1ra-122/2017 — Art. 309 1 al. 3 lit. c CP

Prin sentința Judecătoriei Rezina din 04 martie 2014, Ghenea Igor, a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 3091 alin. (1) Cod penal (în redacția Legii nr. 139-XVI din 30.06.2005 cu modificările ulterioare operate prin Legea nr. 277-XVI din 18.12.2008 și prin Legea nr. 245 din 02.12.2011) și condamnat la o pedeapsă cu închisoare pe un termen de 3 ani, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de ocupa funcții de răspundere în organele Ministerului Afacerilor Interne pe un termen de 4 ani. 1 Prin aceeași sentință, Trandafir Vadim a fost achitat de sub învinuirea în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal, pe motiv că, nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. Acțiunea civilă depusă de părțile vătămate Mazur Angela și Mazur Petru a fost admisă în principiu în partea încasării prejudiciului material, iar în partea pretențiilor morale s-a dispus încasarea din contul lui Ghenea Igor, în beneficiul părților vătămate a câte 2 500 lei pentru fiecare.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că inculpatul Ghenea Igor, exercitând funcția de șef de post, ofițer operativ superior de sector al postului de poliție Mateuți al CPR Rezina, numit în funcție prin ordinul Ministrului Afacerilor Interne nr. 120 EF din 31 martie 2011, având gradul special de locotenent de poliție, și fiind astfel, conform art. 123 alin. (2) Cod penal - persoană publică, dat fiind faptul că, era funcționar public cu statut special care deține grad special, și fiind investit cu drepturi și obligații în vederea exercitării funcțiilor autorității publice, contrar prevederilor art. 3 și art. 5 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, adoptată la Roma la 04 noiembrie 1950, la care Republica Moldova a aderat la 12.09.1997; art. 1, 4, 24 alin. (2) și art. 25 din Constituția Republicii Moldova; articolele 2, 10, 11, 166, 167 și 199 din Codul de procedură penală; încălcând grav prevederile art. 4 din Legea Republicii Moldova nr. 416 din 18.12.1990 „Cu privire la poliție”, care stipulează că: în activitatea sa poliția mizează pe respectarea personalității cetățenilor, constituind un garant al apărării demnității, drepturilor, libertăților și intereselor lor legitime, precum și prevederile articolelor 12, 13, 14, 15 din aceeași Lege; dispozițiile punctelor 1, 3, 4 ale capitolului I și punctelor 1, 2 și 3 ale capitolului II din Regulile de aplicare a mijloacelor speciale de către colaboratorii organelor de interne și militarii trupelor de carabinieri ale Ministerului Afacerilor Interne (anexa nr. 2), aprobate prin Hotărârea Parlamentului nr. 1275-XII din 15.02.1993, care reglementează condițiile, particularitățile și temeiurile aplicării forței fizice; contrar prevederilor lit. d), f), g), m) ale pct. 15, precum și lit. a) - b) ale pct. 16 din Codul de etică și deontologie al polițistului, aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 481 din 10.05.2006, și a obligațiunilor funcționale, stipulate în fișa postului a funcției deținute, care îl obligau să nu supună pe nimeni la torturi, să nu aplice forța fizică, decât pentru curmarea infracțiunilor, pentru înfrângerea rezistenței opuse cerințelor legale, dacă metodele non-violente nu asigură îndeplinirea obligațiilor ce le revin, să respecte Constituția și legile Republicii Moldova, să nu aplice acte de tortură, tratamente sau pedepse inumane sau degradante, în orice circumstanță s-ar afla, să nu recurgă la forță cu excepția cazurilor de necesitate absolută și numai în măsura necesară atingerii unui 2 obiectiv legitim, a săvârșit acțiuni de tortură în privința cetățenilor Mazur Angela și Mazur Petru, în următoarele circumstanțe. Astfel, inculpatul Ghenea Igor, urmărind scopul de obținere a declarației de recunoaștere a vinovăției de la locuitoarea s. XXX, raionul XXXX, Mazur Angela, care era suspectată de săvârșirea furtului de bunuri materiale din gospodăria consăteanului Vasluian Mihail și a jefuirii lui Muntean Ion din aceeași localitate, precum și având scopul de a o pedepsi pentru pretinsa comitere a acestor infracțiuni, la 28.06.2012, în jurul orelor 12:00-13:00, în biroul său de serviciu din incinta Primăriei satului XXX, raionul XXX, fără a-i explica acesteia drepturile prevăzute de art. 64 Cod de procedură penală, în special dreptul de a fi asistată de un apărător ales sau care acordă asistență juridică garantată de stat și dreptul de a face declarații sau să refuze de a le face, timp de aproximativ o oră, a supus-o pe aceasta acțiunilor de tortură, a lovit-o de mai multe ori cu un scaun de lemn în cap, a amenințat-o că va continua să o lovească cu un harag, cerându-i în mod categoric recunoașterea vinei pentru sustragerile de la Vasluian Mihail și a jefuirii lui Muntean Ion, acțiuni care, deși au intimidat-o pe Mazur Angela și au supus-o la o presiune fizică și psihică puternică, totuși nu au produs în totalitate efectul scontat. În continuare, Ghenea Igor, urmărind același scop, precum și scopul obținerii mărturiilor de la Mazur Petru cu privire la recunoașterea comiterii de către soția sa, Mazur Angela, a infracțiunii de furt a bunurilor materiale de la Vasluian Mihail, la 29.06.2012, în jurul orei 11:00, împreună cu inspectorul secției poliției criminale al CPR Rezina, Trandafir Vadim, aflându-se în satul XXXX raionul XXXX, contrar procedurii procesual-penale stabilite, conform căreia limitarea libertății individuale a persoanei prin aducere silită sau reținere poate avea loc doar după pornirea urmăririi penale și doar în baza temeiurilor și în modul prevăzut de Codul de procedură penală, fără a deține o ordonanță de aducere silită sau alt act de reținere sau arest emis de un organ împuternicit, contrar procedurii procesual-penale stabilite, conform căreia limitarea libertății individuale a persoanei prin aducere silită sau reținere poate avea loc doar după pornirea urmăririi penale și doar în baza temeiurilor și în modul prevăzut de Codul de procedură penală, i-au adus pe Mazur Angela și pe soțul acesteia Mazur Petru, în incinta CPR Rezina, situat în or. Rezina, str. Voluntarilor 3, unde i-au lipsit de dreptul de a se deplasa în spațiu după bunul lor plac până aproximativ la orele 17:00, a zilei de 29.06.2012, în decursul căreia Mazur Angela a fost chestionată de către Trandafir Vadim, în biroul nr. 30 al secției poliției criminale, iar Mazur Petru de către Ghenea Igor în biroul de vizavi. Astfel, în vederea realizării scopurilor criminale menționate, Ghenea Igor l-a lovit pe Mazur Petru cu piciorul în piept, de la ce acela a căzut jos de pe scaun. În 3 continuare, Ghenea Igor, l-a mai lovit pe Mazur Petru, de cîteva ori cu piciorul peste picioarele acestuia, l-a ofensat verbal, înjosindu-i onoarea și demnitatea, l-a amenințat cu aplicarea în mod continuu a violenței pînă când nu va recunoaște că Mazur Angela a comis furturi. În circumstanțele menționate, ca rezultat al acțiunilor violente cu caracter de tortură, întreprinse de către Ghenea Igor, cetățenii Mazur Angela și Mazur Petru, au suportat o permanentă stare de durere fizică, de teamă, panică și neliniște din cauza incertitudinii cu privire la ceea ce li se va întâmpla. Totodată, le-au fost provocate dureri și suferințe puternice fizice și psihice, însoțite de cauzarea leziunilor corporale. Astfel, lui Mazur Angela i-au fost cauzate: traumă cranio-cerebrală, comoție cerebrală, contuzia țesuturilor moi ale capului, degetelor mâinii și ambelor gambe 1/3 distale, care, potrivit concluziilor raportului de expertiză medico-legală nr. 330/D din 12.12.2012, se califică drept ușoare. Lui Mazur Petru i-a fost cauzate: traumă cranio-cerebrală, comoție cerebrală, edem a țesuturilor moi ale regiunii parietală, sternală și brațului stâng, edem și echimoză a femurului drept, care, potrivit concluziilor raportului de expertiză medico-legală nr. 331/D din 20.12.2012, se califică drept ușoare. Acțiunile inculpatului Ghenea Igor au fost calificate de prima instanță în baza art. 3091 alin. (1) Cod penal (în redacția Legii nr. 139-XVI din 30.06.2005 cu modificările ulterioare operate prin Legea nr. 277-XVI din 18.12.2008 și prin Legea nr. 245 din 02.12.2011) în vigoare la momentul săvârșirii faptei, tortura, adică provocarea în mod intenționat a durerilor fizice și a suferințelor psihice puternice unor persoane, cu scopul de a obține de la aceste persoane mărturisiri și de a le pedepsi pentru presupusele acțiuni ilegale, de a le intimida și de a face presiuni asupra lor, dureri și suferințe provocate de o persoană, care a acționat cu titlu oficial. Totodată, prima instanță a mai constatat că de către organul de urmărire penală inculpatul Trandafir Vadim a fost învinuit în aceea că exercitând funcția de inspector al secției poliției criminale al CPR Rezina, numit în funcție prin ordinul ministrului Afacerilor Interne nr. 230 EF din 17 iunie 2011, având gradul special de sergent major de poliție, și fiind astfel, conform art. 123 alin. (2) din Codul penal - persoană publică, dat fiind faptul că era funcționar public cu statut special care deține grad special, și fiind investit cu drepturi și obligații în vederea exercitării funcțiilor autorității publice, contrar art. 3 și art. 5 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, adoptată la Roma la 04 noiembrie 1950, la care Republica Moldova a aderat la 12.09.1997; art. 1, art. 4, art. 24 alin. (2) și art. 25 din Constituția Republicii Moldova; articolele 2, 10, 11, 166, 167 și 199 din Codul de procedură penală al 4 Republicii Moldova; încălcând grav prevederile art. 4 din Legea Republicii Moldova nr. 416 din 18.12.1990 ,,cu privire la poliție”, care stipulează că în activitatea sa poliția mizează pe respectarea personalității cetățenilor, constituind un garant al apărării demnității, drepturilor, libertăților și intereselor lor legitime, precum și prevederile articolelor 12, 13, 14, 15 din aceeași Lege; dispozițiile punctelor 1, 3, 4 ale capitolului I și punctelor 1, 2 și 3 ale capitolului II din Regulile de aplicare a mijloacelor speciale de către colaboratorii organelor de interne și militarii trupelor de carabinieri ale Ministerului Afacerilor Interne (anexa nr. 2), aprobate prin Hotărârea Parlamentului nr.1275-XII din 15.02.1993, care reglementează condițiile, particularitățile și temeiurile aplicării forței fizice; contrar prevederilor lit. d), f), g), m) ale pct. 15, precum și lit. a) - b) ale pct. 16 din Codul de etică și deontologie al polițistului, aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 481 din 10.05.2006 și a obligațiunilor funcționale, stipulate în fișa postului a funcției deținute, care îl obligau să nu supună pe nimeni la torturi, să nu aplice forța fizică, decât pentru curmarea infracțiunilor, pentru înfrângerea rezistenței opuse cerințelor legale, dacă metodele non-violente nu asigură îndeplinirea obligațiilor ce le revin, să respecte Constituția și legile Republicii Moldova, să nu aplice acte de tortură, tratamente sau pedepse inumane sau degradante, în orice circumstanță s-ar afla, să nu recurgă la forță cu excepția cazurilor de necesitate absolută și numai în măsura necesară atingerii unui obiectiv legitim, a săvârșit infracțiunea de tortură în privința cetățenilor Mazur Angela și Mazur Petru, în următoarele circumstanțe: Astfel, Trandafir Vadim, acționând de comun acord cu Ghenea Igor, care în baza ordinului Ministrului Afacerilor Interne nr.120 EF din 31 martie 2011, deținea funcția de șef de post, ofițer operativ superior de sector al postului de poliție Mateuți al CPR Rezina, urmărind scopul de obținere de mărturii de recunoaștere a vinovăției de la locuitoarea s. XXXX, raionul XXXX, Mazur Angela, care era suspectată de săvârșirea furtului de bunuri materiale din gospodăria consăteanului Vasluian Mihail și a jefuirii lui Muntean Ion din aceeași localitate, de asemenea aveau scopul de a o pedepsi pentru pretinsa comitere a acestor infracțiuni, precum și urmăreau scopul obținerii mărturiilor de la Mazur Petru cu privire la recunoașterea comiterii de către soția sa Mazur Angela a infracțiunii de furt a bunurilor materiale de la Vasluian Mihail. De aceea, Trandafir Vadim, luând rol activ, urmărind acest scop, la data de 29 iunie 2012, în jurul orei 11.00, împreună cu Ghenea Igor, aflându-se în satul XXXX, raionul XXXX, contrar procedurii procesual-penale stabilite, conform căreia limitarea libertății individuale a persoanei prin aducere silită sau reținere poate avea loc doar după pornirea urmăririi penale și doar în baza temeiurilor și în 5 modul prevăzut de Codul de procedură penală, fără a deține o ordonanță de aducere silită sau alt act de reținere sau arest emis de un organ împuternicit, contrar procedurii procesual-penale stabilite, conform căreia limitarea libertății individuale a persoanei prin aducere silită sau reținere poate avea loc doar după pornirea urmăririi penale și doar în baza temeiurilor, și în modul prevăzut de Codul de procedură penală, i-au adus pe Mazur Angela și pe soțul acesteia Mazur Petru, în incinta CPR Rezina, situat în or. Rezina, str. Voluntarilor 3, unde i-au lipsit de dreptul de a se deplasa în spațiu după bunul lor plac, pînă aproximativ la orele 17.00 a zilei de 29 iunie 2012, durată de timp în decursul căreia Mazur Angela a fost condusă de către Trandafir Vadim în biroul nr. 30 al secției poliției criminale, iar Mazur Petru - de către Ghenea Igor în biroul de vizavi, adică în birouri separate, unde fiecare aparte a fost supus acțiunilor de tortură. Astfel, în vederea realizării scopurilor criminale menționate, conform planului dinainte stabilit, acționând în comun în baza repartizării rolurilor, Trandafir Vadim, în biroul nr. 30 al secției poliției criminale, fără a-i explica lui Mazur Angela drepturile prevăzute de art. 64 din Codul de procedură penală, în special dreptul de a fi asistată de un apărător ales sau care acordă asistență juridică garantată de stat și dreptul de a face declarații sau să refuze de a le face, i-a aplicat acesteia lovituri cu un făraș metalic peste cap, spate și brațe, apăsa continuu cu călcâiul încălțămintei peste degetele picioarelor victimei spre a i le strivi, a lovit-o cu piciorul peste gambe, a ofensat-o verbal, înjosindu-i onoarea și demnitatea, a amenințat-o cu aplicarea altor acte de violență, cu introducerea acelor sub unghii, până nu va recunoaște în scris comiterea furtului. În circumstanțele menționate, ca rezultat al acțiunilor violente cu caracter de tortură, întreprinse de către Trandafir Vadim în comun cu Ghenea Igor, cetățenii Mazur Angela și Mazur Petru au suportat o permanentă stare de durere fizică, de teamă, panică și neliniște din cauza incertitudinii cu privire la ceea ce li se va întâmpla. Totodată, lui Mazur Angela i-a fost cauzată: traumă cranio-cerebrală, comoție cerebrală, contuzia țesuturilor moi ale capului, degetelor mâinii și ambelor gambe 1/3 distale, care, potrivit concluziilor raportului de expertiză medico-legală nr. 330/D din 12 decembrie 2012 se califică drept ușoare. Dar lui Mazur Petru i-a fost căuzată: traumă cranio-cerebrală, comoție cerebrală, edem a țesuturilor moi ale regiunii parietală, sternală și brațului stâng, edem și echimoză a femurului drept, care, potrivit concluziilor raportului de expertiză medico-legală nr. 331/D din 20 decembrie 20-12, se califică drept ușoare.

Sentința a fost atacată cu apel de către: 3.1. Procurorul, care a solicitat casarea sentinței privind achitarea inculpatului Trandafir Vadim, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, 6 potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care: a-i recunoaște culpabili pe Ghenea Igor și Trandafir Vadim, în baza art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal, prin aplicarea legii în vigoare la data săvârșirii infracțiunii (în redacția Legii nr. 139- XVI din 30.06.2005, cu modificările ulterioare operate prin Legea nr. 277-XVI din 18.12.2008 și prin Legea nr.245 din 02.12.2011), lege care ușurează pedeapsa și ameliorează situația persoanei în raport cu legea care este în vigoare la data emiterii sentinței, stabilindu-le lui Ghenea Igor pedeapsă cu închisoare pe un termen de 6 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis, iar lui Trandafir Vadim pedeapsa cu închisoare pe un termen de 5 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis și cu privarea pe ambii de dreptul de a ocupa o anumite funcții în organele M.A.I. pe un termen de 4 ani, invocând în argumentarea apelului că: - prima instanță nu a ținut cont de cele constatate în ordonanța de învinuire a inculpaților Ghenea Igor și Trandafir Vadim, cu privire la încălcarea a nu mai puțin de 7 acte normative; - instanța de fond nu a delimitat episodul din 29.06.2012; - prima instanță nu a dat apreciere cererii părții vătămate Mazur Angela, depuse la finalizarea examinării cauzei penale în prima instanță, prin care ultima susține declarațiile date anterior, iar la audierea suplimentară, partea vătămată nu a depus repetat jurământul și nu a fost preîntîmpinată de răspunderea penală conform art. 312 Cod penal; - prima instanță greșit a dat apreciere probelor cercetate precum, declarațiilor martorului Țîmbuc Ion, Armaș Fiodor, conținutului raportului de expertiză medico- legală nr. 330/D din 12.12.2012, încălcând prevederile art. 101 Cod de procedură penală. 3.2. Avocații Mustea Maria și Ceclu Nicolae în numele inculpatului Ghenea Igor, care au solicitat casarea sentinței, în partea condamnării lui Ghenea Igor, pronunțarea unei noi hotărâri, prin care acesta să fie achitat de sub învinuirea imputată, pe motiv că, în acțiunile lui lipsesc indicii infracțiunii prevăzute de art. 3091 alin. (1) Cod penal, invocând în argumentare că: - învinuirea este bazată în exclusivitate pe declarațiile părților vătămate Mazur Angela și Mazur Petru, partea vătămată Mazur Angela schimbându-și declarațiile pe parcursul procesului penal; - declarațiile martorului Catana Ion, nu corespund adevărului fiind depuse contra inculpatului Ghenea Igor din motiv de răzbunare; - acțiunile de urmărire penală au derulat cu încălcarea cerințelor prevăzute de art. 12, 118, 301 Cod de procedură penală; 7 - concluziile expuse în rapoartele de expertiză medico-legală, sunt în contradicție cu rapoartele de examinare medico-legală.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 12 iunie 2015, au fost respinse ca fiind nefondate apelurile declarate și menținută sentința fără modificări.

Decizia instanței de apel a fost atacată cu recursuri ordinare de către: 5.1. Procuror, care a invocat temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală, solicitând casarea acesteia, cu remiterea cauzei penale la rejudecarea în instanța de apel, în o altă componență, pe motivul că, decizia este ilegală în partea ce ține de achitarea lui Trandafir Vadim, precum și pe motivul individualizării eronate a pedepsei numite. 5.2. Avocatul Ceclu Nicolae în numele inculpatului Ghenea Igor, indicând temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală și solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei de către instanța de apel, invocând că instanța de apel nu s-a expus în privința cererii de apel depusă de avocatul Ceclu Nicolae în numele inculpatului Ghenea Igor.

Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 16 februarie 2016, au fost admise recursurile ordinare declarate, casată total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 12 iunie 2015, și dispusă rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Pentru a decide astfel, instanța de recurs ordinar a constatat că instanța de apel la judecarea apelului a comis erori de drept, prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, deoarece nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apeluri și hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția adoptată.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 07 septembrie 2016, au fost respinse ca nefondate apelurile declarate de către avocații Mustea Maria și Ceclu Nicolai în interesele inculpatului Ghenea Igor. Prin aceeași decizie, a fost admis apelul declarat de procuror, casată sentința Judecătoriei Rezina din 04 martie 2014 și pronunțată o nouă hotărâre prin care: - Ghenea Igor a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții în organele MAI pe un termen de 4 ani. - Trandafir Vadim a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții în organele MAI pe un termen de 3 ani. 8 În baza art. 90 Cod penal, au fost suspendate condiționat executarea pedepselor stabilite lui Ghenea Igor și Trandafir Vadim pe un termen de probațiune de 3 (trei) ani. A fost admisă în parte acțiunea civilă înaintată de către părțile vătămate Mazur Angela și Mazur Petru și încasată în mod solidar de la inculpații Ghenea Igor și Trandafir Vadim în folosul părților vătămate Mazur Angela și Mazur Petru suma de 5 000 (cinci mii) lei, cu titlu de prejudiciu moral produs prin infracțiune. Acțiunea civilă în partea încasării prejudiciului material a fost admisă în principiu, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța civilă.

Pentru a decide astfel, rejudecând cauza, instanța de apel a constatat că Ghenea Igor, exercitând funcția de șef de post, ofițer operativ superior de sector al postului de poliție Mateuți al CPR Rezina, numit în funcție prin ordinul Ministrului Afacerilor Interne nr. 120 EF din 31 martie 2011, având gradul special de locotenent de poliție și Trandafir Vadim, exercitând funcția de inspector al secției poliției criminale al CPR Rezina, numit în funcție prin ordinul Ministrului Afacerilor Interne nr. 230 EF din 17 iunie 2011, având gradul special de sergent major de poliție, ambii fiind astfel, conform art. 123 alin. (2) din Codul penal - persoană publică, dat fiind faptul că erau funcționari publici cu statut special care deține grad special și fiind investiți cu drepturi și obligații în vederea exercitării funcțiilor autorității publice, contrar art. 3 și art. 5 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, adoptată la Roma la 04 noiembrie 1950, la care Republica Moldova a aderat la 12.09.1997; art. l, art. 4, art. 24 alin. (2) și art. 25 din Constituția Republicii Moldova; articolele 2, 10, 11, 166, 167 și 199 din Codul de procedure penală al Republicii Moldova; încălcând grav prevederile art. 4 din Legea Republicii Moldova nr. 416 din 18.12.1990 ,,cu privire la poliție”, care stipulează că în activitatea sa poliția mizează pe respectarea personalității cetățenilor, constituind un garant al apărării demnității, drepturilor, libertăților și intereselor lor legitime, precum și prevederile articolelor 12, 13, 14, 15 din aceeași Lege; dispozițiile punctelor 1, 3, 4 ale capitolului I și punctelor 1, 2 și 3 ale capitolului II din Regulile de aplicare a mijloacelor speciale de către colaboratorii organelor de interne și militarii trupelor de carabinieri ale Ministerului Afacerilor Interne (anexa nr. 2), aprobate prin Hotărârea Parlamentului nr.1275-XII din 15.02.1993, care reglementează condițiile, particularitățile și temeiurile aplicării forței fizice; contrar prevederilor lit. d), f), g), m) ale pct.15, precum și lit. a) - b) ale pct. 16 din Codul de etică și deontologie al polițistului, aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 481 din 10.05.2006 și a obligațiunilor funcționale, stipulate în fișa postului a funcției 9 deținute, care îl obligau să nu supună pe nimeni la torturi, să nu aplice forța fizică, decât pentru curmarea infracțiunilor, pentru înfrângerea rezistenței opuse cerințelor legale, dacă metodele non-violente nu asigură îndeplinirea obligațiilor ce le revin, să respecte Constituția și legile Republicii Moldova, să nu aplice acte de tortură, tratamente sau pedepse inumane sau degradante, în orice circumstanță s-ar afla, să nu recurgă la forță cu excepția cazurilor de necesitate absolută și numai în măsura necesară atingerii unui obiectiv legitim, au săvârșit infracțiunea de tortură în privința cetățenilor Mazur Angela și Mazur Petru, în următoarele circumstanțe: Astfel, Ghenea Igor, urmărind scopul de obținere de mărturii de recunoaștere a vinovăției de la locuitoarea s. XXXX, raionul XXXX, Mazur Angela, care era suspectată de săvârșirea furtului de bunuri materiale din gospodăria consăteanului Vasluian Mihail și a jefuirii lui Muntean Ion din aceeași localitate, precum și având scopul de a o pedepsi pentru pretinsa comitere a acestor infracțiuni, pe data de 28 iunie 2012, în jurul orei 13:00, în biroul de serviciu din incinta Primăriei satului XXXX, raionul XXXX, fără a-i explica acesteia drepturile prevăzute de art. 64 din Codul de procedură penală, în special dreptul de a fi asistat de un apărător ales sau care acordă asistență juridică garantată de stat și dreptul de a face declarații sau să refuze de a le face, timp de aproximativ o oră, a supus-o pe aceasta acțiunilor de tortură, a lovit-o de mai multe ori cu un scaun de lemn în cap, a amenințat-o că va continua să o lovească cu un harag, cerându-i în mod categoric recunoașterea vinei pentru sustragerile de la Vasluian Mihail și Muntean Ion, acțiuni care, deși au intimidat-o pe Mazur Angela și au supus-o la o presiune fizică și psihică puternică, totuși nu au produs în totalitate efectul scontat. În continuarea faptelor criminale, Ghenea Igor, urmărind același scop, precum și scopul obținerii mărturiilor de la Mazur Petru cu privire la recunoașterea comiterii de către soția sa Mazur Angela a infracțiunii de furt a bunurilor materiale de la Vasluian Mihail, acționând de comun acord și împreună cu Trandafir Vadim, care în baza ordinului Ministrului Afacerilor Interne nr. 230 EF din 17 iunie 2011, deținea funcția de inspector al secției poliției criminale al CPr Rezina, împărțind între ei rolurile, la data de 29 iunie 2012, în jurul orei 11.00, aflându-se în satul XXXX, raionul XXXX, contrar procedurii procesual-penale stabilite, conform căreia limitarea libertății individuale a persoanei prin aducere silită sau reținere poate avea loc doar după pornirea urmăririi penale și doar în baza temeiurilor și în modul prevăzut de Codul de procedură penală, fără a deține o ordonanță de aducere silită sau alt act de reținere sau arest emis de un organ împuternicit, contrar procedurii procesual-penale stabilite, conform căreia limitarea libertății individuale a persoanei prin aducere silită sau reținere poate avea loc doar după pornirea urmăririi penale și doar în baza temeiurilor și în modul prevăzut de Codul de 10 procedură penală, i-au adus pe Mazur Angela și pe soțul acesteia Mazur Petru, în incinta CPR Rezina, situat în or. Rezina, str. Voluntarilor 3, unde i-au lipsit de dreptul de a se deplasa în spațiu după bunul lor plac pînă aproximativ la orele 17:00 a zilei de 29 iunie 2012, durată de timp în decursul căreia Mazur Angela a fost condusă de către Trandafir Vadim în biroul nr. 30 al secției poliției criminale, iar Mazur Petru - de către Ghenea Igor în biroul de vizavi, adică în birouri separate, unde fiecare aparte a fost supus acțiunilor de tortură. Astfel, în vederea realizării scopurile criminale menționate, conform planului dinainte stabilit, acționând în comun în baza repartizării rolurilor: - Ghenea Igor l-a lovit pe Mazur Petru în cap cu șezutul din lemn al unui scaun, apoi 1-a lovit cu un bulon metalic peste coapsa dreaptă și brațul stâng, i-a aplicat o lovitură de picior peste gamba piciorului drept, l-a lovit cu piciorul în regiunea toracelui, a încercat să-l lovească cu piciorul în regiunea genitală, însă această lovitură i-a fost barată de către victimă, l-a ofensat verbal, înjosindu-i onoarea și demnitatea, l-a amenințat cu aplicarea în mod continuu a violenței pînă cînd nu va recunoaște că Mazur Angela a comis furturi; - Trandafir Vadim, în biroul nr. 30 al secției poliției criminale, i-a aplicat lovituri lui Mazur Angela cu un făraș metalic peste cap, spate și brațe, apăsa continuu cu călcâiul încălțămintei peste degetele picioarelor victimei spre a i le strivi, a lovit-o cu piciorul peste gambe, a ofensat-o verbal, înjosindu-i onoarea și demnitatea, a amenințat-o cu aplicarea altor acte de violență, cu introducerea acelor sub unghii, până nu va recunoaște în scris comiterea furtului. În circumstanțele menționate, ca rezultat al acțiunilor violente cu caracter de tortură, întreprinse de către Ghenea Igor în comun cu Trandafir Vadim, cetățenii Mazur Angela și Mazur Petru au suportat o permanentă stare de durere fizică, de teamă, panică și neliniște din cauza incertitudinii cu privire la ceea ce li se va întâmpla. Totodată, le-au fost provocate dureri și suferințe puternice fizice și psihice, însoțite de cauzarea leziunilor corporale: - la Mazur Angela - traumă cranio-cerebrală, comoție cerebrală, contuzia țesuturilor moi ale capului, degetelor mâinii și ambelor gambe 1/3 distale, care, potrivit concluziilor raportului de expertiză medico-legală nr. 330/D din 12 decembrie 2012 se califică drept ușoare; - la Mazur Petru - traumă cranio-cerebrală, comoție cerebrală, edem a țesuturilor moi ale regiunii parietală, sternală și brațului stâng, edem și echimoză a femurului drept, care, potrivit concluziilor raportului de expertiză medico-legală nr. 331/D din 20 decembrie 2012 se califică drept ușoare. 11 Acțiunile lui Ghenea Igor comise în comun cu Trandafir Vadim au fost calificate de către instanța de apel în baza art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal (în redacția Legii nr. 139-XVI din 30.06.2005, cu modificările ulterioare operate prin Legea nr. 277-XVI din 18.12.2008 și prin Legea nr. 245 din 02.12.2011), tortura, adică provocarea în mod intenționat a durerilor fizice și suferințelor psihice puternice unei persoane, cu scopul de a obține de la această persoană mărturisiri și de a o pedepsi pentru presupusele acțiuni ilegale, de a o intimida și de a face presiuni asupra ei, dureri și suferințe provocate de două persoane care au acționat cu titlu oficial. Deși inculpații Ghenea Igor și Trandafir Vadim nu și-au recunoscut vinovăția, instanța de apel a indicat că apreciază critic declarațiile acestora deoarece acestea nu coroborează cu faptele și împrejurările dovedite prin mijloacele de probă și sunt combătute prin: - declarațiile părților vătămate Mazur Angela date în ședința de judecată din 16.12.2013 și a lui Mazur Petru date în ședința de judecată; - declarațiile martorilor Armaș Fiodor și Catana Ion din instanța de apel și a martorilor Cupcic Lidia, Țîmbuc Ion, Muntean Elena, Ursachi Eugenia din instanța de judecată. Precum și prin probele cercetate suplimentar în cadrul ședinței instanței de apel: - procesul-verbal de primire a plângerii de la Mazur Angela de către procurorul în Procuratura Rezina, Negreanu I. din 30.06.2012 (f.d. 3-5, vol. I); - procesul-verbal de cercetare la fața locului din 30.06.2012, privind cercetarea biroului de serviciu al Șefului de post din sat. XXXX, r-1 XXX, amplasat în incinta primăriei XXX și tabelul-foto la acest proces verbal, unde se vede un scaun de lemn în acest birou (f.d. 11-19, vol. I); - procesul-verbal de cercetare la fața locului din 02.07.2012, privind cercetarea birourilor inspectorilor SPC a CPR Rezina Cazac A., Trandafir V. și a biroului vizavi cu schema de amplasare și tabele-foto (f.d. 20-35, vol. I); - raportul de examinare medico-legală nr. 66 din 02.07.2012 a lui Mazur Petru (f.d. 36, vol. I); - raportul de examinare medico-legală nr. 65 din 02.07.2012 a lui Mazur Angela (f.d. 37, vol. I); - raportul de expertiză medico-legală nr. 331/D din 20.12.2012 a lui Mazur Petru, conform căruia la ultimul au fost depistate trauma cranio-cerebrală, comoție cerebrală, edem a țesuturilor moi a regiunii parietală, sternală și brațului stâng, edem și echimoză a femurului drept, care posibil au fost provocate în rezultatul acțiunii cu un corp dur, contodent, /sau,și/ la lovire de el, posibil în termenul și 12 circumstanțele descrise în solicitare, nu duc la o dereglare a sănătății mai mult de 21 de zile, ca fiind determinate nemijlocit de leziuni se referă la vătămare ușoară (f.d. 99, vol. I); - raportul de expertiză medico-legală nr. 330/D din 12.12.2012 a lui Mazur Angela, conform căruia la dânsa au fost depistate traumă cranio-cerebrală, comoție cerebrală, edem a țesuturilor moi a capului, degetelor mâinii și ambelor gambe 1/3 distale, care posibil au fost provocate în rezultatul acțiunii cu un corp dur, contodent, /sau,și/ la lovire de el, posibil în termenul și circumstanțele descrise în solicitare, nu duc la o dereglare a sănătății mai mult de 21 de zile, ca fiind determinate nemijlocit de leziuni, se referă la vătămare ușoară (f.d. 100, vol. I); - copia înscrierilor din „Registrul contra plată a cabinetului psihonarcologic” și a procesului-verbal din 01.02.2013 de examinare a „Registrului contra plată a cabinetului traumatologie”, prin care se confirmă adresarea pe data de 03.07.2012 a lui Mazur Petru și Mazur Angela la medicul traumatolog și medicul neurolog (f.d. 121-125, vol. I); - conținutul sentinței Judecătoriei Rezina din 26.12.2012, prin care Mazur Angela a fost recunoscută vinovată de sustragerea pe ascuns de la Vasluian Mihail din sat. XXXX, r-1 XXXX, a unui flacon de parfum în sumă de 50 lei. Din învinuirea adusă lui Mazur Angela a fost exclus capătul de învinuire privind sustragerea de la Vasluian Mihail a fierului de călcat cu prețul de 250 lei, a banilor în sumă de 200 lei, a 20 de pui cu prețul unuia de 25 lei, a 5 găini cu prețul uneia de 45 lei, a 20 de borcane cu volum de 0,7 litri, cu prețul unuia de 3 lei, în sumă totală de 1285 lei (f.d. 136-139, vol. I); - procesul-verbal de examinare a obiectului din 06.02.2013 și copia lămuririi lui Mazur Angela din 29.06.2012, în care dânsa descrie personal în grafia chirilică participarea împreună cu Donica Serghei și Drăguță Victor la sustragerea unor bunuri de la Vasluian Mihail (f.d. 141-143, vol. I); - extrasul din ordinul ministrului M.A.I., general de brigadă Roibu A., nr. 120 EF din 31.03.2011, privind numirea locotenentului de poliție Ghenea Igor în calitate de șef de post, ofițer operativ superior de sector al postului de poliție Mateuți al CPR Rezina (f.d. 149, vol. I); - fișa postului-tip al șefului de post, ofițer operativ de sector, în care sunt indicate: scopul general al funcției, sarcini de bază, atribuțiile de serviciu, responsabilitățile și împuternicirile persoanei, care este numită în această funcție (f.d. 151-155, vol. I); - fișele medicale pe numele lui Mazur Angela și Mazur Petru, anexate la materialele dosarului. 13 Instanța de apel a indicat că probele respective au fost analizate și sunt admisibile, fiecare probă fiind apreciată din punct de vedere al pertinței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor, potrivit art. 101, 414 alin. (2) Cod de procedură penală. Totodată, instanța de apel a menționat că dând o nouă apreciere a probelor administrate în cauză, a constatat ca fiind dovedită vinovăția inculpaților Ghenea Igor și Trandafir Vadim în săvârșirea infracțiunii de tortură în privința lui Mazur Angela și Mazur Petru. Analizând concluzia primei instanțe, privind achitarea inculpatului Trandafir Vadim de la săvârșirea infracțiunii de tortură, instanța de apel a atestat că este una neclară în partea aprecierii din punct de vedere al pertinenței, concludenței și veridicității declarațiilor părții vătămate Mazur Angela date în cadrul ședinței primei instanțe, deoarece instanța de judecată neîntemeiat pe de o parte a apreciat ca fiind veridice și a admis declarațiile părții vătămate Mazur Angela, iar pe de altă parte a respins aceste declarații în motivarea achitării lui Trandafir Vadim, fără a le corobora cu alte probe administrate la materialele cauzei. Apreciind declarațiile părții vătămate Mazur Angela, instanța de apel a menționat că în cadrul urmăririi penale, partea vătămată Mazur Angela a povestit detaliat faptul maltratării sale de către inculpatul Ghenea Igor la data de 28.06.2018 în incinta primăriei s. XXXX, iar la data de 29.06.2012 maltratarea acesteia de către inculpatul Trandafir Vadim în incinta CPR Rezina în scopul obținerii de la ultima a mărturiilor de recunoaștere a vinovăției de săvârșirea furtului de bunuri În ședința de judecată, fiind audiată la data de 16.12.2013, partea vătămată Mazur Angela a confirmat cele indicate în cadrul urmăririi penale, declarând că, la 28.06.2012 a fost chemată de inculpatul Ghenea Igor la primărie să se clarifice cu domnul Vasluian. Când s-a pornit la primărie cu Ghenea Igor, la poarte ei era Muntean Elena și Ursachi Eugenia. La primărie a fost pe la amiază, nu era nimeni și a intrat în biroul lui Ghenea Igor, care a închis și încuiat ușa, și a început să vorbească cu ea pe un ton ridicat și cu cuvinte necenzurate. Ghenea Igor a amenințat-o să recunoască, i-a declarat că el s-a săturat de ea și se va clarifica chiar dacă v-a face pușcărie. Ghenea Igor o impunea să recunoască că a luat niște bunuri de la Vasluian Mihail, la ce ea nu a fost de acord și a spus că nu a luat nimic, recunoscând că a luat 10 lei de la Muntean Ion. Ulterior, Ghenea Igor și cu ea s-au deplasat la Muntean Ion, care a refuzat a scrie cererea, însă aceasta a fost scrisă de inculpat și semnată de Muntean Ion. 14 Înainte de a ieși din primărie, Ghenea Igor a luat un scaun și a lovit-o de 4 - 5 ori în regiunea capului, văzând că tace și nu spune nimic, Ghenea Igor continua să o lovească. Ea cu mâinile se ținea de cap și a fost lovită și la degete. Ghenea Igor a călcat cu picioarele lui picioarele ei, ea spunându-i că îi provoacă durere și să-i dea pace deoarece o să-l dea în judecată, dar el continua și nu atrăgea atenția la cele spuse de dânsa. Peste cîteva zile, în timp ce era cu soțul său Mazur Petru la prășit la Armaș Fiodor, a venit Ghenea Igor și Trandafir Vadim, care i-au luat pe ea și pe soț zicându-le că îi duc la primărie, dar au mers la Rezina. Automobilul era condus de Trandafir Vadim. La CPR Rezina ea a fost dusă la etajul 2. Soțul Mazur Petru a intrat în alt birou vizavi de cel în care a intrat ea cu Trandafir Vadim. Cît timp era cu Trandafir Vadim a auzit zgomote și gălăgie mare din celălalt birou unde era soțul. Trandafir Vadim o întreba despre furtul de la Vasluian, însă când ea a declarat că nu cunoaște nimic, dânsul din ungher a luat un făraș, în care erau mucuri de țigări și a lovit-o de cîteva ori în cap, de la ce ea a început să strige și îl ruga să nu o bată că o doare capul, și în acest timp a intrat alt colaborator care de asemenea a amenințat-o că dacă nu v-a recunoaște o vor mântui. În continuare, a scris o declarație falsă, urmare a cărui fapt Trandafir Vadim i-a dat 100 lei, după ce a fost eliberată și imediat s-a deplasat la Procuratură unde a depus plângere. Când a ieșit din birou s-a întâlnit cu soțul său Mazur Petru, care i-a comunicat că a fost bătut din cauza ei de către colaboratorii de poliție pentru a recunoaște că dânsa a adus acasă careva bunuri sustrase. Ulterior, fiind audiată suplimentar în cadrul ședinței de judecată din 27.01.2014, partea vătămată Mazur Angela a renunțat la declarațiile depuse anterior și a negat că a fost maltrată de către Trandafir Vadim. Partea vătămată Mazur Petru atât în cadrul urmăririi penale, cît și în instanța de fond a confirmat faptul maltratării acestuia de către inculpatul Ghenea Igor în scopul obținerii mărturiilor privind recunoașterea comiterii de către soția sa, Mazur Angela a infracțiunilor de furt de bunuri materiale din gospodăria lui Vasluian Mihail și a jefuirii lui Muntean Ion, declarând că inculpatul Ghenea Igor în biroul din incinta CPR Rezina l-a lovit cu piciorul de 2-3 ori, de la ce a căzut jos cu tot cu scaunul pe care era așezat. Se mai ferea într-o parte cînd îl lovea Ghenea Igor care i-a spus că soția sa a furat ceva și el trebuie să recunoască totul ce știe. Partea vătămată Mazur Petru a mai declarat că a fost lovit și cu un obiect metalic pe care Ghenea Igor l-a scos din masă. La momentul când a fost eliberat de către Ghenea Igor și când s-a întâlnit cu soția sa, care în tot acest răstimp s-a aflat în alt birou cu Trandafir Vadim, ultima i-a menționat că și ea a fost maltratată. 15 Ulterior, în ședința instanței de apel părțile vătămate Mazur Petru și Mazur Angela au renunțat la declarațiile depuse, partea vătămată Mazur Angela declarând că nu a fost lovită nici de unul din inculpați, iar declarațiile depuse atât în cadrul urmăririi penale și în instanța de fond aveau ca scop răzbunarea sa pe Ghenea Igor deoarece ultimul de nenumărate ori i-a aplicat amenzi contravențional, ei cât și mamei sale. La rândul său, partea vătămată Mazur Petru a menționat că leziunile pe care le-a avut au apărut în urma căderii din căruță, fiind în stare de ebrietate, iar plângerea la procuratură a depus-o pentru a-și susține soția, Mazur Angela în vederea răzbunării pe Ghenea Igor. Prin urmare, instanța de apel a relatat că pune la îndoială veridicitatea declarațiilor părților vătămate Mazur Petru și Mazur Angela din cadrul instanței de apel, cât și declarațiile suplimentare a părții vătămate Mazur Angela din cadrul ședinței de judecată din 27.01.2014, apreciindu-le critic, deoarece urmăresc scopul protejării inculpaților de la răspunderea penală, punând la baza soluției de condamnare a inculpaților Ghenea Igor și Trandafir Vadim, declarațiile părților vătămate din cadrul urmăririi penale și din ședința de judecată. La fel, instanța de apel a apreciat că nu există nici un motiv de înlăturare a declarațiilor părților vătămate Mazur Petru și Mazur Angela din cadrul urmăririi penale și din ședința de judecată, de vreme ce sunt confirmate și de declarațiile constante ale martorilor audiați în cadrul ședinței instanței de fond și cea de apel, cât și cu probele existente în cauză. În acest context, instanța de apel a notat că veridicitatea declarațiilor părților vătămate privind comiterea în privința acestora a actelor de tortură de către inculpații Ghenea Igor și Trandafir Vadim rezultă și din declarațiile martorilor Cupcic Lidia și Țîmbuc Ion. Martorul Cupcic Lidia a declarat că părțile vătămate Mazur Angela și Mazur Petru au fost consultate de către ea la data de 03.07.2012, declarând că au fost maltratate, fiind loviți inclusiv și în cap. Martorul Țîmbuc Ion a declarat că activează în calitate de medic traumatolog în cadrul spitalului raional Rezina, consultă pacienții ca medic traumatolog. Fiindu-i prezentate fișele medicale pe numele lui Mazur Petru și a lui Mazur Angela, a declarat că, este o inscripție din 02.07.2012 făcută de dânsul în fișa medicală pe numele Mazur Angela. A fost o traumă la aproximativ 12.30 și repetat la 29.06.2012 aproximativ la 12.30. Toate acestea le-a indicat din spusele pacientei. Mazur Angela i-a relatat că a pierdut cunoștința, a avut vomă, la moment avea grețuri, amețeli. 16 S-a depistat la examinare: edem a țesuturilor moi, dureri la palpare în regiunea capului, mâinilor și gambelor. A fost stabilit diagnosticul: contuzia țesuturilor moi a capului, contuzie țesuturilor moi a degetelor ambelor mâini și ambelor gambe și comoție cerebrală. Pacienta a fost îndreptată la consultația neurologului pentru confirmarea diagnozei comoției cerebrale și pentru stabilirea tratamentului. Conform fișei medicale pe numele lui Mazur Petru, adresarea a avut loc la 02.07.2012. Din spusele lui Mazur Petru a fost la 29.06.2012 ora 12.30, bătut de o persoană cunoscută lui, cu acuze la dureri în regiunea externală, brațului stâng, femurului drept. La fel, a spus că are dureri de cap, amețeli, grețuri și dureri în regiunea parietală a capului. La examenul clinic s-a depistat edem a țesuturilor moi în regiunea parietală, regiunea sternală a brațului stâng, edem și o echimoză cu dimensiuni 7x4 cm la nivelul femurului drept. A fost stabilită contuzia țesuturilor moi a capului, brațului stâng, și femurului drept, și comoție cerebrală sub semnul întrebării. Pacientul a fost trimis la consultația neurologului, pentru confirmarea diagnozei și stabilirea tratamentului, examenul clinic. Totodată, instanța de apel a indicat că în vederea înlăturării declarațiilor părții vătămate Mazur Petru din cadrul ședinței instanței de apel privind proveniența leziunilor corporale ca rezultat al căderii din căruță, a reținut raportul de expertiză medico-legală nr. 331/D din 20.12.2012 a cet. Mazur Petru, conform căruia la ultimul au fost depistate traumă cranio-cerebrală, comoție cerebrală, edem a țesuturilor moi a regiunii parietală, sternală și brațului stâng, edem și echimoză a femurului drept, care posibil au fost provocate în rezultatul acțiunii cu un corp dur, contodent, /sau,și/ la lovire de el, posibil în termenul și circumstanțele descrise în solicitare, nu duc la o dereglare a sănătății mai mult de 21 de zile, ca fiind determinate nemijlocit de leziuni, se referă la vătămare ușoară. La fel, instanța de apel a mai specificat că relevant în formarea convingerii privind vinovăția inculpaților în săvârșirea infracțiunii pentru care au fost diferiți justiției este și raportul de expertiză medico-legală nr. 330/D din 12.12.2012 a lui Mazur Angela, conform căruia la dânsa au fost depistate traumă cranio-cerebrală, comoție cerebrală, edem a țesuturilor moi a capului, degetelor mâinii și ambelor gambe 1/3 distale, care posibil au fost provocate în rezultatul acțiunii cu un corp dur, contodent, /sau,și/ la lovire de el, posibil în termenul și circumstanțele descrise în solicitare, nu duc la o dereglare a sănătății mai mult de 21 de zile, ca fiind determinate nemijlocit de leziuni, se referă la vătămare ușoară. Instanța de apel a notat că motivarea primei instanțe la emiterea sentinței de achitare în privința lui Trandafir Vadim precum că în afară de declarațiile inițiale a părții vătămate Mazur Angela referitor la acțiunile de tortură din partea lui 17 Trandafir Vadim și ulterior schimbate, alte probe pertinente și concludente nu au fost prezentate, este nefondată și nu poate fi primită de către instanța de apel pentru menținerea soluției instanței de fond. Or, declarațiile inițiale a părții vătămate nu sunt unice, ele coroborându-se și cu celelalte probe administrate în cauză care dovedesc indubitabil vinovăția inculpaților sub aspectul comiterii infracțiunii de tortură. Cu privire la motivele invocate de avocații Mustea Maria și Ceclu Nicolae ce vizează temeinicia și legalitatea sentinței sub aspectul nevinovăției inculpatului Ghenea Igor, instanța de apel a conchis că criticile cu privire la aprecierea probelor invocate de apelanți, în sensul nevinovăției inculpatului Ghenea Igor nu sunt argumentate. În aceeași ordine de idei, instanța de apel a reținut că contrar solicitării avocaților, nu are temei de a da credibilitate declarațiilor martorilor Borovschii Ion și Mîrzenco Mihail de vreme aceștia ce au lucrat împreună cu inculpatul Ghenea Igor în incinta primăriei, respectiv aceste declarații sunt date în scopul evitării răspunderii penale a inculpatului Ghenea Igor. Mai mult ca atât, instanța de apel a notat că declarațiile martorilor Borovschii Ion și Mîrzenco Mihail sunt combătute prin declarațiile martorului Catana Ion în instanța de fond, cât și în cea de apel, care a confirmat faptul că în vara anului 2012, în incinta primăriei a auzit-o strigând pe Mazur Angela. Este sigur că era Mazur Angela deoarece cunoaște glasul acesteia, după cele auzite a crezut că este o bătaie. Faptul că Mazur Angela în vara anului 2012, la indicația lui Ghenea Igor a mers în incinta primăriei este confirmat și de martorii Muntean Elena, Ursachi Eugenia potrivit cărora, au auzit cum Ghenea Igor i-a spus lui Mazur Angela să-1 urmeze în deal la primărie. Argumentele avocaților precum că concluziile expuse în rapoartele de expertiză medico-legală nr. 330/D, 331/D, ambele din 11.11.2012, sunt în contradicție cu rapoartele de examinare medico-legală nr. 66, nr. 65, ambele din 30.06.2012, au fost respinse de instanța de apel or, rapoartele de examinare medico-legală nr.66, nr. 65, ambele din 30.06.2012 în privința părților vătămate Mazur Angela și Mazur Petru, au constituit examinarea primară a părților vătămate Mazur Angela și Mazur Petru cu constatarea vătămărilor corporale pe corpul părților vătămate (f.d. 36,37, vol. I), pe când rapoartele de expertiză medico-legală nr. 331/D și nr. 330/D, ambele din 11.11.2012 în privința părților vătămate Mazur Angela și Mazur Petru, stabilesc gravitatea leziunilor cauzate părților vătămate, caracterul și modul de cauzare a acestora (f.d. 99, 100, vol. I). 18 La fel, instanța de apel a specificat că este lipsit de temei juridic și argumentul avocaților apelanți precum că acțiunea de urmărire penală cu privire la cercetarea la fața locului din 30.06.2012 a avut loc pînă la primirea și înregistrarea cererii părții vătămate Mazur Angela din 02.07.2012, fiind încălcate art. 12, 118, 301 Cod de procedură penală, iar acțiunea procedurală de cercetarea la fața locului din 30.06.2012 este lovită de nulitate, deoarece acțiunea procedurală de cercetarea la fața locului a biroului de serviciu a Șefului de post din s. Mateuți din 30.06.2012 a fost efectuată în baza plângerii părții vătămate Mazur Angela din 30.06.2012 (f.d. 3, vol. I), fiind respectate normele procesul-penale. Astfel, instanța de apel făcând referire la prevederile art. 251 alin. (4) Cod de procedură penală, a reținut că după efectuarea acțiunii procesuale, care în opinia apelanților s-a petrecut cu încălcări, cît și la momentul prezentării materialelor de urmărire penală, atât inculpatul, cât și avocatul acestuia nu s-au considerat afectați într-un drept prevăzut de lege, întrucât nu au invocat careva încălcări de procedură la administrarea probelor, acceptând corectitudinea efectuării urmării penale și administrării probelor pe cauză (f.d. 11-12, 209-210, vol. I), și la moment sunt lipsiți de dreptul de a invoca nulitatea probelor din speță. Cu referire la pedeapsa aplicată inculpaților Ghenea Igor și Trandafir Vadim, instanța de apel ținând cont de prevederile art. 61 alin. (1), (2), 75 Cod penal, luând în considerare, circumstanțele cauzei enunțate, de persoana inculpaților, gradul pericolului social al infracțiunii comise: că infracțiunea imputată inculpaților este gravă, comisă cu intenție, de faptul că inculpații prin acțiunile lor au cauzat leziuni corporale părților vătămate, care au fost supuse unor acțiuni violente și au atentat la viața și sănătatea cetățenilor, care erau lipsiți de posibilitatea de a se apăra, de personalitatea inculpaților care nu au recunoscut vinovăția pentru fapta comisă, ambii fiind caracterizați pozitiv la locul de muncă (f.d.150, 158, vol. I), anterior n- au fost judecați (f.d.148, 156, vol. I), cât și de lipsa circumstanțelor atenuante și agravante, influența pedepsei asupra corectării și reeducării inculpaților, a conchis că scopul pedepsei, poate fi atins prin aplicarea unei pedepse privative de libertate, sub formă de închisoare în cuantumul minim prevăzut de sancțiunea normele incriminate, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții în organele MAI. Totodată, instanța de apel a constatat că în privința inculpaților Ghenea Igor și Trandafir Vadim sunt îndeplinte condițiile cerute de art. 90 Cod penal, urmând ca executarea pedepsei aplicate inculpaților să fie suspendată condiționat. Ce ține de acțiunea civilă intentată de partea vătămată Mazur Angela, instanța de apel a reținut că la acțiunea civilă nu sunt anexate probe pertinente și concludente ce ar certifica cuantumul prejudiciului material cauzat (bonuri și cecuri de plată), iar pentru a stabili exact suma despăgubirilor cuvenite părții civile 19 în partea prejudiciului material produs prin infracțiune, este nevoie de a fi amînată judecarea cauzei, motiv pentru care în partea încasării prejudiciului material, a admis în principiu acțiunea civilă, potrivit art. 387 alin. (3) Cod de procedură penală, partea vătămată având posibilitatea în ordinea procedurii civile să-și probeze cuantumul despăgubirilor materiale solicitate, nefiindu-i încălcate drepturile procedural. În partea prejudiciul moral, instanța de apel a stabilit că sunt fondate pretențiile părții vătămate Mazur Angela, care solicită compensarea prejudiciului moral în mărime de 5000 lei, or în rezultatul actelor de tortură săvârșite de către inculpații Ghenea Igor și Trandafir Vadim, părților vătămate Mazur Angela si Mazur Petru i-a fost aduse atingere vieții, sănătății și libertății, cât și le-au fost provocate suferințe fizice, fiindu-le cauzate leziuni corporale ușoare.

Decizia instanței de apel este atacată cu recursuri ordinare de către: 10.1. Procurorul în Procuratura de Circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin, care indicând temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei instanței de apel din 07 septembrie 2016, cu remiterea cauzei penale la rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată, invocând în motivare că: - instanța de judecată greșit a individualizat pedeapsa numită lui Ghenea Igor și Trandafir Vadim, fără a ține cont de circumstanțele cauzei examinate, astfel decizia recurată este neîntemeiată și nemotivată; - instanța de apel, deși a constatat faptele săvârșite de inculpați, în mod eronat a conchis asupra oportunității aplicării pe caz a prevederilor art. 90 Cod penal, care vor asigura atingerea scopurilor prevăzute de art. 61 Cod penal; - instanța de apel a acționat în derogare de la prevederile art. 409 alin. (2) din Codul de procedură penală, care stipulează că instanța de apel are obligația de a întreprinde măsuri pozitive la judecarea apelului, pentru a repara erorile de fapt și de drept comise de prima instanță, doar atunci când aceste erori au influențat asupra hotărârii în defavoarea inculpatului; - instanța de apel, la stabilirea pedepsei inculpaților Ghenea Igor și Trandafir Vadim nu a ținut cont de categoria infracțiunii săvârșite, precum și rezonanța social - sporită a acesteia; - în prezenta cauză, instanța de apel nu s-a condus de dispoziția art. 75 alin. (1) Cod penal, conform căreia persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în partea specială a prezentului cod și în strictă conformitate cu dispozițiile Părții Generale a prezentului cod; 20 - instanța de apel în mod eronat a raportat circumstanțele prezentei cauze la normele penale și procesual – penale; - instanța nu a constatat prezența cărorva circumstanțe atenuante pe caz, inculpații nu și-au recunoscut vina în săvârșirea infracțiunii incriminate, nu au contribuit în nici un fel la cercetarea și descoperirea infracțiunii, ba mai mult ca atât chiar au tins prin comportamentul său să inducă instanța în eroare, să distorsioneze circumstanțele reale ale faptei săvârșite, cu atât mai mult, pe caz prin comportamentul său, având în vedere consecințele survenite în rezultatul infracțiunii comise, inculpații Ghenea Igor și Trandafir Vadim nu au întreprins nici o măsură sau acțiune în vederea prevenirii urmărilor prejudiciabile ale infracțiunii, nu au intreprins nici o măsură în vederea reparării daunelor cauzate și nici cel puțin nu și-au cerut scuze pentru fapta săvîrșită; - instanța nu a ținut cont de faptul că inculpatul Ghenea Igor s-a sustras de la instanța de judecată, precum și de la examinarea prezentei cauze penale, fapt prin care a dat dovadă de lipsă totală de respect față de normele de justiție, cât și față de instanța de judecată; - aplicând acte de tortură în timpul aflării în exercițiul funcțiilor sale, inculpații, nu numai că au prejudiciat imaginea instituției în care activează, dar și au adus atingere procesului de înfăptuire a justiției; - în hotărârile recente pronunțate împotriva Republicii Moldova în materia încălcării art. 3 „interzicerea torturii” din Convenție, CtEDO a reținut omisiunea autorităților statului de a aplica pedepse corespunzătoare pentru infracțiunile de tortură și exces, calificând-o drept contrară garanțiilor oferite de art. 3 din Convenție; - instanța de apel, diminuând pedeapsa numită inculpaților Ghenea Igor Eugen și Trandafir Vadim la minimul sancțiunii prevăzute de art. 3091 alin. (3) Cod penal, nu a ținut cont de coraportul circumstanțelor atenuante (care lipsesc pe caz) și celor agravante stabilite, precum și de faptul că pedeapsă redusă pînă la minimul prevăzut de sancțiune se consideră echitabilă atunci când s-au constatat un cumul de circumstanțe atenuante din cele enumerate la art. 76 Cod penal; - instanța de apel la numirea pedepsei (care a fost diminuată pînă la limita minimă), a invocat acele circumstanțe, în coraport cu care au diminuat pedeapsa numită lui Ghenea Igor și Trandafir Vadim, ca ulterior, tot în baza acelorași circumstanțe, fără a identifica altele, să aplice prevederile art. 90 Cod penal, la numirea pedepsei, fapt în temeiul căruia, s-a admis dubla valență, la aplicarea aceleeași situații de drept; - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate de către procuror în apel, din ce reiese că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se 21 întemeiază soluția, iar motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, ceea ce echivalează conform prevederilor art. 435 Cod de procedură penală cu nerezolvarea fondului apelului. 10.2. Avocatul Guzun Gheorghe în numele inculpatului Ghenea Igor, indicând temeiul pentru recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei instanței de apel din 07 septembrie 2016, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Ghenea Igor să fie achitat de sub învinuirea imputată, invocând în motivare că: - nu au fost întrunite elementele infracțiunii; - decizia instanței de apel constituie o imitare a poziției prezentate de partea acuzării. Instanța în decizie a reprodus conținutul probelor din contextul rechizitoriului care ar fi fost examinate în ședința de judecată; - în decizia sa, instanța de apel nu a luat în considerare depozițiile date de către părțile vătămate Mazur Angela și Mazur Petru, care au declarat că nu au fost maltratați de către colaboratorul de poliție Ghenea Igor, iar leziunile corporale le- au căpătat în urma căderii a ambilor din căruță, cu vre-o trei zile înainte de a se adresa la procuratura raionului Rezina cu plângerile respective. Tot ce au declarat anterior la urmărirea penală și în instanța de fond a fost incorect; - versiunea înaintată de către părțile vătămate Mazur Angela și Mazur Petru în instanța de apel, precum că nu au fost maltratați de colaboratorii de poliție Ghenea Igor și Trandafir Vadim, iar leziunile corporale le-au primit în rezultatul căderii din căruță, nu au fost verificate de instanță și combătută de acuzatorul dc stat; - ar fi fost necesar de audiat expertul medico-legist pentru elucidarea mecanismului și stabilirea timpului producerii leziunilor corporale pe corpurile părților vătămate Mazur Angela și Mazur Petru, cât și petrecerea altor acțiuni procesuale necesare; - la baza vinovăției inculpatului Ghenea Igor în comiterea infracțiunii imputate, instanța de apel a luat ca probă rapoartele de expertiză medico-legală nr. 30/D și 331/D din 20.12.2012 conform cărora la Mazur Angela și Mazur Petru au fost depistate leziuni corporale. În situația când părțile vătămate Mazur Angela și Mazur Petru au declarat în instanța de apel precum că leziunile corporale le-au căpătat în urma căderii din căruță, iar alte probe directe ce ar confirma vinovăția lui Ghenea Igor în comiterea infracțiunii imputate, rapoartele de expertiză medico legală, în acest caz, nu sunt relevante și nu pot fi considerate ca probă în cauza penală. Rapoartele de expertiză medico-legală sus menționate puteau avea putere probantă în circumstanțele prezente, numai în cazul ridicării de către organul de urmărire penală a probelor materiale (scaunul și bulonul metalic), obiecte la care în 22 cadrul urmăririi penale s-a referit partea vătămată Mazur Angela, precum că cu ele a fost maltratată de către Ghenea Igor și identificate apoi de către expertul medico- legist ca obiecte cu care au fost provocate leziunile corporale părților vătămate; - lipsa acestor probe materiale la locul comiterii infracțiunii și ca rezultat neridicarea lor de către organul de urmărire penală, confirmă faptul că părțile vătămate Mazur Angela și Mazur Petru, la urmărirea penală și în instanța de judecată au depus mărturii vădit false precum că au fost maltratați de către inculpații Ghenea Igor și Trandafir Vadim; - în timpul audierii la 03.09.2012 de către organul de urmărire penală, părtea vătămată Mazur Petru a comunicat că nu a scris plângere și nu a fost maltratată de către inculpații Ghenea Igor și Trandafir Vadim (f.d. 56 - 57); - la baza condamnării lui Ghenea Igor, instanța de apel a pus și depozițiile martorului Catana Ion, care a comunicat că în ziua cu pricina a auzit vocea lui Mazur Angela care răsuna din incinta Primăriei. Pentru a considera aceste depoziții ca probă în prezenta cauza penală, era necesar ca organul de urmărire penală să petreacă acțiuni de urmărire penală ce ar confirma că vocea lui Mazur Angela revenea din incinta Primăriei, însă asemenea acțiuni de procedură penală nu au fost efectuate. Suplimentar la aceasta, înșuși faptul că a auzit vocea lui Mazur Angela nu dovedește faptul că în adresa ei în acel moment inculpatul Ghenea Igor aplica violență; - depozițiile martorului Armaș Tudor, care a declarat în instanța de apel că „după reîntoarcerea de la CPR Rezina soții Mazur au comunicat că au fost maltratați de către inculpații Ghenea Igor și Trandafir Vadim”, nu pot fi considerate ca probă în prezenta cauză penală, deoarece anterior, la organul de urmărire penală cât și în instanța de judecată acest martor a declarat contrariul, menționând că soții Mazur după reîntoarcerea din IP Rezina nu i-au comunicat că au fost maltratați de către inculpații Ghenea Igor și Trandafir Vadim. Totodată acest martor a comunicat, că după revenirea soților Mazur de la IP Rezina, nu a văzut careva leziuni corporale la ei (f.d. 114); - instanța de apel nu a dat o apreciere corectă probelor prezentate de procuror din punct de vedere al concludenței, pertinenței și utilității lor; - în ședințele de judecată n-au fost aduse probe certe, concrete privind săvârșirea de către inculpatul Ghenea Igor a infracțiunii prevăzute de art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal. 10.3. Inculpatul Trandafir Vadim, indicând ca temei de recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct. (8) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei instanței de apel din 07 septembrie 2016, rejudecarea cauzei, cu pronunțarea unei noi 23 hotărâri, prin care Trandafir Vadim să fie achitat de sub învinuirea imputată, invocând în motivare că: - nu au fost întrunite elementele infracțiunii; - decizia instanței de apel constitute o imitare a poziției prezentate de partea acuzării. Instanța în decizie a reprodus conținutul probelor din contextul rechizitoriului care ar fi fost examinate în ședința de judecată; - în decizia sa, instanța de apel nu a luat în considerare depozițiile date de către părțile vătămate Mazur Angela și Mazur Petru, care au declarat că nu au fost maltratați de către colaboratorul de poliție Trandafir Vadim, iar leziunile corporale le-au căpătat în urma căderii a ambilor din căruță, cu vre-o trei zile înainte de a se adresa la procuratura raionului Rezina cu plângerile respective. Tot ce au declarat anterior la urmărirea penală și în instanța de fond a fost incorect; - versiunea înaintată de către părțile vătămate Mazur Angela și Mazur Petru în instanța de apel, precum că nu au fost maltratați de colaboratorii de poliție Ghenea Igor și Trandafir Vadim, iar leziunile corporale le-au primit în rezultatul căderii din căruță, nu au fost verificate de instanță și combătută de partea acuzării; - ar fi fost necesar de audiat expertul medico-legist pentru elucidarea mecanismului și stabilirea timpului producerii leziunilor corporale pe corpurile părților vătămate, Mazur Angela și Mazur Petru, cât și petrecerea altor acțiuni procesuale necesare; - la baza vinovăției inculpatului Trandafir Vadim în comiterea infracțiunii imputate, instanța de apel a luat ca probă rapoartele de expertiză medico-legală nr. 30/D și 331/D din 20.12.2012, conform cărora la Mazur Angela și Mazur Petru au fost depistate leziuni corporale. În situația când părțile vătămate Mazur Angela și Mazur Petru au declarat în instanța de apel precum că leziunile corporale le-au căpătat în urma căderii din căruță, iar alte probe directe ce ar confirma vinovăția lui Trandafir Vadim în comiterea infracțiunii imputate, rapoartele de expertiză medico- legală, în acest caz, nu sunt relevante și nu pot fi considerate ca probă în cauza penală. Rapoartele de expertiză medico-legală sus menționate puteau avea putere probantă în circumstanțele prezente, numai în cazul ridicării de către organul de urmărire penală a probelor materiale (fărașul metalic), obiect la care în cadrul urmăririi penale s-a referit partea vătămată Mazur Angela, precum că cu el a fost maltratată de către Trandafir Vadim și identificat apoi de către expertul medico - legist ca obiecte cu care au fost provocate leziunile corporale părților vătămate; - lipsa acestor probe materiale la locul comiterii infracțiunii și ca rezultat neridicarea lor de către organul de urmărire penală, confirmă faptul că părțile vătămate Mazur Angela și Mazur Petru, la urmărirea penală și în instanța de 24 judecată au depus mărturii vădit false precum că au fost maltratați de către inculpații Ghenea Igor și Trandafir Vadim; - în timpul audierii la 03.09.2012 de către organul de urmărire penală, partea vătămată Mazur Petru a comunicat că nu a scris plângere și nu a fost maltratat de către inculpații Ghenea Igor și Trandafir Vadim (f.d. 56 - 57); - depozițiile martorului Armaș Tudor, care a declarat în instanța de apel că „după reîntoarcerea de la CPR Rezina soții Mazur au comunicat că au fost maltratați de către inculpații Ghenea Igor și Trandafir Vadim”, nu pot fi considerate ca probă în prezenta cauză penală deoarece anterior, la organul de urmărire penală cât și în instanța de judecată acest martor a declarat contrariul, menționând că soții Mazur după reîntoarcerca din IP Rezina nu i-au comunicat că au fost maltratați de către inculpații Ghenea Igor și Trandafir Vadim. Totodată acest martor a comunicat, că după revenirea soților Mazur de la IP Rezina, nu a văzut careva leziuni corporale la ei (f.d. 114); - instanța de apel nu a dat o apreciere corectă probelor prezentate de procuror din punct de vedere al concludenței, pertinenței și utilității lor; - în ședințele de judecată n-au fost aduse probe certe, concrete privind săvârșirea de către inculpatul Trandafir Vadim a infracțiunii prevăzute de art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal.

Cu referire la recursurile ordinare declarate de către avocatul Guzun Gheorghe în numele inculpatului Ghenea Igor și de către inculpatul Trandafir Vadim. Judecând recursurile ordinare în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit constată, că acestea urmează a fi respinse ca inadmisibile din următoarele considerente. Conform art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de recurs, judecând recursul, îl respinge ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate. Potrivit prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. La caz se reține, că potrivit textului recursurilor declarate de recurenți, aceștia invocă temeiul de recurs prevăzut în art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, sub aspectul că „nu au fost întrunite elementele infracțiunii”. 25 Astfel, Colegiul penal lărgit raportând acest temei invocat de recurenți la textul deciziei contestate, relevă că acesta nu se confirmă și că instanța de apel la rejudecarea cauzei, a respectat prevederile art. 412, 413, 414 Cod de procedură penală, și just a constatat în baza probelor verificate și examinate în ședința instanței de apel, descrise și în pct. 9 a prezentei decizii, apreciate obiectiv de instanța de apel, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor, ca fiind dovedită vinovăția inculpaților Ghenea Igor și Trandafir Vadim și că în acțiunile acestora, îndreptate împotriva părților vătămate Mazur Petru și Mazur Angela sunt prezente elementele infracțiunii de tortură prevăzută de art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal (în redacția Legii nr. 139-XVI din 30.06.2005, cu modificările ulterioare operate pfin Legea nr. 277-XVI din 18.12.2008 și prin Legea nr.245 din 02.12.2011), iar temeiul de a pune la îndoială aceste constatări nu se identifică de instanța de recurs ordinar. La fel, Colegiul penal lărgit menționează că din textul recursurilor declarate de către avocatul Guzun Gheorghe în numele inculpatului Ghenea Igor și de către inculpatul Trandafir Vadim se atestă că aceștia invocă cu preponderență critici identice cu privire la constatările instanței de apel în partea vinovăției ambilor inculpați de comitere a infracțiunii prevăzute de art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal, motiv din care instanța de recurs ordinar se va expune asupra acestor aspecte concomitent, cu delimitările de rigoare. Prin urmare, ce ține de criticile recurenților enunțate în pct. 10.2, 10.3 în prezenta decizie, Colegiul penal lărgit stabilește că prin acestea recurenții în esență își manifestă dezacordul cu aprecierea probelor de către instanța de apel, prezentând propria opinie subiectivă privind aprecierea probelor administrate în prezenta cauză penală. În această ordine de idei, Colegiul penal lărgit notează că aceste alegații nu pot fi acceptate ca temeiuri de recurs, or, conform prevederilor art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept esențiale comise de instanțele de fond și de apel. Prin urmare, instanța de recurs ordinar nu consideră necesar de a da o nouă apreciere probelor administrate în speță, ce este de competența exclusivă a primei instanțe și a instanței de apel, iar instanța de recurs ca instanță ierarhic superioară, examinează cauza doar sub aspectul prezenței erorilor de drept comise de prima instanță și cea de apel la judecarea cauzei. Totodată, în privința alegațiile ambilor recurenți, precum că instanța de apel nu a luat în considerare declarațiile date de părțile vătămate Mazur Angela și Mazur Petru în instanța de apel, prin care aceștia au negat că au fost maltratați de 26 inculpații Ghenea Igor și Trandafir Vadim, iar leziunile corporale depistate pe corpurile acestora au apărut în rezultatul căderii din căruță și că această versiune nu a fost verificată de instanța de apel și nici combătută de către procuror, Colegiul penal lărgit atestă că sunt neîntemeiate, or instanța de apel în decizia sa (f.d. 89 - 102, vol. III) s-a expus detaliat și argumentat asupra respingerii acestor declarații, analizând și combatând această versiune prezentată de părțile vătămate în instanța de apel, raportându-le la circumstanțele cauzei, precum și datele rezultate din declarațiile părților vătămate Mazur Angela și Mazur Petru din cadrul urmăririi penale (f.d. 62-64, 164-165, 166 vol. I) și din prima instanță (f.d. 44-45, 46-47, 60- 61 vol. II) prin care aceștia cu certitudine au indicat că anume inculpatul Ghenea Igor la 28.06.2012 în incinta Primăriei satului Mateuți a întreprins acțiuni de tortură în privința părții vătămate Mazur Angela, cu scopul de a obține de la ea mărturisiri și pentru a o pedepsi pentru pretinsa comitere a unor infracțiuni de furt, iar apoi la 29.06.2012 în incinta CPR Rezina inculpatul Ghenea Igor a supus la acțiuni de tortură partea vătămată Mazur Petru, cu scopul de a obține de la acesta mărturisiri privind comiterea de către Mazur Angela a unor infracțiuni de furt, iar inculpatul Trandafir Vadim a supus-o la acțiuni de tortură pe partea vătămată Mazur Angela pentru a obține de la ea mărturisiri pentru comiterea acelorași infracțiuni de furt, iar aceste declarații a părților vătămate au fost coroborate just de instanța de apel și cu restul probelor administrate în prezenta cauză penală, conform cerințelor art. 101 Cod de procedură penală, iar instanța de recurs ordinar nu identifică careva erori în aceste aspecte, constatările instanței de apel fiind veridice și conforme circumstanțelor stabilite obiectiv în cauza penală deferită judecății. În aceeași ordine de idei, cu referire la argumentele recurenților precum că în ședințele de judecată n-au fost administrate probe certe, concrete privind săvârșirea de către inculpații Ghenea Igor și Trandafir Vadim a infracțiunii prevăzute de art. 3091 alin. (2) lit. c) Cod penal, Colegiul penal lărgit conchide că nu pot fi admise, or aceste alegații contravin materialelor cauzei, din moment ce de către instanța de apel în decizie s-a constatat corect și cu certitudine că vinovăția lui Trandafir Vadim și Ghenea Igor se confirmă pe deplin prin declarațiile părților vătămate Mazur Petru și Mazur Angela date în cadrul urmăririi penale (f.d. 62-64, 164-165, 166 vol. I) și în prima instanță (f.d. 44-45, 46-47, 60-61 vol. II), în coroborare cu celelalte probe administrate la cauza penală, și anume cu declarațiile martorilor Catana Ion (f.d. 59, vol. II, f.d. 73, vol. III) și Armaș Tudor (f.d. 58, vol. II, f.d. 74, vol. II), declarații ce au fost consecvente pe parcursul procesului penal, atât în prima instanță cât și în instanța de apel, precum și cu rapoartele de examinare medico legală nr. 65 și 66 din 02.07.2012 în privința lui Mazur Angela și Mazur 27 Petru (f.d. 36, 37, vol. I), rapoartele de expertiză medico-legală nr. 331/D din 20.12.2012, nr. 330/D din 12.12.2012 în privința lui Mazur Petru și Mazur Angela (f.d. 99, 100 vol. I), toate apreciate prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, verificate în ședința instanței de apel după cum rezultă din conținutul procesului verbal al ședinței de judecată (f.d. 60-64, vol. III) și evaluate în descrpitivul deciziei instanței de apel (f.d. 89-102, vol. III). În acest context, Colegiul penal lărgit analizând decizia instanței de apel (f.d. 83-101, vol. III) atestă că instanța de apel s-a expus detaliat și motivat asupra alegațiilor invocate de avocatul Guzun Gheorghe în numele inculpatului Ghenea Igor și de către inculpatul Trandafir Vadim, inclusiv în prezentele recursuri ordinare, iar instanța de recurs ordinar, în virtutea corectitudinii argumentelor din decizia instanței de apel din 07 septembrie 2016, pentru a evita repetări inutile le acceptă și le însușește pe deplin, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale.

Cu referire la recursul ordinar declarat de către procuror. Judecând recursul ordinar în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit constată că acesta urmează a fi admis din următoarele considerente. Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța de recurs este în drept să admită recursul și să dispună rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. Potrivit art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. În vederea soluționării apelului, instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor. Instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel. 28 Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată s-a săvîrșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma cumulului de probe anexate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală. La chestiuni de drept se referă cele ce țin de faptul: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just; dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă normele de drept procesual penal au fost corect aplicate și hotărârea adoptată să conțină răspuns la toate motivele invocate. În același context, Colegiul penal lărgit menționează, că hotărârile pronunțate de instanțele ierarhic inferioare trebuie să fie motivate atît în fapt, cît și în drept, în corespundere cu prevederile legislației în vigoare, pentru a permite instanței ierarhic superioare de a verifica corespunderea hotărârii pronunțate cu legea. Necesită a se avea în vedere că nu numai nemotivarea hotărârii, dar și motivarea insuficientă sau motivarea în termeni generali-vagi, reprezintă motiv de casare. Astfel, Colegiul penal lărgit menționează că procurorul, drept temei pentru declararea recursului a indicat prevederile art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, în sensul că s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. Verificând legalitatea hotărîrii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal lărgit reține că temeiul invocat de procuror în prezentul recurs ordinar și-a găsit confirmarea în cauza dată. În acest sens, Colegiul penal lărgit reține că instanța de apel, corect a constatat că vinovăția inculpatuților Ghenea Igor și Trandafir Vadim în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 3091 alin. (2) lit. c) Cod penal, tortura (în redacția Legii nr. 139-XVI din 30.06.2005, cu modificările ulterioare operate pfin Legea nr. 277-XVI din 18.12.2008 și prin Legea nr.245 din 02.12.2011) a fost dovedită prin cumulul de probe administrat la urmărirea penală, analizat prin prisma art. 101 Cod de procedură penală. Însă, ce ține de constatarea instanței de apel din deciziei sa (f.d. 103, vol. III), în care aceasta menționează că „[…] Referitor la modalitatea de executare, instanța de apel consideră ca fiind întrunite condițiile prevăzute de art. 90 Cod penal, care reglementează condamnarea cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, considerând-o drept una echitabilă, ținând cont de circumstanțele persoanle, în raport cu circumstanțele cauzei, față de regula examinării plurale a 29 criteriilor ce caracterizează individualizarea pedepsei, instanța de apel, consideră că pedeapsa principală, executarea căreia va fi suspendată pe un termen de probă, reprezintă o pedeapsă proporțională atît cu gravitatea efectivă a faptelor comise de inculpați, cît și cu personalitatea inculpaților, aspecte care conduc la ideea că funcția de reeducare a pedepsei va fi realizată […]”, Colegiul penal lărgit atestă că este una formală și pripită, deoarece la adoptarea acestei soluții instanța de apel nu a ținut cont în deplină măsură de cerințele de aplicare a art. 90 Cod penal, precum și de jurisprudența CtEDO în cauzele privind tortura. În această ordine de idei, Colegiul penal lărgit menționează că în cadrul condițiilor suspendării executării pedepsei, persoana inculpatului interesează sub raportul periculozității sale, decurgând, în primul rând, din faptă și din împrejurările în care aceasta a fost săvârșită, iar în al doilea rând, din persoana infractorului, care trebuie studiată pentru a se putea constata dacă acesta se poate corecta fără executarea pedepsei. Mai mult, potrivit prevederilor art. 61 Cod penal, pedeapsa penală este o măsură de constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului și respectiv la rândul său are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvîrșirii de noi infracțiuni atît din partea condamnatului, cît și a altor persoane. Conform prevederilor art. 75 Cod penal, persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea specială a prezentului cod, în strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a prezentului cod. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvîrșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. O pedeapsă mai aspră, din numărul celor alternative prevăzute pentru săvîrșirea infracțiunii, se stabilește numai în cazul în care o pedeapsă mai blîndă, din numărul celor menționate, nu va asigura atingerea scopului pedepsei. Ulterior, după individualizarea pedepsei și stabilirea duratei și cuantumului acesteia, în cazul stabilirii unei pedepse sub formă de închisoare, continuă operațiunea de individualizare, dar sub aspectul de executare a pedepsei deja stabilite, prin numirea tipului de penitenciar și soluționarea chestiunii dacă pedeapsa stabilită inculpatului trebuie să fie executată real ori, sub raportul personalității acestuia de a se corecta și reeduca, poate fi formulată concluzia că scopul pedepsei se poate atinge și prin aplicarea suspendării executării pedepsei în privința vinovatului pe un termen de probațiune stabilit de instanța de judecată. 30 La caz, potrivit materialelor cauzei rezultă că instanța de apel a dispus în temeiul art. 90 Cod penal, suspendarea executării pedepsei închisorii de către inculpații Ghenea Igor și Trandafir Vadim pe un termen de probațiune de 3 ani. În virtutea celor menționate, Colegiul penal lărgit reține că această concluzie nu corespunde totalmente cerințelor din art. 61 Cod penal și jurisprundenței CtEDO, or în rezultatul săvîrșirii de către inculpații Ghenea Igor și Trandafir Vadim a unei infracțiuni grave, din intenție, prevăzute de art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal, au fost cauzate daune drepturilor și intereselor părților vătămate, (fiind încălcat dreptul garantat de art. 3 CEDO) și intereselor publice, iar aplicarea unei pedepse sub formă de închisoare, cu suspendarea condiționată a executării acesteia ar putea omite realizarea scopului preventiv-educativ a legii penale. La fel, se mai menționează că instanța de apel la adoptarea acestei soluții a ignorat jurisprudența CtEDO cu referire la pedeapsă în cauze analogice, cum sunt Hotărârile în cauza Valeriu și Nicolae Roșca vs R. Moldova din 20.10.2009; cauza Pădureț vs R. Moldova din 05.01.2010, în care Republica Moldova a fost condamnată pentru încălcarea art. 3 CEDO „interzicerea torturii”, inclusiv și pentru blîndețea pedepselor stabilite de instanțele naționale pentru infracțiunile de tortură, din care motive urmează a fi casată decizia instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei. Astfel, în această ordine de idei Colegiul penal lărgit indică că art. 7 alin. (8) Cod de procedură penală, stipulează expres că hotărârile definitive ale Curții Europene a Drepturilor Omului sunt obligatorii pentru instanțele de judecată. În acest context, Colegiul penal lărgit mai relevă că conform pct. 7 a Hotărârii Curții Constituționale nr. 10 din 16.04.2010 (MO 58-60/9 din 23.04.2010), în Republica Moldova dreptul intern și cel internațional reprezintă un tot întreg, o structură unitară. Așadar, în categoria actelor normative se includ și normele internaționale la care R. Moldova este parte. Având în vedere că prin interpretarea prevederilor Convenție Europene jurisprudența CEDO face parte din dreptul accesoriu la tratatul internațional (soft law) ea devine parte a dreptului intern.

Prin urmare, Colegiul penal lărgit urmează să respingă ca inadmisibile recursurile ordinare declarate de către avocatul Guzun Gheorghe în numele inculpatului Ghenea Igor și de către inculpatul Trandafir Vadim, și va admite recursul ordinar declarat de procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin, constatând că decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 07 septembrie 2016, urmează a fi casată în partea stabilirii pedepsei, cu trimiterea cauzei pentru rejudecare în aceeași instanță de apel, fiindcă s-a confirmat prezența erorii de drept, prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de 31 procedură penală, și anume că, instanța de apel a aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să se conducă de dispozițiile art. 436 Cod de procedură penală, care prevede procedura de rejudecare și limitele acesteia, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile Legii procesual penale – în limitele competenței sale și asupra motivelor invocate de procuror în recursul ordinar, și să-și argumenteze clar concluziile sale în decizia adoptată, inclusiv în partea individualizării și stabilirii pedepsei precum și a modului de executare a acesteia, ținând cont de motivele casării deciziei atacate, de practica unitară în acest domeniu, precum și de practica relevantă a CtEDO, să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată.

Conducându-se de prevederile art. 434, 435 alin. (1) pct. 1), 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, DECIDE : Respinge ca inadmisibile recursurile ordinare declarate de către inculpatul Trandafir Vadim și de către avocatul Guzun Gheorghe în numele inculpatului Ghenea Igor. Admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin, casează în partea stabilirii pedepsei decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 07 septembrie 2016, în cauza penală privindu-i pe Ghenea Igor XXXX, Trandafir Vadim XXXX cu dispunerea rejudecării cauzei în această parte de către Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată. În rest se mențin prevederile deciziei atacate. Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată. Decizia motivată pronunțată la 16 martie 2017. Președinte Nicolaev Ghenadie Judecători Timofti Vladimir Alerguș Constantin Toma Nadejda Moraru Petru 32