1ra-775/2019 — Art. 332 alin. 2, 42, 191 CP

Prin sentința Judecătoriei Râșcani din 28 octombrie 2015, Vasiliev Nicolae, a fost achitat de sub învinuirea în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 332 alin. (2) lit. b) și art. 42 alin. (5), 191 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii. Prin aceiași sentință a fost achitat și XXXXX, în privința căruia decizia instanței de apel nu se contestă.

Prima instanță, în sentință a constatat că: XXXXX și Vasiliev Nicolae au fost învinuiți de către organul de urmărire penală de faptul că, XXXXX exercitând funcția de primar al XXXXX și fiind persoană cu înaltă funcție de răspundere, iar Vasiliev Nicolae exercitând funcția de director al SRL „XXXXX”, la XXXXX, în primăria XXXXX, acționând în interesele lor personale în scop de a însuși din bunurile primăriei din aceiași localitate, au fabricat un act de primire-predare a mijloacelor fixe din SRL „XXXXX” 1 în contul cotei valorice, și anume a garajului administrativ cu suprafața de 67,3 m2 , în folosul membrilor familiei lui XXXXX, pe care ultimul ilegal l-a autentificat prin aplicarea ștampilei cu blazonul primăriei XXXXX, cât și prin aplicarea semnăturii din numele primarului. În același scop, XXXXX și Vasiliev Nicolae, fiind în înțelegere prealabilă, în aceleași împrejurări au înscris certificatele de proprietate privată: cu nr. XXXXX pe numele lui XXXXX; nr. 445 pe numele lui XXXXX; nr. 844 pe numele lui XXXXX; nr. 1268 pe numele lui XXXXX - eliberate de către Agenția Teritorială Bălți la XXXXX, date vădit false, precum că acestora din urmă li s-a eliberat din patrimoniul întreprinderii agricole SRL „XXXXX” în contul cotei valorice garajul administrativ enunțat mai sus, pe care XXXXX ilegal le-a autentificat prin aplicarea ștampilei cu blazon a primăriei XXXXX, și a semnăturii sale din numele primarului XXXXX. În aceleași circumstanțe și prin aceleași acțiuni, XXXXX, exercitând funcția de primar al XXXXX, fiind persoană cu înaltă funcție de răspundere, și Vasiliev Nicolae, exercitând funcția de director al SRL „XXXXX”, au comis delapidarea averii străine în următoarele împrejurări: Astfel, în baza art. 17 alin. (6) din Legea nr.392-X1V din 13.05.1999 și Regulamentul de stingere a datoriilor curente față de stat ale întreprinderilor agricole în procesul de privatizare, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.173, din 25.02.2000, de către comisia de privatizare a SA „XXXXX” a fost întocmit actul cu privire la inventarul patrimonial pentru stingerea datoriilor istorice ale SA „XXXXX” în care a fost inclusă și clădirea administrativă a acestei gospodării cu anexele - garajul și cazangeria, cu valoarea totală de 314.000 lei. Ulterior, la XXXXX, cu participarea reprezentanților Inspectoratului Fiscal de Stat, a fost întocmit un aviz privind patrimoniul ne bănesc ales pentru stingerea datoriilor curente față de stat, în care de asemenea a fost indicată clădirea administrativă cu anexele respective și în aceeași zi patrimoniul indicat în actele enunțate mai sus a fost predat în posesia primăriei XXXXX. Tot ei, XXXXX și Vasiliev Nicolae, la XXXXX, în primăria XXXXX, r-nul XXXXX, fiind în înțelegere prealabilă și acționând în interesele personale în scopul însușirii din bunurile Primăriei din aceeași localitate, au fabricat un act de primire-predare a mijloacelor fixe de la SRL „XXXXX” în contul cotei valorice, și anume a garajului administrativ, cu suprafața de 67,3 m2 , cu valoarea de 14900 lei, în folosul lui XXXXX certificat de proprietate cu nr.837; XXXXX certificat de proprietate cu nr.445; XXXXX certificat de proprietate cu nr. 844; XXXXX certificat de proprietate cu nr. 1268, eliberate de către Agenția Teritorială Bălți la XXXXX. Astfel, au fost introduse date vădit false, precum că acestora din urmă li s-au eliberat din 2 patrimoniul întreprinderii agricole SRL „XXXXX”, în contul cotei valorice, garajul administrativ enunțat mai sus, pe care XXXXX ilegal l-a autentificat prin aplicarea ștampilei cu blazon a primăriei s. Răcăria, cât și prin aplicarea semnăturii sale din numele primarului s XXXXX. Ulterior, XXXXX a organizat transmiterea actului de primire-predare a mijloacelor fixe din SRL „XXXXX”, în contul cotei valorice și a certificatelor de proprietate privată la Oficiul Cadastral Teritorial Rîșcani. În cele din urmă, Oficiul Cadastral Teritorial Rîșcani, luând în considerație actul de primire- predare a mijloacelor fixe din SRL „XXXXX”, în contul cotei valorice și a certificatelor de proprietate privată din numele persoanelor nominalizate, falsificate de XXXXX și Vasiliev Nicolae, la XXXXX, a înregistrat garajul administrativ, atribuindu-i numărul cadastral XXXXX după XXXXX cu cota parte de proprietate 50%, XXXXX cu cotă parte de proprietate 48%, XXXXX cu cotă parte de proprietate 1%, XXXXX cu cotă parte de proprietate 1%.

Sentința a fost atacată cu apel de către procuror, prin care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care: Vasiliev Nicolae să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 45 alin. (5), 191 alin. (2) lit. b), d) Cod penal la amendă în mărime de 700 unități convenționale, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții pe un termen de 4 ani în domeniul activităților de conducere în agricultură, iar procesul penal în baza art. 332 alin.(1) Cod penal de încetat, pe motiv că a intervenit termenul de prescripție de tragere la răspunderea penală.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 07 octombrie 2016, apelul procurorului a fost respins, ca nefondat.

Nefiind de acord cu hotărârile judecătorești nominalizate, procurorul a declarat recurs ordinar, și invocând temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, a solicitat casarea acestora, cu trimiterea cauzei la rejudecare, pe motiv că instanțele de judecată au interpretat în mod tendențios și eronat probele administrate în cauză pronunțând o sentință nefondată de achitare.

Prin decizia Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 28 februarie 2017, a fost admis recursul ordinar declarat de procurorul în Procuratura de Circumscripție Bălți, Formusatii Andrei, casată total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 07 octombrie 2016, în privința lui XXXXX și Vasiliev Nicolae, și dispusă rejudecarea cauzei în aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată. 6.1. În motivarea soluției emise instanța de recurs ordinar a menționat că, instanța de apel, redând conținutul declarațiilor inculpaților 3 XXXXX și N. Vasiliev, a reprezentantului părții vătămate V. Nadulișneac, a martorilor A. Babin, Z. Tcaci, la fel și a unui șir de probe scrise, care au fost cercetate și consemnate în procesul verbal, nu le-a dat o careva apreciere în coroborare una cu alta. Instanța de recurs a constatat că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel de către procuror, deși acesta a invocat probe care, în opinia lui, confirmă vinovăția inculpaților în cele incriminate, cărora instanța nu le-a dat o apreciere justă, și anume declarațiilor reprezentantului părții vătămate V.Nadulișneac, a martorilor A.Babin, Z.Tcaci, cât și probelor scrise - anexei nr.1B la procesul-verbal nr.6 din 30.11.2000, anexei nr.1 la procesul-verbal nr.2 din anul 2000, listei inventarului patrimoniului pentru stingerea datoriilor istorice ale SA „Patria”, anexele nr.4,5 la ordinul Ministerului Finanțelor nr.29 din 28.02.2000. La materialele cauzei a fost stabilită cererea de abținere a judecătorului A.Revenco (f.d.179 v.3), încheierea din 09.06.2016 privind admiterea cererii de abținere (f.d.184 v.3), însă lipsește încheierea privind constituirea completului nou format care a examinat cauza penală.

Rejudecând cauza, prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 28 noiembrie 2018, apelul declarat de către procurorul în Procuratura Rîșcani, Rusu Constantin, a fost admis, casată total sentința și pronunțată o nouă hotărâre prin care: A fost dispusă încetarea procesului penal în privința lui Vasiliev Nicolae pe epizodul privind săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 332 alin. (1) Cod penal din motivul intervenirii termenului de prescripție de tragere la răspundere penală, prevăzut la art. 60 alin. (1) lit. a) Cod penal. Vasiliev Nicolae a fost declarat vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (5), art. 191 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, cu stabilirea pedepsei - amendă în mărime de 600 (șase sute) unități convenționale, ce constituie 12000 (douăsprezece) mii lei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în domeniul activității de conducere în agricultură pe un termen de 4 (patru) ani. 7.1. Prin încheierea Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 04 ianuarie 2019, a fost dispusă indicarea în dispozitivul deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 28 noiembrie 2018 a mențiunii de anulare a măsurii preventive – arestarea preventivă în privința lui XXXXX și Vasiliev Nicolae, aplicate prin încheierea Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 30 mai 2018. 4 7.2. În motivarea soluției emise, instanța de apel reținând faptele incriminate inculpaților prin rechizitoriu, a menționat că prima instanță nu a verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și nu a dat probelor administrate o apreciere legală din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, iar toate în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, concluzia instanței privind achitarea inculpatului fiind una eronată. Vinovăția inculpaților XXXXX și Vasiliev Nicolae în comiterea infracțiunilor stabilite, in opinia instanței de apel a fost demonstrată pe deplin prin elementele de fapt dobândite din probele cercetate, și anume din declarațiile martorilor, din procesele verbale ale acțiunilor procesuale petrecute pe caz, prin corpurile delicte și înscrisurile anexate la materialele cauzei, care au fost cercetate în cadrul ședințelor judiciare și care se coroborează deplin, demonstrând cu certitudine existența infracțiunii și constatarea vinovăției lui XXXXX și Vasiliev Nicolae în cele stabilite de instanța de apel. Instanța de apel a considerat că prima instanță la pronunțarea sentinței, eronat a apreciat probele, fără a ține seama de cerințele art. 101 Cod de procedură penală, și în așa mod a ajuns la concluzia greșită de a-i achita pe XXXXX și Vasiliev Nicolae de comiterea faptelor imputate., întrucât în urma analizei probelor, instanța de apel a apreciat că probele administrate urmează a fi luate în considerație ca probe ce dovedesc existența infracțiunii și care constată vina inculpaților în faptele incriminate, prin conținutul său aceste declarații sunt clare și confirmate prin restul probelor cercetate și demonstrează vina inculpaților în infracțiunea incriminată. În viziunea instanței de apel atât Vasiliev Nicolae, cât și XXXXX, cunoșteau cu certitudine ilegalitatea acestor acțiuni și au acționat ilegal, Vasiliev Nicolae participând ca complice la delapidarea averii străine. În acest aspect instanța de apel a menționat și declarațiile reprezentantului legal al părții vătămate XXXXX, care cu certitudine a indicat, că garajul se afla la evidența primăriei, de care se foloseau permanent și nimeni nu a înaintat careva pretenții sau obiecții asupra acestui fapt, mai mult că garajul se află pe teritoriul primăriei, fiind o anexa a clădirii administrative și fiind îngrădit cu gard împreună cu clădirea administrativă și cazangeria, astfel că nu putea fi transmisă primăriei doar clădirea administrativă, fără garaj și cazangerie. Potrivit extrasului din Regisctrul Bunurilor Imobile rezultă, că proprietar al garajului la momentul 5 înstrăinării lui XXXXX era Administrația publică locală și nicidecum SRL „Ratmos-R„ (f.d.48-52 vol. I). Prin raportul de expertiză nr.601 din 12.04.2013 s-a concluzionat, că în Avizul privind patrimoniul ne bănesc ales pentru stingerea datoriilor curente față de stat nr. 1 din 19.06.2001, prezentat de Primăria XXXXX, manuscrisul „79” ”, amplasat în rubrica nr. 1 a aliniatului nr. 1 „Clădirea Administrativă” a suprafeței averse a actului a fost adăugat la manuscrisul „77”. În Actul de predare - primire a patrimoniului ne bănesc nr. 1 din 19.06.2001, prezentat de Primăria XXXXX, manuscrisul „78,79”, amplasat în rubrica nr. 1 a aliniatului nr. 1 „Clădirea Administrativă” a fost adăugat la manuscrisul „77”. În Actul de predare-primire a patrimoniului ne bănesc nr. 1 din 19.06.2001, prezentat de Primăria XXXXX, înscrisul inițial „12.03.2011” a fost modificat prin acoperirea lui cu o substanță albă solidificată și îndeplinirea ulterioară a manuscrisului citit „19.06.2001” (f.d.221-232, vol. II). În atare situație instanța de apel a conchis că vinovăția inculpaților pe acest capăt de acuzare este dovedită integral prin probele cercetate, iar instanța de fond eronat a decis achitarea inculpaților în latura infracțiunii respective. Nerecunoașterea vinovăției de către inculpați nu echivalează cu achitarea lor, din moment ce acuzarea a administrat suficiente probe care cu certitudine dovedesc vinovăția lor. Astfel, instanța de apel a concluzionat că temei de a pune la îndoială probele cercetate nu s-au stabilit, în sensul dat probele administrate fiind admisibile, pertinente, concludente și veridice. În urma cercetării probelor instanța de apel a constatat ca fiind dovedită vina inculpatului Șaban Vasili anume în baza art. 332 alin. (1) Cod penal și a lui Vasiliev Nicolai în baza art. 332 alin. (1) Cod penal sub formă de falsul în actele publice, deoarece din dovezile studiate rezultă cu certitudine că falsul în actele publice a fost comis de inculpați. Pentru a duce intenția de însușire a garajului, inculpații XXXXX și Vasiliev Nicolae aveau nevoie de întocmirea unor acte și astfel la data de 26 mai 2007, ei au fabricat un act fals de primire-predare a garajului cu suprafața de 67,3 m/2 de la SRL „XXXXX „ către membrii familiei XXXXX. În opinia instanței de apel, actul nominalizat urmează a fi considerat ca fiind unul fals, deoarece s-a constatat cu certitudine, că garajul nu se afla la balanța SRL „XXXXX „ și ultimul nu avea nici un suport juridic de a înstrăina acest bun, un bun care nu-i aparținea. Mai mult s-a stabilit, că la momentul întocmirii actului enunțat, XXXXX se afla în concediu, astfel nu avea nici un drept să semneze documentul respectiv. Ca urmare, în certificatele de proprietate pe numele membrilor familiei Șaban au fost 6 înscrise date false, precum că acestora li s-a eliberat din patrimoniul SRL „XXXXX „ în contul cotei valorice garajul enunțat mai sus, pe care XXXXX le-a autentificat prin aplicarea ștampilei primăriei. La fel instanța de apel a menționat prevederile art. 332 al. (1) Cod de procedură penală raportat la art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, potrivit căruia în cazul în care, pe parcursul judecării cauzei, se constat vreunul din temeiurile prevăzute în art.2 75 pct. 5)-9), 285 alin. (1) pct. l,2,4,5, precum și în cazurile prevăzute în art. 53-60 Cod penal, instanța, prin sentință motivată, încetează procesul penal în cauza respectivă. Astfel de la comiterea infracțiunii prevăzute de art. 332 alin. (1) Cod penal au trecut mai mult de 2 ani, astfel, în temeiul art. 60 alin. (1) lit. a) Cod penal, instanța de apel a considerat necesar a admite apelul declarat de procuror, dispunând încetarea procesului penal în privința lui XXXXX și Vasiliev Nicolae în baza art. 332 al. (1) Cod penal, din motivul intervenirii termenului de prescripție. La numirea pedepsei inculpaților XXXXX în baza art. 191 alin. (2) lit. b),d) Cod penal și lui Vasiliev Nicolae în baza art. 42 alin. (5), art.191 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, instanța de apel a ținut cont de principiile generale de aplicare a pedepsei consfințite în art. 61 alin. (2) Cod penal și criteriile de individualizare a pedepsei stabilite în art. 75 Cod penal, circumstanțe atenuante și agravante în sensul art. 76, 77 Cod penal nefiind stabilite, determinând o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea specială și în strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a Codului penal.

Decizia motivată a instanței de apel pronunțată la 11 ianuarie 2019, a fost atacată cu recurs ordinar de către inculpatul Vasiliev Nicolae la 29 ianuarie 2019, prin care fără a invoca unul din temeiurile de drept prevăzute la art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, a solicitat casarea totală a deciziei atacate, cu dispunerea achitării lui Vasiliev Nicolae din motivul lipsei în acțiunile acestuia a elementelor constitutive a infracțiunii prevăzute de legea penală. 8.1. În susținerea cerinței, inculpatul Vasiliev Nicolae a menționat că: - decizia atacată este neobiectivă și ilegală; - instanța de apel au a pătruns în esența cauzei și a emis o decizie greșită; - o persoană nu poate fi condamnată în baza unei xerocopii falsificate; - procurorul în prima instanță a prezentat copia actului de transmitere a mijloacelor fixe cu corectări efectuate de persoane nestabilite din cadrul Primăriei sat. XXXXX, iar inculpatul Vasiliev Nicolae a 7 prezentat originalul acestui act care a schimbat esențial situație în această cauză; - consideră că sentința de achitare este absolut legală și obiectivă.

Referință asupra recursului declarat, a fost depusă de către procurorul în secția reprezentarea învinuirii în Curtea Supremă de Justiție, Crijanovschi S., prin care a susținut dispunerea inadmisibilității recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat în raport cu actele cauzei, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității acestuia, din considerentele ce urmează. Potrivit dispoziției art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise, în baza temeiurilor expres prevăzute de acest articol. În corespundere cu art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de recurs decide asupra inadmisibilității recursului ordinar în cazul în care constată că acesta nu corespunde după conținut prevederilor art. 430 Cod de procedură penală. Reieșind din dispoziția art. 430 Cod de procedură penală, cererea de recurs trebuie să corespundă anumitor cerințe, în special, textul recursului trebuie să conțină argumentarea ilegalității hotărârii atacate, cu indicarea temeiurilor prevăzute expres de art. 427 Cod de procedură penală (unul sau mai multe din acestea) și cu invocarea problemelor de drept ce persistă în cauza deferită judecății și care au afectat echitatea procedurilor desfășurate de instanța de apel împotriva inculpatului Vasiliev Nicolae. În speța dată, se constată că recurentul critică hotărârea emisă de instanța de apel, însă în motivarea cererii de recurs nu aduce careva argumente în vederea susținerii acestei poziții. Mai mult, Colegiul penal notează că, recurentul a omis să formuleze în cerere careva critici plauzibile privitor la ilegalitatea hotărârii contestate, limitându-se doar la descrierea unui dezacord cu aprecierea unei probe efectuată de către instanța de apel, însă doar acest dezacord fără o motivare concretă și argumentată nu contribuie în vreun mod la suplinirea cererii cu circumstanțe de fapt și de drept pentru a fi preluată spre examinare în fond de către instanța de recurs. Respectiv, Colegiul penal notează că, de principiu, instanța de recurs preia spre examinare doar acele critici, care sunt corespunzător argumentate de recurenți, cu indicarea legăturii cauzale dintre eroare de drept pretins a fi admisă de instanța de apel și circumstanța de fapt a cauzei căreia aceasta se circumscrie. 8 Pe aceiași linie de considerente, Colegiul penal evidențiază că, invocarea formală a unor temeiuri de casare, care nu sunt urmate de o motivare corespunzătoare, nu poate face obiect de examinare în procedura de recurs ordinar, operând în acest sens cu prevederile art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, potrivit cărora, instanța judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decât interesele legii. Prin urmare, completarea cererii de recurs cu argumente ce ar suplini-o din oficiu, este contrară principiului contradictorialității ce guvernează întreg procesul penal. Având în vederea cele consemnate supra, Colegiul penal statuează asupra soluției de inadmisibilitate a recursului ordinar declarat de inculpatul Vasiliev Nicolae, deoarece acesta nu întrunește cerințele legale de conținut.

În conformitate cu art. 432 alin. (1), (2) pct. 1) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către inculpatul Vasiliev Nicolae, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 28 noiembrie 2018, în cauza penală în privința lui Vasiliev Nicolae XXXXX, deoarece recursul nu îndeplinește cerințele de formă și de conținut, prevăzute în art. 429 și 430 Cod de procedură penală. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 11 iulie 2019. Președinte Timofti Vladimir Judecători Boico Victor Toma Nadejda 9