1ra-775/2019 — art. 332 alin. 2, 42, 191 CP

1ra-775/2019 — art. 332 alin. 2, 42, 191 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-775/2019

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

12 iunie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Boico Victor, Toma Nadejda,

a examinat, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei,

admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

inculpatul Vasiliev Nicolae, prin care a fost solicitată casarea deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 28 noiembrie 2018, în cauza

penală în privința lui

Vasiliev Nicolae XXXXX, născut la XXXXX.

Termenul de judecare:

prima instanță: 08.11.2010 – 28.10.2015

instanța de apel: 20.11.2015 – 07.10.2016

instanța de recurs ordinar: 27.12.2016 – 28.02.2017

instanța de apel: 18.04.2017 – 28.11.2018

instanța de recurs ordinar: 04.03.2019 – 12.06.2019

Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct.11) Cod de procedură

penală, legal executată.

A C O N S T A T A T :

Nicolae, a fost achitat de sub învinuirea în comiterea infracțiunilor

prevăzute de art. 332 alin. (2) lit. b) și art. 42 alin. (5), 191 alin. (2) lit. b), d)

Cod penal, pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii.

Prin aceiași sentință a fost achitat și XXXXX, în privința căruia

decizia instanței de apel nu se contestă.

Nicolae au fost învinuiți de către organul de urmărire penală de faptul că,

XXXXX exercitând funcția de primar al XXXXX și fiind persoană cu înaltă

funcție de răspundere, iar Vasiliev Nicolae exercitând funcția de director al

SRL „XXXXX”, la XXXXX, în primăria XXXXX, acționând în interesele lor

personale în scop de a însuși din bunurile primăriei din aceiași localitate,

au fabricat un act de primire-predare a mijloacelor fixe din SRL „XXXXX”

1

în contul cotei valorice, și anume a garajului administrativ cu suprafața de

67,3 m2 , în folosul membrilor familiei lui XXXXX, pe care ultimul ilegal l-a

autentificat prin aplicarea ștampilei cu blazonul primăriei XXXXX, cât și

prin aplicarea semnăturii din numele primarului. În același scop, XXXXX

și Vasiliev Nicolae, fiind în înțelegere prealabilă, în aceleași împrejurări au

înscris certificatele de proprietate privată: cu nr. XXXXX pe numele lui

XXXXX; nr. 445 pe numele lui XXXXX; nr. 844 pe numele lui XXXXX; nr.

1268 pe numele lui XXXXX - eliberate de către Agenția Teritorială Bălți la

XXXXX, date vădit false, precum că acestora din urmă li s-a eliberat din

patrimoniul întreprinderii agricole SRL „XXXXX” în contul cotei valorice

garajul administrativ enunțat mai sus, pe care XXXXX ilegal le-a

autentificat prin aplicarea ștampilei cu blazon a primăriei XXXXX, și a

semnăturii sale din numele primarului XXXXX. În aceleași circumstanțe și

prin aceleași acțiuni, XXXXX, exercitând funcția de primar al XXXXX,

fiind persoană cu înaltă funcție de răspundere, și Vasiliev Nicolae,

exercitând funcția de director al SRL „XXXXX”, au comis delapidarea

averii străine în următoarele împrejurări: Astfel, în baza art. 17 alin. (6) din

Legea nr.392-X1V din 13.05.1999 și Regulamentul de stingere a datoriilor

curente față de stat ale întreprinderilor agricole în procesul de privatizare,

aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.173, din 25.02.2000, de către comisia

de privatizare a SA „XXXXX” a fost întocmit actul cu privire la inventarul

patrimonial pentru stingerea datoriilor istorice ale SA „XXXXX” în care a

fost inclusă și clădirea administrativă a acestei gospodării cu anexele -

garajul și cazangeria, cu valoarea totală de 314.000 lei. Ulterior, la XXXXX,

cu participarea reprezentanților Inspectoratului Fiscal de Stat, a fost

întocmit un aviz privind patrimoniul ne bănesc ales pentru stingerea

datoriilor curente față de stat, în care de asemenea a fost indicată clădirea

administrativă cu anexele respective și în aceeași zi patrimoniul indicat în

actele enunțate mai sus a fost predat în posesia primăriei XXXXX. Tot ei,

XXXXX și Vasiliev Nicolae, la XXXXX, în primăria XXXXX, r-nul XXXXX,

fiind în înțelegere prealabilă și acționând în interesele personale în scopul

însușirii din bunurile Primăriei din aceeași localitate, au fabricat un act de

primire-predare a mijloacelor fixe de la SRL „XXXXX” în contul cotei

valorice, și anume a garajului administrativ, cu suprafața de 67,3 m2 , cu

valoarea de 14900 lei, în folosul lui XXXXX certificat de proprietate cu

nr.837; XXXXX certificat de proprietate cu nr.445; XXXXX certificat de

proprietate cu nr. 844; XXXXX certificat de proprietate cu nr. 1268,

eliberate de către Agenția Teritorială Bălți la XXXXX. Astfel, au fost

introduse date vădit false, precum că acestora din urmă li s-au eliberat din

2

patrimoniul întreprinderii agricole SRL „XXXXX”, în contul cotei valorice,

garajul administrativ enunțat mai sus, pe care XXXXX ilegal l-a autentificat

prin aplicarea ștampilei cu blazon a primăriei s. Răcăria, cât și prin

aplicarea semnăturii sale din numele primarului s XXXXX. Ulterior,

XXXXX a organizat transmiterea actului de primire-predare a mijloacelor

fixe din SRL „XXXXX”, în contul cotei valorice și a certificatelor de

proprietate privată la Oficiul Cadastral Teritorial Rîșcani. În cele din urmă,

Oficiul Cadastral Teritorial Rîșcani, luând în considerație actul de primire-

predare a mijloacelor fixe din SRL „XXXXX”, în contul cotei valorice și a

certificatelor de proprietate privată din numele persoanelor nominalizate,

falsificate de XXXXX și Vasiliev Nicolae, la XXXXX, a înregistrat garajul

administrativ, atribuindu-i numărul cadastral XXXXX după XXXXX cu

cota parte de proprietate 50%, XXXXX cu cotă parte de proprietate 48%,

XXXXX cu cotă parte de proprietate 1%, XXXXX cu cotă parte de

proprietate 1%.

casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin

care: Vasiliev Nicolae să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 45

alin. (5), 191 alin. (2) lit. b), d) Cod penal la amendă în mărime de 700

unități convenționale, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții pe

un termen de 4 ani în domeniul activităților de conducere în agricultură,

iar procesul penal în baza art. 332 alin.(1) Cod penal de încetat, pe motiv că

a intervenit termenul de prescripție de tragere la răspunderea penală.

octombrie 2016, apelul procurorului a fost respins, ca nefondat.

procurorul a declarat recurs ordinar, și invocând temeiul prevăzut de art.

427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, a solicitat casarea acestora, cu

trimiterea cauzei la rejudecare, pe motiv că instanțele de judecată au

interpretat în mod tendențios și eronat probele administrate în cauză

pronunțând o sentință nefondată de achitare.

februarie 2017, a fost admis recursul ordinar declarat de procurorul în

Procuratura de Circumscripție Bălți, Formusatii Andrei, casată total decizia

Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 07 octombrie 2016, în privința

lui XXXXX și Vasiliev Nicolae, și dispusă rejudecarea cauzei în aceiași

instanță de apel, în alt complet de judecată.

6.1. În motivarea soluției emise instanța de recurs ordinar a

menționat că, instanța de apel, redând conținutul declarațiilor inculpaților

3

XXXXX și N. Vasiliev, a reprezentantului părții vătămate V. Nadulișneac, a

martorilor A. Babin, Z. Tcaci, la fel și a unui șir de probe scrise, care au fost

cercetate și consemnate în procesul verbal, nu le-a dat o careva apreciere în

coroborare una cu alta.

Instanța de recurs a constatat că instanța de apel nu s-a pronunțat

asupra tuturor motivelor invocate în apel de către procuror, deși acesta a

invocat probe care, în opinia lui, confirmă vinovăția inculpaților în cele

incriminate, cărora instanța nu le-a dat o apreciere justă, și anume

declarațiilor reprezentantului părții vătămate V.Nadulișneac, a martorilor

A.Babin, Z.Tcaci, cât și probelor scrise - anexei nr.1B la procesul-verbal nr.6

din 30.11.2000, anexei nr.1 la procesul-verbal nr.2 din anul 2000, listei

inventarului patrimoniului pentru stingerea datoriilor istorice ale SA

„Patria”, anexele nr.4,5 la ordinul Ministerului Finanțelor nr.29 din

28.02.2000.

La materialele cauzei a fost stabilită cererea de abținere a

judecătorului A.Revenco (f.d.179 v.3), încheierea din 09.06.2016 privind

admiterea cererii de abținere (f.d.184 v.3), însă lipsește încheierea privind

constituirea completului nou format care a examinat cauza penală.

Bălți din 28 noiembrie 2018, apelul declarat de către procurorul în

Procuratura Rîșcani, Rusu Constantin, a fost admis, casată total sentința și

pronunțată o nouă hotărâre prin care:

A fost dispusă încetarea procesului penal în privința lui Vasiliev

Nicolae pe epizodul privind săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 332

alin. (1) Cod penal din motivul intervenirii termenului de prescripție de

tragere la răspundere penală, prevăzut la art. 60 alin. (1) lit. a) Cod penal.

Vasiliev Nicolae a fost declarat vinovat de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 42 alin. (5), art. 191 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, cu

stabilirea pedepsei - amendă în mărime de 600 (șase sute) unități

convenționale, ce constituie 12000 (douăsprezece) mii lei, cu privarea de

dreptul de a ocupa funcții în domeniul activității de conducere în

agricultură pe un termen de 4 (patru) ani.

7.1. Prin încheierea Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 04

ianuarie 2019, a fost dispusă indicarea în dispozitivul deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Bălți din 28 noiembrie 2018 a mențiunii de anulare a

măsurii preventive – arestarea preventivă în privința lui XXXXX și

Vasiliev Nicolae, aplicate prin încheierea Colegiului penal al Curții de Apel

Bălți din 30 mai 2018.

4

7.2. În motivarea soluției emise, instanța de apel reținând faptele

incriminate inculpaților prin rechizitoriu, a menționat că prima instanță nu

a verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele

cauzei și nu a dat probelor administrate o apreciere legală din punct de

vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, iar toate în

ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, concluzia instanței

privind achitarea inculpatului fiind una eronată.

Vinovăția inculpaților XXXXX și Vasiliev Nicolae în comiterea

infracțiunilor stabilite, in opinia instanței de apel a fost demonstrată pe

deplin prin elementele de fapt dobândite din probele cercetate, și anume

din declarațiile martorilor, din procesele verbale ale acțiunilor procesuale

petrecute pe caz, prin corpurile delicte și înscrisurile anexate la materialele

cauzei, care au fost cercetate în cadrul ședințelor judiciare și care se

coroborează deplin, demonstrând cu certitudine existența infracțiunii și

constatarea vinovăției lui XXXXX și Vasiliev Nicolae în cele stabilite de

instanța de apel.

Instanța de apel a considerat că prima instanță la pronunțarea

sentinței, eronat a apreciat probele, fără a ține seama de cerințele art. 101

Cod de procedură penală, și în așa mod a ajuns la concluzia greșită de a-i

achita pe XXXXX și Vasiliev Nicolae de comiterea faptelor imputate.,

întrucât în urma analizei probelor, instanța de apel a apreciat că probele

administrate urmează a fi luate în considerație ca probe ce dovedesc

existența infracțiunii și care constată vina inculpaților în faptele

incriminate, prin conținutul său aceste declarații sunt clare și confirmate

prin restul probelor cercetate și demonstrează vina inculpaților în

infracțiunea incriminată.

În viziunea instanței de apel atât Vasiliev Nicolae, cât și XXXXX,

cunoșteau cu certitudine ilegalitatea acestor acțiuni și au acționat ilegal,

Vasiliev Nicolae participând ca complice la delapidarea averii străine.

În acest aspect instanța de apel a menționat și declarațiile

reprezentantului legal al părții vătămate XXXXX, care cu certitudine a

indicat, că garajul se afla la evidența primăriei, de care se foloseau

permanent și nimeni nu a înaintat careva pretenții sau obiecții asupra

acestui fapt, mai mult că garajul se află pe teritoriul primăriei, fiind o anexa

a clădirii administrative și fiind îngrădit cu gard împreună cu clădirea

administrativă și cazangeria, astfel că nu putea fi transmisă primăriei doar

clădirea administrativă, fără garaj și cazangerie. Potrivit extrasului din

Regisctrul Bunurilor Imobile rezultă, că proprietar al garajului la momentul

5

înstrăinării lui XXXXX era Administrația publică locală și nicidecum SRL

„Ratmos-R„ (f.d.48-52 vol. I).

Prin raportul de expertiză nr.601 din 12.04.2013 s-a concluzionat, că

în Avizul privind patrimoniul ne bănesc ales pentru stingerea datoriilor

curente față de stat nr. 1 din 19.06.2001, prezentat de Primăria XXXXX,

manuscrisul „79” ”, amplasat în rubrica nr. 1 a aliniatului nr. 1 „Clădirea

Administrativă” a suprafeței averse a actului a fost adăugat la manuscrisul

„77”. În Actul de predare - primire a patrimoniului ne bănesc nr. 1 din

19.06.2001, prezentat de Primăria XXXXX, manuscrisul „78,79”, amplasat

în rubrica nr. 1 a aliniatului nr. 1 „Clădirea Administrativă” a fost adăugat

la manuscrisul „77”. În Actul de predare-primire a patrimoniului ne bănesc

nr. 1 din 19.06.2001, prezentat de Primăria XXXXX, înscrisul inițial

„12.03.2011” a fost modificat prin acoperirea lui cu o substanță albă

solidificată și îndeplinirea ulterioară a manuscrisului citit „19.06.2001”

(f.d.221-232, vol. II). În atare situație instanța de apel a conchis că vinovăția

inculpaților pe acest capăt de acuzare este dovedită integral prin probele

cercetate, iar instanța de fond eronat a decis achitarea inculpaților în latura

infracțiunii respective. Nerecunoașterea vinovăției de către inculpați nu

echivalează cu achitarea lor, din moment ce acuzarea a administrat

suficiente probe care cu certitudine dovedesc vinovăția lor. Astfel, instanța

de apel a concluzionat că temei de a pune la îndoială probele cercetate nu

s-au stabilit, în sensul dat probele administrate fiind admisibile, pertinente,

concludente și veridice.

În urma cercetării probelor instanța de apel a constatat ca fiind

dovedită vina inculpatului Șaban Vasili anume în baza art. 332 alin. (1) Cod

penal și a lui Vasiliev Nicolai în baza art. 332 alin. (1) Cod penal sub formă

de falsul în actele publice, deoarece din dovezile studiate rezultă cu

certitudine că falsul în actele publice a fost comis de inculpați.

Pentru a duce intenția de însușire a garajului, inculpații XXXXX și

Vasiliev Nicolae aveau nevoie de întocmirea unor acte și astfel la data de 26

mai 2007, ei au fabricat un act fals de primire-predare a garajului cu

suprafața de 67,3 m/2 de la SRL „XXXXX „ către membrii familiei XXXXX.

În opinia instanței de apel, actul nominalizat urmează a fi considerat

ca fiind unul fals, deoarece s-a constatat cu certitudine, că garajul nu se afla

la balanța SRL „XXXXX „ și ultimul nu avea nici un suport juridic de a

înstrăina acest bun, un bun care nu-i aparținea. Mai mult s-a stabilit, că la

momentul întocmirii actului enunțat, XXXXX se afla în concediu, astfel nu

avea nici un drept să semneze documentul respectiv. Ca urmare, în

certificatele de proprietate pe numele membrilor familiei Șaban au fost

6

înscrise date false, precum că acestora li s-a eliberat din patrimoniul SRL

„XXXXX „ în contul cotei valorice garajul enunțat mai sus, pe care XXXXX

le-a autentificat prin aplicarea ștampilei primăriei.

La fel instanța de apel a menționat prevederile art. 332 al. (1) Cod de

procedură penală raportat la art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură

penală, potrivit căruia în cazul în care, pe parcursul judecării cauzei, se

constat vreunul din temeiurile prevăzute în art.2 75 pct. 5)-9), 285 alin. (1)

pct. l,2,4,5, precum și în cazurile prevăzute în art. 53-60 Cod penal, instanța,

prin sentință motivată, încetează procesul penal în cauza respectivă.

Astfel de la comiterea infracțiunii prevăzute de art. 332 alin. (1) Cod

penal au trecut mai mult de 2 ani, astfel, în temeiul art. 60 alin. (1) lit. a)

Cod penal, instanța de apel a considerat necesar a admite apelul declarat

de procuror, dispunând încetarea procesului penal în privința lui XXXXX

și Vasiliev Nicolae în baza art. 332 al. (1) Cod penal, din motivul

intervenirii termenului de prescripție.

La numirea pedepsei inculpaților XXXXX în baza art. 191 alin. (2) lit.

b),d) Cod penal și lui Vasiliev Nicolae în baza art. 42 alin. (5), art.191 alin.

(2) lit. b), d) Cod penal, instanța de apel a ținut cont de principiile generale

de aplicare a pedepsei consfințite în art. 61 alin. (2) Cod penal și criteriile de

individualizare a pedepsei stabilite în art. 75 Cod penal, circumstanțe

atenuante și agravante în sensul art. 76, 77 Cod penal nefiind stabilite,

determinând o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea specială și în

strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a Codului penal.

a fost atacată cu recurs ordinar de către inculpatul Vasiliev Nicolae la 29

ianuarie 2019, prin care fără a invoca unul din temeiurile de drept

prevăzute la art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, a solicitat casarea

totală a deciziei atacate, cu dispunerea achitării lui Vasiliev Nicolae din

motivul lipsei în acțiunile acestuia a elementelor constitutive a infracțiunii

prevăzute de legea penală.

8.1. În susținerea cerinței, inculpatul Vasiliev Nicolae a menționat că:

- decizia atacată este neobiectivă și ilegală;

- instanța de apel au a pătruns în esența cauzei și a emis o decizie

greșită;

- o persoană nu poate fi condamnată în baza unei xerocopii falsificate;

- procurorul în prima instanță a prezentat copia actului de

transmitere a mijloacelor fixe cu corectări efectuate de persoane nestabilite

din cadrul Primăriei sat. XXXXX, iar inculpatul Vasiliev Nicolae a

7

prezentat originalul acestui act care a schimbat esențial situație în această

cauză;

- consideră că sentința de achitare este absolut legală și obiectivă.

procurorul în secția reprezentarea învinuirii în Curtea Supremă de Justiție,

Crijanovschi S., prin care a susținut dispunerea inadmisibilității recursului,

ca fiind vădit neîntemeiat.

declarat în raport cu actele cauzei, Colegiul penal conchide asupra

inadmisibilității acestuia, din considerentele ce urmează.

Potrivit dispoziției art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală,

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile

de drept comise, în baza temeiurilor expres prevăzute de acest articol.

În corespundere cu art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală,

instanța de recurs decide asupra inadmisibilității recursului ordinar în

cazul în care constată că acesta nu corespunde după conținut prevederilor

art. 430 Cod de procedură penală.

Reieșind din dispoziția art. 430 Cod de procedură penală, cererea de

recurs trebuie să corespundă anumitor cerințe, în special, textul recursului

trebuie să conțină argumentarea ilegalității hotărârii atacate, cu indicarea

temeiurilor prevăzute expres de art. 427 Cod de procedură penală (unul

sau mai multe din acestea) și cu invocarea problemelor de drept ce persistă

în cauza deferită judecății și care au afectat echitatea procedurilor

desfășurate de instanța de apel împotriva inculpatului Vasiliev Nicolae.

În speța dată, se constată că recurentul critică hotărârea emisă de

instanța de apel, însă în motivarea cererii de recurs nu aduce careva

argumente în vederea susținerii acestei poziții.

Mai mult, Colegiul penal notează că, recurentul a omis să formuleze

în cerere careva critici plauzibile privitor la ilegalitatea hotărârii contestate,

limitându-se doar la descrierea unui dezacord cu aprecierea unei probe

efectuată de către instanța de apel, însă doar acest dezacord fără o motivare

concretă și argumentată nu contribuie în vreun mod la suplinirea cererii cu

circumstanțe de fapt și de drept pentru a fi preluată spre examinare în fond

de către instanța de recurs.

Respectiv, Colegiul penal notează că, de principiu, instanța de recurs

preia spre examinare doar acele critici, care sunt corespunzător

argumentate de recurenți, cu indicarea legăturii cauzale dintre eroare de

drept pretins a fi admisă de instanța de apel și circumstanța de fapt a

cauzei căreia aceasta se circumscrie.

8

Pe aceiași linie de considerente, Colegiul penal evidențiază că,

invocarea formală a unor temeiuri de casare, care nu sunt urmate de o

motivare corespunzătoare, nu poate face obiect de examinare în procedura

de recurs ordinar, operând în acest sens cu prevederile art. 24 alin. (2) Cod

de procedură penală, potrivit cărora, instanța judecătorească nu este organ

de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și

nu exprimă alte interese decât interesele legii.

Prin urmare, completarea cererii de recurs cu argumente ce ar

suplini-o din oficiu, este contrară principiului contradictorialității ce

guvernează întreg procesul penal.

Având în vederea cele consemnate supra, Colegiul penal statuează

asupra soluției de inadmisibilitate a recursului ordinar declarat de

inculpatul Vasiliev Nicolae, deoarece acesta nu întrunește cerințele legale

de conținut.

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către inculpatul

Vasiliev Nicolae, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți

din 28 noiembrie 2018, în cauza penală în privința lui Vasiliev Nicolae

XXXXX, deoarece recursul nu îndeplinește cerințele de formă și de

conținut, prevăzute în art. 429 și 430 Cod de procedură penală.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 11 iulie 2019.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Boico Victor

Toma Nadejda

9