1ra-1540/2016 — art. 201 1 al. 2 lit. b CP

1ra-1540/2016 — art. 201 1 al. 2 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr. 1ra-1540/2016

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

23 noiembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte - Ursache Petru,

Judecători - Timofti Vladimir, Toma Nadejda,

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

avocatul Șevciuc Ana în numele inculpatului Andronic Lilian, prin care solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 14 martie 2016, în

cauza penală privindu-l pe

Andronic Lilian Gheorghe, născut la 21 mai 1978

originar din r-nul Hîncești, s. Drăgușeni și

domiciliat în r-nul Hîncești, s. Ciuciuleni.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Asupra admisibilității în principiu a recursului în cauză, în baza actelor din

dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T :

examinată în procedura simplificată prevăzută de art. 3641 Cod de procedură

penală, Andronic Lilian a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 2011 alin. (2) lit. b) Cod penal (red. – 09.07.2010), fiindu-i

stabilită pedeapsa sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității pe un

termen de 240 ore.

în jurul orelor 22:00-23:00, în s. Ciuciuleni, r-nul Hîncești, la domiciliu, Andronic

Lilian, acționând în mod intenționat în scopul abuzării fizice a membrilor săi de

familie, în baza relațiilor reciproc ostile spontan apărute, intenționat i-a aplicat

multiple lovituri cu o cîrjă metalică peste diferite părți ale corpului lui Moraru Ilie,

cauzându-i conform concluziei raportului de expertiză medico-legală plăgi contuze

pe membrele superioare, fractură completă deschisă cu deplasarea fragmentelor

ulnei stîngi, ce se califică ca vătămări corporale medii, care duc la dereglarea

sănătății mai mult de 21 zile.

1

Prima instanță a calificat acțiunile inculpatului Andronic Lilian în baza art.

2011 alin. (2) lit. b) Cod penal, violența în familie, adică acțiunea intenționată,

manifestată fizic, comisă de un membru a familiei asupra unui alt membru al

familiei, care a provocat suferință fizică și psihică, soldată cu vătămare medie a

integrității corporale.

Hîncești, Clevadî Grigore, solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei potrivit

modului stabilit pentru prima instanță, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care

Andronic Lilian să fie recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art. 2011 alin. (2) lit. b) Cod penal și să-i fie stabilită o pedeapsă sub formă de

închisoare pe un termen de 2 ani și 6 luni, cu executarea pedepsei în penitenciar de

tip semiînchis, invocând că:

- sentința este ilegală sub aspectul blândeței pedepsei aplicate inculpatului

Andronic Lilian, prin aceasta nu va fi restabilită echitatea socială și nu va fi

asigurată corijarea deplină a inculpatului;

- prima instanță just a stabilit circumstanțele cauzei și a constatat ca dovedită

vinovăția lui Andronic Lilian, în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 2011 alin.

(2) lit. b) Cod penal, însă, incorect i-a stabilit pedeapsa sub formă de muncă

neremunerată în folosul comunității, care nu este echitabilă cu fapta săvîrșită,

consecințele cauzate, ce contravine prevederilor art. 61 alin. (2) Cod penal;

- în cazul lui Andronic Lilian, condițiile privind aplicarea pedepsei non-

privative de libertate nu sunt argumentate, avînd în vedere că circumstanțele cauzei

și persoana celui vinovat nu determină concluzia că corectarea lui este posibilă fără

a-i fi numită pedeapsa cu închisoarea, mai mult chiar determină aplicarea unei

pedepse privative de libertate față de ultimul, iar cele indicate de instanță în

motivarea aplicării pedepsei cu muncă neremunerată în folosul comunității nu

corespunde realității;

- la aplicarea unei pedepse cu muncă neremunerată în folosul comunității

inculpatului, Andronic Lilian, nu este proporțională faptei comise;

- la aplicarea pedepsei, urmează a fi luată în considerare și atitudinea

inculpatului vizavi de infracțiunea săvârșită, manifestată prin faptul că nu a

conștientizat fapta social periculoasă comisă, iar recunoașterea vinei a fost pur

formală și declarativă, avînd loc doar în instanța de judecată. Astfel, aceste

circumstanțe denotă necesitatea aplicării pedepsei închisorii în privința inculpatului

Andronic Lilian.

2016, a fost admis apelul declarat, casată parțial sentința în partea stabilirii

pedepsei și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima

instanță, prin care Andronic Lilian a fost recunoscut vinovat în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 2011 alin. (2) lit. b) Cod penal, prin aplicarea

2

articolului 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, i s-a stabilit pedeapsa sub formă

de 1 an închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. În rest,

sentința a fost menținută.

drept se află în concordanță deplină cu materialele cauzei și corect a fost statuată

de către prima instanță. În plus, prima instanță a dat o apreciere corectă probelor și

circumstanțelor cauzei penale, examinând probele administrate din punct de vedere

a utilității și veridicității lor, sub toate aspectele, complet și în mod obiectiv,

călăuzindu-se de lege, încadrând just acțiunile inculpatului Andronic Lilian, în

baza dispozițiilor art. 2011 alin. (2) lit. b) Cod penal.

La fel, instanța de apel a cochis că considerentele primei instanțe sunt

motivate și argumentate din punct de vedere al temeiniciei și legalității, sub

aspectul că vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii imputate este dovedită

în cadrul procesului penal, astfel fapta acestuia reținută prin sentință întrunește

elementele infracțiunii imputate.

Totodată, instanța de apel a indicat că conform părții descriptive a sentinței,

instanța de fond s-a bazat la individualizarea pedepsei pe faptul că acțiunile

infracționale ale inculpatului nu s-au soldat cu urmări grave, iar partea vătămată nu

a insistat la aplicarea unei pedepse aspre în privința inculpatului. De asemenea, în

motivarea sentinței instanța de judecată a indicat că inculpatul la locul de trai se

caracterizează negativ. Careva circumstanțe agravante nu au fost stabilite conform

art. 77 Cod penal, iar în calitate de circumstanțe antenuante au fost reținute:

contribuția activă la descoperirea infracțiunii prin recunoașterea vinovăției pe

deplin, căința sinceră.

Cu referire la circumstanțele atenuante reținute de prima instanță, instanța de

apel a apreciat ca incorectă stabilirea de către instanța de fond a circumstanței

atenuante contribuția activă la descoperirea infracțiunii prin recunoașterea

vinovăției pe deplin, or, după cum rezultă din materialele dosarului, deși la faza

urmăririi penale, inculpatul, Andronic Lilian, și-a recunoscut vina, acesta a refuzat

să facă declarații. Astfel, încît, prima instanță nu a motivat prin ce inculpatul a

contribuit activ la descoperirea infracțiunii, dat fiind faptul că în virtutea

prevederilor art. 103 alin. (2) Cod de procedură penală, recunoașterea vinovăției de

către persoana bănuită sau învinuită de săvîrșirea infracțiunii poate fi pusă la baza

învinuirii doar în măsura în care este confirmată de fapte și circumstanțe ce rezultă

din ansamblul probelor existente în cauză.

Mai mult, în ceea ce privește recunoașterea vinovăției de către inculpat,

instanța de apel a reținut că recunoașterea vinovăției care atrage incidența

procedurii simplificate în temeiul art. 3641 Cod de procedură penală, nu poate fi

valorificată ca o circumstanță atenuantă prevăzută de art. 76 alin. (1) lit. f) Cod

3

penal, deoarece ar însemna că, aceleași situații de drept să i se acorde o dublă

valență juridică.

Instanța de apel a mai remarcat că din materialele dosarului rezultă că

inculpatul, Andronic Lilian, anterior a fost tras la răspundere penală, în privința

acestuia fiind aplicată o pedeapsă privativă de libertate (f.d.45-49).

Instanța de apel a mai menționat că în ședința de judecată, partea vătămată,

Moraru Ilie, a declarat că după intentarea prezentului dosar penal, inculpatul,

Andronic Lilian, continua să consume băuturi alcoolice, să aplice forța fizică față

de acesta și să tulbure liniștea din domiciliul acestora.

Astfel, instanța de apel a conchis că în pofida circumstanțelor expuse supra,

prima instanță prin sentință a aplicat în privința inculpatului Andronic Lilian, cea

mai blîndă pedeapsă prevăzută de normele incriminate acestuia - munca

neremunerată în folosul comunității.

În acest sens, instanța de apel a notat că instanța de fond la aplicarea

pedepsei nu a ținut cont de prevederile art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală,

neefectuând reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în

cazul pedepsei cu muncă neremunerată în folosul comunității, astfel, încît pedeapsa

aplicată nu se încadrează în noile limite stabilite prin reducerea cu o treime din

maximul și din minimul prevăzut de sancțiunea art. 2011 alin. (2) lit. b) Cod penal.

În contextul celor expuse, instanța de apel a atestat că scopul legii penale în

speța dată poate fi atins doar prin aplicarea unei pedepse privative de libertate, care

ar atinge scopul de reeducare a inculpatului, dar și prevenirea săvîrșirii de noi

infracțiuni atît din partea acestuia, cît și a altor persoane.

La aplicarea pedepsei, instanța de apel a reținut conform prevederilor art. 76

Cod penal, în calitate de circumstanță atenuantă la stabilirea pedepsei căința

sinceră a inculpatului. Conform prevederilor art. 77 Cod penal, circumstanțe

agravante n-a stabilit. Circumstanțe excepționale potrivit prevederilor art. 79 Cod

penal sau de liberare de răspundere penală în baza art. 55 Cod penal, instanța de

apel la fel nu a stabilit.

La fel, instanța de apel la individualizarea și stabilirea categoriei și

termenului pedepsei în privința lui Andronic Lilian a ținut cont de gravitatea

infracțiunii săvîrșite - inculpatul a comis o infracțiune care face parte din categoria

infracțiunilor mai puțin grave ceea ce rezultă din interpretarea sistemică a

prevederilor art. 2011 alin. (2) lit. b) Cod penal și art. 16 Cod penal, de motivul

acesteia, de persoana celui vinovat, care anterior a fost condamnat, este caracterizat

negativ în societate, de faptul că anterior i-a fost aplicată pedeapsă privativă de

libertate, dar inculpatul a continuat să încalce legea penală, mai mult decît atît

acesta și după săvîrșirea prezentei fapte infracționale a continuat să aplice violența

asupra părții vătămate.

4

Luând în considerare prevederile art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală,

instanța de apel a conchis de a-i stabili lui Andronic Lilian, recunoscut vinovat de

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2011 alin.(2) lit.b) Cod penal, pedeapsa în

formă de 1 an închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis,

pedeapsă care va realiza scopul pedepsei penale și va constitui un raport echitabil

dintre fapta comisă, prejudiciile cauzate, precum și poziția, și necesitatea de

protecție a victimelor violenței în familie.

Șevciuc Ana în numele inculpatului Andronic Lilian, fără a indica nici un temei de

recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, solicită casarea

deciziei instanței de apel cu menținerea sentinței primei instanțe, invocând în

motivare că:

- prima instanță a examinat cauza complet, obiectiv, sub toate aspectele, a

luat în considerație faptul că inculpatul este învinuit de comiterea unei infracțiuni

mai puțin grave, anterior nu a fost judecat, are la întreținere 2 copii minori, a

recunoscut vina integral, se căiește sincer, circumstanțe ce au determinat prima

instanță să-i aplice o pedeapsă non-privativă de libertate;

- apelul declarat de procuror a fost greșit admis, or prima instanță a luat în

calcul toate circumstanțele cauzei la stabilirea pedepsei penale;

- prin admiterea apelului, instanța de apel a contribuit intenționat la lipsirea

celor doi copii minori de tată, ori prezența tatălui în creșterea și educarea copiilor

este majoră.

(1) pct. 11) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul, care a pledat

pentru inadmisibilitatea recursului, ca fiind vădit neîntemeiat, din considerentul că

instanța de apel, rejudecând cauza, și-a argumentat suficient soluția în sensul

pedepsei penale stabilite făptuitorului, a ținut cont în deplină măsură de principiile

generale de aplicare a pedepsei, precum și de criteriile generale de individualizare

a pedepsei, de gravitatea infracțiunii săvărșite, de motivul acesteia, de persoana

celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea,

influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de

condițiile de viață ale familiei acestuia, în final stabilindu-i o pedeapsă echitabilă.

raport cu materialele cauzei, ținând seama de opinia procurorului expusă în

referință, Colegiul penal conchide că acesta este inadmisibil, fiind vădit

neîntemeiat, din următoarele considerente.

În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de

procedură penală și a declarat recurs ordinar în termen.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța

de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

5

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept

să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat

este vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427

Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de

recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile

instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

La caz se reține, că deși recurentul nu invocă nici un temei de recurs, din

conținutul cererii de recurs rezultă că acesta critică decizia instanței de apel sub

aspectul individualizării pedepsei aplicate inculpatului, critici ce cad sub incidența

temeiului prevăzut în art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub acest aspect, Colegiul penal reține

că motivele recurentului nu s-au confirmat în urma cercetării materialelor cauzei.

Astfel, ținînd cont de alegațiile recurentului descrise în pct. 6 a prezentei

decizii, Colegiul penal constată că acestea sunt neîntemeiate și constituie opinia

subiectivă a recurentului ce nu poate fi acceptată, or din conținutul deciziei

instanței de apel (f.d. 137-141), rezultă cert că instanța de apel corect a admis

apelul declarat de procuror și a casat parțial sentința în partea stabilirii pedepsei,

aplicându-i lui Andronic Lilian o pedeapsă echitabilă, motivându-și argumentat

soluția sa, totodată ținând cont de prevederile art. 7, 61, 75, 76, 77 Cod penal,

luând în considerare circumstanțele cauzei și personalitatea inculpatului, de faptul

că inculpatul Andronic Lilian a fost anterior condamnat, dar a continuat să încalce

legea penală, este caracterizat negativ în societate, de gravitatatea infracțiunii

săvîrșite – că este una mai puțin gravă, de motivul acesteia, de influența pedepsei

asupra corectării inculpatului, de comportamentul inculpatului de pînă la comiterea

infracțiunilor și de faptul că după săvîrșirea acesteia a continuat să aplice violența

asupra părții vătămate, s-a căit sincer de cele comise, dar și de lipsa

circumstanțelor agravante, ca urmare instanța de apel i-a stabilit inculpatului

Andronic Lilian o pedeapsă redusă în măsură echitabilă conform cerințelor art.

3641 alin. (8) Cod de procedură penală, sub formă de 1 an închisoare cu executare

în penitenciar de tip semiînchis, pedeapsă ce în opinia instanței de recurs va duce la

realizarea scopului preventiv-educativ a pedepsei penale, prevăzut în art. 61 alin.

(2) Cod penal, restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și

prevenirea săvîrșirii de noi infracțiuni atît din partea condamnatului, cît și a altor

persoane.

Astfel, Colegiul penal conchide că argumentele instanței de apel expuse în

decizia sa (f.d. 137-141) în privința aplicării pedepsei inculpatului Andronic Lilian,

în virtutea corectitudinii lor și pentru a evita repetări inutile, sunt acceptate și

6

însușite de instanța de recurs ordinar, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența

CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din

16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze

deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru

fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate

acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea

motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat

chestiunile esențiale supuse atenției sale.

invocate de recurent ce ar fi afectat hotărârea atacată sub aspectul contestat,

deoarece soluția adoptată de către instanța de apel este legală și întemeiată, iar

recursul ordinar declarat este inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat.

penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Șevciuc Ana

în numele inculpatului Andronic Lilian, împotriva deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 14 martie 2016, în cauza penală privindu-l pe

Andronic Lilian Gheorghe, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 21 decembrie 2016.

Președinte Ursache Petru

Judecători Timofti Vladimir

Toma Nadejda

7