1ra-1595/2016 — art. 114 alin. 1 Cod contravențional

1ra-1595/2016 — art. 114 alin. 1 Cod contravențional (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul 1ra-1595/2016

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

18 octombrie 2016 ` mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență:

președinte URSACHE Petru

judecători NICOLAEV Ghenadie

MORARU Petru

TOMA Nadejda

TIMOFTI Vladimir

a judecat, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de procurorul în procuratura de

nivelul Curții de Apel Chișinău, Djulieta Devder, prin care se solicită casarea deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 04 noiembrie 2015, în cauza penală

privindu-i pe

CALEACHIN Stanislav Iurie, născut la 28

august 1974, originar și domiciliat în mun. Chișinău, str.

Alba Iulia 200, ap. 57;

PEREVEZENȚEV Veaceslav Victor, născut la

19 septembrie 1961, originar și domiciliat în mun.

Chișinău, s. Ghidighici, str. Decebal 91, ap. 107.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 11.06.2013 – 18.06.2015;

Instanța de apel: 15.09.2015 – 04.11.2015;

Instanța de recurs: 19.07.2016 – 18.10.2016.

Asupra recursului ordinar declarat, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit

C O N S T A T Ă:

și Perevezențev Vs. au fost liberați de răspunderea penală privind săvîrșirea infracțiunii

prevăzute de art. 234 Cod penal, cu încetarea procesului penal, deoarece fapta lor constituie

o contravenție administrativă.

Totodată, Caleachin St. și Perevezențev Vs. au fost recunoscuți vinovați de săvârșirea

contravenției prevăzute de art. 114 alin. (1) Cod contravențional, cu dispunerea încetării

1

procesului contravențional, deoarece a expirat termenul de prescripție de tragere la

răspundere contravențională.

În temeiul art. 162 alin. (1) Cod procedură penală și art. 413 Cod contravențional a fost

dispusă confiscarea bărcii de model „Pella Fiora” cu transmiterea acesteia către Serviciul

Piscicol din Moldova.

De asemenea, s-a dispus încasarea prejudiciului material din contul lui Caleachin St. și

Perevezențev Vs., în mod solidar, în beneficiul Societății Vânătorilor și Pescarilor din

Moldova, în cuantum de 680 lei.

Perevezențev Vs. în noaptea de 17 aprilie 2013, aproximativ la ora 00:30 min., acționând

împreună, prin înțelegere prealabilă, în lipsa permisului de pescuit eliberat de Societatea

Vânătorilor și Pescarilor din Moldova, în perioada de prohibiție, folosind două plase

confecționate în mod artizanal, încălcând regulile de protecție a resurselor piscicole și

regulile de pescuit, au pescuit ilegal din bazinul acvatic Ghidighici, pește de specii sânger,

în număr de 17 pești cu greutatea totală 101 kg, cauzând un prejudiciu material în sumă de

680 lei.

Cod de procedură penală, a fost atacată cu apeluri de către acuzatorul de stat și avocatul

Petuhov A. în interesele inculpaților.

3.1. În cererea de apel declarată de procuror s-a invocat ilegalitatea sentinței de

încetare a procesului penal, deoarece instanța de judecată, indicând că fapta inculpaților nu

întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 234 Cod penal, a dispus

încetarea procesului penal în privința acestora, însă această concluzie a instanței de judecată

este greșită deoarece în ședința de judecată a fost pe deplin confirmată învinuirea înaintată

prin rechizitoriu inculpaților, prin probele acumulate în cadrul urmăririi penale și examinate

în ședințele de judecată a primei instanțe.

Apelantul a menționat că consideră argumentele instanței de fond necorespunzătoare

circumstanțelor constatate în cadrul cercetării judecătorești, iar concluzia privind încetarea

procesului penal în baza art. 324 Cod penal, ca una greșită.

Prima instanță, cu toate că a dispus încetarea procesului penal în privința inculpaților,

a indicat în sentință toate probele prezentate de partea acuzării și care incontestabil dovedesc

vina ultimilor în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 234 din Codul penal. Instanța

eronat a considerat că prejudiciul cauzat prin infracțiune este în mărime de 680 lei or,

conform declarațiilor specialistului Bortă V. s-a stabilit că prețul unui reproducător de

fitofag (sânger) cu greutatea medie de 10 kg, este de 230 lei per kilogram, în suma dată

intrând cheltuielile pentru creșterea unui reproducător. În același timp, instanța de judecată

nu a dat apreciere declarațiilor ultimului prin care s-a constatat că anexa nr. 2 la Legea cu

privire la fondul piscicol și piscicultura se referă la peștele de consum și nu la un

reproducător.

Mai mult Bortă V. a menționat că în bazinul acvatic Ghidighici este organizată o fermă

piscicolă, care are menirea de a popula puiet de pește procurându-1 de la alte întreprinderi

2

piscicole, deoarece peștele litofag nu se înmulțește în condiții naturale în Republica

Moldova.

Însă, în opinia apelantului aceste împrejurări și circumstanțe nu au fost apreciate la

justa valoare de către prima instanță, fiind pronunțată o sentință de încetare a procesului

penal.

3.2. În apelul declarat de apărătorul inculpaților s-a solicitat încetarea procedurii

contravenționale în privința lui Caleachin St. și Perevezențev Vs. conform art. 441 lit. a) și

art. 443 alin. (1) lit. e) Cod contravențional, respingerea acțiunii civile depusă de societatea

vânătorilor și pescarilor din Republica Moldova în suma de 23230 lei, ca fiind neîntemeiată.

Încasarea de la societatea vînătorilor și pescarilor din Republica Moldova în calitate de

cheltuieli de judecată în folosul lui Caleachin St. - 20120 lei și în folosul lui Perevezențev

Vs. suma de 1000 lei. Măsura preventivă - angajamentul de a nu părăsi localitatea de anulat,

din motiv că încasarea de la persoanele achitate a prejudiciului în sumă de 680 lei în lipsa

probelor vinovăției lor în comiterea contravenției, este ilegală. În sentință nu se face

trimitere la contravenția concretă a încălcării legii privind pescuitul, ce constituie încălcarea

art. 443 alin. (1) lit. e) Cod contravențional, deoarece lipsește calificarea juridică a faptei, ce

atrage după sine nulitatea procesului-verbal cu privire la contravenție în conformitate cu art.

445 Cod contravențional.

apelurile declarate au fost admise, cu casarea parțială a sentinței, inclusiv din oficiu, în baza

art. 409 alin. (2) Cod procedură penală și pronunțarea unei noi hotărâri în această parte, prin

care se exclude pretenția privind încasarea prejudiciului material în sumă de 680 lei din

contul inculpaților Caleachin St. și Perevezențev Vs. în beneficiul Societății Pescarilor și

Vânătorilor din Moldova.

Celelalte dispoziții ale sentinței au fost menținute.

penal îndeletnicirea ilegală cu pescuitul sau cu alte exploatări ale apelor, cu utilizarea

substanțelor explozive și otrăvitoare sau a altor mijloace de nimicire în masă a faunei, dacă

aceasta a cauzat daune ce depășește 200 unități convenționale prevede răspundere penală.

În cadrul cercetării judecătorești, prin probele stabilite, s-a confirmat pe deplin că

inculpații la 17.04.2013, fără a dispune de permisiunea necesară, în perioada de prohibiție,

cu folosirea a două plase, au pescuit ilegal pește pe lacul de acumulare Ghidighici.

La fel, în cadrul cercetării judecătorești s-a stabilit că, plasa folosită de către inculpați

pentru pescuitul ilegal nu constituie mijloc de nimicire în masă a faunei acvatice, fapt

confirmat și de martorul Botnari I. - specialist ihtiolog din cadrul Societății Vânătorilor și

Pescarilor din Moldova și de Bortă V., specialist din cadrul Î.S. „ACVACULTURA-

MOLDOVA”.

Art. 6 din Legea nr. 149 din 08.06.2006 privind fondul piscicol, pescuitul și

piscicultura, stabilește expres că, sub incidența acestei legi cad obiectivele acvatice în

limitele teritoriale ale Republicii Moldova, inclusiv obiectivele acvatice piscicole artificiale

împreună cu zonele lor inundabile și amenajările piscicole. Instanța a stabilit că, lacul de

acumulare Ghidighici este un obiectiv acvatic piscicol artificial, care constituie proprietate

3

publică a statului, se află în gestiunea Societății Vânătorilor și Pescarilor din Moldova, este

folosit pentru activități de cercetări științifice în domeniul ihtiologiei, în care este practicat

pescuitul în scop științific și doar în perioade restrânse de timp este permis pescuitul sportiv

și de amator. Bazinul acvatic indicat nu are statut de gospodărie specializată în piscicultura,

însă în acest bazin acvatic se practică creșterea unor specii de pește și a reproducătorilor lor,

care sânt realizați gospodăriilor specializate în piscicultura. Art. 16 pct. 4) din legea

nominalizată supra stabilește expres că, pescuitul sportiv și de amator se efectuează cu

următoarele unelte: undițe de toate formele și sistemele, lansete, racile și mincioguri.

Prin urmare, folosirea de către inculpați a plaselor contravine prevederilor legii

nominalizate și constituie o încălcare a regulilor de pescuit.

În actul întocmit la 17.04.2013 cu privire la depistarea și ridicarea plaselor de pescuit

ilicit practicat de către inculpați, la una din plase dimensiunea ochiului era de 80 mm, la

cealaltă - 90 mm. Astfel, reieșind din dimensiunile ochiului, plasele folosite de inculpați nu

puteau provoca nimicirea puietului de pește și nu pot fi calificate ca mijloace de nimicire în

masă a faunei acvatice.

Inculpații au săvârșit pescuitul ilegal la 17.04.2013, în perioada interzisă pentru astfel

de activitate, ce de asemenea constituie o încălcare a regulilor de pescuit, iar în cadrul

cercetării judecătorești de asemenea s-a stabilit că, inculpații nu dispuneau de permise de

pescuit sportiv sau de amator la momentul practicării pescuitului ilicit, fapt care contravine

prevederilor exprese ale art. 12 din legea nr. 149 și constituie o încălcare a regulilor de

pescuit.

Anexa nr. 2 la Legea nr. 149 - Despăgubirile pentru prejudiciul cauzat prin pescuit,

comercializare, posesiune și export ilicit sau prin nimicire a resurselor biologice, acvatice în

obiectivele acvatice piscicole, stabilește expres că, despăgubirea pentru un exemplar,

indiferent de dimensiune și greutate, pentru sânger constituie 2 unități convenționale. Prin

actul care se conține în materialele cauzei penale se confirmă că, inculpații în timpul

pescuitului ilicit au prins 17 pești de specia sânger, de diferite dimensiuni și greutate.

Deoarece lacul de acumulare Ghidighici este un obiectiv acvatic piscicol artificial, nu

dispune de statut special de obiectiv acvatic destinat pisciculturii, suma prejudiciului cauzat

prin acțiunile inculpaților a fost calculată în conformitate cu prevederile anexei nr. 2 la

Legea nr. 149 și constituie 680 lei.

Reieșind din circumstanțele indicate instanța de apel a considerat că corect a calificat

prima instanță fapta inculpaților ca încălcare a regulilor de pescuit, cu excepția pescuitului

în obiectivele acvatice aflate în gestiune privată, faptă care nu constituie infracțiune și este

prevăzută de art. 114 alin. (1) Cod Contravențional.

De la momentul comiterii de către Caleachin St. și Perevezențev Vs. a contravenției

imputate lor a expirat o perioadă de peste 3 luni, respectiv în privința lor nu poate fi aplicată

o sancțiune contravențională și instanța corect a liberat de răspundere penală inculpații

pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 234 Cod penal.

Totodată, instanța de judecată a dispus încasarea sumei de 680 lei prejudiciu material

cauzat Societății Vânătorilor și Pescarilor din Moldova, fapt cu ce instanța de apel nu este

de acord.

4

Potrivit art. 94 Cod penal, persoana care a săvârșit o infracțiune ușoară sau mai puțin

gravă, poate fi liberată de pedeapsă dacă se va constata că la data judecării cauzei, datorită

schimbării situației, fapta săvârșită și-a pierdut caracterul prejudiciabil și în virtutea

comportării ireproșabile după săvârșirea infracțiunii, persoana respectivă poate fi corectată

fără executarea pedepsei, astfel, instanța de apel a conchis că este oportun de a exclude

pretenția privind încasarea prejudiciului material 680 lei din contul inculpaților în beneficiul

Societății Pescarilor și Vânătorilor din Moldova.

recurs ordinar solicitînd casarea acesteia cu remiterea cauzei la rejudecare. Hotărârea

instanței de apel o consideră neîntemeiată și pasibilă casării din următoarele motive.

Partea acuzării consideră, că decizia instanței de apel prin care a fost menținută

sentința este neîntemeiată și pasibilă casării, deoarece instanța de apel avînd dreptul să

reformeze sentința atacată în sensul casării soluției adoptate de prima instanță, nu a supus

unei noi aprecieri probele administrate în cauza penală, astfel încît a mers pe ideea

preconcepută a instanței de fond, care a statuat asupra reîncadrării acțiunilor inculpaților

prin prisma normei legii contravenționale.

În opinia recurentului, atît instanța de fond cît și cea de apel, au omis acel fapt că,

potrivit dispozițiilor art. 234 Cod penal, imputate inculpaților, legiuitorul prevede

răspunderea penală pentru îndeletnicirea ilegală cu pescuitul, vânatul sau cu alte exploatări

ale apelor, cu utilizarea substanțelor explozive și otrăvitoare sau a altor mijloace de nimicire

în masă a faunei, dacă aceasta a cauzat daune ce depășesc 200 unități convenționale.

Pentru aplicarea răspunderii în baza art. 234 Cod penal, este necesar ca îndeletnicirea

cu pescuitul, vânatul sau cu alte exploatări ale apelor să aibă un caracter ilegal. Ilegalitatea

acestei acțiuni presupune că pescuitul, vânatul sau alte exploatări ale apelor se desfășoară în

lipsa certificatului de atribuire a cotei anuale de pescuit industrial/comercial, a permisului de

pescuit industrial/comercial, a permisului de pescuit sportiv și de amator sau a altor

autorizații, ori în locurile sau în perioadele neprevăzute de lege, ori prin metode nepermise.

În alt context, conform art.48 al Legii privind protecția mediului înconjurător,

recoltarea în scopul comercializării a unor resurse acvatice naturale, precum pești, raci,

broaște, moluște, lipitori, păsări de apă, ouă de păsări de apă se admite numai cu autorizația

autorităților administrației publice locale.

Contrar celor expuse mai sus și deși ambele instanțe de judecată au constat că

inculpații au practicat ilicit pescuitul în lipsa unei autorizații, mai mult ca atît în perioada

interzisă, adică în perioada de prohibiție 01.04-30.06, fapta fiind săvîrșită la 17.04.2013, au

justificat acțiunile făptașilor prin prisma legii contravenționale, invocînd că prejudiciul

cauzat constituie doar 680 lei.

Recurentul consideră că instanțele eronat au statuat că prejudiciul cauzat prin

infracțiune este în mărime de 680 lei or, conform declarațiilor specialistului Bortă V. s-a

stabilit că prețul unui reproducător de fitofag cu greutatea medie de 10 kg, este de 230 lei

pentru un kilogram, în suma dată intrând cheltuielile pentru creșterea unui reproducător.

Titularul recursului consideră că, instanța de apel la adoptarea deciziei a repetat

eroarea de drept admisă de către instanța de fond și nu a dat o apreciere justă suportului

5

probatoriu prezentat de către acuzare, astfel încît concluzia instanței de apel este

inacceptabilă, deoarece probele acuzării au fost supuse unei minuțioase cercetări în ambele

instanțe, făcîndu-se referire la declarațiile detaliate ale participanților la proces, iar în astfel

de condiții, instanței îi rămînea doar să aprecieze aceste probe, din punct de vedere al

pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu - din punct de

vedere al coroborării lor.

Evident este faptul că instanța de apel, a preluat concluziile formulate de prima

instanță, fără a proceda la o apreciere proprie, specifică activității de judecare a apelului,

lăsînd fără argumentare fiecare din criticile și mijloacele de promovare a intereselor

procesuale, invocate de apelanți.

Situația creată se egalează cu nerezolvarea fondului apelului și condiționează

necesitatea casării deciziei instanței de apel, deoarece instanța nu s-a pronunțat asupra

tuturor motivelor invocate în apelul declarat de către procuror și decizia atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția, astfel încît faptei săvîrșite de inculpații i s-a dat o

încadrare juridică greșită.

În drept, recurentul își întemeiază recursul declarat pe dispozițiile art. 427 alin. (1) pct.

6) și 12) Cod de procedură penală.

avocatul Petuhov A., acționînd în numele inculpaților, a depus referințe privind opinia

asupra recursului declarat de procuror menționînd că acesta urmează a fi declarat

inadmisibil, decizia instanței de apel fiind legală și întemeiată.

concluzia că acesta urmează a fi admis, cu casarea totală a deciziei instanței de apel și

menținerea în vigoare a sentinței, pentru următoarele considerente de fapt și de drept.

Pornind de la expunerea argumentelor privitor la soluția de admitere a recursului

ordinar declarat de procuror, Colegiul mai întîi ține să menționeze că, potrivit art. 435 alin.

(1) pct. 2) lit. a) Cod de procedură penală, judecînd recursul instanța este în drept să-l

admită, cu casarea totală a hotărîrii atacate și menținerea sentinței, cînd apelul a fost greșit

admis. Tot aici, urmează a fi reiterate și stipulările din art. 434 Cod de procedură penală,

unde este indicat că, judecînd recursul declarat împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul

penal lărgit al Curții Supreme de Justiție verifică legalitatea hotărîrii atacate pe baza

materialelor din dosar și se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în recurs de titularul

acestuia.

Or, rațiunea exercitării căii de atac, în particular avîndu-se în vedere recursul ordinar,

rezidă în înlăturarea erorilor admise de instanțele ierarhic inferioare la etapele precedente de

judecare a cauzei, iar controlul judecătoresc pe care acesta îl declanșează, are un rol

preventiv și unul reparator.

La caz, din textul recursului ordinar declarat de procuror se constată că recurentul, în

esență, critică soluția adoptată de instanța de apel, deoarece aceasta fără a aprecia just toate

circumstanțele cauzei și probele administrate la dosar, în opinia sa greșit a statuat că

prejudiciul cauzat de inculpați este doar de 680 lei or, conform declarațiilor specialistului

6

Bortă V. s-a stabilit că prețul unui reproducător de fitofag cu greutatea medie de 10 kg, este

de 230 lei pentru un kilogram.

De asemenea, titularul cererii de recurs consideră că, instanța de apel la adoptarea

deciziei a repetat eroarea de drept admisă de către instanța de fond și nu a dat o apreciere

justă probatoriului administrat, astfel concluzia instanței de apel este inacceptabilă, deoarece

probele au fost supuse unei minuțioase cercetări în ambele instanțe, făcîndu-se referire la

declarațiile detaliate ale participanților la proces, iar în astfel de condiții, instanței îi rămînea

doar să aprecieze aceste probe, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și

veridicității, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor.

Față de cele ce preced, instanța de recurs ține să remarce că, la această etapă a

procedurilor nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere

materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decît cea constatată de instanțele

ierarhic inferioare, or aceasta fiind atributul exclusiv al instanțelor de fond. Deci, Colegiul

penal lărgit nu va examina criticile referitoare la presupusa greșită reținere, pe baza probelor

administrate în cauză, a anumitor elemente faptice, ci va verifica, prin raportare la situația

de fapt stabilită de instanțele de fond, corectitudinea soluțiilor adoptate de acestea.

Prin urmare, verificînd actele cauzei, în raport cu criticele recurentului, Colegiul penal

lărgit conchide că corect instanțele au ajuns la concluzia că fapta inculpaților nu se

încadrează juridic în baza art. 234 Cod penal, ci întrunește elementele constitutive ale

contravenției prevăzute de art. 114 alin. (1) Cod Contravențional.

Pentru a hotărî astfel, instanțele au făcut trimitere la Legea nr. 149 din 08.06.2006 cu

privire la fondul piscicol, pescuitul și piscicultura și la interpretările doctrinare analizînd

minuțios elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 234 Cod penal în

coroborare cu faptele incriminate inculpaților, just statuînd că Caleachin St. și Perevezențev

Vs. nu au comis această infracțiune prin acțiunile lor. Raționamentele instanțelor în această

parte sunt legale, întemeiate și motivate, care se mențin și de instanța de recurs.

Pe de altă parte, Colegiul penal lărgit constată că, judecînd apelul, instanța neîntemeiat

a dispus admiterea cererilor de apel, cu casarea parțială a sentinței, inclusiv din oficiu, în

baza art. 409 alin. (2) Cod procedură penală și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care a

exclus pretenția privind încasarea prejudiciului material în sumă de 680 lei din contul

inculpaților Caleachin St. și Perevezențev Vs. în beneficiul Societății Pescarilor și

Vânătorilor din Moldova.

Prin urmare, contrar punctului de vedere exprimat de instanța de apel, Colegiul penal

lărgit, în deplin acord cu instanța de fond, apreciază că, la caz, este oportun și rațional de a

aplica față de inculpați încasarea prejudiciului material în cuantum de 680 lei, iar în vederea

acesteia statuări se expun următoarele raționamente.

Or, pentru a putea aprecia temeinicia capetelor de cerere formulate de recurent și

ținînd seama de natura erorilor de drept invocate, amintim că prima instanță a dispus

încasarea prejudiciului material din contul lui Caleachin St. și Perevezențev Vs., în mod

solidar, în beneficiul Societății Vânătorilor și Pescarilor din Moldova, în cuantum de 680

lei.

7

După care, prin decizia instanței de apel, sentința a fost casată parțial, și anume în

partea excluderii pretenției privind încasarea prejudiciului material în sumă de 680 lei din

contul inculpaților Caleachin St. și Perevezențev Vs. în beneficiul Societății Pescarilor și

Vânătorilor din Moldova.

În acest aspect, în partea descriptivă a deciziei instanța de apel a menționat că:

„Potrivit art. 94 Cod penal persoana care a săvîrșit o infracțiune ușoară sau mai puțin

gravă poate fi liberată de pedeapsă dacă se va constata că, la data judecării cauzei,

datorită schimbării situației, fapta săvîrșită și-a pierdut caracterul prejudiciabil și, în

virtutea comportării ireproșabile după săvîrșirea infracțiunii, persoana respectivă poate fi

corectată fără executarea pedepsei, astfel, colegiul conchide oportun de a exclude pretenția

privind încasarea prejudiciului material 680 lei din contul inculpaților Caleachin St. și

Perevezențev Vs. în beneficiul Societății Pescarilor și Vânătorilor din Moldova.”

Deci, instanța de apel, argumentîndu-și soluția privind excluderea pretenției privind

încasarea prejudiciului material în sumă de 680 lei, a făcut trimitere la prevederile art. 94

Cod penal, însă în opinia instanței de recurs norma respectivă nu are relevanță pentru speța

dată, or se referă la un institut diferit de cel circumscris cauzei deferite judecății.

Aceste considerente, alături de reglementările din Anexa nr. 2 din Legea nr. 149 și

prevederile Codului Contravențional, în care se stipulează că, dacă prin contravenție a fost

cauzat un prejudiciu, persoana prejudiciată este în drept să-și valorifice pretențiile sale

civile, în cazul în care nu sunt divergențe asupra întinderii acestuia, chiar în cadrul

procesului contravențional, ceea ce determină indubitabil instanța de recurs că soluția

instanței de fond este una corectă și legală.

Pe cale de consecință, relevante în sensul vizat sunt argumentele formulate de prima

instanță cu privire la aceea că: „Anexa nr. 2 la Legea nr. 149 - Despăgubirile pentru

prejudiciul cauzat prin pescuit, comercializare, posesiune și export ilicit sau prin nimicire a

resurselor biologice, acvatice în obiectivele acvatice piscicole, stabilește expres că,

despăgubirea pentru un exemplar, indiferent de dimensiune și greutate, pentru sânger

constituie 2 unități convenționale. Prin actul care se conține în materialele cauzei penale se

confirmă că, inculpații în timpul pescuitului ilicit au prins 17 pești de specia sânger, de

diferite dimensiuni și greutate. Deoarece lacul de acumulare Ghidighici este un obiectiv

acvatic piscicol artificial, nu dispune de statut special de obiectiv acvatic destinat

pisciculturii, suma prejudiciului cauzat prin acțiunile inculpaților a fost calculată în

conformitate cu prevederile anexei nr. 2 la Legea nr. 149 și constituie 680 lei. Deoarece în

urma pescuitului ilegal practicat de inculpați a fost cauzat un prejudiciu material, din

contul lor urmează a fi încasată suma de 680 lei, ca compensare a acestui prejudiciu,

reieșind din prevederile Anexei nr. 2 la Legea nr. 149 din 08.06.2006.”

Așadar, instanța de recurs se raliază statuărilor expuse în sentință și susține că, la caz,

corect s-a dispus încasarea de la inculpați a sumei de 680 lei, în beneficiu Societății

Vânătorilor și Pescarilor din Moldova, cu titlu de prejudiciu material suportat de această

societate în urma săvîrșirii contravenției prevăzute de art. 114 alin. (1) Cod contravențional

de către Caleachin St. și Perevezențev Vs.

8

Drept urmare, se conchide că instanța de prim control judiciar a făcut o corectă

aplicare a dispozițiilor legii materiale, prin dispunerea încasării prejudiciului material

nominalizat supra și din atare considerente sentința urmează a fi menținută.

lărgit al Curții Supreme de Justiție

D E C I D E:

Admite recursul ordinar declarat de procurorul în procuratura de nivelul Curții de Apel

Chișinău, Djulieta Devder, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău

din 04 noiembrie 2015, cu menținerea sentinței Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 18

iunie 2015, prin care Caleachin Stanislav Iurie și Perevezențev Veaceslav Victor au fost

liberați de răspunderea penală pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 234 Cod penal,

cu încetarea procesului penal, deoarece fapta lor constituie o contravenție administrativă.

Caleachin Stanislav Iurie și Perevezențev Veaceslav Victor au fost recunoscuți

vinovați de săvârșirea contravenției prevăzute de art. 114 alin. (1) Cod contravențional, cu

dispunerea încetării procesului contravențional, deoarece a expirat termenul de prescripție

de tragere la răspundere contravențională.

În temeiul art. 162 alin. (1) Cod de procedură penală și art. 413 Cod contravențional a

fost dispusă confiscarea bărcii de model „Pella Fiora” cu transmiterea acesteia către

Serviciul Piscicol din Moldova.

De asemenea, s-a dispus încasarea prejudiciului material din contul lui Caleachin

Stanislav Iurie și Perevezențev Veaceslav Victor, în mod solidar, în beneficiul Societății

Vânătorilor și Pescarilor din Moldova în cuantum de 680 lei.

Celelalte dispoziții ale sentinței se mențin.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 18 noiembrie 2016.

Președinte URSACHE Petru

Judecător NICOLAEV Ghenadie

Judecător MORARU Petru

Judecător TOMA Nadejda

Judecător TIMOFTI Vladimir

9