1ra-1617/2016 — art. 327 al. 2 lit. b CP

1ra-1617/2016 — art. 327 al. 2 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr. 1ra-1617/2016

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

09 noiembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Ion Guzun,

Judecători –Oleg Sternioală și Nicolae Craiu,

examinînd admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare, declarate de

avocatul Valeriu Isiumbeli în numele inculpatului Anastasov Gheorghi și de ultimul, prin

care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 23

decembrie 2015, în cauza penală în privința lui

Anastasov Gheorghi Vasilii, născut la 23.04.1951, originar și

domiciliat în s. Bugeac, str. Iubileinaia 2, raionul Comrat.

Termenul examinării cauzei:

Instanța de fond de la 20.06.2011 pînă la 21.12.2011;

Instanța de apel de la 07.02.2012 pînă la 29.05.2013;

Instanța de recurs de la 06.11.2013 pînă la 01.04.2014;

Instanța de apel de la 12.05.2015 pînă la 26.02.2015;

Instanța de recurs de la 20.05.2015 pînă la 30.06.2015;

Instanța de apel de la 24.07.2015 pînă la 23.12.2015;

Instanța de recurs de la 25.07.2016 pînă la 09.11.2016.

Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală a fost

legal executată.

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție asupra recursurilor ordinare în cauză

în baza actelor din dosar,

C O N S T A T Ă :

privința lui Anastasov Gheorghi pe art. 184 alin. (2) Cod penal (red. 1961) a fost

încetat, în legătură cu prescripția tragerii la răspundere penală.

De la inculpatul Anastasov Gheorghi s-a încasat în beneficiul Primăriei s. Bugeac

prejudiciul material de 86.988 lei.

că, deținînd funcția de primar al s. Bugeac, r-nul Comrat, fiind o persoană cu funcție

de demnitate publică, în temeiul pct. 16) art. 38 al Legii nr. 186-XIV din 06 noiembrie

1998 „Cu privire la administrația publică locală” fiind obligat să administreze bunurile

care aparțin satului, contrar prevederilor art. 10, 12 Cod Funciar, conform căror

atribuirea și înstrăinarea terenurilor se referă la competența excepțională a consiliilor

locale și se efectuează prin adoptarea deciziilor, urmărind scopul înregistrării și trecerii

în proprietatea sa a terenului, la atribuirea căruia el nu avea careva drepturi, la 17

noiembrie 2000 a înregistrat pe numele său actul (titlul) care confirmă dreptul de

proprietate asupra terenului agricol de 3,1296 ha., nr. cadastral 9614109026, preț

normativ de 86.988 lei. Drept temei pentru eliberarea titlului, necătînd la lipsa deciziei

Consiliului local care ar fi oferit dreptul la primirea terenului echivalent, de către

Anastasov Gh. a fost indicată Dispoziția primarului s. Bugeac nr. 10-3/16 din 06

noiembrie 2000, dispoziție care în realitate nu există.

Ulterior, la 13 septembrie 2007, dreptul de proprietate asupra terenului sus

menționat a fost înregistrat pe numele inculpatului și soției acestuia Anastasova E. la

Î.S. „Cadastru”, filiala „Comrat”. Temei pentru înregistrarea dreptului de proprietate a

servit actul (titlul) prezentat de Anastasov G.. Prin acțiunile sale inculpatul a cauzat

1

intereselor publice ale Primăriei s. Bugeac, r-nul Comrat, un prejudiciu material

considerabil în sumă de 86 988 lei, ceea ce constituie 4 349,4 unități convenționale.

Instanța a reținut că, deși inculpatul nu a recunoscut vina în comiterea infracțiunii

imputate, aceasta este dovedită prin probele administrate.

Instanța a încadrat acțiunile inculpatului în baza art. 184 alin. (2) Cod penal (red.

1961), ca abuz de putere, adică folosirea intenționată de către o persoană cu înaltă

funcție de răspundere a atribuțiilor sale contrar obligațiilor de serviciu, dacă ea a

cauzat daune considerabile intereselor publice.

sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care inculpatul să fie

condamnat în baza art. 327 alin. (2) lit. b), 90 Cod penal, la 5 ani închisoare, cu

privarea de dreptul de a ocupa funcții de răspundere în organele publice de stat pe un

termen de 3 ani, cu aplicarea art. 90 Cod penal, suspendarea condiționată a executării

pedepsei, pe un termen de probațiune de 5 ani.

Apelantul a specificat că, daunele materiale aduse autorității publice locale au

avut loc în septembrie 2007, atunci cînd a fost perfectat dreptul de proprietate asupra

terenului de 3 1296 ha.

3.1 Avocatul Covalenco S. și inculpatul, au declarat apeluri solicitînd casarea

sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărîri, prin care ultimul să fie

achitat, deoarece în acțiunile acestuia lipsesc elementele infracțiunii.

Apelanții au invocat că declarațiile inculpatului și martorilor, dar și probele scrise

combat învinuirea înaintată ultimului.

apelurile au fost admise, casată sentința, rejudecată cauza și pronunțată o nouă

hotărîre.

Anastasov Gheorghi a fost achitat de sub învinuirea comiterii infracțiunii

prevăzute de art. 327 alin. (2) lit. b) Cod penal, deoarece în acțiunile lui lipsesc

elementele infracțiunii.

4.1. Pentru a-și motiva soluția, instanța de apel a conchis că, în speță în acțiunile

inculpatului lipsesc elementele infracțiunii incriminate, din care considerent Anastasov

Gh. urmează a fi achitat.

Instanța de apel a menționat că, instanța de fond a dat o apreciere eronată probelor

administrate în cauză, greșit concluzionînd despre vinovăția inculpatului, iar probele

prezentate de partea acuzării nu confirmă vinovăția acestuia în comiterea infracțiunii

incriminate atît în baza acțiunilor ce au avut loc în anul 2000 cît și în baza acțiunilor ce

au avut loc în anul 2007.

Instanța de apel analizînd declarațiile martorilor Scurtul Sv., Topal T., Muntean

P., Nezalzov P. a concluzionat că, vina inculpatului în comiterea infracțiunii

incriminate nu a fost confirmată, deoarece nici un martor nu a declarat că Anastasov

Gh. și-ar fi perfectat Titlul pe numele său și că acesta ar fi indicat în Titlu ca temei de

eliberare a acestuia decizia primarului, și care ulterior a cunoscut despre faptul că, prin

hotărîrea Judecătoriei Comrat a fost anulată decizia Consiliului Primăriei s. Bugeac, r-

nul Comrat din 01.06.2000.

Totodată, instanța de apel a menționat că, faptul existenței deciziei Consiliului

local al s. Budjac din 01 iunie 2000 privind repartizarea cotei de teren echivalent nu

numai în baza listei generale, aprobată de către Comisia Funciară, dar și primarilor și

conducătorilor întreprinderilor aflați pe teritoriul satului se confirmă prin copia

procesului verbal nr. 5 din 01.06.2000 al ședinței Consiliului Primăriei com. Budjac,

2

astfel, prin decizia dată este combătută integral învinuirea înaintată lui Anastasov Gh.

precum că, Titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren pe numele lui a fost

perfectat și eliberat la 17 septembrie 2000, necătîd la lipsa deciziei consiliului sătesc.

La fel, instanța de apel a reținut că, nu a fost confirmată nici învinuirea

incriminată referitor la faptul că inculpatul cunoscînd despre hotărîrea Judecătoriei

Comrat nr. 2 - 176/02 din 06.07.2002 prin care Decizia Consiliului local al s. Budjac

din 01 iunie 2000, a fost anulată, a înregistrat la ÎS “Cadastru” în anul 2007, dreptul de

proprietate asupra terenului în cauză, argumentînd că de către acuzatorul de stat în

acest sens nu au fost prezentate careva probe care cu certitudine ar dovedi că inculpatul

cunoștea despre această hotărîre judecătorească.

Cît privește învinuirea adusă lui Anastasov Gh. referitor la faptul că prin acțiunile

întreprinse în anul 2007 și anume înregistrarea de către ultimul în Registrul Bunurilor

Imobile a dreptului de proprietate asupra terenului în cauză pe numele său și a soției

sale, prin ce a comis infracțiunea de abuz în serviciu, Colegiul penal a conchis că

aceasta nu a fost confirmată. În argumentarea acestei concluzii instanța de apel a

reținut următoarele: întrucît nu a fost dovedită prima parte a învinuirii și anume,

primirea ilegală a cotei de teren echivalent în lipsa Deciziei Consiliului local, precum

și nu este demonstrat faptul că Anastasov Gh. cunoștea despre existența hotărîrii

Judecătoriei Comrat, prin care a fost anulată decizia Consiliului Local din 01 iunie

2000, atunci nu este temei de a considera că acțiunile lui Anastasov Gh. din 13

septembrie 2007, privind înregistrarea dreptului de proprietate în baza acestui Titlu,

sunt ilegale. Totodată, instanța a menționat că Anastasov Gh. din anul 2003 nu deține

funcția de primar, adică nu este persoană cu funcție de răspundere, iar acțiunile lui din

2007 privind înregistrarea dreptului de proprietate asupra terenului dat, nu pot fi

recunoscute ca abuz în serviciu, adică lipsește subiectul infracțiunii, imputate lui

Anastasov Gh.

ordinar, prin care a solicitat casarea acestei decizii și dispunerea rejudecării cauzei de

către instanța de apel, în alt complet de judecată.

Recurentul a invocat că, instanța de apel nu a verificat probele prezentate pe

cauză.

aprilie 2014, recursul a fost admis, casată decizia contestată și dispusă rejudecarea

cauzei în Curtea de Apel Cahul.

6.1. Instanța de recurs a indicat că, partea motivată a deciziei instanței de apel

contravine dispozitivului acesteia.

Instanța de apel n-a examinat cauza sub toate aspectele, complet și obiectiv,

adoptînd o soluție pripită de achitare a inculpatului. Totodată, superficial și unilateral a

cercetat unele probe, fără a se pronunța asupra tuturor motivelor invocate în apelul

declarat de procuror.

Faptul că la momentul înregistrării terenului Anastasov Gh. nu era persoană cu

funcție de demnitate publică, nu poate fi interpretat că acesta nu este subiect al

infracțiunii prevăzute de art. 327 Cod penal. Abuzul de putere sau abuzul de serviciu

este o infracțiune de rezultat, astfel că fapta comisă de Anastasov Gh. s-a finalizat o

dată cu înregistrarea dreptului de proprietate asupra terenului, Anastasov Gh. devenind

deținătorul dreptului de posesiune, folosință și dispoziție asupra acestui teren. La fel,

este pripită concluzia instanței de apel referitor la faptul că, inculpatul nu cunoștea

despre existența hotărîrii Judecătoriei Comrat nr. 2-176/02 din 06 iulie 2002, prin care

3

s-a dispus anularea deciziei Consiliului local al Primăriei Bugeac din 01 iunie 2000,

deoarece potrivit textului hotărîrii, primarul Anastasov Gh. nu numai că, a fost prezent

la examinarea cauzei date, dar a și recunoscut acțiunea înaintată invocînd că „Consiliul

local la emiterea deciziei din 01 iunie 2000 a încălcat legea”.

2015, apelurile inculpatului și avocatului Covalenco S. au fost respinse ca fiind

nefondate.

Apelul procurorului a fost admis, casată sentința, rejudecată cauza și pronunțată o

nouă hotărîre, după cum urmează:

Anasatasov Gheorghi a fost condamnat în baza art. 327 alin. (2) lit. b) Cod penal,

la 4 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de răspundere în organele

publice de stat pe un termen de 3 ani, cu aplicarea art. 90 Cod penal, pedeapsa fiindu-i

suspendată condiționat pe un termen de probațiune de 2 ani.

În rest, sentința a fost menținută.

7.1. Instanța de apel a reținut că, prima instanță incorect a constatat

circumstanțele cauzei și neîntemeiat a ajuns la concluzia de încetare a procesului penal

în privința inculpatului, fără a aprecia în mod corespunzător probele și circumstanțele

cauzei.

Culpa lui Anastasov Gh. în comiterea abuzului de serviciu este dovedită în

întregime prin cumulul probelor administrate și verificate în cauză.

Dreptul de posesie și folosință asupra terenului, inculpatul l-a obținut în anul 2000

(data eliberării Titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren nr.

9614109026), adică, în perioada cînd deținea funcția de primar al s. Bugeac, r-nul

Comrat. Astfel, ultimul fiind deținătorul acestor drepturi și-a permis ulterior în anul

2007 să înregistreze dreptul de proprietate în Registrul Bunurilor Imobile al ÎS

„Cadastru”.

Faptul că, la momentul înregistrării terenului, Anastasov Gh. nu mai era persoană

cu funcție de demnitate publică, nu poate fi interpretat că el nu este subiect al

infracțiunii prevăzute de art. 327 Cod penal.

Probele administrate confirmă faptul comiterii de către inculpat a infracțiunii

prevăzute de art. 327 alin. (2) lit. b) Cod penal - abuzul de serviciu, adică folosirea

intenționată de către o persoană publică a situației de serviciu în interes material, ce a

cauzat daune în proporții considerabile intereselor publice, săvîrșită de o persoană cu

funcție de demnitate publică.

De asemenea, s-a constatat că, terenul ilegal atribuit inculpatului și ulterior

înstrăinat fiicei acestuia, aparținea autorității publice locale, și reieșind din datele

contractului de donație din 30.07.2008, terenul cu nr. cadastral 9614109026, cu

suprafața de 3 1296 ha, era evaluat în mărime de 86.988 lei, acesta fiind prejudiciul

material necesar de restituit în beneficiul primăriei s. Bugeac.

La stabilirea pedepsei, instanța a indicat că, ține cont de gravitatea infracțiunii

săvîrșite de inculpat, că el a comis o infracțiune intenționată, consumată, care este una

gravă, de motivele comiterii infracțiunii, de personalitatea inculpatului, că se

caracterizează pozitiv, nu are antecedente penale, concluzionînd că circumstanțele

respective permit stabilirea unei pedepse sub formă de închisoare, cu aplicarea art. 90

alin. (1) Cod penal.

casarea hotărârii menționate și dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel,

în alt complet de judecată.

4

Recurentul a invocat că, la stabilirea pedepsei instanța de apel eronat i-a

suspendat condiționat executarea pedepsei aplicate inculpatului Anastasov Gh.

Instanța a lăsat fără apreciere faptul că, anterior Anastasov Gh. a fost condamnat

prin decizia Curții de Apel Comrat din 25.06.2007 în baza art. 327 alin. (2) lit. a), b),

328 alin. (3) lit. a), 332 alin. (2) lit. a), 39, 43 Cod penal (1961) la 8 ani închisoare cu

privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pe un termen de 3 ani, cu suspendarea

condiționată a executării pedepsei pe un termen de 3 ani, pentru acțiunile ilicite comise

tot în funcție de primar al s. Bugeac în perioada 09.01.2002 - 01.04.2003, scopul fiind

acapararea de terenuri și bunuri materiale ale administrației publice locale.

Argumentul instanței de apel că Anastasov Gh. este caracterizat pozitiv, necatînd

la condamnarea anterioară, este unul neîntemeiat.

Mai mult, infracțiunea de abuz în serviciu cu cauzarea de daunelor considerabile,

a început la 17.11.2000 și s-a consumat la 13.09.2007, adică în perioada termenului de

probă stabilit prin decizia Curții de Apel Comrat din 25.06.2007.

În cazul dat sunt relevante prevederile art. 90 alin. (10) Cod penal - în cazul în

care cel condamnat cu suspendarea condițională a executării pedepsei săvîrșește în

termenul de probă o nouă infracțiune intenționată, instanța de judecată îi stabilește o

pedeapsă în condițiile art. 85 Cod penal.

Pedeapsa definitivă pentru inculpat trebuia să fie stabilită cu aplicarea art. 85 Cod

penal, pentru cumul de sentințe, de a adaugă în întregime sau parțial, la pedeapsa

aplicată prin decizia Curții de Apel Cahul din 26.02.2015, partea neexecutată a

pedepsei stabilite prin decizia Curții de Apel Comrat din 25.06.2007.

Astfel, s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale menționate

mai sus.

De asemenea, circumstanțele invocate de instanță nu sînt de natură să ducă la

concluzia că fapta inculpatului este lipsită de importanță și de scăderea pericolului

social al faptei comise, mai ales că atitudinea inculpatului de nerecunoaștere a faptei,

depunerea apelului la sentință cu solicitarea de achitare - exclude posibilitatea

evidențierii căinței sincere a acestuia ca circumstanță atenuantă, nu este de natură

rațională a aplica prevederile art. 90 Cod penal, în condițiile în care există probe certe

că inculpatul a comis infracțiune de abuz în serviciu, cu cauzarea de pagube

considerabile intereselor publice în mărime de 86.988 lei.

Vîrsta pensionară, caracteristica pozitivă și lipsa antecedentelor penale nu pot fi

apreciate ca circumstanțe atenuante sau circumstanțe raționale pentru aplicarea art. 90

Cod penal.

Anastasov Gh. a comis fapte infracționale și anterior, și anume o infracțiune care

s-a consumat în termenul de probă stabilit de instanța de judecată.

Asupra acestor circumstanțe și argumente ale acuzării menționate în apelul și în

cadrul ședinței instanței de apel, ultima nu s-a expus.

Instanța de apel, la stabilirea pedepsei pentru infracțiunea prevăzută în art. 327

alin. (2) lit. b) Cod penal, a considerat printr-o propoziție, eficientă suspendarea

condiționată a executării pedepsei cu termen de probă, fiind o soluție eronată și poate

aduce consecințe negative în practica judecării cauzelor penale și individualizării

pedepsei penale.

Circumstanțele la care a făcut trimitere instanța de apel la stabilirea pedepsei, sînt

împrejurări obișnuite care predomină și caracterizează majoritatea cetățenilor și deci

nu se încadrează în raționale, deoarece nu corespund cerințelor de apreciere descrise în

alin. (1) art. 90 Cod penal.

5

Prin urmare, se exclude posibilitatea aplicării față de Anastasov Gh. a

prevederilor art. 90 Cod penal.

Prin încheierea Judecătoriei Comrat din 06.06.2011, a fost aplicat sechestrul

asupra bunurilor imobile, terenuri ale lui Anastasov G., cu nr. 9614112.230, cu

suprafața de 0,1248 ha, nr. 9614110.012, cu suprafața de 0.7574 ha și nr. 9601501.021,

cu suprafața de 1.5021 ha, ca o măsură pentru a asigura repararea prejudiciului cauzat

de infracțiune, acțiunea civilă sau eventuala confiscare a bunurilor ori a contravalorii

bunurilor utilizate la săvîrșirea infracțiunii ori rezultate din infracțiune.

Instanța de apel nu s-a expus asupra ridicării sau nu a sechestrului asupra acestor

bunuri imobile.

Potrivit rechizitoriului din 20.06.2011 și Actului nr. 1PS/5, cheltuieli judiciare

constituie 133,20 lei, însă instanța de apel nu s-a pronunțat asupra acestora.

De asemenea, instanța de apel a menționat în dispozitivul deciziei că ,,În rest

sentința Judecătoriei Comrat din 21 decembrie 2011, se menține”, nefiind clar care

sentință - cea în varianta rusă sau cea în varianta în limba de stat, cu mențiuni

contradictorii privind soarta corpurilor delicte.

În drept, recurentu și-a întemeiat recursul pe art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de

procedură penală.

8.1 Împotriva hotărîrii a declarat recurs ordinar și inculpatul Anastasov Gheorghi,

în care a solicitat casarea hotărîrilor adoptate și dispunerea achitării lui.

Recurentul a relevat că, instanța de apel nu a cercetat probele pe cauză, nu a

argumentat concluzia despre vinovăția lui. Martorii au confirmat că a existat decizia

Consiliului sătesc Bugeac cu nr. 5 din 01.06.2000, despre repartizarea terenurilor

persoanelor din conducerea satului. Martorii Scurtul, Topala și Munteanu au confirmat

că la momentul perfectării titlurilor, inclusiv pe numele lui, a existat decizia

Consiliului, dar nu s-a știut că aceasta a fost anulată de către instanța de judecată.

Instanța de apel nu a indicat care anume acțiuni infracționale au fost săvîrșite în

anul 2000, s-a stabilit doar că el a semnat titlul, ci nu l-a confecționat, iar temei pentru

emiterea titlului a fost decizia Consiliului sătesc Bugeac nr. 5 din 01.06.2000, care la

acel moment nu a fost anulată. Faptul că el nu a fost inclus în lista persoanelor ce au

dreptul de a primi terenuri, nu este o infracțiune, deoarece lista nu a fost întocmită de

el, iar decizia despre repartizarea terenului a fost emisă după ce a fost întocmită lista.

Dosarul penal este fabricat, iar pretențiile Primăriei s. Bugeac sunt neîntemeiate,

deoarece conform art. 12 Cod Funciar, terenul în cauză este privatizat și nu are nici o

legătură cu proprietatea publică.

Instanța nu a luat în considerație existența deciziei Consiliului sătesc Bugeac din

01.06.2000, despre repartizarea terenurilor, nu numai persoanelor din listă, dar și

primarilor, și persoanelor cu funcții de conducere din teritoriu, fapt confirmat prin

copia procesului-verbal nr. 5 a ședinței Consiliului sătesc Bugeac, astfel învinuirea

adusă este nefondată.

Mai mult, de către Consiliul sătesc a fost respinsă cererea procurorului privind

anularea deciziei nr. 5 din 01.06.2000, ultima fiind menținută. Astfel, nu se poate de

considerat că el a primit terenul fără decizia Consiliului sătesc.

Titlul pe teren pînă la moment nu a fost anulat, astfel acțiunile sale privind

înregistrarea dreptului de proprietate în anul 2007 sunt legale.

În drept, recursul a fost fondat pe art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură

penală.

6

2015, au fost admise recursurile ordinare declarate de procuror și de inculpatul

Anastasov Gheorghi, casată total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Cahul din

26 februarie 2015, și dispusă rejudecarea cauzei de către Curtea de Apel Chișinău.

Pentru a se pronunța, instanța de recurs a menționat că, potrivit descriptivului

sentinței, instanța de fond:

a) specificînd că inculpatul „este învinuit”, nu a constatat și descris fapta

criminală, considerată ca fiind dovedită, indicîndu-se locul, timpul, modul săvîrșirii ei,

forma și gradul de vinovăție, motivele și consecințele infracțiunii;

b) nu a apreciat separat fiecare probă, din punct de vedere al pertinenței,

concludenței, utilității și veridicității lor, iar toate probele în ansamblu – din punct de

vedere al coroborării, inclusiv cu circumstanțele de fapt și de drept incriminate

inculpatului în rechizitoriu, în special cu acțiunea inculpatului din 13.09.2007 de

înregistrare a dreptului de proprietate a terenului litigios, nu a indicat probele pe care

și-a întemeiat concluziile și motivele pentru care a respins probele acuzării;

Astfel, prima instanță nu a judecat fondul cauzei în conformitate cu rigorile

prevăzute de lege și a adoptat o hotărîre care nu cuprinde motive legale pe care se

întemeiază soluția.

Iar instanța de apel, rejudecînd cauza potrivit regulilor generale pentru

examinarea cauzelor în primă instanță, nu a respectat prescripțiile de drept

nominalizate, deoarece, conform descriptivului și dispozitivului deciziei atacate:

1) nu a indicat în consecutivitatea prevăzută de lege fapta constatată de prima

instanță, nu a constatat și descris fapta criminală, considerată ca fiind dovedită,

indicîndu-se locul, timpul, modul săvîrșirii ei, forma și gradul de vinovăție, motivele și

consecințele infracțiunii, nu a apreciat separat fiecare probă, din punct de vedere al

pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, iar toate probele în ansamblu –

din punct de vedere al coroborării, și nu a nominalizat probele pe care și-a întemeiat

concluziile și motivele pentru care a respins alte probe;

2) nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelurile declarate și

repetate în recursurile ordinare din decizie, în special asupra faptului că inculpatul a

comis infracțiunea în timpul termenului de probă stabilit prin decizia Colegiului penal

al Curții de apel Comrat din 25 iunie 2007, urmînd să-i fie aplicată pedeapsa conform

84 sau 85 Cod penal, indicînd nemotivat că inculpatul „nu are antecedente penale”;

3) a concluzionat divergent mai întîi în descriptiv că ,,prima instanță incorect a

constatat circumstanțele cauzei”, apoi în dispozitiv că ,,În rest, sentința se menține”,

nefiind clar în care parte și de ce a fost menținută o sentință viciată de drept.

Circumstanțele expuse atestă în mod lucid că ambele instanțe nu au judecat cauza

penală în condițiile legii, deoarece au adoptat hotărîri care nu cuprind motive legale pe

care se întemeiază soluția, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel, dispozitivul hotărîrii este expus neclar, fiind aplicate pedepse

inculpatului individualizate contrar prevederilor legale și că recursurile de pe rol sunt

întemeiate.

Anasatasov Gheorghi a declarat apel suplimentar asupra hotărîrii Judecătoriei Comrat

din 21.12.2011, prin care a solicitat casarea acesteia cu numirea unei hotărîri, prin care

inculpatul Anastasov Gheorghi să fie achitat, invocînd faptul că terenul respectiv este

proprietate privată, fapt care se probează prin declarațiile martorilor învinuirii cum

sunt Topal T., Scurtu S., Munteanu P., Buiucli E., Nezaliov P., și prin declarațiile

7

inculpatului în ședința de judecată. Din materialele dosarului și din probele acumulate

cu certitudine s-a stabilit că titlurile asupra terenurilor de pămînt inclusiv și a lui

Anasatsov Gh. Au fost alcătuite și scrise la Institutul de proiectare Chișinău în temeiul

contractului semnat cu cet. Ruissu, care și le-a adus pentru semnare și care au fost

semnate de trei persoane oficiale și nimeni din ei nu a observat că în titlurile de

autentificare inclusiv și în titlu pe numele lui Anastasov Gheorghi a fost indicat

dispoziția Primarului Budjac nr. 10-3/16 din 06.11.2000, din probele din dosar cu

certitudine nu s-a dovedit că această dispoziție este adoptată de Anastasov Gheorghi.

Că el personal a format titlul pe numele lui și pe numele altor persoane.

Nu sunt bazate pe lege și faptul că, hotărîrea Judecătoriei Comrat din 16.01.2002

(f.d.38 vol. I) a fost anulat Decizia Consiliului nr. 5 din 01.06.2000 putea să fie

contestat de către Anastasov Gheorghi deoarece în calitate de pîrît pe această acțiune

este Consiliul local și nici de cum Primarul, consiliul a refuzat în admiterea sesizării

procurorului și nici de cum Primarul, conform procedurii civile, Primarul ne fiind parte

pe acest proces nici de cum nu putea contesta această hotărîre. Acest act juridic a

produs efecte din momentul primirii pînă la anularea lui și era legitim, este vorba de

stabilitatea raporturilor juridice în detrimentul art. 6 al CEDO și nici de cum nu poate

fi vorba de culpa lui Anastasov Gheorghi.

Totodată, apărarea a invocat faptul că, nu și-a găsit confirmarea în ședința de

judecată capătul învinuirii precum că el a pricinuit daune organului public considerabil

în sumă de 86 988 lei prin înregistrarea dreptului de proprietate la 13.09.2007,

deoarece titlul de autentificare ca act juridic pînă în prezent este în vigoare și

contractul de donație (f.d. 46-52 vol. I), decizia OCT Comrat privind înregistrarea

proprietății nu a fost contestat și nu este considerată nulă.

2015, au fost respinse ca nefondate apelurile declarate de către inculpatul Anastasov

Gheorghi și avocații acestuia Covalenco S. și Isiumbeli Valeriu.

A fost admis apelul declarat de procuror, casată sentința primei instanțe, inclusiv

din oficiu în baza art. 409 alin. (2) și pronunțată o nouă hotărîre, după cum urmează:

Anastasov Gheorghi se recunoaște vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 327 alin. (2) lit. b) Cod penal, cu stabilirea pedepsei de închisoare pe un termen de

4 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de răspundere în organele publice de

stat pe termen de 3 ani.

În baza art. 90 Cod penal, se suspendă condiționat executarea pedepsei cu

aplicarea termenului de probațiune de 2 ani.

S-a admis integral acțiunea civilă a Primăriei s. Bugeac. S-a dispus încasarea de la

Anasatsov Gheorghii suma de 86 988 lei în bugetul primăriei Bugeac, cu titlu de

prejudiciu material.

11.1. Pentru a se pronunța, instanța de apel a menționat că, deși prima instanță

corect a stabilit circumstanțele de fapt și încadrarea juridică a faptelor, însă în partea

constatatoare a sentinței, contrar prevederilor art. 394 alin. (1) pct. 1) Cod de

procedură penală, a omis descrierea faptei criminale, considerată ca fiind dovedită,

indicându-se locul, timpul, modul săvârșirii ei, forma și gradul de vinovăție, motivele

și consecințele infracțiunii.

Astfel, instanța de apel a constatat următoarea stare de fapt, Anastasov Gheorghi,

deținând funcția de primar al s. Bugeac, r-nul Comrat UTA Găgăuzia, fiind o persoană

cu funcție de demnitate publică, în temeiul pct. 16) art. 38 al Legii nr. 186-XIV din 06

noiembrie 1998 „Cu privire la administrația publică locală” fiind obligat să

8

administreze bunurile care aparțin satului, acționând intenționat, contrar prevederilor

art. 10, 12 Cod funciar, conform căruia atribuirea și înstrăinarea terenurilor se referă la

competența excepțională a consiliilor locale și se efectuează prin adoptarea deciziilor,

urmărind scopul înregistrării și trecerii în proprietatea sa a terenului, la atribuirea

căruia el nu avea careva drepturi, a comis următoarele acțiuni. Anastasov Gheorghi la

17 noiembrie 2000 a înregistrat pe numele său actul (titlul) care confirmă dreptul de

proprietate la terenul agricol cu suprafața de 3,1296 ha., cu nr. cadastral 9614109026 și

prețul normativ de 86 988 lei. Drept temei pentru eliberarea titlului, necătînd la lipsa

deciziei Consiliului local, care ar fi oferit dreptul la primirea terenului echivalent, de

către Anastasov Gheorghi a fost indicată Dispoziția primarului s. Bugeac nr. 10-3/16

din 06 noiembrie 2000, dispoziție care în realitate nu există.

Ulterior, la 13 septembrie 2007, în baza titlului prezentat de Anastasov Gheorghi

a fost înregistrat dreptul de proprietate asupra terenului sus menționat pe numele

inculpatului și soției acestuia Anastasova E. la I.S. „Cadastru”, filiala „Comrat”, temei

pentru înregistrarea dreptului de proprietate a servit actul (titlul) prezentat de

Anastasov Gheorghi.

Prin acțiunile sale intenționate Anastasov Gheorghi a cauzat un prejudiciu

material în proporții considerabile intereselor publice ale Primăriei com. Bugeac, r-nul

Comrat, UTA Găgăuzia, estimat în sumă de 86 988 lei, ce constituie 4 349, 4 unități

convenționale.

Instanța de apel a menționat că, careva probe noi acuzarea și apărarea în instanța

de apel nu au prezentat și doar s-a solicitat verificarea probelor cercetate în instanța de

fond.

Respingând apelul inculpatului instanța de apel a reținut următoarele probe:

declarațiile martorilor Buiclî Elena, Topal Trofim, Muntean Pavel Fiodor, Scurtu

Svetlana, Nezalizov Petru declarațiile reprezentantului părții civile Leicovici Petru.

Deși inculpatul Anastasov Gheorghi nu și-a recunoscut vina, aceasta se dovedește

și prin următoarele înscrisuri din dosarul penal, care au fost cercetate în ședințele

instanțelor de fond și apel, și anume:

- procesul-verbal al ședinței Consiliului local al. s. Budjac, r-ul Comrat, din

01.06.2000, prin care se confirmă că inițiativa de atribuire a cotei de teren echivalent -

primarilor a aparținut inculpatului Anasatsov;

- procesul-verbal nr. 2 din 03.04.1999 a ședinței comisiei funciare satului

Bugeac, potrivit căruia a fost întocmită lista persoanelor care beneficiază de dreptul la

cota de teren echivalent (f.d. 11-12, vol. I.);

- prin rezultatele de inspecție a documentelor ridicate în procesul confiscării de

la notarul Ganeva L.F. pe data de 23 mai 2011, care confirmă faptul donației de către

inculpatul și soția lui fiicei Panova A. a terenului primit de către ei în baza dispoziției

primarului satului Bugeac nr. 10-3/16 din 06.11.2000;

- prin hotărîrea Judecătoriei Comrat din 06 iulie 2002 prin care judecata a

casat decizia Consiliului satului Bugeac din 01 iunie 2000 privind atribuirea cotei de

teren echivalent pentru primari și conducătorii întreprinderilor (f.d. 38-39); la „

examinarea dosarului menționat reprezentantul consiliului în judecata era primarul

Anastasov care cum este indicat în hotărârea judecatei, a recunoscut acțiunea (acțiunea

a fost inițiată de către procurorul cu pretenția privind recunoașterea ilegală și casarea

Deciziei Consiliului satului Bugeac nr. 5 din 01 iulie 2000), deoarece la emiterec

deciziei consiliul a încălcat legea;

- prin rezultatele cercetării documentelor, primite din OCT Comrat;

9

- prin răspunsul arhivei raionului Comrat despre faptul că decizia primarului s.

Bugeac nr. 10-3/16 din 06 octombrie 2000 în arhiva pentru depozitare nu a fost dat.

(f.d. 7, vol. I);

- rezultatele examinării actelor retrase în procesul ridicării de la notarul

Ganeva (f.d. 46-52);

- procesul-verbal al ședinței consilierilor consiliului sătesc Budjac, discutînd

propunerea primarului s. Budjac, Anastasov, consiliul a adoptat decizia privind

desemnarea primarilor și conducătorilor;

- copiile de 12 titluri la teren pentru persoane terțe, în care ca și în titlul

inculpatului este indicată ca baza pentru atribuirea terenului;

- dispoziția primarului satului Bugeac nr. 10-3/16 din 06 octombrie 2000 nu

combat vinovăția inculpatului, iar în afară de aceasta că titlul semnat de - inculpat

pentru primire a terenului de către el însuși - dovedește comiterea de către el a

infracțiunii de funcție;

- copia carnetului de muncă a inculpatului;

- certificatul primăriei Bugeac din 28 noiembrie 2011, în ce se indică că

terenul cu numărul cadastral 9614109026 se referă la fondul privatizat;

- recuzarea Procurorului Cimpoieș, cu care sunt în relații ostile și recuzarea nu

a fost examinată. ( f.d. 99-101);

Astfel, instanța de apel analizând probele administrate și cercetate de către

instanțele de fond și de apel, apreciindu-le prin prisma prevederilor art. 101 alin. (1)

Cod de procedură penală, fiecare probă din punct de vedere al pertinenței,

concludenții, utilității și veridicității, iar toate în ansamblu din punct de vedere al

coroborării, a constatat că acestea dovedesc cu certitudine faptul că Anastasov

Gheorghi, deținând funcția de primar al s. Bugeac, r-nul Comrat UTA Găgăuzia, fiind

o persoană cu funcție de demnitate publică, în temeiul pct. 16) art. 38 al Legii nr. 186-

XIV din 06 noiembrie 1998 „Cu privire la administrația publică locală” fiind obligat să

administreze bunurile care aparțin satului, acționând intenționat, contrar prevederilor

art. 10, 12 Cod funciar, conform căruia atribuirea și înstrăinarea terenurilor se referă la

competența excepțională a consiliilor locale și se efectuează prin adoptarea deciziilor,

urmărind scopul înregistrării și trecerii în proprietatea sa a terenului, la atribuirea

căruia el nu avea careva drepturi, a comis următoarele acțiuni.

Anastasov Gheorghi la 17 noiembrie 2000 a înregistrat pe numele său actul

(titlul) care confirmă dreptul de proprietate la terenul agricol cu suprafața de 3,1296

ha., cu nr. cadastral 9614109026 și prețul normativ de 86 988 lei. Drept temei pentru

eliberarea titlului, necătînd la lipsa deciziei Consiliului local, care ar fi oferit dreptul la

primirea terenului echivalent, de către Anastasov Gheorghi a fost indicată Dispoziția

primarului s. Bugeac nr. 10-3/16 din 06 noiembrie 2000, dispoziție care în realitate nu

există.

Ulterior, la 13 septembrie 2007, în baza titlului prezentat de Anastasov Gheorghi

a fost înregistrat dreptul de proprietate asupra terenului sus menționat pe numele

inculpatului și soției acestuia Anastasova E. la I.S. ,,Cadastru”, filiala „Comrat”, temei

pentru înregistrarea dreptului de proprietate a servit actul (titlul) prezentat de

Anastasov Gheorghi.

Instanța de apel a apreciat critic declarațiile inculpatului Anastasov Gheorghi și

le-a calificat drept o metodă de apărare aleasă de către inculpat în scop de a se eschiva

de la răspunderea penală pentru fapta comisă și această versiune nu coroborează cu

10

celelalte probe. Colegiul este de acord cu această apreciere deoarece versiunea

inculpatului se combate cu celelalte probe cercetate de instanță.

Concluzia instanței se bazează pe faptul că, versiunea apărării este infirmată de

cumulul de probe acumulate și anume, declarațiilor martorului, Topal Trofim, care a

comunicat că, „drept temei de atribuire a cotelor de teren echivalent nu putea servi

dispoziția primarului, deoarece unicul temei legal poate fi doar Decizia Consiliului

Primăriei. Cunoaște despre faptul că Decizia Consiliului prin care inculpatului și

conducătorilor de întreprinderi le-a fost atribuite terenuri de pământ a fost anulată, însă

nu ține minte cine anume a anulat această decizie.” (f.d. 64, vol. I, 22 vol. II).

Martorul Muntean Pavel, a relatat, că ,,Temei de eliberare a Titlului este Decizia

Consiliului Local al Primăriei, când a semnat titlul pe numele lui Anastasov Gh. în

acesta era indicată careva decizie, dar care anume nu ține minte. De ce în registrul de

înregistrare a deținătorilor de teren Anastasov Gh. nu figurează nu cunoaște, dar crede

că este o greșeală comisă de către angajatul Russu.”(68-69, vol. I, 20, vol. II).

Reprezentantul părții civile Leicovici P., a declarat în cadrul urmăririi penale și în

ședința de judecată a instanței de fond, că conform bazei de date a arhivei raionale, de

către Consiliul Primăriei com. Bugeac, careva Decizie privind atribuirea lui Anastasov

Gh. a cotei de teren echivalent nu a fost emisă. Totodată acesta a explicat care a fost

modalitatea de atribuire a cotelor de teren și anume că ,,acestea au fost repartizate în

baza Deciziei Consiliului Primăriei com. Budjac nr. 4 din 08.04.1999 „Cu privire la

structurarea listei persoanelor, ce beneficiază de dreptul asupra cotei de teren

echivalent”. În aceste liste și în această decizie inculpatul nu figurează” (f.d. 108 vol. I,

24 vol. II).

De asemenea, instanța de fond a apreciat la justa valoare actele cauzei cum sunt:

Hotărîrea Judecătorie Comrat nr. 2-176/02 din 06 iulie 2002 (f.d. 38-39, vol. I) din

care rezultă că Decizia Consiliului Primăriei com. Budjac nr. 5 din 01 iunie 2000, în

conformitate cu care primarilor și conducătorilor de întreprinderi de pe teritoriul s.

Budjac le-au fost alocate terenuri de pământ a fost anulată; - procesul-verbal de al

ședinței Consiliului Primăriei s. Budjac, r-nul Comrat din 01 iunie 2000, prin care se

confirmă că inițiativa de a fi atribuite cote de teren echivalent primarilor și

conducătorilor de întreprinderi de pe teritoriul com. Budjac aparține anume

inculpatului Anastasov Gh.; - procesul-verbal nr. 2 din 03 aprilie 1999 al ședinței

Comisiei Funciare a com. Budjac, potrivit căruia în temeiul art. 12 Cod funciar, a fost

întocmită lista persoanelor care beneficiază de dreptul la cota de teren echivalent

(f.d.11-12, vol. I): - răspunsul de la Arhiva raionului Comrat din 25.05.2011, din care

rezultă că careva Decizii a consiliului Primăriei Budjac sau dispoziții a Primarului

com. Budjac cu nr. 10-3/16 din 06 noiembrie 2000 în arhivă lipsesc (f.d.7 vol. I).

În speță, dreptul de posesie și folosință asupra terenului nominalizat inculpatul l-a

obținut în anul 2000 (data eliberării Titlului de autentificare a dreptului deținătorului

de teren nr. 9614109026) adică în perioada cînd deținea funcția de primar al s. Bugeac,

r-ul Comrat. Inculpatul fiind deținătorul acestor drepturi i-a permis ulterior în anul

2007 să înregistreze dreptul de proprietate în Registrul Bunurilor Imobile al ÎS

„Cadastru”. Faptul că, la momentul înregistrării terenului Anastasov Gh. nu era

persoană cu funcție de demnitate publică, nu poate fi interpretat că acesta nu este

subiect al infracțiunii prevăzute de art. 327 Cod penal, din motivele menționate mai

sus.

Referitor la argumentul avocatului, precum că, cererea formulată la faza

cercetărilor judecătorești, prin care s-a recuzat procurorul, care în opinia apărătorului, a

11

și fost inițiatorul de a instrumenta această cauză penală, instanța de apel atestă că prin

prisma art. 94 Cod procedură penală – nici o plângere, nici o cerere de recuzare nu

poate constitui ca mijloc de proba, astfel, instanța de apel a respins argumentul dat.

Cu referire la argumentul apărării că, inculpatul nu cunoștea despre existența

Hotărârii Judecătoriei Comrat nr. 2-176/02 din 06 iulie 2002, prin care s-a dispus

anularea Deciziei Consiliului local al Primăriei Bugeac din 01 iunie 2000, deoarece

potrivit textului hotărârii, Primarul Anastasov Gheorghi nu numai că, a fost prezent la

examinarea cauzei date, dar și a recunoscut acțiunea înaintată, prin care a invocat că,

Consiliul local la emiterea deciziei din 01 iunie 2000 a încălcat legea. Astfel, se

evidențiază că, inculpatul cunoștea despre examinarea cauzei date în Judecătoria

Comrat, fapt care s-a confirmat și prin declarațiile lui Anastasov Gheorghi date în

calitate de inculpat în cadrul ședinței instanței de fond din 06 decembrie 2011, unde

ultimul a confirmat că în calitate de Primar al s. Bugeac a participat la ședințele de

judecată pe cauza dată.

În urma celor menționate, argumentele inculpatului Anastasov Gheorghi și ale

avocatului Covalenco S. privind lipsa probelor de vinovăție, instanța de apel le-a

respins ca fiind neîntemeiate, și care contravin probelor în cauză. Nu sunt întemeiate

nici argumentele apelului declarat de inculpat privind netemeinica acțiuni civile,

deoarece s-a constat că terenul ilegal atribuit inculpatului și ulterior înstrăinat fiicei

acestuia, aparținea autorității publice locale, și reieșind din datele contractului de

donație din 30.07.2008 ( vol. I, f.d. 46) terenul (nr. cadastral 9614109026 cu suprafața

de 3,1296 ha) era evaluat în mărime de 86 988 lei, astfel, prejudiciul material necesar

de restituit în beneficiul primăriei s. Budjac.

Referitor la motivele invocate în apelurile declarate precum că, inculpatului

Anastasov Gheorghii urma să-i fie aplicată pedeapsa conform prevederilor art. 84 sau

85 Cod penal, deoarece ultimul a comis infracțiunea imputată în termenul de probă

cînd își execita pedeapsa stabilită prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel

Comrat din 25.06.2007, instanța de apel le-a considerat nefondate, deoarece potrivit

încheierii Judecătoriei Comrat din 02.03.2009 (f.d.34, vol. III), conform prevederilor

art. 65 alin. (4), 90 alin. (8), 112 alin. (1) și (2) Cod penal, art. 469 alin. (1) pct. 1) și

5); 470 alin. (1), 471 și 472 Cod procedură penală, condamnatului Anastasov Gheorghi

i-au fost anulate antecedentele penale până la expirarea termenelor de stingere a

acestora. Corespunzător inculpatul Anastasov Gheorghi i-au fost anulate toate

incapacitățile și decăderile din drepturi legate de antecedentele penale.

Totodată, instanța de apel a constatat că, argumentele invocate de către procuror

sunt întemeiate, deoarece în conformitate cu materialele anexate la dosar, se constată

faptul că, Anastasov Gheorghi prin acțiunile sale ilegale a cauzat un prejudiciu esențial

intereselor publice, prin care ultimul a abuzat de atribuțiile sale de serviciu și și-a

înregistrat dreptul de proprietate asupra unui teren în baza Titlului ilegal eliberat pe

numele său.

Abuzul de putere sau abuzul de serviciu este o infracțiune de rezultat, astfel că

fapta comisă de Anastasov Gh. s-a finalizat o dată cu înregistrarea dreptului de

proprietate asupra terenului, Anastasov Gh. devenind deținătorul dreptului de

posesiune, folosință și dispoziție asupra acestui teren, adică la 13.09.2007.

Pornind de la prevederile ar. 327 Cod penal - Abuzul de putere sau abuzul de

serviciu, sunt reunite trei variante de tip de infracțiuni și două variante agravante de

infracțiuni. Cea de-a doua variantă-tip de infracțiune, prevăzută la lit. b) alin.(2) art.

327 Cod penal, se exprimă în folosirea intenționată de către o persoană cu funcție de

12

demnitate publică a situației de serviciu, în interes material ori în alte interese

personale, dacă aceasta a cauzat daune în proporții considerabile intereselor publice

sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice publice

sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale „ persoanelor fizice sau juridice.

Astfel, în opinia instanței de apel, judecata corect a stabilit circumstanțele de fapt

și încadrarea juridică a faptei, totodată sentința fiind criticabilă în partea stabilirii

pedepsei inculpatului Anastasov Gheorghi.

Mai mult, instanța corect a aplicat pedeapsa inculpatului prin prisma art. 61, 75

Cod penal.

Astfel, conform art. 16 Cod penal infracțiunea săvârșită de Anastasov Gheorghi

face parte din categoria infracțiunilor grave, pentru care legea prevede pedeapsă

amendă în mărime de la 500 la 1000 unități convenționale sau închisoare de la 2 la 6

ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a

exercita o anumită activitate pe un termen de până la 5 ani. Careva circumstanțe

atenuante sau agravante în prezenta cauză nu au fost stabilite.

La stabilirea pedepsei definitive, instanța de apel a ținut cont de gravitatea

infracțiunii săvârșite de către inculpatul Anastasov Gheorghi, și anume de faptul că,

inculpatul a comis o infracțiune intenționată, consumată, din categoria infracțiunilor

grave, de motivele comiterii infracțiunii, de personalitatea inculpatului care se

caracterizează pozitiv, fără antecedente penale, circumstanțele ce permit „stabilirea

pedepsei sub formă de închisoare condiționată cu termen de probațiune cu pedeapsa

complementară.

În concluzie, având în vedere rezonanța socială precum și periculozitatea acestei

infracțiuni, întru asigurarea scopului legii penale și prevenirii săvârșirii de noi

infracțiuni de acest gen, atât de către inculpatul Anastasov Gheorghi și de alte

persoane, pentru a elimina senzația de nepedepsire de către organele competente a

persoanelor care comit astfel de genuri de infracțiuni, instanța de apel a considerat

oportun - stabilirea unei pedepse reale, însă cu suspendarea executării ei conform

prevederilor art. 90 Cod penal.

În cadrul examinării cauzei în instanța de fond reprezentatul părții vătămate

Leicovici Petru, cu respectarea prevederilor art. 219 Cod procedură penală, a înaintat

către inculpat acțiune civilă prin care a solicitat încasarea prejudiciului cauzat în sumă

de 86 988 lei.

Deși, în ședința instanței de apel reprezentantul părții civile Leicovici Nicolai a

renunțat la acțiunea civilă înaintată, instanța de apel a conchis că aceasta urmează a fi

admisă integral.

În acest caz, prejudiciul material cauzat societății locale satului Bugeac este

prejudiciul cauzat legat de săvârșirea de către inculpat a acțiunii ilegale. Prejudiciul,

prezintă costul terenului, ilegal transformat de către inculpat în favoarea sa, iar ulterior

donat fiicei sale. Poziția părții de apărare privind faptul că - prejudiciul nu a fost cauzat

primăriei, deoarece terenul se referă la fondul privatizat, de judecată a fost apreciat

critic: acțiunile ilegale a inculpatului, realizate de el în anul 2000 au permis lui să

transforme ilegal în proprietatea sa, terenul, ce se află pe teritoriul satului Bugeac, prin

ce a fost cauzat și prejudiciul material societății locale. Privind existența unui astfel de

prejudiciu a fost aflat numai în anul 2007, de la momentul înregistrării de către

inculpat a dreptului de proprietate în Registrul bunului imobil.

13

Astfel, instanța de apel a conchis că urmează a încasa de la inculpat, cu titlu de

prejudiciu material, suma de 86 988 lei prejudiciul cauzat administrației publice locale

prin acțiunile inculpatului.

în numele inculpatului Anastasov Gheorghi și ultimul, făcînd trimitere la prevederile art.

427 alin. (1) pct. 6), 8), 10) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei instanței de apel și

sentința primei instanțe cu pronunțarea unei noi hotărîri prin care inculpatul Anastasov

Gheorghi să fie achitat. Recurenții invocă că:

- instanța de apel nu a examinat în ordinea de apel circumstanțele ce stabilesc

paguba materială și a aplicat soluția adoptate de instanța de fond încasând suma de 86

988 lei;

- instanța de apel nu s-a expus asupra faptului, care este suma prejudiciului la

momentul săvîrșirii infracțiunii din anul 2000 și care este prejudiciul la momentul

înregistrării acestui bun la care Anastasov Gh. a finalizat fața criminală la 13.09.2007,

pe cînd suma de 86 988lei se iau din contractul de donație fiicei la 30.07.2008;

- lipsește latura obiectivă și latura subiectivă a infracțiunii;

- nu s-a cauzat prejudiciu organului public;

- instanța de apel nu a dat nici o apreciere certificatului Pimăriei Budjac din

28.11.2011 despre faptul că sectorul de pămînt atribuit lui Anastasov Gh. nu face parte

din proprietatea publică conform art. 12 Cod funciar și art. 296 Cod civil, acest teren

este privat;

- prin declarațiile martorilor Topal T., Scurtul S., Munteanu P., Buiucli E.,

Nezalizov P., și declarațiile inculpatului este clar menționat faptul că terenul respectiv

este proprietatea privată. Mai mult, acest fapt a confirmat și partea vătămată în instanța

de apel;

- instanța nu a determinat locul și timpul săvârșirii infracțiunii, modul săvîrșirii

infracțiunii, forma și gradul de vinovăție, motive și consecințele infracțiunii;

- instanța urma să stabilească raporturile juridice, ceea ce a ignorat.

procurorul a prezentat referință privind opinia asupra recursurilor declarate de avocatul

Valeriu Isiumbeli în numele inculpatului Anastasov Gheorghi și ultimul, prin care a

menționat că, este de poziția respingerii acestor recursuri, deoarece instanța de apel s-a

pronunțat argumentat și detailat asupra apelurilor declarate, corect constatînd vinovăția

inculpatului în comiterea infracțiunii imputate. Din textul deciziei rezultă că aceasta a

analizat obiectiv probele administrate și hotărîrea cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția de condamnare și această hotărîre corespunde prevederile art. 414,

417 Cod de procedură penală.

avocatul Valeriu Isiumbeli în numele inculpatului Anastasov Gheorghi și ultimul, în

raport cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal al Curții Supreme de

Justiție consideră inadmisibilitatea acestora, deoarece sunt vădit neîntemeiate, din

următoarele considerente.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii instanței

de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care

constată că este vădit neîntemeiat.

Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs, se

pronunță doar în limitele temeiurilor invocate în recurs. Potrivit art. 429 alin. (1) Cod

14

de procedură penală, recursul trebuie să fie motivat. În corespundere cu art. 430 alin.

(5) Cod de procedură penală, cererea de recurs trebuie să conțină indicarea temeiurilor

prevăzute în art. 427 și argumentarea ilegalității hotărîrii atacate în acest sens.

În această consecutivitate se reține că, în recursurile ordinare, avocatul Valeriu

Isiumbeli în numele inculpatului Anastasov Gheorghi și ultimul invocă în drept temei

de casare a deciziei instanței de apel prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 10) Cod

de procedură penală, precum că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta este

expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția

instanței, nu au fost întrunite elementele infracțiuni și s-au aplicat pedepse

individualizate contrar prevederilor legale.

Colegiul penal reține că, aceste temeiuri nu și-au găsit confirmarea în instanța de

recurs.

Așadar, Colegiul penal menționează că, temeiul prevăzut de pct. 6) alin. (1) art.

427 Cod de procedură penală, poate fi aplicat în cazul când instanța de apel nu s-a

expus asupra tuturor motivelor invocate în apel și nu s-a motivat întemeiat hotărârea

judecătorească. Adică, este necesar ca hotărârea pronunțată să fie motivată atât în fapt,

cât și în drept.

Din textul recursurilor declarate se evidențiază că, de fapt, autorii nu

argumentează ilegalitatea hotărârii instanței de apel din punct de vedere al erorilor de

drept invocate sub aspectul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, ce au fost

comise la judecarea cauzei.

Totodată instanța de recurs, analizând textul deciziei atacate constată că, temeiul

invocat de către recurenți și prevăzute la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură

penală, nu și-a găsit confirmarea la examinarea recursului declarat, dat fiind faptul că,

instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. art. 414 alin. (1), (5),

417 alin. (8) Cod de procedură penală și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra

tuturor motivelor invocate în apel, cuprinzând și motivele pe care se întemeiază soluția

adoptată. Din textul deciziei recurate se constată că instanța de apel a cercetat toate

probele prezentate și le-a apreciat din punct de vedere al pertinenței, concludenței,

utilității și veridicității acestora, astfel, probele prezentate au primit o apreciere la justa

valoare, iar concluziile făcute de instanțele judiciare ierarhic inferioare rezultă din

lucrările dosarului și concordă cu situația factologică.

Totodată, potrivit pct. 37 a hotărârii CEDO în cauza Albert vs. România din

16.02.2010, se statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși Curtea obligă instanțele să își

motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunînd un răspuns detaliat pentru

fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea,

noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor

furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale

supuse atenției sale.

Prin urmare, argumentele invocate de recurenți privitor la prezența temeiului

pentru recurs prevăzut la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, Colegiul

consideră, că nu sunt întemeiate și suficiente pentru desființarea hotărârii instanței de

apel.

Cît privește, temeiul invocat de recurenți prevăzut de pct. 8) alin. (1) art. 427 Cod

de procedură penală, Colegiul penal menționează că, nici acest temei nu și-a găsit

confirmare în instanța de recurs.

15

Colegiul penal relevă, că obiectul juridic al infracțiunii imputate îl formează

relațiile sociale cu privire la buna desfășurare a activității de serviciu în sfera publică,

iar obiectul material îl reprezintă sau îl poate reprezenta corpul persoanei ori bunurile

mobile sau imobile.

Latura obiectivă a infracțiunii include trei semne: 1) fapta prejudiciabilă care se

exprimă în acțiunea sau inacțiunea de folosire a situației de serviciu; 2) urmările

prejudiciabile, și anume daunele în proporții considerabile cauzate intereselor publice

sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice; 3)

legătura cauzală dintre fapta prejudiciabilă și urmările prejudiciabile.

Infracțiunea prevăzută de art. 327 Cod penal este o infracțiune materială și se

consumă din momentul producerii daunelor în proporții considerabile intereselor

publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice.

Latura subiectivă a infracțiunii se caracterizează prin intenție directă sau indirectă

și se exprimă prin interes material și alte interese personale.

În această ordine de idei, Colegiul penal remarcă, că Anastasov Gheorghi la 17

noiembrie 2000 a înregistrat pe numele său actul (titlul) care confirmă dreptul de

proprietate la terenul agricol cu suprafața de 3,1296 ha., cu nr. cadastral 9614109026 și

prețul normativ de 86 988 lei. Drept temei pentru eliberarea titlului, necătînd la lipsa

deciziei Consiliului local, care ar fi oferit dreptul la primirea terenului echivalent, de

către Anastasov Gheorghi a fost indicată Dispoziția primarului s. Bugeac nr. 10-3/16

din 06 noiembrie 2000, dispoziție care în realitate nu există. Ulterior, la 13 septembrie

2007, în baza titlului prezentat de Anastasov Gheorghi a fost înregistrat dreptul de

proprietate asupra terenului sus menționat pe numele inculpatului și soției acestuia

Anastasova E. la I.S. „Cadastru”, filiala „Comrat”, temei pentru înregistrarea dreptului

de proprietate a servit actul (titlul) prezentat de Anastasov Gheorghi.

Astfel, prin acțiunile sale, inculpatul Anastasov Gheorghi a prejudiciat

administrația publică locală în suma de 86 988 lei.

Argumentele apărării precum ca terenul care a fost atribut inculpatului nu face

parte din proprietatea publică dar este un teren privat ce nu aparține Primăriei, nu pot fi

reținute, or în acest caz inculpatul nu dispunea de dreptul de atribuire a cotei de teren

echivalent potrivit art. 12 Codul funciar.

Mai mult, conform materialelor din dosar careva decizii ale Consiliului Primăriei

com. Budjac, prin care să-i fie atribuit lotul de teren inculpatului Anastasov Gheorghi,

nu sunt, iar decizia Consiliului Nr. 5 din 01.06.2000, prin care primarilor și

conducătorilor de întreprinderi de pe teritoriul c. Budjac le-au fost alocate terenuri de

pămînt a fost anulată prin Hotărîrea Judecătoriei Comrat din 06.07.2002, fapt

recunoscut și de inculpat.

Din considerentele menționate, Colegiul penal constată că, instanța de apel corect

a concluzionat și a admis acțiunea civilă a primăriei, încasînd de la inculpat în

budgetul primăriei suma de 86 988 lei cu titlul de prejudiciu material.

Totodată, instanța de apel just a menționat că, ,,… a apreciat critic declarațiile

inculpatului Anastasov Gheorghi și le-a calificat drept o metodă de apărare aleasă de

către inculpat în scop de a se eschiva de la răspunderea penală pentru fapta comisă și

această versiune nu coroborează cu celelalte probe.”

Or, versiunea apărării este infirmată de cumulul de probe acumulate și anume,

declarațiilor martorului, Topal Trofim, care a comunicat că, „drept temei de atribuire

a cotelor de teren echivalent nu putea servi dispoziția primarului, deoarece unicul

temei legal poate fi doar Decizia Consiliului Primăriei. Cunoaște despre faptul că

16

Decizia Consiliului prin care inculpatului și conducătorilor de întreprinderi le-a fost

atribuite terenuri de pământ a fost anulată, însă nu ține minte cine anume a anulat

această decizie.” (f.d. 64, vol. I, 22 vol. II).

Martorul Muntean Pavel, a relatat, că ,,Temei de eliberare a Titlului este Decizia

Consiliului Local al Primăriei, când a semnat titlul pe numele lui Anastasov Gh. în

acesta era indicată careva decizie, dar care anume nu ține minte. De ce în registrul de

înregistrare a deținătorilor de teren Anastasov Gh. nu figurează nu cunoaște, dar

crede că este o greșeală comisă de către angajatul Russu.”(68-69, vol. I, 20, vol. II).

Reprezentantul părții civile Leicovici P., a declarat în cadrul urmăririi penale și în

ședința de judecată a instanței de fond, că conform bazei de date a arhivei raionale, de

către Consiliul Primăriei com. Bugeac, careva Decizie privind atribuirea lui Anastasov

Gh. a cotei de teren echivalent nu a fost emisă. Totodată acesta a explicat care a fost

modalitatea de atribuire a cotelor de teren și anume că ,,acestea au fost repartizate în

baza Deciziei Consiliului Primăriei com. Budjac nr. 4 din 08.04.1999 „Cu privire la

structurarea listei persoanelor, ce beneficiază de dreptul asupra cotei de teren

echivalent”. În aceste liste și în această decizie inculpatul nu figurează” (f.d. 108 vol. I,

24 vol. II).

De asemenea, instanța a apreciat la justa valoare și actele cauzei cum sunt:

Hotărîrea Judecătorie Comrat nr. 2-176/02 din 06 iulie 2002 (f.d. 38-39, vol. I) din

care rezultă că Decizia Consiliului Primăriei com. Budjac nr. 5 din 01 iunie 2000, în

conformitate cu care primarilor și conducătorilor de întreprinderi de pe teritoriul s.

Budjac le-au fost alocate terenuri de pământ a fost anulată; - procesul-verbal de al

ședinței Consiliului Primăriei s. Budjac, r-nul Comrat din 01 iunie 2000, prin care se

confirmă că inițiativa de a fi atribuite cote de teren echivalent primarilor și

conducătorilor de întreprinderi de pe teritoriul com. Budjac aparține anume

inculpatului Anastasov Gh.; - procesul-verbal nr. 2 din 03 aprilie 1999 al ședinței

Comisiei Funciare a com. Budjac, potrivit căruia în temeiul art. 12 Cod funciar, a fost

întocmită lista persoanelor care beneficiază de dreptul la cota de teren echivalent

(f.d.11-12, vol. I): - răspunsul de la Arhiva raionului Comrat din 25.05.2011, din care

rezultă că careva Decizii a consiliului Primăriei Budjac sau dispoziții a Primarului

com. Budjac cu nr. 10-3/16 din 06 noiembrie 2000 în arhivă lipsesc (f.d.7 vol. I).

În speță, dreptul de posesie și folosință asupra terenului nominalizat inculpatul l-a

obținut în anul 2000 (data eliberării Titlului de autentificare a dreptului deținătorului

de teren nr. 9614109026) adică în perioada cînd deținea funcția de primar al s. Bugeac,

r-ul Comrat. Inculpatul fiind deținătorul acestor drepturi i-a permis ulterior în anul

2007 să înregistreze dreptul de proprietate în Registrul Bunurilor Imobile al ÎS

„Cadastru”. Faptul că la momentul înregistrării terenului Anastasov Gh. nu era

persoană cu funcție de demnitate publică, nu poate fi interpretat că acesta nu este

subiect al infracțiunii prevăzute de art. 327 Cod penal, din motivele menționate mai

sus.

Cu referire la temeiul pentru recurs semnalat de autori - s-au aplicat pedepse

individualizate contrar prevederilor legale, specificat la pct. 10) alin. (1) art. 427 Cod

de procedură penală, instanța de recurs menționează, că recurentul nu desfășoară în ce

constă încălcarea individualizării pedepsei. Mai mult, nu este înțeleasă poziția

recurenților, care solicită achitarea inculpatului Anastasov Gheorghi, totodată invocînd

temeiul că s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. Prin urmare

instanța de recurs nu se va expune asupra acestui temei.

17

În opinia Colegiului, instanța de apel s-a expus asupra tuturor probelor, elucidând

faptele importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei date, pătrunzând în

esența problemei de fapt și de drept, cercetând amănunțit aspectele învinuirii înaintate

și a apreciat conform prevederilor art. 101 Cod de procedură penală fiecare probă, iar

în concluziile sale a motivat admiterea unor probe și respingerea altora conform art.

394 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală. Astfel, instanța de recurs statuează că, nu

se constată prezența a careva dubii privind nevinovăția inculpatului, în săvârșirea

acțiunilor incriminate lui.

Referitor la invocarea recurenților precum că, în ședința instanței de apel

reprezentantul părții civile Leicovici Nicolai a renunțat la acțiunea civilă înaintată și

instanța de apel a conchis că aceasta urmează a fi admisă integral.

Colegiul penal menționează că, potrivit prevederilor art. 219 Cod procedură

penală, acțiunea civilă în procesul penal poate fi înaintată în două cazuri: în cazul când

prejudiciu a fost cauzat nemijlocit prin acțiunile interzise de legea penală sau când

prejudiciul cauzat este legat cu săvârșirea acțiunii. În acest caz, prejudiciul material

cauzat societății locale satului Bugeac este prejudiciul cauzat legat de săvârșirea de

către inculpat a acțiunii ilegale. Prejudiciul, prezintă costul terenului, ilegal transformat

de către inculpat în favoarea sa, iar ulterior donat fiicei sale. Poziția părții de apărare

privind faptul că - prejudiciul nu a fost cauzat primăriei, deoarece terenul se referă la

fondul privatizat, de judecată a fost respins ori acțiunile ilegale a inculpatului, realizate

în anul 2000 au permis lui să transmită ilegal în proprietate, terenul, ce se află pe

teritoriul satului Bugeac, prin ce a fost cauzat și prejudiciul material societății locale.

În concluzie, rezumând cele expuse mai sus, constatând că în cauză există o

concordanță deplină între probele administrate și situația de fapt stabilită de instanța de

apel în privința inculpatului Anastasov Gheirghi, nefiind identificată de instanța de

recurs vreo eroare judiciară, ce ar putea servi drept temei de casare a hotărârii atacate,

Colegiul penal consideră ca fiind nefondate criticile formulate de către recurenți în

recursurile ordinare declarate, din care considerente se impune soluția privind

inadmisibilitatea recursurilor ca fiind vădit neîntemeiate.

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de avocatul Valeriu Isiumbeli în

numele inculpatului Anastasov Gheorghi și de ultimul, împotriva deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 23 decembrie 2015, în cauza penală în privința lui

Anastasov Gheorghi Vasilii, ca fiind vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă.

Publicată integral la 23 noiembrie 2016.

Președinte: Ion Guzun

Judecători: Oleg Sternioală

Nicolae Craiu

18