1ra-1435/2017 — art. 362-1 alin. 2 lit. b, c CP

1ra-1435/2017 — art. 362-1 alin. 2 lit. b, c CP (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr. 1ra-1435/2017

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

29 noiembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

președinte - Petru Ursache,

judecătorii - Constantin Alerguș, Vladimir Timofti,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de

către procurorul în Procuratura de Circumscripție Chișinău, Tăut Dorina, prin

care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din

13 iulie 2017, în cauza penală în privința lui

Maleru Victor

Termenul de examinare a cauzei:

prima instanță: 06.11.2016-31.03.2016;

instanța de apel: 20.05.2016-13.07.2017;

instanța de recurs: 10.08.2014-29.11.2017;

Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală

legal executată.

C O N S T A T Ă:

Maleru V. a fost achitat de comiterea infracțiunii prevăzute art. 3621 alin. (2) lit.

b), c) Cod penal, pe motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpat.

1.1. Prin aceiași sentință, Rîjac S. a fost recunoscut vinovat de săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 3621 alin. (2) lit. b), c) Cod penal, fiind dispusă

liberarea acestuia de răspundere penală, în legătură cu expirarea termenului de

prescripție de tragere la răspundere, cu încetarea procesului penal, însă în

privința acestuia hotărârile judecătorești nu se contestă.

că, în perioada lunii ianuarie 2011, aflându-se în mun. Chișinău, acționând în

comun acord cu Rîjac S. și Proțico M. care acționa din numele persoanei juridice

S.R.L. „Vemon-Prim” și alte persoane nestabilite de către organul de urmărire

penală, urmărind scopul obținerii direct a unui folos financiar în sumă de 2 000

euro, de la fiecare persoană, au organizat intrarea și șederea ilegală pe teritoriul

Italiei, prin tranzitarea teritoriului Bulgariei, a cetățenilor RM, Grebencea V. și

Goro V., care nu sunt cetățeni sau rezidenți ai acestor state.

Astfel, întru realizarea intențiilor sale infracționale, Maleru V. împreună și

prin înțelegere prealabilă cu Rîjac S., acționând în scopul obținerii directe a unui

1

folos financiar prin organizarea intrării și șederii ilegale pe teritoriul Italiei, prin

tranzitarea ilegală a teritoriului Bulgariei de către Goro V. și Grebencea V., în

urma discuțiilor telefonice și a întâlnirilor ce au avut loc, a convenit cu Goro V. și

Grebencea V. să primească de la aceștia pentru organizarea migrației ilegale în

Italia, suma de 2 000 euro, de la fiecare.

Apoi, tot în perioada lunii ianuarie 2011, Maleru V. acționând în comun cu

Rîjac S., dorind și urmărind realizarea acțiunilor sale de organizare a migrației

ilegale a lui Goro V. și Grebencea V. în Italia, prin tranzitarea ilegală a teritoriului

Bulgariei, în baza unor documente frauduloase și neavând posibilitatea de

realiza de sine stătător infracțiunea, i-a comunicat Proțico M. despre intenția lor

de a comite această infracțiune și a rugat-o de a realiza intențiile infracționale în

continuare.

Ulterior, Rîjac S. a primit de la Goro V. și Grebencea V. copiile actelor

personale în scopul prezentării la firma turistică S.R.L. „Vernon Prim”, în

vederea obținerii vizei turistice.

Ca rezultat, Proțico M., a primit de la Rjac S., pașapoartele naționale pe

numele lui Goro V. și Grebencea V., care erau necesare pentru perfectarea, în

cadrul agenției turistice S.R.L. „Vernon Prim”, a pachetului turistic, pentru a

ascunde în mod fraudulos scopul real de solicitare a vizei de intrare și ședere pe

teritoriul Bulgariei.

Ulterior, Proțico M., la 17.01.2011, având funcția de manager turistic la

S.R.L. „Vernon Prim” și, folosindu-se de situația de serviciu, întru atingerea

scopului infracțional din timp propus, pentru a reda un caracter legal acțiunilor

sale și pentru a ascunde intenția reală de organizare a migrației legale a lui Goro

V. și Grebencea V., a întocmit din numele S.R.L. „Vernon Prim”, cu includerea

familiilor acestora în VOUCHER Turistic Seria AA nr. 301141 și în contractul

turistic nr.140 și altor persoane, pe care l-a semnat din numele conducătorului

persoanei juridice și a turistului.

Tot atunci, Proțico M., acționând în continuare cu același scop, sub

pretextul organizării unei deplasări turistice, a perfectat din numele S.R.L.

„Vernon Prim”, pachetele de documente necesare pentru obținerea vizei turistice

de intrare și ședere pe teritoriul Bulgariei pe numele lui Goro V. și Grebencea V.

La 20.01.2011, în temeiul declarației false menționate, Ambasada Bulgariei

în RM, a eliberat pe numele lui Goro V. viza de intrare ședere pe teritoriul

Bulgariei cu nr. BG 0918197 și pe numele lui Grebencea V. viza de intrare și

ședere pe teritoriul Bulgariei cu nr. BG 0918196, valabile de la 20.01.2011 până la

14.02.2011.

În continuare, la 31.01.2011, Maleru V., aflându-se lângă hotelul

„Chișinău”, situat în mun. Chișinău, acționând în continuare în comun acord cu

Rîjac S., Proțico M. și alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală, a

transmis pașapoartele cu vize lui Goro V. și Grebencea V., după care a organizat

deplasarea acestora, cu automobilul de marca/model „Chevrolet Blezer” cu n/î

2

italiene BT 850SD, în România, de unde ultimii urmau să plece în Italia, însă din

motive independente de voința acestora nu și-au atins scopul propus fiind

stopați de către Serviciul de Grăniceri în cadrul controlului de acte la PTF

Leușeni.

acestei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima

instanță prin care Maleru V., să fie condamnat în baza art. 3611 alin. (2) lit. b), c)

Cod penal și în conformitate cu prevederile art. 60 Cod penal, să fie liberat de

răspundere penală în legătură cu expirarea termenului de prescripție de atragere

la răspundere penală, cu încetarea procesului penal.

În motivarea apelului declarat, procurorul a menționat că probele

prezentate de acuzare au fost acumulate de către organul de urmărire penală în

strictă conformitate cu prevederile legislației procesual penale, de aceia urmează

a fi puse la baza sentinței.

Astfel, cumulul de probe prezentate în cadrul cercetării judecătorești de

către partea acuzării dovedesc incontestabil vinovăția inculpatului Maleru V. în

săvârșirea infracțiunii imputate și nu contravin prevederilor art. 93, 94 Cod de

procedură penală.

Mai mult ca atât, acestea nu au fost contestate în modul prevăzut de lege

de către partea apărării la etapele respective ale procesului penal.

În asemenea circumstanțe, partea acuzării a considerat că, instanța de fond

nu a dat apreciere juridică corectă acțiunilor inculpatului și nu a ținut cont de

declarațiile martorilor audiați, precum și de celelalte probe prezentate de către

partea acuzării.

Astfel, probele acumulate în cadrul urmăririi penale și examinate în cumul

în cadrul cercetării judecătorești sânt suficiente pentru constatarea vinovăției

inculpatului Maleru V. în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 3611 alin.(2) lit.

b), c) Cod penal.

2017, apelul declarat a fost respins ca nefondat, cu menținerea sentinței fără

modificări.

judecată corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a tras concluzia

că inculpatul Maleru V. nu a săvârșit fapta imputată.

Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la

cauza penală, fiind corect apreciate, respectându-se prevederile art. 101 Cod de

procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și

veridicității, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării

lor.

Astfel, instanța de apel a relevat că, potrivit suportului probator prezentat

de partea acuzării nu s-a dovedit vina inculpatului Maleru V. în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 3611 alin. (2) lit. b), c) Cod penal.

3

Partea acuzării nu a prezentat nici o probă pertinentă, care ar putea să

incrimineze pe Maleru V. în săvârșirea infracțiunii, cu atât mai mult procesele-

verbale de audierea în cadrul urmăririi penale a părților vătămate și a martorilor,

pe care acuzarea nu i-a putut aduce în cadrul ședinței de judecată, just nu au fost

luate în considerație de instanță.

Prin urmare, concluzia instanței de fond precum că Maleru V. urmează a fi

achitat pe motiv că fapta imputată n-a fost comisă de el, este întemeiată, or,

acuzațiile aduse lui Maleru V. nu sunt justificate, iar semnele calificative

incriminate de către organul de urmărire penală nu pot fi apreciate ca plauzibile,

deoarece acestea nu au fost demonstrate prin probe pertinente și necombătute,

iar persoana nu poate fi supusă răspunderii penale doar în baza presupunerilor

și a probelor neconcludente.

care, invocând temei de drept prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală, solicită casarea acesteia în privința lui Maleru V., cu remiterea

cauzei la rejudecare în instanța de apel, într-un alt complet de judecată.

În motivarea recursului declarat, recurentul invocă argumente similare

celor indicate anterior în apel și descrise în pct. 3. al prezentei decizii, suplimentar

menționând că, achitându-l pe Maleru V., instanțele de fond, nu au luat în

considerație toate probele acuzării, care sunt indicate și ca motive ale apelului

procurorului, iar instanța de apel le-a apreciat eronat, fiind respinsă puterea de

acuzare fără o motivare plauzibilă sau bazată pe probe ce ar combate învinuirea

incriminată inculpatului, astfel încălcând prevederile art. 101 alin. (1) Cod de

procedură penală, conform căruia fiecare probă urmează a fi apreciată din punct

de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în

ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor.

Atât instanța de fond, cât și instanța de apel nu au luat în considerație

declarațiile martorilor, cât și probele prezentate de acuzare, adoptând o hotărâre

reieșind în mod parțial doar din declarațiile inculpatului Maleru V. și pledoaria

apărătorului.

Astfel, acuzarea consideră că vinovăția inculpatului Maleru V. de

comiterea infracțiunii imputate, este dovedită prin probe administrate și anexate

la materialele cauzei.

Probele acumulate în cadrul urmăririi penale și examinate în cumul în

cadrul cercetării judecătorești sânt suficiente pentru constatarea vinovăției

inculpatului Maleru V. în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 3611 alin. (2) lit.

b), c) Cod penal.

cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia

din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,

instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat

4

împotriva hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra

inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

Precum a fost menționat supra, acuzatorul de stat își întemeiază recursul

său în baza temeiul de drept prevăzut la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de

procedură penală, care stipulează că, hotărârile instanței de apel pot fi supuse

recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de

apel în cazul în care instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția.

Colegiul penal constată că temeiul invocat de recurent nu este aplicabil din

punct de vedere al prezenței erori de drept, care ar fi temei de implicare a

instanței de recurs în sensul casării deciziei instanței de apel.

În fapt, decizia instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii de

procedură penală, fiind legală și întemeiată.

Colegiul penal reține că acuzatorul de stat critică chestiunea de apreciere a

probelor, în particular obiectând asupra achitării inculpatului de săvârșirea

infracțiunii imputate.

Însă, în raport cu textul hotărârii contestate, se relevă că instanța de apel și-

a motivat decizia în conformitate cu prevederile art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de

procedură penală, astfel, decizia cuprinde temeiurile de fapt și de drept care au

dus, la caz, la respingerea apelului declarat de acuzatorul de stat ca fiind

nefondat.

Prin urmare, în conformitate cu prevederile art. 414 Cod de procedură

penală, instanța de apel, judecând apelul, a verificat legalitatea și temeinicia

hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, în urma căreia a

conchis asupra temeiniciei soluției pronunțate de prima instanță referitor la

nevinovăția inculpatului Maleru V., expusă mai sus, considerând că argumentele

acuzării cu privire la vinovăția acestuia nu și-au găsit confirmare în cadrul

cercetării judecătorești.

Cu referire la cele invocate de recurent privitor la chestiunea de apreciere

eronată a probelor, menționându-se că instanța de apel nu și-a motivat

corespunzător decizia adoptată, dând o apreciere unilaterală probelor cercetate și

acordând prioritate doar declarațiilor inculpatului și pledoariei avocatului

acestuia, instanța de recurs reține că, instanța de apel judecând cauza și

verificând probele în ședința de judecată a motivat detaliat și clar soluția

adoptată în urma propriei analize și examinări coroborate a probelor, ce au servit

ca temei pentru soluționarea laturii penale a cauzei, precum și a elementelor de

fapt pe care se sprijină soluția dispusă în cauză, expunându-se argumentat din

care motive just a ajuns la concluzia de menținere a sentinței de achitare, or,

procurorul nu a prezentat probe pertinente, concludente, utile și veridice care ar

demonstra vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 3621

alin. (2) lit. b), c) Cod penal și a pronunțat corect o sentință de achitare, pe motiv

că fapta nu a fost săvârșită de inculpat, deoarece martorii Novac Z., Bumbu C., și

5

Sandu M., audiați în cadrul ședinței de judecată în instanța de fond, a căror

declarații au fost supuse controlului de către instanța de apel, au indicat că nu-l

cunosc pe Maleru V. și nu s-au intersectat cu acesta vreo dată.

Prin urmare, Colegiul penal nu are temei de a da anumite aprecieri critice

declarațiilor martorilor menționați, or, aceștia au depus depoziții sub jurământ,

fiind avertizați de răspundere penală în conformitate cu prevederile art. 312 - 313

Cod penal.

Astfel, partea acuzării nu a prezentat nici o probă pertinentă, care ar putea

să-l incrimineze pe Maleru V. în săvârșirea infracțiunii, cu atât mai mult

procesele-verbale de audierea în cadrul urmăririi penale a părților vătămate și a

martorilor, pe care acuzarea nu i-a putut aduce în cadrul ședinței de judecată,

just nu au fost luate în considerație de instanțele inferioare.

Colegiul conchide că instanțele de judecată corect au reținut în acest sens

prevederile art. 8 și 389 Cod de procedură penală, în aspectul că o sentință de

condamnare se adoptă numai în condiția în care vinovăția inculpatului în

săvârșirea infracțiunii a fost confirmată printr-un ansamblu de probe cercetate de

instanța de judecată. O sentință de condamnare nu poate fi bazată pe

presupuneri. Colegiul reține că ambele instanțe de judecată au ținut seama de

aceste prevederi legale, precum și de principiul că toate îndoielile apărute și care

nu pot fi înlăturate, se tratează în favoarea inculpatului și au adoptat soluții

întemeiate.

Prezența circumstanțelor nominalizate permit instanței de recurs să

concluzioneze asupra inadmisibilității recursului declarat pe motiv că acesta este

vădit neîntemeiat.

penală, Colegiul penal,

D E C I D E:

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către procurorul în

Procuratura de Circumscripție Chișinău, Tăut Dorina, împotriva deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 13 iulie 2017, în cauza penală în

privința lui Maleru Victor, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 28 decembrie 2017.

Președinte Petru Ursache

Judecătorii Constantin Alerguș

Vladimir Timofti

6