1ra-661/16 — art.187 al.2 lit.b,d,e,f Cod penal

1ra-661/16 — art.187 al.2 lit.b,d,e,f Cod penal (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr. 1ra-661/2016

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

06 aprilie 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte - Ursache Petru,

judecători - Timofti Vladimir și Alerguș Constantin,

examinînd admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de către

inculpatul Josan Gheorghii, de către avocații Bruma Anatolie și Țmocno Ina în numele

inculpatului Josan Ion, prin care solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 25 noiembrie 2015, în cauza penală privindu-i pe

Josan Gheorghii Ulian, născut la 06 mai 1969,

originar din s. Hîrtopul-Mare, r-l Criuleni,

domiciliat în s. Ivancea, r-l Orhei

și

Josan Ion Gheorghii, născut la 27 ianuarie 1992,

originar din or. Chișinău, domiciliat în s. Ivancea,

r-l Orhei

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Asupra admisibilității în principiu a recursurilor în cauză, în baza actelor din

dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T:

și condamnați: Josan Gheorghii în baza art. 187 alin. (2) lit. b), d), e), f) Cod penal și

Josan Ion în baza art. 187 alin. (2) lit. b), d), e), f) Cod penal, la 5 ani închisoare fiecare,

cu amendă în beneficiul statului în mărime de 500 unități convenționale fiecăruia – 10

000 lei, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

Prin aceeași sentință a fost condamnat și Josan Dumitru în privința căruia în

1

prezent nu sunt contestate hotărîrile judecătorești cu recurs ordinar.

Dumitru, pe data de 03 noiembrie 2014, pe la orele 00:40, împreună și după о înțelegere

prealabilă cu Josan Gheorghii și Josan Ion, cu scopul sustragerii bunurilor altei

persoane, în timp ce conducea automobilul de model „Dacia Logan", cu numărul de

înmatriculare С RO 370 și se deplasau pe traseul Chișinău-Soroca, în s. Măgdăcești

raionul Criuleni au stopat automobilul de model „Dacia Logan”, cu numărul de

înmatriculare С RA 667 condus de cet. Roșca Alexei, după care, cu scopul sustragerii

în mod deschis a bunurilor acestuia, i-au aplicat lovituri cu pumnii peste diferite regiuni

ale corpului cauzîndu-i leziuni corporale sub formă de excoriație, echimoză, edem a

buzei inferioare, care se califică ca vătămare neînsemnată, după care au sustras de la el

о scurtă din material impermeabil de culoare albastră cu costul de 3 000 lei, în buzunarul

căreia se aflau buletinul lui de identitate, permisul lui de conducere auto și bani în sumă

de 4 000 lei, iar din salonul automobilului ultimului i-au mai sustras un telefon mobil

de model „Iphone 5C”, cu costul de 8 700 lei și un telefon mobil de model „Nokia 101

Dual SIM”, cu costul de 600 lei, cauzîndu-i în acest mod pătimitului un prejudiciu

material în proporții considerabile în sumă de 16 300 lei.

inculpatului Josan Gheorghii, prin care a solicitat casarea acesteia, cu emiterea unei

deciziei de achitare în privința ultimului.

În argumentarea cererii de apel apelantul a indicat că:

- instanța de fond nu a luat în considerație faptul că, conflictul dat a început la

inițiativa părții vătămate, care a început a crea impedimente automobilului în care se

afla familia Josan. Apoi, după ce s-au oprit, Josan Gheorghii a ieșit din automobil

împreună cu fiul său, Josan Ion, care se afla la volan, însă primind о lovitură în regiunea

feței și-a pierdut cunoștința, fiind ulterior transportat de către fiul său în automobil. Alte

acțiuni, Josan Gheorghii în acea seară nu a săvîrșit;

- instanța de fond nu a luat în considerație faptul că, familia Josan nu s-au înțeles în

prealabil de а-i jefui pe persoanele aflate în automobilul de model „Dacia Logan" de

culoare albă, condus de către Roșca Alexei, ci doar au vrut să se convingă că

automobilul dat nu este condus de către о persoană în stare de ebrietate. Totodată,

instanța de fond nu a luat în considerație faptul că, scurta și alte lucruri au fost sustrase

de la locul accidentului de către Josan Dumitru, Josan Gheorghii aflîndu-se în acel

moment în automobil fără cunoștință, iar despre lucrurile sustrase a aflat doar a daua zi

dimineața;

- pe cazul dat a fost audiat doar prietenul părții vătămate, care se afla pe bancheta

din față și nu a fost audiat nici un alt martor ocular, cu toate că, după cum s-a stabilit,

în automobilul condus de Roșca Alexei, se aflau încă cel puțin 5 persoane;

- instanța de fond nu a luat în considerație și faptul că Josan Gheorghii de asemenea

s-a adresat la medicul legist pe faptul aplicării lui a loviturii în față.

2

3.1. Împotriva sentinței menționate a depus apel și inculpatul Josan Gheorghii, prin

care a solicitat casarea acesteia, cu emiterea unei deciziei de achitare în privința sa.

În motivarea cerințelor înaintate apelantul a invocat că, în prezenta cauză penală

este parte vătămată, iar acuzarea de stat i-а incriminat statutul de învinuit. Partea

vătămată de pe acest dosar nu are pretenții față de el. A mai invocat că, are șase copii

la întreținere, este unicul întreținător al familiei, soția nu are un loc de muncă.

3.2. Apel împotriva sentinței menționate a declarat și inculpatul Josan Dumitru, prin

care a solicitat casarea acesteia, pronunțarea unei noi hotărîri potrivit modului stabilit

pentru prima instanță prin care să-i fie aplicată о pedeapsă mai blîndă.

În motivarea cerințelor înaintate apelantul a invocat că, pedeapsa penală aplicată

este prea aspră, pentru că el nu avea intenția de a comite infracțiunea respectivă, dar s-

a aflat la loсul și timpul necuvenit. Inculpatul Josan Dumitru și-a exprimat dezacordul

și cu aplicarea pedepsei sub formă de amendă.

3.3. Împotriva sentinței menționate a declarat apel și avocatul Bruma Anatolie în

numele inculpatului Josan Ion, prin care a solicitat casarea acesteia, cu emiterea unei

deciziei de achitare în privința ultimului.

În motivarea cerințelor înaintate apelantul a indicat că:

- instanța de fond nu a dat nicio apreciere argumentelor apărării în ceea ce privește

dispunerea în privința inculpaților Josan Ion și Josan Gheorghii achitarea, iar acțiunile

lui Josan Dumitru urmînd a fi încadrate în baza art. 186 Cod penal sau conform art. 335

Cod contravențional;

- constatările instanței sunt în contradicție cu circumstanțele cauzei, or,

circumstanțele stabilite de către instanță precum că, „inculpații, împreună și după о

înțelegere prealabilă în scopul sustragerii în mod deschis a bunurilor au săvîrșit

infracțiunea imputată, adică prevăzute de art. 187 alin. (2), lit. b), d), e), f) Cod penal

nu suportă nici o critică, pe parcursul procesului penal fiind stabilite cu totul alte

circumstanțe, confirmate și de către însăși partea vătămată, la caz constatările instanței

fiind în totalitate în contradicție cu circumstanțele cauzei.

au fost respinse ca nefondate apelurile declarate și a fost menținută sentința.

În motivarea soluției adoptate instanța de apel a menționat, că necătînd la faptul că

inculpații Josan Gheorhii și Josan Ion nu și-au recunoscut vinovăția, vina acestora se

dovedește integral de probele acumulate la cauza penală și anume: declarațiile părții

vătămate Roșca Alexei (f.d. 202-204, vol. II); declarațiile martorului Munteanu

Eugeniu (f.d. 205-207, vol. II); martorului Minciuna Vladislav (f.d. 208, vol. II);

- procesul-verbal din 03 noiembrie 2014 de cercetare la fața locului, cu foto-

tabela anexată la el, din conținutul căruia rezultă precum că, la această dată a fost

examinată о porțiune din traseul „Chișinău-Soroca”, direcția dinspre or. Chișinău, că în

acel loc traseul avea două benzi de circulație și era delimitat prin bandă de delimitare.

La о distanță de la stația de alimentare cu petrol „Tirex Petrol” și pînă la locul cercetat

3

erau 1 050 metri. De la sala de nunți „Casa Mare” din s. Măgdăcești și pînă la locul

cercetat era 50 metri. În partea dreaptă la marginea carosabilului era vizibil un

automobil de model „Dacia Logan” de culoare albă, cu numărul de înmatriculare C RA

667 cu înscrisul în spate ,,Taxi”. Farul din spate din stînga era parțial deteriorat (f.d. 7-

12, vol. I);

- raportul de expertiză medico-legală nr. 395 D din 12 noiembrie 2014 din

concluzia căruia rezultă precum că, la examinarea medico-legală în baza documentelor

medicale prezentate de cet. Roșca Alexei au fost depistate leziuni corporale sub formă

de excoriații, echimoză, edem a buzei inferioare, care au fost produse cu un corp

contondent, posibil în timpul și circumstanțele indicate și se califică ca vătămare

neînsemnată (f.d. 23 vol. I);

- procesul-verbal din 03 noiembrie 2014 de recunoaștere după fotografie, din

conținutul căruia rezultă precum că, pătimitul Roșca Alexei a recunoscut persoana din

fotografia cu nr. 2, care s-a dovedit a fi inculpatul Josan Gheorghii (f.d. 75, vol. I);

- procesul-verbal din 03 noiembrie 2014 de recunoaștere după fotografie, din

conținutul căruia rezultă precum că, pătimitul Roșca Alexei a recunoscut persoana din

fotografia cu nr. 4, care s-a dovedit a fi Pleșco Valerii (f.d. 76, vol. I);

- procesul-verbal din 03 noiembrie 2014 de recunoaștere după fotografie, din

conținutul căruia rezultă precum că, martorul Muntean Eugeniu, după expresiile feței, a

recunoscut persoana din fotografia cu nr. 6 (f.d. 79, vol. I);

- procesul-verbal din 03 noiembrie 2014 de recunoaștere după fotografie, din

conținutul căruia rezultă precum că, martorul Muntean Eugeniu, după expresiile feței, a

recunoscut persoana din fotografia cu nr. 2 (f.d. 81, vol. I);

- procesul-verbal de percheziție din 03 noiembrie 2014 în casa cet. Josan Tamara

din s. Ivancea, r-l. Orhei, cu foto-tabela anexată la el, în procesul căruia ultima, de bună

voie, a predat colaboratorilor de poliție toate lucrurile care au fost sustrare, și anume о

scurtă din material de culoare albastră, cu blană în regiunea gulerului de culoare cafenie,

un telefon mobil de model „Iphone” de culoare galben, care la moment era deconectat,

un telefon mobil de model „Nokia” de culoare sur cu negru în interiorul căruia se aflau

două cartele SIM de la „Orange” și de la „Moldcell”: IMEI 358962/05215094/2 și

IMEI: 358862/05/215095/9, un permis de conducere pe numele lui Roșca Alexei,

08.08.1992, nr. 116000125, buletinul de identitate pe numele cet. Roșca Alexei,

08.08.1992 , seria A nr. 211091128 cu fița de însoțire RAAG 0262171, certificat CPAS

921113296000 pe numele cet. Roșca Alexei, a.n. 08.08.1992, eliberat la 09.04.2014,

polița de asigurare nr. 021596277 eliberată la 18.09.2008 pe numele lui Roșca Alexei,

un card din plastic de culoare roșie cu înscrisul pe el „Stas Kebab”, numărul cardului

777007039, un card din plastic de culoare roșie cu inscripția pe el „Basa-Petrol” cu nr.

9990000003518, un card de la ,,Metro”, eliberat pe numele lui Roșca Alexei, cu nr.

00100187122201; (f.d. 168-172, vol. I);

- procesul-verbal de examinare a obiectelor, cu foto-tabela anexată la el, prin care

4

au fost supuse examinării lucrurile ridicate la data de 03 noiembrie 2014 din casa cet.

Josan Tamara din s. Ivancea, raionul Orhei (f.d.173, vol. I);

- procesul-verbal de cercetare a telefonului mobil de model „Nokia 101”, care a

fost ridicat la 03 noiembrie 2014 în timpul percheziției din casa cet. Josan Ion din s.

Ivancea, raionul Orhei (f.d. 179, vol. I);

- procesul-verbal de cercetare a telefonului mobil de model „Iphone” care a fost

ridicat la 03 noiembrie 2014 în timpul percheziției din casa cet. Josan Ion din s. Ivancea,

raionul Orhei (f.d. 181, vol. I);

- procesul-verbal de examinare a obiectului din 03 noiembrie 2014, și anume a unei

scurte, care a fost ridicată la 03 noiembrie 2014 în timpul percheziției din casa cet. Josan

Tamara din s. Ivancea, raionul Orhei, în procesul căruia a fost constatat că scurta este

confecționată din material de culoare albastră și are gulerul din blană de coloare cafenie

(f.d. 183, vol. I);

- procesul-verbal de confruntare din 04 noiembrie 2014, dintre pătimitul Roșca

Alexei și bănuitul Josan Dumitru, în procesul căruia pătimitul și-a susținut depozițiile

sale (f.d. 150-151, vol. I);

- procesele-verbale de confruntare din 07 noiembrie 2014 dintre pătimitul Roșca

Alexei și bănuitul Josan Ion, în procesul cărora pătimitul și-a susținut depozițiile sale

(f.d.94-95, 96-98, vol. I);

- procesul-verbal de confruntare din 04 noiembrie 2014 dintre pătimitul Roșca

Alexei și bănuitul Josan Gheorghii, în procesul căruia pătimitul și-a susținut depozițiile

sale (f.d 124-125, vol. I);

- procesul-verbal de confruntare din 12 noiembrie 2014 dintre martorul Muntean

Eugeniu și învinuitul Josan Gheorghii, în procesul căruia martorul și-а susținut

depozițiile sale (f.d. 126-128, vol. I).

Astfel, instanța de apel în urma cercetării și aprecierii probelor administrate a

statuat că instanța de fond, cercetînd în cumul probele administrate în ședința de

judecată prin prisma admisibilității, pertinenței și concludenței, utilității și veridicității

raportată la declarațiile date în ședința de judecată și probele administrate, a stabilit о

corectă situație de fapt, dînd faptelor reținute în sarcina inculpaților Josan Dumitru,

Josan Gheorghii și Josan Ion încadrarea juridică corespunzătoare, și anume art. 187

alin. (2), lit. lit. b), d), e), f) Cod penal - jaful, adică sustragerea deschisă a bunurilor

altei persoane, săvîrșit de mai multe persoane, prin pătrundere în alt loc de

depozitare, cu aplicarea violenței nepericuloase pentru viață sau sănătatea persoanei,

dar și cu cauzarea de daune în proporții considerabile.

Сît privește declarațiile părții vătămate Roșca Alexei, instanța de apel le apreciază

ca fiind pertinente, concludente și utile justei soluționării a cauzei, reținînd în acest sens

că, partea vătămată a indicat că, șoferul mașinii „Dacia Logan” de culoare roșie s-a

apropiat de ușa mașinii lui din stînga, i-а deschis ușa, la apucat cu mîinile de scurtă și

la scos afară din salonul mașinii. În acest timp din salonul mașinii „Dacia Logan” de

5

culoare roșie, de pe bancheta din spate din dreapta, a mai ieșit un bărbat care s-a apropiat

de el și cu ambele mîini la apucat de scurtă din partea dinainte, iar șoferul mașinii de

modelul „Dacia Logan” de culoare roșie i-а aplicat lui о lovitură cu pumnul în față. Din

acest motiv el a vrut să fugă, s-a izbit și s-a smuls din mîinile pasagerului care ieșise din

mașina „Dacia-Logan” de culoare roșie de pe bancheta din spate și în acest mod scurta

lui din material impermeabil de culoare albastră a rămas în mîinile acelui bărbat. Cînd

el era în spatele mașinii sale, două persoane din mașina „Dacia-Logan” de culoare roșie,

au deschis ușile mașinii lui din stînga și din dreapta dinainte și căutau ceva prin salonul

mașinii.

La fel, instanța de apel reține că declarațiile părții vătămate Roșca Alexei se

apreciază ca fiind veridice și în coroborare cu declarațiile martorului Muntean Eugeniu

care a indicat că, din salonul mașinii de modelul „Dacia-Logan” de culoare roșie au ieșit

trei bărbații. Pe Roșca Alexei la ajuns din urmă un bărbat din mașina „Dacia Logan” de

culoare roșie, cine anume el nu cunoaște, și la apucat cu mîina de scurtă. Roșca Alexei,

din mers, și-a scos scurta venind în spatele „taxiului”, iar scurta lui a rămas jos pe

pămînt. În acel moment ambele uși dinainte a „taxiului” au rămas deschise. A văzut

cum doi “bărbați, cine anume el nu cunoaște, unul din stînga și unul din dreapta a

taxiului, prin ușile deschise, cu jumătate de corp, s-au aplecat și au pătruns în salonul

„taxiului”, au căutat ceva în salon, iar pe urmă, cu toții s-au urcat în salonul mașinii lor

„Dacia Logan” de culoare roșie și au plecat.

Cu referire la declarațiile părții vătămate Roșca Alexei și martorului Munteanu

Eugeniu, instanța de apel va respinge interpretarea avocatului Bruma Anatolie care a

indicat că, din aceste declarații nu rezultă intenția sustragerii careva bunuri, ci confirmă

intenția de a clarifica incidentul de pe traseu, or, instanța de apel a constatat că, partea

vătămată Roșca Alexei s-a smuls din mîinele pasagerului care a ieșit din mașina „Dacia

Logan” de culoare roșie de pe bancheta din spate și în acest mod scurta lui din material

impermeabil de culoare albastră a rămas în mîinele acestuia, după care, inculpații au

pătruns în automobilul de model „Dacia-Logan” de culoare albă de unde au sustras mai

multe bunuri, fapt confirmat de către partea vătămată Roșca Alexei și martorul

Munteanu Eugeniu.

Totodată, instanța de apel menționează că, declarațiile părții vătămate Roșca

Alexei și a martorului Munteanu Eugeniu coroborează cu declarațiile martorului

Minciuna Vladislav, precum și cu materialele probatoriu acumulate la faza urmăririi

penale, și anume cu procesul-verbal de percheziție din 03 noiembrie 2014 efectuat în

casa cet. Josan Tamara din s. Ivancea, raionul Orhei, prin care se atestă că, ultima de

bună voie, a predat colaboratorilor de poliție toate lucrurile care au fost sustrase, și

anume о scurtă din material de culoare albastră, cu blană în regiunea gulerului de

culoare cafenie, un telefon mobil de model „Iphone”, un telefon mobil de model

„Nokia” de culoare sur cu negru, un permis de conducere pe numele lui Roșca Alexei,

buletinul de identitate pe numele cet. Roșca Alexei, certificat CPAS 921113296000 pe

6

numele cet. Roșca Alexei, polița de asigurare nr. 021596277 eliberată la 18.09.2008 pe

numele lui Roșca Alexei, un card din plastic de culoare roșie cu înscrisul „Stas Kebab”,

un card din plastic de culoare roșie cu inscripția „Basa-Petrol”, un card „Metro”, eliberat

pe numele lui Roșca Alexei.

Prin urmare, în ceea ce privește poziția inculpaților Josan Gheorghii și Josan Ion

care nu au recunoscut vina în comiterea infracțiunii incriminate, instanța de apel a

reținut că, poziția adoptată de inculpați nu se confirmă prin nicio probă pertinentă și

concludentă și se combate prin declarațiile părții vătămate Roșca Alexei, a martorilor

Munteanu Eugeniu și Minciuna Vladislav, precum și prin materialele probatoriii

administrate la faza urmăririi penale.

Astfel, instanța de apel va respinge argumentele invocate de către avocatul

Goncear Constantin precum că, inculpații nu s-au înțeles în prealabil de a jefui

persoanele aflate în automobilul de model „Dacia Logan”, condus de Roșca Alexei, că

ei doar au vrut să se convingă că, automobilul dat nu este condus de către о persoană în

stare de ebrietate, dat fiind faptul că, aceste argumente sunt lipsite de un suport

probatoriu, or, instanța de apel a constatat, în baza probelor administrate la cauza penală

faptul că, inculpații Josan Dumitru, Josan Gheorghii și Josan Ion au realizat latura

obiectivă a infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2), lit. b), d), e), f) Cod penal,

exprimată prin sustragerea deschisă a bunurilor părții vătămate Roșca Alexei, cu

aplicarea loviturilor peste diferite regiuni ale corpului acestuia, cauzîndu-i leziuni

corporale, care se califică ca vătămare neînsemnată, după care au sustras bunuri,

cauzîndu-i astfel părții vătămate о daună în proporții considerabile.

Totodată, inculpații Josan Dumitru și Josan Gheorghii pledează pentru aplicarea

unei pedepse mai blînde, astfel, instanța de apel constată că argumentele aduse de către

inculpați în acest sens sunt neîntemeiate.

În acest context, instanța de apel verificînd legalitatea individualizării pedepsei

penale în privința inculpaților Josan Gheorghii și Josan Dumitru a constatat că, instanța

de fond a luat în considerație criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 75

Cod penal, și anume: gravitatea infracțiunii săvîrșite, de motivul acesteia, de persoana

celor vinovați, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de

influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de

condițiile de viață ale familiei acestora.

Astfel, cu referire la inculpatul Josan Gheorghii instanța de apel a reținut faptul

că, acesta anterior a fost condamnat la privațiune de libertate pentru о infracțiune

similară, care are relevanță la individualizarea pedepsei penale pentru infracțiunea

comisă la 03 noiembrie 2014, precum și faptul că, această infracțiune a săvîrșit-o prin

participație, la locul de trai se caracterizează negativ, circumstanțe care potrivit art. 77

alin. (1), lit. a), c) Cod penal se califică ca circumstanțe agravante.

Iar în privința inculpatului Josan Dumitru se reține faptul că, acesta anterior a fost

condamnat la о pedeapsă sub formă de închisoare, iar prin încheierea Judecătoriei Leova

7

din 16 aprilie 2013 a fost liberat condiționat de la executarea pedepsei înainte de termen

cu 3 ani 4 luni și 6 zile, însă inculpatul Josan Dumitru, în timpul liberării condiționate

de la executarea pedepsei, nu a avut о comportare exemplară, nu a purces pe calea

corectării, ci a comis о nouă infracțiune gravă prin participație, la locul de trai se

caracterizează negativ, circumstanțe care potrivit art. 77 alin. (1), lit. a), c) Cod penal se

califică ca agravante.

Astfel, în contextul circumstanțelor menționate instanța de apel a constatat că în

speță, nu pot fi reținute careva date obiective și subiective care ar putea influența în mod

decisiv la aplicarea unei pedepse mai blînde în privința inculpaților Josan Gheorghii și

Josan Dumitru, or, infracțiunea inculpații Josan Gheorghii și Josan Dumitru, în

participație cu inculpatul Josan Ion prezintă un nivel ridicat de pericol social, respectiv,

infracțiunea comisă nu poate fi considerată ca о faptă accidentală în viața acestora, ci

reprezintă intenția directă și conștientă a inculpaților, care recurgînd la comiterea

acestor fapte infracționale și-au asumat și responsabilitățile care pot urma, inculpații

Josan Gheorghii și Josan Dumitru anterior au fost condamnați, care concluzii nu au

făcut, nu au pășit pe calea corectării și reeducării, din care motive se concluzionează că,

atingerea scopului pedepsei penale prevăzut de art. 61 Cod penal, de restabilire a

echității sociale, corectare a condamnatului, precum și prevenirea săvîrșirii de noi

infracțiuni atît din partea condamnați lor, cît și a altor persoane poate fi atins doar în

contextul izolării acestora de societate, iar în acest sens pedeapsa penală aplicată de

prima instanță inculpaților Josan Gheorghii și Josan Dumitru pentru comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2), lit. lit. b), d), e), f) Cod penal este una

echitabilă și care asigură un echilibru dintre fapta comisă și pedeapsa penală.

5.1 - inculpatul Josan Gheorghii, invocînd temeiurile pentru recurs prevăzute în

art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, prin care solicită casarea

acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărîri de achitare în privința sa.

În recursul declarat recurentul a indicat următoarele motive :

- învinuirea înaintată este ilegală și lipsită de probe concludente, care ar dovedi

vinovăția acestuia în fapta incriminată;

- și-a exprimat dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor administrate la

caz, însăși din declarațiile părții vătămate Roșca Alexei și a martorului Munteanu

Eugeniu, nu reiese că a întreprins careva acțiuni în privința părții vătămate Roșca

Alexei;

- indică recurentul că nu s-au respectat prevederile art. 296 Cod de procedură

penală, care în mod imperativ impune organul de urmărire penală odată cu finalizarea

urmăririi penale să facă cunoștință cu materialele dosarului și să înmîneze sub

semnătură o copie a rechizitoriului.

5.2. - avocatul Bruma Anatolie în numele inculpatului Josan Ion, invocînd

temeiurile pentru recurs prevăzute în art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 12) Cod de

8

procedură penală, prin care solicită casarea hotărîrilor adoptate, rejudecarea

cauzei și pronunțarea unei hotărîri de achitare în privința lui Josan Ion, invocînd

că:

- instanța de apel nu s-a expus asupra tuturor motivelor invocate în apel;

- instanța de fond și de apel nu au dat nicio apreciere argumentelor apărării în ceea

ce privește dispunerea în privința inculpaților Josan Ion și Josan Gheorghii achitarea,

iar acțiunile lui Josan Dumitru urmînd a fi încadrate în baza art. 186 Cod penal sau

conform art. 335 Cod contravențional;

- constatările instanței sunt în contradicție cu circumstanțele cauzei, or,

circumstanțele stabilite de către instanță precum că, „inculpații, împreună și după о

înțelegere prealabilă în scopul sustragerii în mod deschis a bunurilor au săvîrșit

infracțiunea imputată, adică prevăzute de art. 187 alin. (2), lit. lit. b), d), e), f) Cod penal

nu suportă nici o critică, pe parcursul procesului penal fiind stabilite cu totul alte

circumstanțe, confirmate și de către însăși partea vătămată, la caz constatările instanței

fiind în totalitate în contradicție cu circumstanțele cauzei;

- urmare a acțiunilor de urmărire penală efectuate (audierea bănuitului, învinuitului

Josan Ion, confruntările cu partea vătămată Roșca Alexei și cu martorul Munteanu

Eugeniu) s-a stabilit cu certitudine că motivul și scopul stopării automobilului condus

de către Roșca Alexei au fost impedimentele create pe traseu și clarificarea cauzei

efectuării manevrelor periculoase cu automobilul de către Roșca Alexei și nicidecum

intenția sustragerii careva bunuri materiale cît și înțelegerea prealabilă și faptul

sustragerii de către mai multe persoane, circumstanțe asupra cărora nu s-a expus și nu

le-a luat în considerație;

- potrivit declarațiilor părții vătămate Roșca Alexei scurta acestuia în care se aflau

bunurile personale nu i-a fost smulsă intenționat ci a fost lăsată de însuși Roșca Alexei

cînd s-a smuls din mîinele lui Josan Dumitru, care ulterior a intrat în automobilul condus

de Josan Ion, așezîndu-se pe bancheta din spate, astfel Josan Ion nu putea să observe

dacă Josan Dumitru avea asupra sa careva bunuri sau nu, în situația creată nu rezultă

intenția sustragerii careva bunuri;

- din declarațiile părții vătămate Roșca Alexei, a martorului Munteanu Eugeniu nu

rezultă intenția sustragerii careva bunuri, dimpotrivă aceștia confirmă intenția de a

clarifica incidentul de pe traseu, totodată aceștea nu au indicat nemijlocit asupra lui

Josan Ion precum că a sustras careva bunuri, de asemenea nu au putut confirma cu

certitudine dacă telefoanele mobile se aflau în automobil sau în scurtă;

- instanța a expus în sentință probele în mod selectiv și incomplet, făcînd referire

doar la circumstanțele care învinuiesc inculpații de comiterea infracțiunii imputate,

totodată fiind descrise incomplet atît declarațiile inculpaților cît și a martorului

Munteanu Eugeniu și a părții vătămate Roșca Alexei;

- nu au fost întrunite elementele infracțiunii;

- în cadrul urmăririi penale a fost solicitată identificarea și audierea pasagerilor-

9

martorilor, cererea care a fost respinsă de către acuzare, or, pasagerii- martori puteau să

elucideze circumstanțele cauzei, sau faptul pătrunderii în automobil;

- acuzarea invocă că inculpații, urmare a înțelegerii prealabile, stopînd automobilul

părții vătămate, în scopul sustragerii în mod deschis a bunurilor acestuia, i-au aplicat

lovituri cu pumnii în diferite regiuni ale corpului, cauzîndu-i leziuni corporale

neînsemnate, după care au sustras de la el о scurtă în care se aflau acte și sume bănești,

iar din automobilul ,,Dacia Logan’’ cu n/î С RA 667 un telefon de model ,,Nokia 101’’

și altul de model Iphone 5C, cauzînd astfel daune în proporții considerabile, nu suportă

nici о critica, or, acuzarea își asumă intenția inculpaților referitor la sustragerea în mod

deschis ca ulterior să facă referire doar la sustragere neindicînd despre care se are în

vedere - deschisă sau pe ascuns, fără careva probe. La fel, conform raportului de

expertiză medico- legală partea vătămată Roșca Alexei avea doar о singură leziune și

nu mai multe după cum este invocat în învinuire.

5.3. avocatul Țmocno Ina în interesele inculpatului Josan Ion, invocînd

temeiurile pentru recurs prevăzute în art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 12), 15) Cod

de procedură penală, prin care solicită casarea hotărîrilor adoptate, rejudecarea

cauzei cu pronunțarea unei hotărîri de achitare în privința lui Josan Ion.

În recursul suplimentar declarat recurentul a indicat următoarele motive:

- instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel,

avocatul Țmocno Ina invocînd argumente identice cu cele indicate de către

avocatul Bruma Anatolie în recursul ordinar declarat;

- nu au fost întrunite elementele infracțiunii;

- instanța de apel a omis să deducă contribuția fiecăruie dintre inculpați la

săvîrșirea infracțiunii imputate, nu a determinat dacă faptele imputate au fost

săvîrșite de Josan Ion, astfel, instanțele de judecată au adoptat și menținut

hotărîrile contrar prevederilor art. 8 alin. (3) Cod de procedură penală, potrivit

cărora ,,concluziile despre vinovăția persoanei de săvîrșirea infracțiunii nu pot

fi întemeiate pe presupuneri’’;

- faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită;

- partea acuzării a omis să deducă care au fost faptele și răspunderea

fiecăruia dintre cei trei inculpați, înaintînd același text al învinuirii cu aceleași

fapte, care sunt imposibile de realizat în același timp de două persoane diferite,

este evident că acuzatorul s-a bazat pe presupuneri, contrar art. 8 alin. (3) Cod

de procedură penală;

- atît acuzarea cît și instanțele de judecată au omis să deducă cu certitudine

care au fost pretinsele fapte pe care le-ar fi săvîrșit recurentul, precum și dacă

aceste fapte au fost săvîrșite de recurent, contrar principiului caracterului

personal al răspunderii penale, prevăzut de art. 6 Cod penal;

- instanța de judecată internațională, prin hotărîre pe un alt caz, a constatat

o încălcare la nivel național a drepturilor și libertăților omului care poate fi

10

reparată și în această cauză;

- sau încălcat drepturile recurentului la un proces echitabil, precum și principiul

prezumției nevinovăției, garantat de art. 6 CEDO.

pct. 11 Cod de procedură penală, a depus referință procurorul Crijanovschi Serghei, care

a pledat pentru inadmisibilitatea recursurilor, din motiv că recurenții solicită

reaprecierea probelor, iar aprecierea probelor ține de competența instanțelor de fond și

de apel și astfel nu poate constitui temei pentru recurs.

cu materialele cauzei, ținînd seama de opinia procurorului expusă în referință, Colegiul

penal conchide, că recursurile ordinare declarate de către inculpatul Josan Gheorghii și

de către avocatul Bruma Anatolie în numele inculpatului Josan Ion sunt inadmisibile ca

vădit neîntemeiate, iar recursul declarat de către avocatul Țmocno Ina în numele

inculpatului Josan Ion ca fiind declarat peste termen.

În conformitate cu art. 422 Cod de procedură penală, recursul se declară în

termen de 30 de zile de la data pronunțării deciziei.

În speță se constată, că recurenții inculpatul Josan Gheorghii și avocatul Bruma

Anatolie în numele inculpatului Josan Ion s-au conformat prevederilor legale și au

declarat recursurile ordinare în termen, iar avocatul Țmocno Ina în numele inculpatului

Josan Ion a declarat recurs ordinar la 15 martie 2016, împotriva deciziei instanței de

apel din 25 noiembrie 2015, pronunțată în ședința publică pe 23 decembrie 2015, peste

termen.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 2), 4) Cod de procedură penală, instanța

de recurs, examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărîrii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să

decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul este declarat peste

termen sau recursul este vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod

de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Or, art.

427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărîrile instanței de apel pot fi

atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și

de apel la judecarea cauzei.

Colegiul penal menționează că recurenții, drept temeiuri pentru declararea

recursurilor au invocat prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 12) Cod de

procedură penală și anume că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel, nu au fost întrunite elementele infracțiunii, faptei săvîrșite i

s-a dat o încadrare juridică greșită.

11

Verificînd legalitatea hotărîrii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal reține

că temeiurile invocate de recurenți nu s-au confirmat în urma cercetării materialelor

cauzei, invocînd în acest context următoarele.

7.1. Cu referire la recursul ordinar declarat de către inculpatul Josan

Gheorghii:

În recurs, acesta invocă că, „învinuirea înaintată este ilegală și lipsită de probe

concludente, care ar dovedi vinovăția acestuia în fapta incriminată”, Colegiul penal

menționează că este unul declarativ, deoarece din materialele cauzei și textul deciziei

atacate rezultă, că pentru pronunțarea deciziei, instanța de apel și-a motivat corect

soluția bazîndu-se pe cumulul de probe administrat la cauza penală și cercetate în

instanța de fond și de apel, apreciate prin prisma art. 101 Cod de procedură penală și

anume: declarațiile părții vătămate Roșca Alexei (f.d. 202-204, vol. II); declarațiile

martorului Munteanu Eugeniu (f.d. 205-207, vol. II); martorului Minciuna Vladislav

(f.d. 208, vol. II); procesul-verbal din 03.11.2014 de cercetare la fața locului, cu foto-

tabela anexată la el, din conținutul căruia rezultă precum că, la această dată a fost

examinată о porțiune din traseul „Chișinău-Soroca”, direcția dinspre or. Chișinău, că în

acel loc traseul avea două benzi de circulație și era delimitat prin bandă de delimitare.

La о distanță de la stația de alimentare cu petrol „Tirex Petrol” și pînă la locul cercetat

erau 1 050 metri. De la sala de nunți „Casa Mare” din s. Măgdăcești și pînă la locul

cercetat era 50 metri. În partea dreaptă la marginea carosabilului era vizibil un

automobil de model „Dacia Logan” de culoare albă, cu numărul de înmatriculare C RA

667 cu înscrisul în spate ,,Taxi”. Farul din spate din stînga era parțial deteriorat (f.d. 7-

12, vol. I); raportul de expertiză medico-legală nr. 395 D din 12.11.2014 din concluzia

căruia rezultă precum că, la examinarea medico-legală în baza documentelor medicale

prezentate de cet. Roșca Alexei au fost depistate leziuni corporale sub formă de

excoriații, echimoză, edem a buzei inferioare, care au fost produse cu un corp

contondent, posibil în timpul și circumstanțele indicate și se califică ca vătămare

neînsemnată (f.d. 23 vol. I); procesul-verbal din 03.11.2014 de recunoaștere după

fotografie, din conținutul căruia rezultă precum că, pătimitul Roșca Alexei a recunoscut

persoana din fotografia cu nr. 2, care s-a dovedit a fi inculpatul Josan Gheorghii (f.d.

75, vol. I); procesul-verbal din 03.11.2014 de recunoaștere după fotografie, din

conținutul căruia rezultă precum că, martorul Muntean Eugeniu, după expresiile feței, a

recunoscut persoana din fotografia cu nr. 6 (f.d.79, vol. I); procesul-verbal de

confruntare din 04.11.2014, dintre pătimitul Roșca Alexei și bănuitul Josan

Gheorghii, în procesul căruia pătimitul și-a susținut depozițiile sale (f.d 124-125, vol.

I); procesul-verbal de confruntare din 12.11.2014, dintre martorul Muntean Eugeniu

și învinuitul Josan Gheorghii, în procesul căruia martorul și-а susținut depozițiile sale

(f.d. 126-128, vol. I).

De asemenea, Colegiul penal reține că în recursul declarat este criticată

aprecierea de către instanțele de judecată a probelor administrate pe caz, însă

12

argumentul invocat nu este prevăzut de lege ca temei pentru a judeca cauza în ordine

de recurs.

Aprecierea probelor ține de soluționarea fondului cauzei de către instanțele de

fond și de apel și nu poate constitui temei pentru recurs, cu excepția cazurilor cînd

instanțele menționate, la aprecierea probelor au admis încălcarea anumitor prevederi

ale legii procesuale penale, ce a condiționat comiterea unor erori grave de drept, iar

dezacordul unei părți cu aprecierea probelor de către instanțe nu echivalează cu o eroare

ce ar da temei de casare a unei hotărâri de condamnare sau de achitare.

În opinia Colegiului penal, instanța de apel, în conformitate cu prevederile art.

101 Cod de procedură penală, a examinat complet și obiectiv probele administrate la

dosar, verificându-le sub aspectul pertinenții și concludenții, atât pe cele obținute în

procesul urmăririi penale cât și în cadrul ședințelor de judecată, cât ale apărării atât și

ale acuzării, fapt ce face, ca concluzia despre vinovăția inculpatului Josan Gheorghii

privind săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. b), d), e), f) Cod penal,

să fie întemeiată și legală.

În acest sens, Colegiul penal constată că conform declarațiilor părții vătămate

Roșca Alexei rezută că ,,din mașina de model ,,Dacia Logan” de culoare roșie a ieșit

șoferul mașinii, iar de pe bancheta din față a ieșit un pasager. Ei s-au apropiat de

mașina lui. Șoferul mașinii ,,Dacia Logan” de culoare roșie s-a apropiat de ușa mașinii

lui din stînga, i-а deschis ușa, la apucat cu mîinile de scurtă și la scos afară din salonul

mașinii. În acest timp din salonul mașinii „Dacia Logan” de culoare roșie, de pe

bancheta din spate din dreapta, a mai ieșit un bărbat care s-a apropiat de el și cu

ambele mîini la apucat de scurtă din partea dinainte, iar șoferul mașinii de model

„Dacia Logan” de culoare roșie i-а aplicat lui о lovitură cu pumnul în față. Din acest

motiv el a vrut să fugă, s-a izbit și s-a smuls din mîinile pasagerului care ieșise din

mașina „Dacia-Logan” de culoare roșie de pe bancheta din spate și în acest mod scurta

lui din material impermeabil de culoare albastră a rămas în mîinile acelui bărbat. El a

fugit în urma mașinii sale, în acel moment acolo era și consăteanul lui Muntean

Eugeniu. Cînd el era în spatele mașinii sale, două persoane din mașina „Dacia-Logan”

de culoare roșie, au deschis ușile mașinii lui din stînga și din dreapta dinainte și căutau

ceva prin salonul mașinii. Din salonul mașinii i-au fost sustrase următoarele lucruri:

un telefon de model „Iphone 5C” cu costul de 8 300 lei, un telefon mobil de model

„Nokia” cu costul de 750 lei, о scurtă din impermeabil de culoare albastră pe care el

о purtase vreo 4 luni de zile cu costul de 200 Euro, în buzunarul căreia erau buletinul

lui de identitate, permisul lui de conducere, un card de la stația de alimentare „Basa

Petrol”, de la magazinul „Metro”, un card de la „Star Kebab” și bani în suma de 4

mașina lor de modelul „Dacia Logan” de culoare roșie și au plecat, iar el, vre-o 20 de

minute după ce și-a revenit din șoc, a comunicat despre cele întîmplate la poliția din

Criuleni. Polițiștii din Criuleni i-au găsit pe acești trei bărbați din mașina „Dacia

13

Logan” de culoare roșie, au găsit la unul din bărbați toate lucrurile și banii sustrași de

la el, i-au fost restituiți și careva pretenții de ordin material față de cei trei bărbați nu

are" (f.d. 202-204, vol. I);

- iar din declarațiile martorului Muntean Eugeniu, rezută că ,,din salonul mașinii

de modelul „Dacia-Logan” de culoare roșie au ieșit trei bărbații. Pe Roșca Alexei la

ajuns din urmă un bărbat din mașina „Dacia Logan” de culoare roșie, cine anume el

nu cunoaște, și la apucat cu mîina de scurtă. Roșca Alexei, din mers, și-a scos scurta

venind în spatele „taxiului”, iar scurta lui a rămas jos pe pămînt. În acel moment

ambele uși dinainte a „taxiului” au rămas deschise. A văzut cum doi “bărbați, cine

anume el nu cunoaște, unul din stînga și unul din dreapta a taxiului, prin ușile deschise,

cu jumătate de corp, s-au aplecat și au pătruns în salonul „taxiului”, au căutat ceva în

salon, iar pe urmă, cu toții s-au urcat în salonul mașinii lor „Dacia Logan” de culoare

roșie și au plecat” (f.d.205-207, vol II).

Tot aici, Colegiul penal specifică că nerecunoașterea vinovăției de către Josan

Gheorghii de cele imputate pe tot parcursul judecării cauzei, nu presupune și nu

echivalează cu achitarea lui, așa cum pretinde acesta, mai mult aceasta fiind apreciată

drept o tactică a apărării aplicată de recurent, pentru a scuti inculpatul Josan Gheorghii

de răspunderea penală.

Ce ține de motivul invocat de recurent, precum că ,,nu s-au respectat prevederile

art. 296 Cod de procedură penală, care în mod imperativ impune organul de urmărire

penală odată cu finalizarea urmăririi penale să facă cunoștință cu materialele dosarului

și să înmîneze sub semnătură o copie a rechizitoriului” Colegiul penal conchide că nu

poate fi acceptat, deoarece în rezultatul examinării materialelor cauzei, se constată că la

22.12.2014 inculpatului Josan Gheorghii ea fost înmînată contra semnătură copia

rechizitoriului (f.d. 87, vol. II).

La fel, Colegiul penal menționează cu referire la temeiul indicat de recurent,

prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, că din conținutul

recursului declarat, recurentul nu indică careva circumstanțe care ar cădea sub incidența

acestui temei, acesta fiind unul pur declarativ, instanța de apel sa pronunțat asupra

tuturor motivelor relevante în speța dată.

7.2. Cu referire la recursul ordinar declarat de către avocatul Bruma Anatolie

în numele inculpatului Josan Ion:

Cu referire la temeiul invocat de recurent, prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6)

Cod de procedură penală, care prevede că „instanța de apel nu s-a pronunțat asupra

tuturor motivelor invocate în apel,” Colegiul penal relevă, că acestea nu se confirmă și

că instanța de apel corect și-a motivat decizia în conformitate cu prevederile art. 417

alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, astfel, decizia cuprinde temeiurile de fapt și

de drept care au dus, la caz, la respingerea apelurilor ca nefondate, cu menținerea

sentinței fără modificări. Prin urmare, în conformitate cu prevederile art. 414 Cod de

procedură penală, instanța de apel, judecînd apelul, a verificat legalitatea și temeinicia

14

hotărîrii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, celor cercetate în cadrul

ședinței instanței de apel, ajungînd la concluzia că sentința atacată urmează a fi

menținută fără modificări.

Conținutul probelor și admisibilitatea lor, este analizată în textul hotărîrii

judecătorești atacate, reflectate în decizia instanței de apel (f.d.51-64, vol. III), instanța

de apel expunîndu-se în mod argumentat și asupra motivelor relevante invocate în apel,

argumente pe care instanța de recurs le acceptă și le însușește. Temeiuri de a pune la

îndoială legalitatea și veridicitatea acestor probe și argumente nu s-au stabilit în instanța

de recurs.

Cu privire la motivul invocat de recurent precum că „instanța de fond și de apel

nu au dat nicio apreciere argumentelor apărării în ceea ce privește dispunerea în

privința inculpaților Josan Ion și Josan Gheorghii achitarea, iar acțiunile lui Josan

Dumitru urmînd a fi încadrate în baza art. 186 Cod penal sau conform art. 335 Cod

contravențional” Colegiul penal conchide că sunt declarative și nu se confirmă,

deoarece din materialele cauzei penale rezultă că inculpații Josan Gheorghii și Josan

Ion au realizat latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2), lit. b), d), e),

f) Cod penal, exprimată prin sustragerea deschisă a bunurilor părții vătămate Roșca

Alexei, cu aplicarea loviturilor peste diferite regiuni ale corpului acestuia, cauzîndu-i

leziuni corporale, care se califică ca vătămare neînsemnată, după care au sustras bunuri,

cauzîndu-i astfel părții vătămate о daună în proporții considerabile.

În același sens, cu referire la motivul invocat de recurent, precum că „urmare a

acțiunilor de urmărire penală efectuate (audierea bănuitului, învinuitului Josan Ion,

confruntările cu partea vătămată Roșca Alexei și cu martorul Munteanu Eugeniu) s-a

stabilit cu certitudine că motivul și scopul stopării automobilului condus de către Roșca

Alexei au fost impedimentele create pe traseu și clarificarea cauzei efectuării

manevrelor periculoase cu automobilul de către Roșca Alexei și nicidecum intenția

sustragerii careva bunuri materiale cît și înțelegerea prealabilă și faptul sustragerii de

către mai multe persoane, circumstanțe asupra cărora nu s-a expus și nu le-a luat în

considerație” Colegiul penal constată că acestea nu se confirmă și constituie opinia

subiectivă a recurentului, deoarece din declarațiile părții vătămate Roșca Alexei rezultă

că ,,… din salonul mașinii „Dacia Logan” de culoare roșie, de pe bancheta din spate

din dreapta, a mai ieșit un bărbat care s-a apropiat de el și cu ambele mîini la apucat

de scurtă din partea dinainte, iar șoferul mașinii de model „Dacia Logan” de culoare

roșie i-а aplicat lui о lovitură cu pumnul în față. Din acest motiv el a vrut să fugă, s-a

izbit și s-a smuls din mîinile pasagerului care ieșise din mașina „Dacia-Logan” de

culoare roșie de pe bancheta din spate și în acest mod scurta lui din material

impermeabil de culoare albastră a rămas în mîinile acelui bărbat. El a fugit în urma

mașinii sale, în acel moment acolo era și consăteanul lui Muntean Eugeniu. Cînd el era

în spatele mașinii sale, două persoane din mașina „Dacia-Logan” de culoare roșie, au

deschis ușile mașinii lui din stînga și din dreapta dinainte și căutau ceva prin salonul

15

mașinii” (f.d.215, vol. II). Aceste declarații confirmă că inculpații au acționat în

comun, repede, repartizîndu-și rolurile la comiterea jafului incriminat.

Totodată, ce ține de motivul invocat de recurent, precum că „potrivit declarațiilor

părții vătămate Roșca Alexei scurta acestuia în care se aflau bunurile personale nu i-a

fost smulsă intenționat ci a fost lăsată de însuși Roșca Alexei cînd s-a smuls din mîinele

lui Josan Dumitru, care ulterior a intrat în automobilul condus de Josan Ion, așezîndu-

se pe bancheta din spate, astfel Josan Ion nu putea să observe dacă Josan Dumitru

avea asupra sa careva bunuri sau nu, în situația creată nu rezultă intenția sustragerii

a careva bunuri”, Colegiul penal constată că este neîntemeiat și constituie opinia

subiectivă a recurentului, deoarece sa constatat că partea vătămată Roșca Alexei s-a

smuls din mîinele pasagerului care a ieșit din mașina „Dacia Logan” de culoare roșie

de pe bancheta din spate și în acest mod scurta lui din material impermeabil de culoare

albastră a rămas în mîinele acestuia, după care, inculpații au pătruns în automobilul de

model „Dacia-Logan” de culoare albă de unde au sustras mai multe bunuri, fapt

confirmat de către partea vătămată Roșca Alexei și martorul Munteanu Eugeniu,

(f.d.215 - verso, vol. II).

Ce ține de motivul invocat de recurent, precum că „din declarații părții vătămate

Roșca Alexei, a martorului Munteanu Eugeniu nu rezultă intenția sustragerii careva

bunuri, dimpotrivă aceștia confirmă intenția de a clarifica incidentul de pe traseu,

totodată aceștea nu au indicat nemijlocit asupra lui Josan Ion precum că a sustras

careva bunuri, de asemenea nu au putut confirma cu certitudine dacă telefoanele

mobile se aflau în automobil sau în scurtă” în acest sens, Colegiul penal constată că

conform declarațiilor părții vătămate Roșca Alexei și a martorului Munteanu Eugeniu

rezultă că „au văzut cum doi “bărbați, cine anume nu cunosc, unul din stînga și unul

din dreapta a taxiului, prin ușile deschise, cu jumătate de corp, s-au aplecat și au

pătruns în salonul „taxiului”, au căutat ceva în salon, iar pe urmă, cu toții s-au urcat

în salonul mașinii lor „Dacia Logan” de culoare roșie și au plecat”. Se deduce că toți

trei inculpații au conștientizat acțiunile de jaf comise împreună.

Totodată, în privința motivului invocat de recurent, precum că „instanța a expus

în sentință probele în mod selectiv și incomplet, făcînd referire doar la circumstanțele

care învinuiesc inculpații de comiterea infracțiunii imputate, totodată fiind descrise

incomplet atît declarațiile inculpaților, cît și a martorului Munteanu Eugeniu și a părții

vătămate Roșca Alexei”, Colegiul penal constată că acesta la fel este declarativ,

deoarece prima instanță, a examinat complet și obiectiv probele administrate la dosar,

verificându-le sub aspectul pertinenții și concludenții, atât pe cele obținute în procesul

urmăririi penale cât și în cadrul ședințelor de judecată, cât ale apărării atât și ale acuzării,

fapt ce face, ca concluzia despre vinovăția inculpaților privind săvîrșirea infracțiunii

prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. b), d), e), f) Cod penal, să fie întemeiată și legală.

Cu privire la motivul invocat de recurent precum că „în cadrul urmăririi penale

a fost solicitată identificarea și audierea pasagerilor - martorilor, cererea care a fost

16

respinsă de către acuzare, or, pasagerii - martori puteau să elucideze circumstanțele

cauzei, sau faptul pătrunderii în automobil” Colegiul penal constată, că aceste probe

nu au fost identificate de partea apărării și corect au fost respinse, din motive ce la cauza

penală au fost administrate probe suficiente care demonstrează vinovăția inculpaților în

săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. b), d), e), f) Cod penal, fiind

puse la baza condamnării declarațiile părții vătămate Roșca Alexei și a martorului

Munteanu Eugeniu, ca probe decisive.

În recurs, se mai invocă, că „acuzarea invocă că inculpații, urmare a înțelegerii

prealabile, stopînd automobilul părții vătămate, în scopul sustragerii în mod deschis a

bunurilor acestuia, i-au aplicat lovituri cu pumnii în diferite regiuni ale corpului,

cauzîndu-i leziuni corporale neînsemnate, după care au sustras de la el о scurtă în care

se aflau acte și sume bănești, iar din automobilul ,,Dacia Logan’’ cu n/î С RA 667 un

telefon de model ,,Nokia 101’’ și altul de model Iphone 5C, cauzînd astfel daune în

proporții considerabile, nu suportă nici о critica, or, acuzarea își asumă intenția

inculpaților referitor la sustragerea în mod deschis ca ulterior să facă referire doar la

sustragere neindicînd despre care se are în vedre - deschisă sau pe ascuns, fără careva

probe. La fel, conform raportului de expertiză medico- legală partea vătămată Roșca

Alexei avea doar о singură leziune și nu mai multe după cum este invocat în învinuirea

adusă”, Colegiul penal menționează că aceste motive sunt declarative și arbitrare,

deoarece din materialele cauzei și anume din raportul de expertiză medico-legală nr.

395 D din 12 noiembrie 2014 rezultă precum că, la examinarea medico-legală în baza

documentelor medicale prezentate de cet. Roșca Alexei au fost depistate leziuni

corporale sub formă de excoriații, echimoză, edem a buzei inferioare, care au fost

produse cu un corp contondent, posibil în timpul și circumstanțele indicate și se califică

ca vătămare neînsemnată (f.d. 23 vol. I). La fel în rechizitoriu (f.d.77, vol. II) este

indicat ,,în scopul sustragerii în mod deschis a bunurilor’’, calificarea pe art. 187 alin.

(2) lit. b), d), e), f) Cod penal, ce confirmă modul deschis al sustragerii.

7.3. Prin urmare, Colegiul penal nu a constatat prezența erorilor de drept invocate de

recurenții inculpatul Josan Gheorghii și avocatul Bruma Anatolie în numele

inculpatului Josan Ion, care ar fi afectat decizia atacată sub aspectele invocate, deoarece

soluția adoptată de către instanța de apel este legală și întemeiată, iar recursurile

declarate sunt inadmisibile fiind vădit neîntemeiat.

7.4. Referitor la recursul ordinar suplimentat declarat de avocatul Țmocno Ina

în interesele inculpatului Josan Ion:

Conform materialelor dosarului, decizia Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 25 noiembrie 2015 în speța dată a fost pronunțată integral 23 decembrie

2015, în prezența procurorului și inculpatului Josan Gheorghii, fapt confirmat prin

procesul-verbal al ședinței de judecată (f.d. 47, vol. III), totodată, fiindu-le înmînate

contra semnătură copia deciziei motivate, confirmată prin recipisa anexată la dosar (f.d.

65, vol. III).

17

Prin urmare, instanța de recurs constată că recursul declarat de avocatul Țmocno

Ina în interesele inculpatului Josan Ion la 15 martie 2016 (f.d. 115-117, vol.III) depășește

în mod evident termenul limită de declarare a recursului ordinar, care a expirat la data de

25 ianuarie 2016.

Aceste momente certifică faptul că termenul de 30 zile de contestare cu recurs a

deciziei instanței de apel, stabilit de art. 422 Cod de procedură penală nu a fost respectat,

deoarece recursul avocatului Țmocno Ina în interesele inculpatului Josan Ion a fost

declarat cu mult peste termenul de 30 de zile de declarare a recursului ordinar.

Mai mult ca atît, avocatul Țmocno Ina în interesele inculpatului Josan Ion nu a

adus motive întemeiate prin care să solicite repunerea în termen a recursului ordinar

declarat la 15 martie 2016.

Astfel, termenul de recurs este absolut și are caracter imperativ, în sensul că

depășirea lui atrage decăderea din dreptul de a exercita calea de atac, iar recursul declarat

după expirarea termenului se va respinge ca tardiv.

În această ordine de idei, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție consideră,

că recursul ordinar suplimentar declarat de avocatul Țmocno Ina în interesele

inculpatului Josan Ion este inadmisibil, ca fiind declarat peste termen.

penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către inculpatul Josan

Gheorghii, de către avocații Bruma Anatolie și Țmocno Ina în numele inculpatului

Josan Ion, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 25

noiembrie 2015, în cauza penală privindu-i pe Josan Gheorghii Ulian și Josan Ion

Gheorghii, a inculpatului Josan Gheorghii și a avocatului Bruma Anatolie în numele

inculpatului Josan Ion ca fiind vădit neîntemeiate, iar recursul declarat de către

avocatul Țmocno Ina în numele inculpatului Josan Ion ca fiind declarat peste termen.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 28 aprilie 2016.

Președinte Ursache Petru

Judecătorii Timofti Vladimir

Alerguș Constantin

18