanul căruia se afla Mutu Ion, care deținea factura fiscală nr. XXXXX din

15.10.2010 privind marfa transportată și, din cauza apariției suspiciunilor referitoare la

cantitatea și corespunderea mărfii transportate, mijlocul de transport a fost escortat la secția

„Nord” a DCCO a DGSO a MAI din str. Hotin 35, mun. Bălți, unde în baza ordonanței organului

de constatare, a fost supus cercetării la fața locului și ridicării. Tot atunci, urmărind limitarea în

libertatea de circulație a șoferului sus-indicat, de la ultimul a fost luat actul de identitate -

pașaportul cetățeanului României, care este un document de o importanță majoră a persoanei

fizice și este deținut de un cetățean străin pe teritoriul Republicii Moldova, comunicându-i că,

având acest document, ar putea să se întoarcă în România, care a fost păstrat pînă la 19.11.2010,

când a fost restituit.

Constatând fapta imputată inculpaților ca fiind dovedită, instanța de apel, referindu-se la

prevederile art. art. 53, 60 alin. (1) lit. a) Cod penal și art. art. 275 pct. 4), 332 alin. (1), 391 alin.

(1) pct. 6) Cod de procedură penală, a considerat necesară încetarea procesului penal în privința

lui Țurcanu Ciprian și Tîmciuc Alexandr, în baza art. 360 alin. (2) Cod penal, din motivul

intervenirii termenului de prescripție de tragere la răspundere penală.

Ciprian și de către inculpatul Tîmciuc Alexandr, depuse la 05 mai 2017, prin care solicită

casarea acesteia, cu menținerea sentinței.

În motivarea cererilor depuse, recurenții au invocat următoarele:

13

- instanța de apel neîntemeiat a concluzionat asupra vinovăției inculpaților în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 360 alin. (2) Cod penal, deducând-o prin simpla citire în instanța

de judecată a declarațiilor martorilor și ale părții vătămate și, respectiv, fără a combate motivarea

expusă de către prima instanță. Totodată, la reluarea cercetării judecătorești, instanța de apel nu

a dispus citarea și audierea părții vătămate Mutu Ion;

- instanța de apel a dat o nouă apreciere materialelor cauzei penale în baza declarațiilor

martorilor și ale părții vătămate date în instanța de fond, cu excepția unui singur martor audiat

pe viu în instanța de apel;

- instanța de apel a considerat că versiunea inculpaților se combate prin probele

administrate, fară a indica care sunt acele probe care, cercetate în ședință, combat declarațiile

inculpaților, facându-se trimitere la înscrisuri citite de procuror, fără a le fi dată o apreciere în

genere;

- decizia instanței de apel este ilegală, încalcă drepturile fundamentale ale inculpaților și

admite un viciu fundamental, care afectează hotărârea contestată, deoarece la baza condamnării

au fost puse probe neverificate și declarațiile martorilor care nu au fost audiați pe viu, în

ansamblu procesul penal în privința inculpaților, prin prisma art. 6 CoEDO, fiind inechitabil, cu

încălcarea principiului egalității armelor în procesul penal și, în mod corespunzător, a dreptului

inculpaților la apărare.

recursurilor ordinare declarate, pe care le consideră vădit neîntemeiate. Procurorul a menționat

că recurenții au invocat comiterea de către instanța de apel a unei erori grave de fapt, care a

afectat soluția adoptată, fără a specifica în ce constă eroarea respectivă. Suplimentar, procurorul

a considerat că temeiurile invocate de recurenți nu sunt aplicabile din punct de vedere al

prezenței unei erori de drept, care ar determina necesitatea casării deciziei atacate, deoarece

argumentele expuse vizează în exclusivitate problema aprecierii probelor de către instanța de

apel, critică care nu poate fi reținută la examinarea cauzei în ordine de recurs, or nu constituie

o eroare de drept.

lărgit concluzionează că acestea urmează a fi admise, din următoarele considerente.

Potrivit prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2 lit. a) Cod de procedură penală, judecând

recursul, instanța este în drept să îl admită, cu casarea totală sau parțială a hotărârii atacate și cu

menținerea hotărârii primei instanțe, când apelul a fost greșit admis.

Instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel, prin casarea ei totală sau

parțială, atunci când se constată comiterea unei erori de drept care a dus la adoptarea unei

hotărâri ilegale.

Colegiul penal reține că instanța de apel, potrivit prevederilor art. 414 alin. (1) Cod de

procedură penală, judecând apelul, urmează să verifice legalitatea și temeinicia hotărârii atacate

pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar și oricăror probe

noi prezentate în ședința instanței de apel.

Întrucât judecarea apelului constituie o continuare a examinării fondului cauzei,

prevederile art. 414 alin. (2) Cod de procedură penală instituie prerogativa instanței de apel de

a da o nouă apreciere probelor administrate în fața primei instanțe.

În acest context, Colegiul penal reține că, în cadrul judecății în apel, se poate proceda la

cercetarea suplimentară a probelor administrate de prima instanță (care pot fi, de asemenea,

14

apreciate în mod diferit), precum și la administrarea oricăror probe noi, iar în cazul în care

declarațiile persoanelor care au fost audiate în primă instanță se contestă de către părți,

la solicitarea acestora, persoanele care le-au depus urmează să fie audiate în instanța de

apel conform regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță.

În contextul respectiv, Colegiul penal menționează că instanța de apel nu este în drept

să pronunțe o hotărâre de condamnare, bazându-se exclusiv pe dosarul din prima

instanță, care conține depozițiile martorilor și declarațiile inculpatului, urmând să purceadă

la o nouă audiere atât a inculpatului, cât și a anumitor martori ai acuzării solicitați de

părți în cazul contestării unei sentințe de achitare.

În prezența acestor constatări, Colegiul penal lărgit reține relevanța argumentelor invocate

de recurenți, prin care s-a susținut omisiunea instanței de apel de a audia pe viu martorii acuzării.

Astfel, în susținerea acestei poziții, Colegiul penal lărgit constată că potrivit materialelor

cauzei, instanța de apel a admis demersul procurorului privind reluarea cercetării judecătorești,

cu acordarea acestuia a posibilității de a asigura prezența și audierea a 4 martori (f.d. 14, vol.

V), ulterior fiind admis demersul procurorului privind citarea martorilor, cu punerea în sarcina

acestuia a asigurării prezenței celor domiciliați pe teritoriul Republicii Moldova (Catranji I.,

Catranji T. și Cravcenco V.) și a prezentării dovezii citării legale a martorilor aflați în România

(f.d. 126, vol. V).

Colegiul penal constată că instanța de apel, în urma amânării ședințelor de judecată de

multiple ori, inclusiv din motivul neprezentării martorilor solicitați de a fi audiați de către

procuror, la examinarea episodului de învinuire a inculpaților în comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 360 alin. (2) Cod penal, l-a audiat pe viu doar pe martorul Sacaliuc I. (f.d. 137 verso,

138, vol. V), la solicitarea părții apărării (f.d. 136, verso, vol. V) și a considerat că declarațiile

acestui martor sunt susceptibile de a fundamenta soluția de condamnare a inculpaților.

În contextul respectiv, Colegiul penal constată că instanța de apel, considerând că

declarațiile părții vătămate și ale martorilor Catranjî I., Catranjî T., Cravcenco A. și Anghelescu

F. au valoare probantă suficientă pentru confirmarea învinuirii aduse inculpaților (f.d.

173, 176, vol. V), însăși menționând faptul că acestea au fost date în fața primei instanței

și au fost suplimentar verificate în ședința instanței de apel, nu s-a conformat prevederilor legale

anterior enunțate și în special celor stipulate la art. 415 alin. (21) Cod de procedură penală,

potrivit cărora judecând apelul declarat împotriva sentinței de achitare, instanța de apel nu este

în drept să pronunțe o hotărâre de condamnare fără audierea învinuitului prezent, precum și

a martorilor acuzării solicitați de părți. Martorii acuzării se audiază din nou în cazul în care

declarațiile lor constituie o mărturie acuzatorie, susceptibilă să întemeieze într-un mod

substanțial condamnarea inculpatului.

În contextul respectiv, Colegiul penal lărgit menționează că acțiunile procurorului, care au

fost îndreptate spre asigurarea prezenței martorilor acuzării și audierii acestora, dar nu au dus la

rezultatul scontat, nu îndreptățesc instanța de apel de a pune la baza condamnării

inculpaților, după o sentință de achitare, declarațiile martorilor acuzării date în fața

primei instanțe, or prevederile art. 415 alin. (21) Cod de procedură penală, anterior

enunțate, nu instituie o careva excepție în aplicarea lor.

Suplimentar, Colegiul penal lărgit reține că instanța de apel, urmând să omită punerea la

baza condamnării inculpaților a declarațiilor martorilor acuzării, care nu au fost audiați pe viu,

în contextul menționării aprecierii probelor prin prisma criteriilor legale de pertinență,

15

concludență, utilitate, veridicitate și coroborare reciprocă, nu s-a expus asupra constatărilor

efectuate de către prima instanță în cadrul examinării episodului de comitere a infracțiunii

prevăzute de art. 360 alin. (2) Cod penal, constatări pe care Colegiul penal le consideră

relevante.

În sensul dat, Colegiul penal reține pertinența concluziilor expuse de către prima instanță,

referitoare la faptul că scopul infracțiunii nu a fost realizat în cauza deferită judecării, și anume

scopul de a limita sau a lipsi persoana de libertate, inclusiv de libertate de circulație. Colegiul

penal lărgit consideră că prima instanță just a conchis asupra acestui fapt, reieșind din

declarațiile martorului Bostan V., care au fost confirmate și de către martorul Coberoi A., prin

care s-a constatat că inculpatul Țurcanu Ciprian, chiar în ziua de 15.10.2010, i-a transmis

carabinierului de la post pașaportul părții vătămate, Mutu Ion, ca acesta să-l ajungă și să-i

restituie pașaportul.

În susținerea poziției sale privind lipsa laturii subiective a infracțiunii prevăzute de art. 360

alin. (2) Cod penal, Colegiul penal consideră că prima instanță, la rândul său, just a statuat

asupra relevanței faptului că, din momentul reținerii pașaportului părții vătămate Mutu Ion, la

15.10.2010 și până la 05.11.2010, adică momentul depunerii plângerii, acesta nu s-a adresat în

nici un mod inculpaților sau administrației autorității unde activau inculpații cu cerința de a-i

restitui pașaportul, fapt care la fel a fost confirmat de către martorii Bostan V. și Coberoi A.,

care au declarat că nu au văzut-o pe partea vătămată niciodată în preajma sediului secției “Nord”

a DCCO a DGSO din cadrul MAI.

Totodată, Colegiul penal lărgit constată că instanța de apel, în prezența imposibilității

audierii pe viu a martorilor acuzării, audiind pe viu doar pe un singur martor – Sacaliuc

I., la solicitarea părții apărării și, după cum s-a menționat, neapreciind declarațiile

acestuia în coroborare cu cele ale martorilor Bostan V. și Coberoi A., a omis să aprecieze

în mod corespunzător constatările primei instanțe, prin care s-a stabilit că anumite probe au fost

administrate cu încălcarea prevederilor procesual-penale relevante, limitându-se doar la

invocările apelantului și apreciind corectitudinea acestora, fără a aprecia că: 1) în plângerea

depusă de Mutu Ion, la 05.11.2010, care a fost dactilografiată, au fost efectuate inscripții cu

stiloul în privința martorului Pcela S., iar partea vătămată, în prima instanță, a declarat

faptul că nu a scris plângerea menționată și nu a efectuat careva înscrieri suplimentare în

ea; 2) la materialele cauzei au fost anexate două plângeri: una depusă de partea vătămată Mutu

Ion și alta de Catranjî Tatiana, ambele având conținut identic, formulate în același mod și

având adăugiri efectuate cu stiloul, fapt care, în opinia primei instanțe, a împiedicat

admiterea lor în calitate de probe.

Reieșind din circumstanțele constatate, și anume din faptul că instanța de apel a omis să se

conformeze rigorilor legale privind audierea pe viu a martorilor acuzării și aprecierea

declarațiilor acestora, în prezența unei sentințe de achitare, precum și să combată constatările

primei instanțe referitoare la lipsa elementului infracțiunii în cauză, și anume a laturii subiective,

pe care instanța de recurs le consideră relevante, Colegiul penal lărgit conchide că temeiul pentru

recurs, prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, și anume că hotărârea

atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, și-a găsit confirmare la judecarea

recursurilor deferite prezentei examinări.

16

Din considerentele enunțate, Colegiul penal lărgit consideră necesară admiterea

recursurilor ordinare declarate, cu casarea deciziei atacate și menținerea sentinței de achitare în

privința lui Țurcanu Ciprian și Tîmciuc Alexandr, deoarece apelul a fost greșit admis.

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Admite recursurile ordinare declarate de inculpații Țurcanu Ciprian și Tîmciuc Alexandr,

casează decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 22 februarie 2017, în cauza penală

în privința lui Țurcanu Ciprian XXXXX și Tîmciuc Alexandr XXXXX, cu menținerea sentinței

de achitare în privința acestora, deoarece apelul a fost greșit admis.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 28 decembrie 2017.

Președinte Petru Ursache

Judecători Nadejda Toma

Vladimir Timofti

Constantin Alerguș

Anatolie Țurcan

17