1ra-708/2017 — art. 325 alin. 1 CP

1ra-708/2017 — art. 325 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr. 1ra-708/2017

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

10 mai 2017 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte: Petru Ursache,

Judecătorii: Petru Moraru și Ghenadie Nicolaev,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de procurorul

în Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Bolduratu Vasile, prin care se solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 15 aprilie 2016, în cauza

penală în privința lui

Butenco Zinaida xxxxxxx, născută la xx xxxxxxxxx

xxxx, originară xxxxxxxx, xxxx xxxxxxx, xxxxxx și

domiciliată xxx xxxx, xx. xxxxxx, xxx, xx. xxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 31.03.2015 – 03.03.2016;

Instanța de apel: 23.03.2016 – 15.04.2016;

Instanța de recurs: 24.02.2017 – 10.05.2017.

A C O N S T A T A T:

Butenco Zinaida a fost achitată de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art. 325 alin. (1) Cod penal, din motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpat.

că la 30 octombrie 2014, aflându-se în biroul de serviciu al șefului-adjunct al Direcției

Metode de Achiziții din cadrul Agenției Achiziții Publice, Novacova Zinaida, amplasat

pe adresa șos. Hîncești, 53, mun. Chișinău, prezentându-se ca fiind reprezentant al

Primăriei mun. Bălți, i-a transmis lui Novacova Zinaida, care este persoană publică în

conformitate cu art. 123 Cod penal, o mapă cu documente aferente licitației nr. 1862/14

din 03 octombrie 2014.

Astfel, organul de urmărire penală pretinde că, inculpatul a camuflat în mapa

prezentată, în ambalajul unei ciocolate „Bucuria”, cinci bancnote cu nominalul a câte 200

lei, în sumă totală de 1000 lei.

În continuare, la 03 noiembrie 2014, Novacova Zinaida examinând mapa cu

documentele primite de la Butenco Zinaida, a depistat într-o pungă de polietilenă o

ciocolată „Bucuria” în ambalajul căreia se aflau cinci bancnote cu nominalul a câte 200

lei, însă înțelegând că aceste mijloace financiare i-au fost oferite drept mită, a anunțat

imediat Directorul-adjunct al Agenției, Moșneaga Viorel.

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima

instanță prin care Butenco Zinaida să fie recunoscută vinovată și condamnată în baza

art. 325 alin. (1) Cod penal, la 2 (doi) ani închisoare cu amendă în mărime de 2500 (două

1

mii cinci sute) unități convenționale, iar în baza art. 90 Cod penal, să fie dispusă

suspendarea condiționată a executării pedepsei închisorii pentru perioada de probațiune

de 1 (unu) an.

În motivarea apelului a indicat, că probele cercetate în instanța de judecată,

dovedesc în totalitate vinovăția lui Butenco Zinaida în săvârșirea infracțiunii incriminate,

iar în cadrul procesului penal, dreptul inculpatului la un proces echitabil nu a fost încălcat.

A menționat, că declarațiile lui Butenco Zinaida, urmau a fi apreciate critic de către

instanță, deoarece reprezintă poziția de apărare a acestuia, dar nu circumstanțe veridice.

Totodată, versiunea relatată de inculpat precum că „a dus mapa cu documente

privind licitația publică nr. 1862/14 din 03 octombrie 2014 la Agenția Achiziții Publice,

însă nu a pus în această mapă careva mijloace financiare” se combate prin analiza

declarațiilor acestuia în ședința de judecată, și anume că a primit mapa cu documente de

la Burcataia Elena a verificat-o și în interior nu erau mijloace bănești sau ciocolata.

Mapa a plasat-o într-o sacoșă și a dus-o la Agenție, iar în timpul deplasării nimeni

nu a avut acces la această mapă. Mapa respectivă a transmis-o lui Novacova Zinaida, însă

fără a verifica în prezența acesteia conținutul mapei.

A subliniat apelantul, că din afirmațiile enumerate rezultă că doar Butenco Zinadia

putea să pună ciocolata în care erau camuflate mijloace financiare în sumă de 1000 lei în

mapa cu documente, deoarece nimeni în afară de aceasta, nu a avut acces la mapa

respectivă.

În opinia acuzatorului de stat, o probă cheie care demonstrează vinovăția lui

Butenco Zinaida o constituie declarațiile martorului Novacova Zinaida date sub jurământ

în instanța de judecată, potrivit căror Butenco Zinaida i-a transmis banii în sumă de 1000

lei, în scopul de a obține urgentarea examinării dosarului.

Martorul Novacova Zinaida a menționat, că atunci când i-a transmis mapa cu

documente, Butenco Zinaida „a rugat-o să urgenteze examinarea dosarului și a rugat-o

să nu-l rețină prea mult la Agenție”.

Totodată, faptul că anume Butenco Zinaida a pus banii în sumă de 1000 lei în mapa

cu documente, este dovedit prin afirmațiile aceluiași martor, care a relatat că

Butenco Zinaida a atenționat-o, „să se uite foarte atent în mapă și a precizat dacă ea va

examina și nu altcineva”.

De asemenea, prin declarațiile martorului Novacova Zinaida este combătută

versiunea inculpatului, precum că ar fi transmis mapa cu documente deschisă, deoarece

martorul indică că această mapă era din carton, „legată cu ață”.

Martorul Novacova Zinaida a declarat că nimeni nu a avut acces la această mapă

până ca ea să o deschidă, din motiv că nici o persoană nu are acces în biroul său, iar cheia

de la birou se afla la ea. Consideră că aceasta dovedește încă odată că doar

Butenco Zinaida a pus banii în sumă de 1000 lei în mapa cu documente.

Faptul că Novacova Zinaida, primul lucru care l-a văzut atunci când a deschis

mapa, a fost ciocolata în care erau camuflați banii, depistată pe actele din mapă, denotă

că Butenco Zinaida nu putea să nu vadă această ciocolată atunci când a verificat mapa.

A mai relatat acuzatorul de stat că, prin declarațiile martorilor Moșneaga Viorel,

Botnari Simion și Grib Ghenadie care au fost membri ai comisiei formate în cadrul

Agenției Achiziții Publice pentru ridicarea mijloacelor financiare depistate de

Novacova Zinaida, s-a confirmat faptul că anume în mapa cu documente transmisă de

Butenco Zinaida lui Novacova Zinaida, a fost depistată o ciocolată „Bucuria” în care erau

camuflate 5 bancnote cu nominalul a câte 200 lei fiecare.

2

De asemenea, martorul Botnari Simion care activa la acel moment în calitate de

director al Agenției, a declarat că este exclus categoric ca cineva din angajații Agenției,

să fi pus în mapa prezentată de Butenco Zinaida, ciocolata cu mijlocele bănești, din

motivul că ei nu ar avea nici un interes în acest sens.

A mai relatat, că „nimeni nu intră în biroul unui angajat singur, aceasta este o

regulă care în Agenție se respectă”.

Prin conținutul declarațiilor martorului Burcataia Elena, date sub jurământ în

instanța de judecată, s-a confirmat faptul, că atunci când Butenco Zinaida a primit mapa

cu documente pentru a o transmite la Agenția Achiziții Publice din mun. Chișinău, în

mapa respectivă nu era ciocolata sau careva mijloace financiare, din motiv că înainte de

a transmite mapa respectivă Burcataia Elena împreună cu Butenco Zinaida au

verificat-o, iar în interior „erau doar documente”.

În contextul dat acuzarea de stat a evidențiat, că în cadrul cercetării judecătorești a

prezentat probe plauzibile care denotă că, latura obiectivă a infracțiunii săvârșite de

Butenco Zinaida a fost realizată prin acțiunea de oferire a mijloacelor financiare în sumă

de 1000 lei lui Novacova Zinaida, fapt demonstrat prin declarațiile martorilor,

confruntările efectuate și a documentelor și corpurilor delicte anexate la cauza penală.

Novacova Zinaida a indicat direct, că anume Butenco Zinaida este persoana care

i-a transmis mapa cu documente unde au fost depistate mijloacele financiare, menționând

că nimeni nu a avut acces la această mapă în afară de ea, precum și că Butenco Zinaida a

solicitat urgentarea examinării dosarului, atenționând-o să se uite atent în mapă.

De asemenea, faptul că anume Butenco Zinaida a transmis mapa cu documente nu

este negat de ultima și este confirmat prin scrisoarea de solicitare a documentelor licitației

aferente, unde prin raportul de expertiză grafoscopică s-a constatat că anume

Butenco Zinaida a semnat scrisoarea, confirmându-se faptul că tot ea a transmis mapa cu

documente.

Apelantul a susținut, că Butenco Zinaida întrunește calitățile generale ale

subiectului infracțiunii prevăzute de art. 325 Cod penal, iar Novacova Zinaida întrunește

condițiile subiectului special al infracțiunii, fiind persoană publică conform art. 123 Cod

penal, fapt demonstrat prin ordinul de numire a acesteia în funcția de șef-adjunct al

Direcției Metode de achiziții a Agenției Achiziții Publice.

Latura subiectivă a infracțiunii incriminate lui Butenco Zinaida se exprimă prin

intenția directă manifestată de aceasta, prin oferirea mijloacelor financiare necuvenite lui

Novacova Zinaida, precum și prin scopul infracțiunii urmărit și anume, de a grăbi

îndeplinirea unei acțiuni în exercitarea funcției lui Novacova Zinaida.

Astfel, prin fișa postului aferentă funcției lui Novacova Zinaida se demonstrează

că în atribuțiile de serviciu îi revenea examinarea și înregistrarea documentelor licitațiilor

înaintate, iar din depozițiile lui Novacova Zinaida, reiese că Butenco Zinaida anume acest

scop îl avea când a oferit banii, din motivul că, a solicitat urgentarea examinării,

menționând să nu rețină mult timp dosarul.

fost respins ca nefondat apelul și menținută sentința.

4.1. Pentru pronunțarea soluției enunțate, instanța de apel a menționat că din

probele verificate în ședințele instanței de apel și prezentate de acuzatorul de stat, nu

rezultă vinovăția lui Butenco Zinaida în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 325

alin. (1) Cod penal, deoarece probele susținute de acuzatorul de stat nu sunt pertinente,

concludente și utile, care ar demonstra incontestabil că anume Butenco Zinaida a săvârșit

fapta imputată.

3

Instanța de apel a constatat, că potrivit Ordinului nr. 59-p din 17 iunie 2013,

Novacova Zinaida a fost numită în funcția de șef adjunct al Direcției Metode de achiziții

a Agenției Achiziții Publice, fiind persoană publică.

La 30 octombrie 2014, Butenco Zinaida deținând funcția de specialist principal în

cadrul Direcției Construcții Capitale mun. Bălți, la rugămintea lui Burcataia Elena s-a

deplasat în mun. Chișinău, la șeful-adjunct al Direcției Metode de achiziții din cadrul

Agenției Achiziții Publice, Novacova Zinaida pentru a prezenta mapa cu toate

documentele aferente licitației nr. 1862/14 din 03 octombrie 2014.

Faptul dat a fost probat atât prin declarațiile inculpatului Butenco Zinaida precum

și a martorului Novacova Zinaida care a declarat că anume inculpatul a prezentat mapa

cu acte aferente licitației, iar martorul Burcataia Elena a declarat că a rugat inculpatul să

ducă mapa cu acte Agenției Achiziții Publice, dat fiind faptul că avea mult de lucru și nu

reușea să se deplaseze la Chișinău.

Butenco Zinaida nu a negat că a transmis mapa cu documente, fapt confirmat și

prin scrisoarea de solicitare a documentelor licitației aferente, unde prin raportul de

expertiză grafoscopică s-a constatat că anume Butenco Zinaida a semnat scrisoarea,

confirmându-se faptul că anume ea a transmis mapa cu documente.

La 03 noiembrie 2014, fiind la serviciu și îndeplinind obligațiunile de serviciu,

Novacova Zinaida examinând mapa cu documentele primite de la Butenco Zinaida, a

depistat într-o pungă de polietilenă o ciocolată „Bucuria” în ambalajul căreia se aflau

cinci bancnote cu nominalul a câte 200 lei, iar organul de urmărire penală pretinde că

Butenco Zinaida a camuflat în mapa prezentată lui Novacova Zinaida mijloacele bănești

enunțate.

Instanța de apel a apreciat ca fiind nefondată opinia procurorului care pretinde că

anume Butenco Zinaida a săvârșit acțiuni de corupere activă a persoanei publice, dat fiind

faptul că atât inculpatul cât și martorul Burcataia Elena au confirmat că în mapa cu

documentele aferente licitației nr. 1862/14 din 03 octombrie 2014, nu era nimic în afară

de actele necesare, ciocolata nu era la momentul transmiterii mapei de către

Burcataia Elena lui Butenco Zinaida și nici la momentul când Butenco Zinaida a transmis

mapa lui Novacova Zinaida, adică a pus-o pe scaun vizavi de masa de lucru a ultimei.

Instanța de apel a reținut că transmiterea mapei lui Novacova Zinaida a avut loc la

30 octombrie 2014, iar banii camuflați în ciocolată au fost depistați tocmai la

03 noiembrie 2014, adică peste câteva zile.

Totodată, reieșind din declarațiile martorului Novacova Zinaida nu se probează

faptul că anume Butenco Zinaida a camuflat mijloacele bănești în interiorul ciocolatei,

or, mapa cu documente în interiorul căreia se afla și ciocolata cu mijloacele bănești a fost

deschisă de către Novacova Zinaida nu în momentul transmiterii acesteia de către

inculpat, dar tocmai peste câteva zile.

Instanța de apel a menționat, că nu pot fi puse la baza deciziei de condamnare a lui

Butenco Zinaida privind coruperea activă a persoanei publice nici declarațiile martorilor

Botnari Simion, Moșneaga Viorel și Grib Ghenadie, or aceștia doar au făcut parte din

grupul care au elucidat cazul, întocmind procesul-verbal prin care s-a constatat fapta

respectivă în vederea transmiterii Centrului Național Anticorupție.

Totodată, prin materialele cauzei penale, s-a demonstrat doar faptul că în mapa

care se afla la Novacova Zinaida au fost depistate cinci bancnote a câte 200 lei, iar faptul

că anume inculpatul a pus aceste bancnote nu a fost demonstrat.

Instanța de apel a considerat nejustificată opinia acuzatorului de stat care consideră

că declarațiile inculpatului urmau a fi apreciate critic de către instanță, or, din declarațiile

4

acestuia rezultă că atunci când a primit mapa cu documente de la Burcataia Elena a

verificat-o și în interior nu erau mijloace financiare și nici ciocolata.

Aceste declarații sunt confirmate și prin declarațiile martorului Burcataia Elena.

Cu referire la prevederile art. 8 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de apel

a apreciat ca nefondată opinia procurorului, precum că inculpatul nu a fost prevenit despre

darea declarațiilor false, iar declarațiile acestuia reprezintă o poziție de apărare și nu

circumstanțe veridice.

Referitor la afirmația acuzatorul de stat precum că proba cheie care demonstrează

vinovăția lui Butenco Zinaida o constituie declarațiile martorului Novacova Zinaida din

care reiese, că Butenco Zinaida i-a transmis mijloace bănești în sumă de 1000 lei, în

scopul de a obține urgentarea examinării dosarului, instanța de apel a apreciat-o ca

neîntemeiată, dat fiind faptul că martorul Novacova Zinaida nu a confirmat atât în ședința

primei instanțe cât și în ședința instanței de apel, faptul că anume Butenco Zinaida a

transmis direct suma de 1000 lei, or, acesta a relatat doar faptul că inculpatul a adus mapa

cu acte și a pus-o pe masa acestuia, însă fără a confirma cu certitudine că la 30 octombrie

2014, în mapă era ciocolata cu suma de 1000 lei.

Faptul invocat de martorul Novacova Zinaida precum că inculpatul a rugat-o să

urgenteze examinarea dosarului și să se uite atent în dosar, a fost apreciat critic de către

instanța de apel, din motiv că aceste declarații nu au fost probate în coroborare cu alte

probe.

Deși mijloacele bănești au fost depistate anume în mapa transmisă lui

Novacova Zinaida de către Butenco Zinaida, organul de urmărire penală nu a probat că

anume inculpatul este implicat în fapta ilegală de corupere activă.

De asemenea, instanța de apel a respins și declarațiile martorul Botnari Simion care

a declarat că este exclus categoric ca cineva din angajații Agenției, să fi pus în mapa

prezentată de Butenco Zinaida, ciocolata cu mijlocele bănești, precum și faptul că nimeni

nu intră în biroul unui angajat de unul singur, aceasta este o regulă care în Agenție se

respectă, din motiv că aceste afirmații se combat prin însăși declarațiile martorului

Novacova Zinaida care a relatat în instanța de apel că cheile de la biroul său o au

dereticătoarele și directorul agenției, iar în acest sens, organul de urmărire penală nu a

efectuat careva investigații.

Instanța de apel a menționat că nu a fost dovedită prezența laturii obiective în

acțiunile inculpatului Butenco Zinaida or, în privința acesteia nu s-a demonstrat fapta

prejudiciabilă exprimată prin oferirea mijloacelor bănești.

În speță nu a fost constatată intenția directă a inculpatului Butenco Zinaida în

vederea urgentării examinării dosarului de către Novacova Zinaida și obținerii unui

rezultat pozitiv, or, nu s-a demonstrat că inculpatul are legătură cu licitația nr. 1862/14

din 03 octombrie 2014, cât și cu agentul economic care a fost câștigătorul licitației în

cauză - „Aflux Prim”.

Menținând sentința de achitare, instanța de apel a indicat că, urmărirea penală a

fost înfăptuită superficial, învinuirea este abstractă, neconcretă și bazată pe presupuneri.

Din învinuirea formulată nu este clar motivul și scopul care ar fi determinat-o pe

Butenco Zinaida să săvârșească infracțiunea de corupere activă, iar de către acuzarea de

stat nu au fost respectate prevederile art. art. 281 alin. (2), 296 alin. (2) Cod de procedură

penală. Rechizitoriul se limitează la o expunere succesivă a probelor, anume a depozițiilor

martorilor și documentelor anexate, fără a se indica care anume probe dovedesc semnele

componente ale laturii obiective a infracțiunii, modalitatea concretă de săvârșire a

infracțiunii incriminate inculpatului.

5

contestat decizia instanței de apel cu recurs ordinar, solicitând casarea acesteia cu

remiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

În argumentarea recursului a invocat, că instanța de apel nu a apreciat toate probele

prezentate de învinuire și nu s-a expus asupra tuturor motivelor invocate în apel care

dovedesc vinovăția inculpatului în săvârșirea faptei incriminate.

În opinia procurorului vinovăția lui Butenco Zinaida este confirmată prin

următoarele probe: declarațiile martorilor Novacova Zinaida, Moșneaga Viorel,

Botnari Simion, Grib Ghenadie, Burcataia Elena, precum și prin probele materiale:

procesul-verbal de ridicare din 23 februarie 2015, prin care a fost ridicată solicitarea de

prezentare a dosarului de achiziții de către Primăria mun. Bălți; procesul-verbal de

examinare a documentelor din 24 februarie 2015; procesul-verbal de ridicare din

23 ianuarie 2015 a mijloacelor financiare în sumă de 1000 lei; raportul de expertiză nr. 25

din 19 februarie 2015; raportul de expertiză nr. 46 din 06 martie 2015; Ordinul Nr. 59-p

din 17 iunie 2013; Fișa postului nr. 21 în privința funcției de șef-adjunct al Direcției

Metode de Achiziții a Agenției Achiziții Publice; Scrisoarea nr. 29/259-3455 din

20 octombrie 2014 în original care confirmă faptul prezentării cet. Novacova Zinaida de

către Butenco Zinaida a documentelor privind licitația publică nr. 1862/14 din

03 octombrie 2014; copia scrisorii nr. 29/259-3455 din 20 octombrie 2014; corpurile

delicte.

Susține procurorul, că pe parcursul examinării cauzei în instanța de judecată

circumstanțele descrise în învinuirea înaintată și-au găsit confirmare, atât prin declarațiile

martorilor cât și prin corpurile delicte și documentele examinate în cadrul cauzei penale.

Acuzarea este convinsă că probele cercetate în instanța de judecată, dovedesc în

totalitate vinovăția lui Butenco Zinaida în săvârșirea infracțiunii incriminate, iar în cadrul

prezentului proces penal dreptul inculpatului la un proces echitabil nu a fost încălcat.

Cu referire la declarațiile inculpatului Butenco Zinaida, acuzarea consideră că

acestea urmau a fi apreciate critic de către instanță, din motivul că inculpatul nu a fost

prevenit despre prezentarea declarațiilor false, iar acest fapt determină acuzarea să

perceapă aceste declarații ca o poziție de apărare și nu ca circumstanțe veridice.

Acuzarea subliniază asupra faptului că inculpatul a înaintat o versiune în cadrul

procesului de judecată, „precum că a dus mapa cu documente privind licitația publică

nr. 1862/14 din 03 octombrie 2014 la Agenția Achiziții Publice, însă nu a pus în această

mapă careva mijloace financiare”, însă această versiune este combătută prin analiza

declarațiilor date de Butenco Zinaida în ședința de judecată, și anume:

- Butenco Zinaida a declarat că atunci când a primit mapa cu documente de la

Burcataia Elena a verificat-o și în interior nu erau mijloace financiare sau ciocolata;

- mapa a pus-o într-o sacoșă și a dus-o la Agenție, iar în timpul deplasării nimeni

nu a avut acces la aceasta;

- mapa respectivă a transmis-o lui Novacova Zinaida, însă fără a verifica în

prezența acesteia conținutul ei.

Susține recurentul, că din afirmațiile enumerate, rezultă că doar Butenco Zinaida

avea posibilitatea să pună ciocolata în care erau camuflate mijloace financiare în sumă de

1000 lei în mapa cu documente, deoarece nimeni în afară de aceasta nu a avut acces la

mapa respectivă.

Procurorul consideră că o probă cheie care demonstrează vinovăția lui

Butenco Zinaida o constituie conținutul declarațiilor martorului Novacova Zinaida date

6

sub jurământ în instanța de judecată, potrivit cărora Butenco Zinaida i-a transmis suma

de 1000 lei, cu scopul de a obține urgentarea examinării dosarului.

Martorul Novacova Zinaida a menționat, că atunci când i-a fost transmisă mapa cu

documente, Butenco Zinaida „a rugat-o să urgenteze examinarea dosarului și a rugat-o

să nu-l rețină prea mult la Agenție”.

Totodată, faptul că anume Butenco Zinaida a pus mijloacele bănești în sumă de

1000 lei în mapa cu documente, este dovedit prin afirmațiile martorului

Novacova Zinaida, care a relatat că Butenco Zinaida a atenționat-o, „să se uite foarte

atent în mapă și a precizat dacă ea va examina și nu altcineva”.

De asemenea, prin declarațiile martorului Novacova Zinaida este combătută și

versiunea inculpatului Butenco Zinaida, precum că ar fi transmis mapa cu documente

deschisă, deoarece martorul a indicat că această mapă era din carton, „legată cu ață.”

Novacova Zinaida a specificat, că nimeni nu a avut acces la mapă până ca ea să o

deschidă, din motiv că nici o persoană nu are acces în biroul său, iar cheia de la birou se

afla la ea.

Mai mult, prin declarațiile martorului Novacova Zinaida se atestă că în mapa cu

documente transmise de Butenco Zinaida au fost depistate mijloacele bănești în sumă de

1000 lei, camuflate într-o ciocolată „Bucuria”, iar imediat ce au fost depistate, aceasta a

anunțat conducerea Agenției, mijloacele financiare fiind ridicate de către o Comisie

formată din membrii Agenției. Faptul că Novacova Zinaida, primul lucru care l-a văzut

atunci când a deschis mapa, a fost ciocolata în care erau camuflate mijloacele bănești,

depistată pe actele din mapă, denotă că Butenco Zinaida nu putea să nu vadă această

ciocolată atunci când a verificat mapa.

La fel, prin declarațiile martorilor Moșneaga Viorel, Botnari Simion și

Grib Ghenadie care au fost membri ai comisiei formate în cadrul Agenției Achiziții

Publice pentru ridicarea mijloacelor financiare depistate de Novacova Zinaida, s-a

confirmat faptul că anume în mapa cu documente transmisă de Butenco Zinaida

martorului Novacova Zinaida, a fost depistată o ciocolată „Bucuria” în care erau

camuflate 5 bancnote cu nominalul a câte 200 lei fiecare.

De asemenea, martorul Botnari Simion care activa la acel moment în calitate de

director al Agenției, a declarat că este exclus categoric ca cineva din angajații Agenției,

să fi pus în mapa prezentată de Butenco Zinaida, ciocolata cu mijlocele bănești, din

motivul că ei nu ar avea nici un interes în acest sens.

A mai relatat, că „nimeni nu intră în biroul unui angajat de unul singur, aceasta este

o regulă care în Agenție se respectă.”

Totodată, din conținutul declarațiilor martorului Burcataia Elena, date sub

jurământ în instanța de judecată, s-a confirmat faptul, că atunci când Butenco Zinaida a

primit mapa cu documente pentru a o transmite la Agenția Achiziții Publice

mun. Chișinău, în mapa respectivă nu era ciocolata sau careva mijloace financiare, din

motiv că înainte de a transmite mapa respectivă, Burcataia Elena împreună cu

Butenco Zinaida au verificat-o, iar în interior „erau doar documente.”

Remarcă acuzatorul de stat, că în cadrul cercetării judecătorești au fost prezentate

probe plauzibile care denotă că, latura obiectivă a infracțiunii săvârșite de

Butenco Zinaida a fost realizată prin acțiunea de oferire a mijloacelor financiare în sumă

de 1000 lei lui Novacova Zinaida, fapt demonstrat prin declarațiile martorilor,

confruntările efectuate și a documentelor și corpurilor delicte anexate la cauza penală.

Astfel, Novacova Zinaida a indicat direct, la Butenco Zinaida că anume aceasta

este doamna care i-a transmis mapa cu documente, unde au fost depistate mijloacele

7

financiare, menționând că nimeni nu a avut acces la această mapă în afară de ea, precum

și că Butenco Zinaida a solicitat urgentarea examinării dosarului, atenționând-o să se uite

atent în mapă.

De asemenea, faptul că anume Butenco Zinaida a transmis mapa cu documente nu

este negat de ultima și este confirmat prin scrisoarea de solicitare a documentelor licitației

aferente, unde prin raportul de expertiză grafoscopică s-a constatat că anume

Butenco Zinaida a semnat scrisoarea, confirmându-se faptul că aceasta a transmis mapa

cu documente.

Mai remarcă procurorul, că infracțiunea prevăzută de art. 325 alin. (1) Cod penal,

este o infracțiune formală și se consideră consumată din momentul oferirii mijloacelor

financiare lui Novacova Zinaida. Oferirea, este un act unilateral al corupătorului, iar

faptul că Novacova Zinaida a respins să primească banii transmiși, nu exclude încadrarea

juridică a faptei infracționale, anume sub această formă de realizare a laturii obiective.

La fel, consideră recurentul că Butenco Zinaida întrunește calitățile generale ale

subiectului infracțiunii prevăzute de art. 325 Cod penal, iar Novacova Zinaida întrunește

condițiile subiectului special al infracțiunii, fiind persoană publică conform art. 123 Cod

penal, fapt demonstrat prin ordinul de numire a acesteia în funcția de șef-adjunct al

Direcției Metode de Achiziții a Agenției Achiziții Publice.

Latura subiectivă a infracțiunii incriminate lui Butenco Zinaida se exprimă prin

intenția directă manifestată de aceasta, prin oferirea mijloacelor financiare necuvenite lui

Novacova Zinaida, precum și prin scopul infracțiunii urmărit și anume, de a grăbi

îndeplinirea unei acțiuni în exercitarea funcției lui Novacova Zinaida.

Prin fișa postului aferentă funcției lui Novacova Zinaida se demonstrează că în

atribuțiile de serviciu îi revenea examinarea și înregistrarea documentelor licitațiilor

înaintate, iar din depozițiile lui Novacova Zinaida reiese că Butenco Zinaida anume acest

scop îl avea când a oferit banii, din motivul că, a solicitat urgentarea examinării,

menționând să nu rețină mult timp dosarul.

Acuzarea de stat consideră eronată interpretarea de către instanțele de judecată a

faptului că în acțiunile lui Butenco Zinaida nu poate exista latura obiectivă și subiectivă

a infracțiunii prevăzute de art. 325 alin. (1) Cod penal, făcând trimitere doar la concluziile

apărării invocate în susținerile verbale, fără a le corobora cu concluziile și argumentele

acuzării enunțate în susținerile verbale și prezentate în formă scrisă.

La fel menționează procurorul, că nu este clară poziția definitivă a instanțelor de

judecată față de temeiurile achitării lui Butenco Zinaida, pe măsură ce în partea

descriptivă a sentinței și deciziei se indică la lipsa în acțiunile acesteia a laturii obiective

și laturii subiective, pe când în dispozitivul sentinței aceasta a fost achitată din motiv că

fapta nu a fost săvârșită de inculpat.

materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal concluzionează asupra

inadmisibilității acestuia din următoarele considerente.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței

de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată

că este vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art. 424 Cod de procedură penală, instanța de recurs judecă

recursul numai cu privire la persoana la care se referă declarația de recurs și numai în

raport cu calitatea pe care aceasta o are în proces.

8

Instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în

art. 427, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația

condamnaților.

Raportând prevederile normelor citate la circumstanțele cauzei, Colegiul penal

reține, că la caz, procurorul contestă decizia instanței de apel în temeiul art. 427 alin. (1)

pct. 6) Cod de procedură penală, potrivit căruia hotărârile instanței de apel pot fi supuse

recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul

când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau

hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, invocând dezacordul

cu soluția de achitare dispusă de către instanța de apel.

Analizând conținutul cererii de recurs prin prisma temeiurilor de drept invocate de

către acuzarea de stat, Colegiul penal constată că argumentele propuse examinării nu

și-au găsit confirmare în speță, în sensul casării deciziei recurate, deoarece din textul

deciziei se observă, că instanța a analizat obiectiv probele administrate, pronunțându-se

asupra tuturor motivelor invocate în apel, decizia cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția de achitare și corespunde prevederilor art. art. 414, 417 Cod de procedură penală.

Colegiul penal constată că argumentele formulate de recurent se axează

preponderent pe dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor, însă la acest punct de

analiză instanța de recurs reiterează că la etapa judecării recursului nu analizează

conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator și nu

stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele de fond, aceasta fiind

sarcina primordială a acestor instanțe.

Totodată, reieșind din textul deciziei atacate, instanța de recurs remarcă că

argumentele propuse spre examinare, au format obiect de discuție și în instanța de apel,

la care instanța s-a expus detaliat și amplu argumentat.

Așadar, opozabil celor enunțate de recurent privind examinarea necorespunzătoare

și unilaterală a probatoriului administrat în cauză, Colegiul penal, verificând subsidiar

materialele dosarului, specifică că judecând apelul instanța a examinat cauza sub toate

aspectele, complet și obiectiv, adoptând o soluție corectă de menținere a sentinței de

achitare a inculpatului Butenco Zinaida, care este argumentată și corespunzătoare

cumulului de probe administrate și nemijlocit verificate în ședințele de judecată în

condițiile art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală și, totodată, care au fost just apreciate

de instanțe prin prisma art. 101 Cod de procedură penală.

Colegiul penal apreciază ca fiind declarative argumentele procurorului prin care se

invocă că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel,

deoarece din textul deciziei recurate se atestă contrariul, și anume faptul că instanța de

apel a examinat detaliat fiecare argument propus spre examinare de către apelant.

De altfel, instanța de recurs menționează că motivarea hotărârii este un proces de

analiză și sinteză a actelor și lucrărilor dosarului care nu presupune în mod necesar

expunerea tuturor elementelor amănunțit, atât timp cât sunt valorificate toate aspectele

relevante din punct de vedere probatoriu și sunt menționate componentele obligatorii ale

unei motivări a hotărârii penale, așa cum s-a procedat în speță.

Colegiul penal menționează că instanța de apel corect a apreciat ca nejustificată

poziția acuzării cu privire la necesitatea aprecierii critice a declarațiilor inculpatului,

deoarece versiunea prezentată de inculpat corespunde declarațiilor martorului

Burcataia Elena, care a dat declarații fiind preîntâmpinată de răspundere penală conform

prevederilor art. 312 Cod penal.

9

La același aspect, instanța de apel corect a respins și alegația acuzării precum că

inculpatul nu a fost prevenit de prezentarea cu bună-știință a declarațiilor mincinoase, iar

cele relatate, nu reprezintă altceva decât poziția de apărare a acestuia față de învinuirea

înaintată. Or, în sensul prescripțiilor art. 8 alin. (2) Cod de procedură penală, este de

înțeles că nimeni nu este obligat să dovedească nevinovăția sa.

Referitor la sarcina probei ce derivă din art. 6 § 2 al Convenției pentru apărarea

drepturilor omului și a libertăților fundamentale, instanța de recurs amintește că, în

domeniul penal, problema administrării probelor trebuie să fie abordată din punctul de

vedere al art. 6 § 2 și obligă, inter alia ca sarcina de a prezenta probe să revină acuzării

(hotărârea din 13 ianuarie 2005, în cauza Capeau vs Belgia).

Cu referire la argumentul procurorului, precum că instanțele de fond nu au apreciat

pe deplin declarațiile martorului cheie Novacova Zinaida, care a relatat că

Butenco Zinaida „a rugat-o să urgenteze examinarea dosarului și a rugat-o să nu-l rețină

prea mult la Agenție, precum și „să se uite foarte atent în mapă precizând dacă ea va

examina dosarul și nu altcineva”, Colegiul penal susține opinia instanțelor de fond că

aceste declarații nu au fost confirmate faptic prin careva probe, martorul respectiv

neavând careva suport probator în demonstrarea acestei ipoteze.

Mai mult, instanța de apel corect a reținut la acest capitol că deși fapta infracțională

a avut loc, întrucât Novacova Zinaida având calitatea de persoană publică a depistat în

mapa cu documentele aferente licitației nr. 1862/14 din 03 octombrie 2014, care urma a

fi examinată de ea, un pachet din polietilenă în care se afla o ciocolată „Bucuria” în

interiorul căreia se aflau camuflate 5 bancnote a câte 200 lei, totuși organul de urmărire

penală nu a prezentat probe concludente, pertinente și utile din care ar rezulta mai presus

de orice dubii, că bancnotele respective au fost lăsate în mapa cu pricina anume de către

inculpatul Butenco Zinaida; nu a fost demonstrată legătura cauzală dintre acțiunile

inculpatului și scopul acestuia, precum nu a fost elucidat nici motivul lui Butenco Zinaida

în vederea săvârșirii infracțiunii de corupere activă.

De asemenea, instanța de apel corect a remarcat și faptul că deși mapa cu

documentele aferente licitației nr. 1862/14 din 03 octombrie 2014 a fost prezentată șefului

adjunct al Direcției Metode de Achiziții din cadrul Agenției Achiziții Publice a Republicii

Moldova, Novacova Zinaida, la 30 octombrie 2014, mijloacele bănești în interiorul mapei

respective au fost depistate doar la 03 noiembrie 2014, iar organul de urmărire penală nu

a efectuat careva investigații în sensul verificării versiunii privind accesul altor persoane

în biroul de serviciu al martorului Novacova Zinaida.

În ceea ce privește mențiunea procurorului precum că nu este clară poziția

instanțelor de fond față de temeiurile achitării lui Butenco Zinaida, din moment ce în

partea descriptivă a sentinței se indică la lipsa în acțiunile inculpatului a laturii obiective

și laturii subiective, iar în dispozitivul sentinței se indică temeiul achitării că fapta nu a

fost săvârșită de inculpat, Colegiul penal menționează că în motivarea unei hotărâri

judecătorești se includ acele concluzii și deducții ale instanței, menite să ofere răspunsuri

clare și coerente în privința soluției adoptate de judecător.

Astfel, la caz se atestă că în vederea constatării vinovăției sau nevinovăției

inculpatului în săvârșirea faptei incriminate de către organul de urmărire penală, era

indispensabilă cercetarea multiaspectuală a faptelor inculpatului, inclusiv și ipoteza dacă

în acțiunile acestuia se regăsește latura subiectivă și latura obiectivă a infracțiunii de

corupere activă.

Având în vedere că în cererea de apel partea acuzării susținând dezacordul cu

sentința de achitare a invocat că în cadrul cercetării judecătorești au fost prezentate probe

10

plauzibile care dovedesc realizarea de către inculpat a laturii obiective a infracțiunii

prevăzute de art. 325 alin. (1) Cod penal, manifestată prin oferirea de către

Butenco Zinaida lui Novacova Zinaida a mijloacelor bănești în sumă de 1000 lei, instanța

de apel corect a oferit răspuns la argumentul dat, menționând că latura obiectivă a

infracțiunii de corupere activă constă în fapta prejudiciabilă care se exprimă prin acțiunea

de a promite, oferi sau a da unei persoane cu funcție de răspundere, personal sau prin

mijlocitor, oferte, bani, titluri de valoare, alte bunuri sau avantaje patrimoniale, servicii,

privilegii sau avantaje ce nu i se cuvin acelei persoane cu funcție de răspundere.

Potrivit explicațiilor oferite de literatura juridică de specialitate, prin termenul

oferire, în sensul art. 325 alin. (1) Cod penal, se subînțelege prezentarea, etalarea,

înfățișarea de bunuri, servicii, privilegii sau avantaje sub orice formă, ce nu i se cuvin

persoanei publice. Inițiativa oferirii aparține corupătorului, fiind un act unilateral al

acestuia. Oferirea trebuie să implice un caracter precis, concretizat printr-o acțiune

efectivă, reală, nu imaginară. Este suficient ca oferirea să fie inteligibilă pentru persoana

interesată, care, cunoscând nuanțele relevante, să fie în situația de a-i înțelege

semnificația.

Față de considerentele prenotate, se formulează concluzia, că instanța de apel

corect a reliefat că acțiunile lui Butenco Zinaida nu întrunesc condițiile unei fapte

prejudiciabile exprimate prin oferire a mijloacelor bănești.

În concluzie, Colegiul penal conchide că instanțele judecătorești corect au remarcat

că deși infracțiunea de corupere activă a avut loc, totuși probatoriul administrat nu

dovedește săvârșirea faptei infracționale de către inculpat, astfel, corect a fost indicat de

către instanțele judecătorești temeiul de achitare prevăzut la art. 390 alin. (1) pct. 2) Cod

de procedură penală, fapta nu a fost săvârșită de inculpat.

Distinct de cele menționate, instanța de recurs enunță și faptul, că criticele invocate

în recursul acuzării au format obiect de discuție la judecarea cauzei penale în instanța de

apel și, cărora instanța de apel, le-a dat o motivare corespunzătoare și argumentată, soluție

pe care instanța de recurs o însușește pe deplin și a cărei reluare nu se mai impune, fapt

ce vine în corespundere cu jurisprudența CEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza

Albert vs România din 16 februarie 2010, statuează că art. 6 §1 din CțEDO, deși obligă

instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns

detaliat pentru fiecare argument (hotărârea Van de Hurk vs Olanda, din 19 aprilie 1994,

pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie

prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat

chestiunile esențiale supuse atenției sale.

Față de cele ce preced, Colegiul penal este de opinia că soluția instanțelor de fond

cu privire la achitarea lui Butenco Zinaida, din motiv că fapta nu a fost săvârșită de

inculpat, este corectă.

În fapt, decizia instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii de procedură

penală, ea fiind motivată, mai mult, instanța de apel a dat răspuns la toate argumentele

invocate de către apelant, a apreciat just probatoriul administrat, specificând motivele pe

care și-a întemeiat soluția, iar criticele din recursul declarat, sunt vădit neîntemeiate.

Prin urmare, instanța de recurs conchide că erorile prevăzute la pct. 6) alin. (1)

art. 427 Cod de procedură penală, nu au fost stabilite în prezenta cauză, drept urmare nu

sunt prezente careva motive de a interveni în soluția adoptată de către instanțele de fond

în privința lui Butenco Zinaida.

11

În consecință, instanța de recurs menționează că argumentele invocate de

acuzatorul de stat în recursul declarat, sunt neîntemeiate, din care motive se decide

inadmisibilitatea acestuia.

Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de procurorul în Procuratura de

nivelul Curții de Apel Chișinău, Bolduratu Vasile, împotriva deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 15 aprilie 2016, în cauza penală în privința lui Butenco

Zinaida xxxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 09 iunie 2017.

Președinte Petru Ursache

Judecătorii Petru Moraru

Ghenadie Nicolaev

12