1ra-1142/2016 — art. 287 alin. 2 lit. b, 145 alin. 2 lit a, i, j CP

1ra-1142/2016 — art. 287 alin. 2 lit. b, 145 alin. 2 lit a, i, j CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr. 1ra-1742/2016

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

22 noiembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în componență:

Președinte – Nicolae Gordilă,

Judecători – Ion Guzun, Elena Covalenco, Liliana Catan, Iurie Diaconu,

judecând în ședință, fără participarea părților, recursurile ordinare, declarate de

către procurorul în procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Bolduratu Vasile,

inculpatul Josu Ion și avocatul Coadă Tudor în numele inculpatului Eroșenco Andrei,

prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 15

iunie 2016, în cauza penală privindu-i pe

Eroșenco Andrei Anatolie născut la 06 mai 1990, originar

și domiciliat în satul Cigîrleni, raionul Ialoveni;

Josu Ion Andrei născut la 03 iulie 1987, originar și

domiciliat în satul Cigîrleni, raionul Ialoveni;

Ungureanu Nicolai Climentii născut la 15 octombrie 1989,

originar și domiciliat satul Cigîrleni, raionul Ialoveni.

Termenul de examinare a cauzei:

prima instanță: 14.10.2014 - 21.03.2016;

instanța de apel: 11.04.2016 - 15.06.2016;

instanța de recurs: 09.08.2016 - 22.11.2016.

Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală a fost

legal executată.

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție asupra recursului în cauză în baza

actelor din dosar,

CONSTATĂ :

Andrei au fost recunoscuți vinovați în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin.

(2) lit. a), i), j) Cod penal, fiindu-le aplicată pedeapsa sub formă de închisoare pe un

termen de 15 ani, în penitenciar de tip închis.

Josu Ion, Eroșenco Andrei și Ungureanu Nicolai au fost recunoscuți vinovați de

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, fiindu-le stabilită

pedeapsa sub formă de închisoare în penitenciar de tip semiînchis, lui Josu Ion 2 ani

1

închisoare, lui Eroșenco Andrei 2 ani închisoare și lui Ungureanu Nicolai 4 ani

închisoare.

Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, lui Josu Ion și Eroșenco Andrei le-a fost stabilită

pedeapsa definitivă pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul parțial al pedepselor,

câte 15 ani și 3 luni închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.

S-a dispus încasarea în mod solidar de la Josu Ion, Eroșenco Andrei și Ungureanu

Nicolai în folosul succesorului victimei, Vlas Lilia, prejudiciul moral cauzat prin

infracțiune în mărime de 30 000 lei.

A admis în principiu pretențiile materiale a lui Vlas Lilia față de Josu Ion,

Ungureanu Nicolai și Eroșenco Andrei, urmând ca cuantumul precis al despăgubirilor

să fie stabilit de instanța civilă.

Nicolai, Josu Ion și Eroșenco Andrei, împreună și de comun acord, la 23.03.2014, în

jurul orelor 20-30 min., vând scopul comiterii unui act de huliganism, fiind în stare de

ebrietate alcoolică, aflându-se pe strada centrală din s. Cigîrleni, r-nul Ialoveni,

încălcând grosolan liniștea și ordinea publică, exprimând o vădită lipsă de respect față

de societate, manifestată prin obrăznicie deosebită, folosind ca pretext faptul că,

Ungureanu a fost lovit la 22.03.2014, de Vlas Ruslan cu pumnul în față, l-au numit pe

ultimul cu cuvinte necenzurate, apoi i-au aplicat multiple lovituri cu pumnii și

picioarele peste diferite regiuni ale corpului victimei, Vlas Ruslan.

Tot în același timp, Josu Ion și Eroșenco Andrei, prelungindu-și acțiunile sale

criminale, fiind în stare de ebrietate alcoolică avansată, având scopul comiterii omorului

lui Vlas Ruslan, aflându-se pe strada centrală din s. Cigîrleni, r-nul Ialoveni, în prezența

lui Ungureanu Nicolai, în timp ce se certau, iau aplicat lui Vlas Ruslan, multiple lovituri

cu pumnii și picioarele în regiunea capului și alte părți ale corpului timp de aproximativ

20 minute, după care lăsând victima să moară în stradă, toți trei au plecat la casa lui

Ungureanu Nicolai.

În urma acțiunilor îndreptate împotriva lui Vlas Ruslan, acestuia conform

raportului de expertiză medico-legală nr. 43/617/D din 15.05.2014, i-au fost cauzate -

hematom subcutanat, hemoragii în tegumentele capului, hematom subdural, hemoragii

subarahnoidiene difuze, excoriații și hemoragii în țesuturile feței, fractura oaselor

nasului, ruptura buzei superioare, care în asociere se califică ca vătămare corporală

gravă, în urma căruia Vlas Ruslan, a decedat (vol.III, f.d.129).

Astfel, instanța de fond a constatat că, inculpații Josu Ion și Eroșenco Andrei au

săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 145 alin. (2) lit. a), i), j) Cod penal - omorul unei

persoane săvârșit cu premeditare, de două persoane, cu o deosebită cruzime.

2

Totodată, instanța de fond a conchis că, inculpații Josu Ion, Eroșenco Andrei și

Ungureanu Nicolai se fac vinovați de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin.

(2) lit. b) Cod penal - huliganism, adică acțiuni intenționate, care încălcă grosolan ordinea

publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanei și care prin conținutul lor, ce se deosebesc

prin obrăznicie deosebită, acțiuni săvârșite de mai multe persoane (vol.III, f.d. 131).

Eroșenco Andrei și avocatul acestuia, Coadă Tudor, avocatul Crețu Nadejda în numele

inculpatului Josu Ion.

3.1. Inculpatul Ungureanu Nicolai a solicitat casarea parțială a sentinței atacate, în

partea pedepsei stabilite ultimului, cu pronunțarea unei hotărâri prin care inculpatului

să-i fie aplicată pedeapsa închisorii cu suspendarea condiționată a executării pedepsei.

În motivarea apelului, inculpatul Ungureanu Nicolai, a invocat că, prin sentință

respectivă i-a fost aplicată o pedeapsă prea aspră, instanța de fond nu a luat în calcul că

acesta anterior nu a fost condamnat și are la întreținere o persoană.

3.2. Inculpatul Eroșenco Andrei și avocatul acestuia, Coadă Tudor, au solicitat

casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei decizii de achitare în privința

lui Eroșenco Andrei

Apelanții, au indicat dezacordul cu aprecierea probelor de către prima instanță,

deoarece nici o probă nu indică în mod direct că, inculpatul Eroșenco Andrei a comis

faptele incriminate.

Mai mult, inculpatul Eroșenco Andrei și avocatul acestuia au menționat că,

instanța de fond fără a indica calitatea inculpatului Eroșenco Andrei, a calificat acțiunile

săvârșite de către acestea în participație.

Totodată, au indicat că nu a fost demonstrat motivul și nici scopul comiterii

infracțiunilor imputate inculpatului, deoarece între Eroșenco Andrei și victima Vlas

Ruslan, nu au fost stabilite careva relații ostile, iar aflarea inculpatului la locul unde a

decedat Vlas Ruslan nu indică în mod nemijlocit despre faptul că acesta a executat latura

obiectivă a infracțiunii de omor, or alte probe care să indice supra justificării celor

imputate, nu există.

De asemenea, apelanții au menționat că, instanța de fond nu a reținut faptul că

Eroșenco Andrei, conform raportului de expertiză psihiatrică legală nr. 899-2014 (Vol.II,

f.d.57-60), de maladii psihice nu suferă, dar prezintă diagnostic retard mintal ușor, ceea

ce, cel puțin constituie o circumstanță atenuantă în virtutea art. 76 Cod penal, iar

perioada de 2 ani în care s-a aflat Eroșenco Andrei sub strajă constituie o încălcare

flagrantă a Hotărârii nr. 3 din 23.02.2016 privind excepția de neconstituționalitate a art.

186 alin. (3), (5), (8) și (9) Codul de procedură penală (termenul arestului preventiv),

3

prin care s-a stabilit că perioada de aflare a unei persoane sub arest preventiv nu poate

depăși 12 luni.

3.3. Avocatul Crețu Nadejda în numele inculpatului Josu Ion, a solicitat casarea

sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei decizii de achitare a lui Josu Ion.

În susținerea apelului, avocatul Crețu Nadejda a invocat că, instanța de fond a emis

o sentință de condamnare pe numele lui Josu Ion, bazată pe presupuneri, deoarece

probele administrate în respectiva cauză penală nu demonstrează nemijlocit vinovăția

inculpatului.

Mai mult, avocatul a susținut că, nu s-a stabilit anume în urma căror lovituri și în

care regiune a corpului a decedat cet. Vlas Ruslan, o probă care este incertă în

condamnarea lui Josu Ion, dat fiind faptul că toți trei condamnați i-au aplicat lovituri

lui Vlas Ruslan, atât Ungureanu Nicolai cât și Eroșenco Andrei.

Avocatul a menționat că, sentința dată urmează a fi casată și din motivul că a fost

emisă în urma cercetării unilaterale a probelor acuzării, nu s-a luat în considerație toate

circumstanțele cauzei, a tuturor probelor prezentate, declarațiilor date de Josu Ion în

cadrul primei audieri, care se consideră drept veridică.

Totodată, apelantul indică că, prima instanță nu a luat în considerație raportul de

expertiză nr. 338 din 25.03.2014, în urma căruia au fost examinate hainele lui Josu Ion,

conform căruia pe aceste obiecte nu au fost depistate nici o urmă de sânge, fapt ce acesta

nu se face vinovat de omorul victimei Vlas Ruslan.

apelurile declarate de către inculpatul Ungureanu Nicolai, inculpatul Eroșenco Andrei

și avocatul acestuia, Coadă Tudor, avocatul Crețu Nadejda în numele inculpatului Josu

Ion au fost admise, casată sentința parțial în partea aplicării pedepsei inculpatului

Ungureanu Nicolai și inclusiv din oficiu, în baza articolului 409 alin. (2) Cod de procedură

penală, în partea acțiunii civile privind prejudiciul moral produs prin infracțiune și a

pronunțat o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru primă instanță, în părțile

respective:

Ungureanu Nicolai Clemenții, recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute

de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, i-a fost aplicată amendă în mărime de 1 000 unități

convenționale.

S-a dispus că, inculpatul Ungureanu Nicolai să fie eliberat imediat din sala ședinței

de judecată, fiind eliberat de sub escortă, dacă nu există alte hotărâri privind privarea

de liberate a lui.

A fost admisă acțiunea civilă în partea prejudiciului moral și dispusă încasarea, cu

titlu de reparare a prejudiciului moral produs prin infracțiune, în beneficiul

4

succesorului victimei, Vlas Lilia de la inculpatul Josu Ion - 13 000 lei, inculpatul

Eroșenco Andrei - 13 000 lei și inculpatul Ungureanu Nicolai - 4 000 lei.

4.1. În motivarea deciziei, instanța de apel a indicat că, instanța de fond corect a

stabilit circumstanțele de fapt și vinovăția inculpaților, just a încadrat acțiunile acestora,

circumstanțe care nici nu se contestă.

Astfel chiar dacă inculpații nu își recunosc vina, aceasta a fost demonstrată de

probele cumulate la dosar, si anume:

- declarațiile reprezentantului legal al victimei, Vlas Lilia (vol.III, f.d. 16-17);

- declarațiile martorului Paraschiv Nicolai (vol.III, f.d. 21-23);

- declarațiile martorului Odajiu Vasile (vol.III, f.d. 24-26);

- declarațiile expertului Hăbășescu Alexandru (vol.III, f.d. 126);

- procesul-verbal de cercetare la fața locului și foto-tabelul din 24.03.2014 (vol. I.

f.d.15-18);

- raportul de expertiză medico-legală nr. 43/167/D din 15.05.2014 (vol.I, f.d. 86);

- raportului de expertiză medico-legală nr. 338 din 07.05.2014 (vol.I, f.d. 159);

- procesul-verbal de verificare a declarațiilor la locul infracțiunii din 25.06.2014

(vol.II, f.d.1);

- procesul-verbal de verificare a declarațiilor la locul infracțiunii din 25.06.2014

(vol.II, f.d.2);

- procesul-verbal de audiere a bănuitului Ungureanu Nicolai din 24.03.2014,

procesul-verbal de audiere suplimentară a învinuitului Ungureanu Nicolai din

15.04.2014 și procesul-verbal de audiere suplimentară a învinuitului Ungureanu Nicolai

din 29.04.2014 - declarații unde ultimul își recunoaște în totalitate fapta incriminată

(vol.I, f.d.49, 176, 217);

- procesul-verbal de audiere suplimentară a învinuitului Josu Ion din 16.04.2014

(vol.I, f.d. 186-187);

- procesul-verbal de ridicare din 25 martie 2014 (vol.I, f.d. 123).

Mijloacele de probă și procedeele probatorii sunt aplicate în limitele legii, fiind

întocmite actele procedurale corespunzătoare.

Prin urmare, pornirea, desfășurarea, terminarea urmăririi penale și trimiterea

cauzei în judecată sunt efectuate în condițiile legii, astfel încât sunt nefondate motivele

invocate de apelanți, în partea respectivă.

Instanța de apel a indicat că, motivele cu privire la ilegalitatea arestării preventive

în cursul judecății sunt nefondate, dat fiind că această măsură preventivă a fost aplicată

legal în baza încheierii judecătorești irevocabile.

Din materialele dosarului se evidențiază că, prin sentință este admis demersul

avocatului Bodrug A. și avocatului Crețu N. despre revocarea măsurii preventive sub

5

formă de arest, în privința inculpaților Eroșenco A. și Josu I. și, ulterior, a fost aplicat

față de inculpații Eroșenco A. și Josu I. măsura preventivă, arestul preventiv, fiind

menținut până la intrarea sentinței în vigoare, inculpații fiind arestați în sala de

judecată.

Motivele, precum că, inculpații Eroșenco A. și Josu I. nu sunt vinovați de săvârșirea

infracțiunilor imputate, instanța de apel le-a considerat ca nefondate, deoarece probele

prezentate în sprijinul învinuirii, administrate și apreciate de prima instanță - relevate

în cuprinsul sentinței, verificate în ședința instanței de apel, dovedesc cu certitudine

vinovăția inculpaților.

Mai mult, instanța de apel a respins argumentele precum că, inculpații Eroșenco

A. și Josu I. nu au avut intenția de a omorî victima nu echivalează cu recalificarea faptei

reținute, devreme ce, loviturile aplicate cu densitate și forță mare, într-o zonă vitală a

corpului victimei - capul precum și în alte zone importante le corpului, caracterul și

densitatea mare a loviturilor aplicate, sunt apte de a produce moartea, acestea

conturează omorul intenționat săvârșit de inculpați.

În acest sens, este relevant și comportamentul postinfracțional al inculpaților

Eroșenco A. și Josu I., care după acțiunile violente, conștientizând starea grea a victimei,

au lăsat-o în stradă, fără a lua măsuri de salvare.

Astfel, instanța de apel a concluzionat că, sub aspectul laturii subiective, ca element

constitutiv al componenței de infracțiune imputate inculpaților, se constata cu

certitudine, că inculpații Eroșenco A. și Josu I., în împrejurările stabilite, au acționat cu

premeditare și cu o deosebită cruzime de a omorî victima.

Or, în speță, decesul care s-a produs la intervalul de 3-4 ore după cauzarea

hemoragiei sudorale, evoluată pe fondul traumei craniu - cerebrale închise aplicate de

inculpații Eroșenco A. și Josu I., în cumul cu toate circumstanțele obiective și subiective

ale cazului, reprezintă condiție suficientă pentru a exclude orice incertitudine în ce

privește prezența intenției de a omorî victima.

Starea de fapt și de drept stabilită de prima instanță cu privire la săvârșirea

huliganismului imputat inculpaților concordă cu împrejurările cazului și probele

apreciate - relevate în sentință, vinovăția inculpaților fiind dovedită cu certitudine prin

probele prezentate în sprijinul învinuirii.

Astfel, instanța de apel a conchis că, este corectă concluzia primei instanțe privind

determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei

prejudiciabile săvârșite:

de inculpații Eroșenco A., Josu I. și Ungureanu N. și semnele componenței de

-

infracțiune prevăzute la art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, huliganism, adică acțiuni

intenționate, care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra

6

persoanei și are prin conținutul lor, ce se deosebesc prin obrăznicie deosebită, acțiuni săvârșite

de mai multe persoane.

de inculpații Eroșenco A. și Josu I. și semnele componenței de infracțiune

-

prevăzute la art. 145 alin. (2) lit. a), i) și j) Cod penal, omorul unei persoane săvârșit cu

premeditare, de două persoane, cu deosebită cruzime.

Instanța de apel a indicat că, prima instanță a acordat deplină eficiență prevederilor

din art. 7, 61, 75, 84 Cod penal, în sentință, fiind cuprinse datele privind persoana

inculpaților Eroșenco A. și Josu I., gravitatea infracțiunilor săvârșite și circumstanțele

care influențează asupra pedepsei.

Așadar, prima instanță, motivat a stabilit categoria și măsurile de pedeapsă pentru

fiecare infracțiune și, în așa mod, corect a concluzionat că atingerea scopului pedepsei

se v-a asigura prin aplicarea pedepsei cu închisoare.

Mai mult, instanța de apel a statuat că, nu au fost constatate temeiuri pentru

aplicarea unei pedepse mai blânde decât cea prevăzută de lege sau condamnarea cu

suspendarea condiționată a executării pedepsei inculpaților Eroșenco A. și Josu I.

Instanța de apel a menționat că, vinovăția inculpaților Ungureanu N., Eroșenco A.

și Josu I. în comiterea intenționată la 23.03.2014 în s. Cigîrleni, r-nul Ialoveni a unui

huliganism agravat exprimat prin încălcarea grosolană a ordinii publice, însoțit de

aplicarea violenței asupra lui Vlas R., acțiuni care prin conținutul lor se deosebesc

printr-o obrăznicie deosebită. De asemenea, probele apreciate din punct de vedere al

pertinenții, concludenții, utilității și veridicității lor, iar toate probele în ansamblu - din

punct de vedere al coroborării lor confirmă comiterea intenționată de către Eroșenco A.

și Josu I. la 23.03.2014, în jurul orei 20:30, în stradă, în s. Cigîrleni, folosind ca pretext

conflictul recent a victimei cu Ungureanu N., a omorului cu premeditare a lui Vlas

Ruslan, săvârșit cu o deosebită cruzime.

Astfel, instanța de apel a respins poziția inculpaților care au declarat analogic că

nu au lovit în Vlas R. și nu au vrut să-l omoare, deoarece probele administrate în

respectiva cauză penală, confirmă contrariul, iar versiunea inculpaților Eroșenco A. și

Josu I. constituie în sine doar metodă de apărare.

Mai mult, necătând la faptul că, instanța este obligată să judece cauza în limitele

învinuirii formulate în rechizitoriu, instanța de apel a indicat asupra faptului că probele

cercetate, practic, nu confirmă acțiunile intenționate a lui Ungureanu N., în provocarea

decesului lui Vlas R. Anume conflictul recent dintre Vlas R. și Ungureanu N., soldat la

ultimul cu echimoză și excoriație pe fața, fapt confirmat prin raportul de expertiză

medico-legală nr. 1306 din 5.03.2014 (vol.I, f.d. 117), l-a determinat pe Ungureanu N, să

caute modalități de răzbunare.

7

Totodată, instanța de apel a menționat că, conform raportului de expertiză

psihiatrică legală nr. 899-2014 (Vol.II, f.d.57-60), Eroșenco A., de maladii psihice cronice

nu suferă, dar prezintă diagnosticul retard mintal ușor.

La momentul comiterii infracțiunii avea capacitatea de prevedere și deliberare a

acțiunilor sale din care motiv experții au propus de a-l recunoaște responsabil.

Luând în vedere, poziția expusă de psihiatrul-expert Cazacu Vasile, în instanță,

comportamentul inculpatului în timpul urmăririi penale și în ședința de judecată,

instanța de apel a constata că, Eroșenco A. este responsabil.

Conform raportului de expertiză psihiatrică legală nr. 467a-2014 (Vol.I, f.d. 243-

245), Josu I. de maladii psihice cronice nu suferă. La momentul comiterii infracțiunii

avea capacitatea de prevedere și deliberare a acțiunilor sale din care motiv experții au

propus de a-l recunoaște responsabil.

Astfel, instanța de apel a luat în calcul comportamentul inculpatului în timpul

urmăririi penale și în ședința de judecată, recunoscându-l responsabil.

Conform raportului de expertiză psihiatrică legală nr. 488a-2014 (Vol.I, f.d.229-

231), Ungureanu N. de maladii psihice cronice nu suferă. La momentul comiterii

infracțiunii avea capacitatea de prevedere și deliberare a acțiunilor sale din care motiv

experții au propus de a-l recunoaște responsabil.

Instanța de apel, a conchis că, Ungureanu N. este responsabil (vol. I, f.d. 131-132).

Cu privire la motivele invocate de inculpatul Ungureanu N., ce vizează pedeapsa

aplicată ultimului, instanța de apel le-a apreciat ca a fi fondate, deoarece prima instanță

n-a acordat deplină eficiență prevederile art. 7, 61, 5 Cod penal.

Astfel, instanța de apel a indicat că, analizând conținutul sentinței, se observă că

nu cuprinde motive pentru aplicarea pedepsei cu închisoare inculpatului Ungureanu

N., de vreme ce sancțiunea art. 287 alin. (2) Cod penal, prevede pedeapsa alternativă —

amendă.

În atare situație, instanța de apel a menționat că, prima instanță a încălcat

prevederile art. 394 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, dat fiind că n-a motivat

stabilirea pedepsei cu închisoare, de vreme ce sancțiunea normei penale speciale în baza

căreia este condamnat Ungureanu N. prevede și altă categorie de pedeapsă.

Prin urmare, în partea pedepsei aplicate inculpatul Ungureanu N., sentință atacată

este lovită de nulitate, motiv pentru care instanța de apel a casat partea respectiva a

deciziei nominalizate.

În motivarea soluției, instanța de apel a indicat că, inculpatul Ungureanu N. a

săvârșit o infracțiune, care, conform art. 16 Cod penal, se clasifică ca mai puțin gravă,

anterior nu a fost condamnat, se caracterizează pozitiv, a recunoscut vinovăția în

8

săvârșirea faptei incriminate, contribuind la descoperirea ei și se căiește sincer,

circumstanțe agravante nu s-au constatat.

Pe această linie de considerente, instanța de apel a concluzionat că, față de

inculpatul Ungureanu N. este oportună și rezonabilă aplicarea pedepsei prevăzute de

lege - amendă, care va asigura atingerea scopului prevăzut la art. 61 alin.(2) Cod penal.

Mai mult, instanța de apel a conchis că, în contextul dat, nu se constată cazuri

excepționale pentru a aplica pedeapsa cu închisoare inculpatului Ungureanu N., dar,

dimpotrivă, în baza considerentelor menționate, sunt întrunite condițiile prevăzute de

lege, care justifică aplicarea pedepsei penale sub armă de amendă în limitele sancțiunii

art. 287 alin.(2) Cod penal.

Totodată, instanța de apel în afară de motivele invocate și cererile formulate de

apelanți, a constatat că, primă instanță n-a soluționat corect acțiunea civilă înaintată în

procesul penal, în partea prejudiciului moral.

Analizând sentința atacată, instanța de apel a statuat că, prima instanță greșit a

indicat încasarea solidară de la inculpați în beneficiul succesorului victimei Vlas L., a

sumei de bani ce constituie valoarea prejudiciului moral produs prin infracțiune, de

vreme ce, potrivit legii, cest prejudiciu urmează a fi încasat în mod separat de la fiecare

inculpat.

Procedând în asemenea mod, prima instanță n-a acordat deplină eficiență

prevederilor art. 220 alin. (1) - (3) Cod de procedură penală, astfel încât acțiunea civilă,

în partea respectivă, n-a fost soluționată în conformitate cu legislația.

Instanța de apel, la evaluarea cuantumului despăgubirilor materiale ale

prejudiciului moral a luat în calcul rezultatele infracționale, care au influențat

considerabil starea psihică a succesorului victimei.

Astfel, din materialele cauzei, instanța de apel cu certitudine a constatat că, în

rezultatul infracțiunilor săvârșite de inculpații Eroșenco A., Josu I. și Ungureanu I.,

succesorului victimei. Vlas L., i-au fost cauzate suferințele psihice.

Cu privire la celelalte cerințe, ce vizează acțiunea civilă în partea prejudiciului

material și a cheltuielilor de judecată, instanța de apel a statuat că, prima instanță corect

a admis, în principiu, acțiunea civilă, urmând ca asupra cuantumului să se expună

instanța civilă.

procurorul în procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Bolduratu Vasile,

inculpatul Josu Ion și avocatul Coadă Tudor în numele inculpatului Eroșenco Andrei.

5.1. Procurorul declară recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură

penală, prin care solicită casarea deciziei în partea stabilirii pedepsei inculpatului

Ungureanu Nicolai, cu menținerea sentinței.

9

Recurentul susține, că instanța de apel incorect i-a aplicat inculpatului Ungureanu

Nicolai o pedeapsă neprivativă de libertate, deoarece inculpatul vina în comiterea

infracțiunii imputate nu și-a recunoscut-o și paguba materială și morală pricinuită

părților vătămate nu a recuperat-o.

Astfel, procurorul consideră că, hotărârea instanței de apel în partea stabilirii

pedepsei inculpatului Ungureanu Nicolai este una neîntemeiată, deoarece s-a aplicat

pedepse contrar prevederilor legale.

5.2. Inculpatul Josu Ion prin recursul declarat, solicită casarea hotărârilor

anterioare cu rejudecarea cauzei de către aceiași instanță de apel într-un alt complet de

judecată cu pronunțarea unei hotărâri prin care să fie achitat de infracțiunile imputate

acestuia, deoarece fapta nu a fost săvârșită de către acesta.

În motivarea recursului declarat, inculpatul Josu Ion indică că, hotărârea instanței

de apel este ilegală, deoarece se întemeiază pe probele acuzării care sunt în mare parte

contradictorii.

Mai mult, instanța de apel eronat nu a luat în calcul declarațiile inculpatului

Eroșenco Andrei, care a declarat că, inculpatul Josu Ion nu a participat la săvârșirea

acțiunilor incriminate de către organul de urmărire penală.

Totodată, recurentul indică că, instanțele anterioare i-au încălcat dreptul la apărare,

deoarece a fost lipsit de dreptul de a adresa întrebări martorilor.

La fel, recurentul susține că, instanțele anterioare incorect au ignorat încălcările

procesuale comise la etapa urmăririi penale și anume faptul că acesta s-a aflat 2 ani în

arest preventiv ceia ce contravine legislației procesual penale care prevede că perioada

de aflare a unei persoane sub arest preventiv nu poate depăși 12 luni.

5.3. Avocatul Coadă Tudor în numele inculpatului Eroșenco Andrei, își

întemeiază recursul în conformitate cu prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 12) Cod

de procedură penală și solicită casarea hotărârilor anterioare, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei decizii de achitare în privința inculpatului Eroșenco Andrei.

În susținerea recursului declarat, recurentul indică că, decizia instanței de apel este

una ilegală, deoarece a apreciat probele unilateral, fără a demonstra care a fost motivul

inculpatului la comiterea infracțiunilor imputate și prezența intenției a acestuia de a

săvârși omorul victimei Vlas Ruslan, cu deosebită cruzime.

Recurentul menționează că, instanța de apel eronat nu a luat în calcul ca

circumstanță atenuantă raportul de expertiză psihiatrică legală nr. 899-2014, prin care

inculpatul Eroșenco Andrei a fost diagnosticat cu retard mintal ușor.

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că, recursurile

declarate de către inculpatul Josu Ion și avocatul Coadă Tudor în numele inculpatului

10

Eroșenco Andrei urmează a fi respinse iar recursul declarat de către procuror admis din

următoarele considerente:

6.1. Referitor la recursul declarat de către inculpatul Josu Ion, Colegiul penal

indică că în esență, recurentul invocă că instanța de apel nu a apreciat la justa valoare

probele administrate în cauză, ajungând neîntemeiat la concluzia că acțiunile acestuia

constituie infracțiunea imputată acestuia, concluzie bazată pe probe contradictorii.

În acest sens, Colegiul penal lărgit indică că, pornind de la relevanțele art. 27, 414

alin. (1), (2) Codului de procedură penală, judecătorul apreciază probele în conformitate

cu propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate.

Instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe

baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, și oricăror

probe noi prezentate instanței de apel sau cercetează suplimentar probele administrate

de instanța de fond, instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor din dosar.

Instanța de apel, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Astfel, la etapa judecării recursului, instanța de recurs nu analizează conținutul

mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator și nu stabilește o altă

situație de fapt, acestea fiind atributul exclusiv al instanței de fond și al instanței de apel.

Deci, Colegiul penal nu va examina criticile referitoare la greșita reținere, pe baza

probelor administrate în cauză, a anumitor elemente faptice, ci v-a verifica prin

raportare la situația de fapt stabilită de instanța de apel, corectitudinea încadrării

juridice a faptelor săvârșite de inculpatul Josu Ion.

Ca urmare, Colegiul conchide că, argumentele indicate de recurent nu sunt

aplicabile din punct de vedere al prezenței erorilor de drept, care ar fi temei de implicare

a instanței de recurs în sensul casării hotărârilor adoptate pe caz și potrivit prevederilor

art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, Colegiul penal respinge recursul

declarat de către inculpatul Josu Ion ca inadmisibil.

6.2. Referitor la recursul declarat de către avocatul Coadă Tudor în numele

inculpatului Eroșenco Andrei, Colegiul penal lărgit în urma verificării argumentelor

recursului declarat în raport cu materialele cauzei, decide inadmisibilitatea acestuia, din

următoarele considerente.

După cum rezultă din conținutul recursului declarat de avocatul Coadă Tudor în

numele inculpatului Eroșenco Andrei, acesta a invocat drept temei pentru declararea

recursului art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 12) Cod de procedură penală, potrivit căruia

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel în cazul când hotărârea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția, când nu au fost întrunite elementele infracțiunii

ori când faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

11

Din analiza minuțioasă a deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit constată

că, temeiurile invocate de recurent nu sunt aplicabile din punct de vedere al prezenței

erorii de drept, care ar fi temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei

contestate.

Așa cum rezultă din textul deciziei atacate, Colegiul penal lărgit reține că, instanța

de apel a motivat decizia cu respectarea prevederilor art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de

procedură penală, iar, decizia cuprinde temeiurile de fapt și de drept care au dus, la

condamnarea inculpatului Eroșenco Andrei în baza art. art. 145 alin. (2) lit. a), i), j) și

287 alin. (2) lit. b) Cod penal, la 15 ani și 3 luni închisoare, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip închis.

Astfel, în fapt, decizia instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii de

procedură penală, fiind legală și întemeiată. Totodată, din materialele dosarului rezultă

că instanța de apel, la examinarea cauzei, a ținut seama în deplină măsură de

prevederile art. art. 27, 99-101 Cod de procedură penală, cercetând sub toate aspectele

probele administrate, verificându-le minuțios, iar în final le-a dat o apreciere

corespunzătoare prin prisma pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, care

coroborate în ansamblu, confirmă vinovăția inculpatului Eroșenco Andrei în săvârșirea

infracțiunilor imputate.

Potrivit art. 113 alin. (1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii

determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei

prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii prevăzute de norma penală.

În cauza deferită judecării, este important a se ține seama de fapta săvârșită și cum

aceasta a fost stabilită de către instanțele judecătorești și dacă această faptă a fost

încadrată în norma penală corectă, iar dacă fapta s-a încadrat într-o altă normă penală,

înseamnă că acesteia i s-a dat o încadrare juridică greșită.

Revenind la textul recursului, se conchide că, în esență, apărarea își focusează

tactica apărării privitor la faptul că în acțiunile inculpatului lipsește intenția de a comite

infracțiunile imputate și respectiv consideră că, instanța de apel incorect a încadrat

faptele inculpatului.

Având în vedere argumentele enunțate de apărare la pct. 5.3. al prezentei decizii,

și, verificând materialele dosarului în raport cu cererea de recurs, Colegiul penal lărgit

conchide că, acestea sunt inadmisibile reieșind din următoarele considerente.

În primul rând, instanța de recurs amintește că la etapa judecării recursului nu

analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului

probator și nu stabilește o altă situație de fapt, acesta fiind atributul exclusiv al primei

instanțe și al instanței de apel.

12

Mai mult, în lumina jurisprudenței constante a Colegiului penal lărgit al Curții

Supreme de Justiție, se reține că regula generală desprinsă din dispozițiile art. 427 alin.

(1) Cod de procedură penală, prevede că la această etapă instanța de recurs verifică

erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, în baza temeiurilor stipulate

expres de norma respectivă, dar nu apreciază sau face o reapreciere a stării de fapt

reținute în speță.

Deci, în continuare, Colegiul penal lărgit nu se va expune asupra celor invocate

referitor la greșita reținere, corectitudinea încadrării juridice a faptelor săvârșite de

inculpatul Eroșenco Andrei, deoarece, nu este relevantă în cazul dedus judecății. Or,

instanța de apel corect a pus la baza condamnării lui Eroșenco Andrei următoarele

probe: declarațiile reprezentantului legal al victimei, Vlas Lilia (vol.III, f.d. 16-17); declarațiile

martorului Paraschiv Nicolai (vol.III, f.d. 21-23); declarațiile martorului Odajiu Vasile (vol.III,

f.d. 24-26); declarațiile expertului Hăbășescu Alexandru (vol.III, f.d. 126); procesul-verbal de

cercetare la fața locului și foto-tabelul din 24.03.2014 (vol. I. f.d.15-18); raportul de expertiză

medico-legală nr. 43/167/D din 15.05.2014 (vol.I, f.d. 86); raportului de expertiză medico-legală

nr. 338 din 07.05.2014 (vol.I, f.d. 159); procesul-verbal de verificare a declarațiilor la locul

infracțiunii din 25.06.2014 (vol.II, f.d.1); procesul-verbal de verificare a declarațiilor la locul

infracțiunii din 25.06.2014 (vol.II, f.d.2); procesul-verbal de audiere a bănuitului Ungureanu

Nicolai din 24.03.2014, procesul-verbal de audiere suplimentară a învinuitului Ungureanu

Nicolai din 15.04.2014 și procesul-verbal de audiere suplimentară a învinuitului Ungureanu

Nicolai din 29.04.2014 - declarații unde ultimul își recunoaște în totalitate fapta incriminată

(vol.I, f.d.49, 176, 217); procesul-verbal de audiere suplimentară a învinuitului Josu Ion din

16.04.2014 (vol.I, f.d. 186-187); procesul-verbal de ridicare din 25 martie 2014 (vol.I, f.d. 123).

În atare circumstanțe Colegiul penal lărgit, apreciază ca fiind corectă situația de

fapt, stabilită de către instanța de apel, iar conținutul probelor și valoarea lor probatorie

este analizată în textul hotărârii recurate și temeiuri de a pune la îndoială veridicitatea

acestor probe, instanța de recurs nu a stabilit.

Având la bază raționamentele enunțate, instanța de apel întemeiat a ajuns la

concluzia că, în acțiunile inculpatului sunt prezente anume elementele constitutive ale

infracțiunii imputate cu agravantele specificate.

Așadar, instanța de apel corect a evidențiat, că intenția lui Eroșenco Andrei spre

săvârșirea omorului intenționat, se deduce din orientarea vătămărilor corporale, care i-

au fost cauzate victimei, fiind aplicate cu o deosebită cruzime.

Cât privește, argumentul recurentului cu privire la faptul că, instanțele anterioare

nu s-au expus asupra expertizei psihiatrică-legală nr.899-2014, prin care inculpatul a

fost diagnosticat cu retard mintal (f.d.57-60, Vol.II), Colegiul penal lărgit menționează

că, instanța de apel a dat răspuns acestui argument indicând că, la momentul comiterii

13

infracțiunii, inculpatul avea capacitatea de prevedere și deliberare a acțiunilor sale din

care motive experții propun de a-l recunoaște responsabil.

Mai mult, luând în vedere, poziția expusă de psihiatrul-expert, Cazacu Vasile,

comportamentul inculpatului în timpul urmăririi penale și în ședința de judecată,

instanța de apel pe Eroșenco Andrei l-a recunoscut responsabil.

În virtutea considerentelor expuse, constatând că, în cauză, există o concordanță

deplină între probele administrate și situația de fapt stabilită de instanța de apel cu

privire la inculpatul Eroșenco Andrei, Colegiul penal lărgit consideră că, nu este

incident cazul de casare prevăzut de dispoziția art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 12) Cod de

procedură penală, apreciind ca fiind neîntemeiate criticile formulate sub aceste aspecte

de către avocatul Coadă Tudor în numele inculpatului Eroșenco Andrei.

6.3. Referitor la recursul declarat de către procuror, Colegiul penal lărgit conchide

că, urmează a fi admis, deoarece, potrivit art. 435 alin. (2) lit. a) Cod de procedură

penală, judecând recursul, instanța admite recursul, casează, parțial sau total, hotărârea

atacată și menține hotărârea primei instanțe, când apelul a fost greșit admis.

Reieșind din dispoziția alin. (2) art. 424 Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de

procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent.

Astfel, recurentul își întemeiază recursul ordinar declarat pe prevederile art. 427

alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse

recursului pentru a repara erorile de drept comise de această instanță când s-au aplicat

pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

Procurorul a invocat în recursul ordinar declarat, că pedeapsa a fost ilegal stabilită

inculpatului Ungureanu Nicolai de către instanța de apel, ce a ignorat prevederile

legale, precum și practica judiciară constantă. Astfel, inculpatului i-a fost stabilită o

pedeapsă prea blândă în coraport cu fapta comisă de către acesta și care nu va atinge

scopul legii penale de restabilire a echității sociale și prevenirea comiterii de noi

infracțiuni.

Așadar, instanța de recurs menționează că, prin criterii generale de individualizare

a pedepsei se înțeleg cerințele (regulile) stabilite de lege, de care este obligată să se

conducă instanța de judecată la aplicarea fiecărei pedepse, pentru fiecare persoană

vinovată în parte.

Legea penală acordă instanței de judecată o posibilitate largă de aplicare în practică

a principiului individualizării răspunderii penale și a pedepsei penale, ținând cont de

caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat, de

circumstanțele cauzei care agravează sau atenuează răspunderea, de influența pedepsei

14

aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale

familiei acestuia.

Pedeapsa aplicată inculpatului trebuie să fie echitabilă, legală și individualizată,

capabilă să restabilească echitatea socială și să realizeze scopurile legii și pedepsei

penale, potrivit art. 61 Cod penal, în strictă conformitate cu dispozițiile părții generale

a Codului penal și stabilirea pedepsei în limitele fixate în partea specială a aceluiași Cod.

Conform prevederilor art. 61 Codului penal, (1) Pedeapsa penală este o măsură de

constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului ce se aplică

de instanțele de judecată, în numele legii, persoanelor care au săvârșit infracțiuni,

cauzând anumite lipsuri și restricții drepturilor lor. (2) Pedeapsa are drept scop

restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii

de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a altor persoane.

Pedeapsa este echitabilă când impune inculpatului lipsuri și restricții ale

drepturilor lui proporționale cu gravitatea infracțiunii săvârșite și este suficientă pentru

restabilirea echității sociale, adică a drepturilor intereselor victimei, statului și întregii

societăți, perturbate prin infracțiune, și când este capabilă să contribuie la realizarea

altor scopuri ale pedepsei penale, cum ar fi corectarea condamnatului și prevenirea

săvârșirii de noi infracțiuni atât de condamnat, cât și de alte persoane.

Categoria și termenul (limita) de pedeapsă ce urmează a fi stabilit este în

dependență de circumstanțele atenuante și agravante, prevăzute de art. 76-77 Cod

penal.

Termenul pedepsei, în afară de gravitatea infracțiunii săvârșite, se stabilește având

în vedere persoana celui vinovat, iar limitele termenelor de pedeapsă, prevăzute în

partea specială, sânt determinate de încadrarea juridică a faptei și reflectă gravitatea

infracțiunii săvârșite, care constă în modul și mijloacele de săvârșire a faptei, de scopul

urmărit, de împrejurările în care fapta a fost comisă, de urmările produse sau care s-ar

fi putut produce.

Instanța de recurs relevă că, la stabilirea pedepsei, instanța de apel urma să ia în

considerare că sancționează o faptă ce a fost săvârșită în trecut, dar privește și spre viitor

pentru a preveni săvârșirea altor fapte de aceiași persoană sau de alte persoane, prin ce

se realizează funcția de prevenire a săvârșirii de noi infracțiuni.

Deși dispoziția art. 287 alin. (2) Cod penal, prevede atât o pedeapsă sub formă de

amendă în mărime de la 750 la 1350 unități convenționale cât și închisoare de până la 5

ani, instanța de apel incorect a considerat ilegală sentința, aplicându-i pedeapsa

neprivativă de libertate sub formă de amendă.

15

Din perspectiva principiului individualizării pedepselor, cea mai importantă cale

de a determina proporționalitatea unei sancțiuni este atât personalitatea celui

condamnat cât și gravitatea infracțiunii săvârșite.

Reieșind din cele expuse, instanța de apel urma să ia în considerare că, inculpatul

Eroșenco Andrei și-a recunoscut vina în săvârșirea celor încriminate doar pe parcursul

cercetării judecătorești și a refuzat să conlucreze cu organul de urmărire penală cât și să

facă declarații pe parcursul cercetării judecătorești.

Mai mult, Colegiul penal lărgit statuează că, instanța de apel la fel trebuia să ia în

calcul toate probele cercetate în respectiva cauză penală care confirmă faptul că,

inculpatul Ungureanu Nicolai a fost inițiatorul conflictului soldat cu decesul victimei

Vlas Ruslan, inculpatul astfel, răzbunându-se pe ultimul pentru conflictul anterior între

aceștia, în urma căruia Ungureanu Nicolai s-a ales cu echimoză și excoriație pe față, fapt

confirmat prin raportul de expertiză medico-legală nr.1306 din 25.03.2014 (f.d. 117).

În acest context, Colegiul penal lărgit consideră că, prima instanță, la stabilirea

pedepsei corect a ținut cont de probele administrate, comportamentul inculpatului

manifestat până, cât și după comiterea infracțiunii imputate, stabilindu-i o pedeapsă

privativă de libertate, constatând că inculpatul poate fi corectat numai prin aplicarea

unei pedepse cu închisoarea.

Ținând cont de cele menționate mai sus, Colegiul penal lărgit concluzionează

asupra necesității casării parțiale a deciziei instanței de apel în partea condamnării

inculpatului Ungureanu Nicolai, cu menținerea sentinței, care este absolut legală.

Cât privește solicitarea inculpatului Ungureanu Nicolai, de a-i fi aplicată față de el

amnistia, în temeiul Legii nr.210 din 29 iulie 2016 privind amnistia în legătură cu

aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, Colegiul penal

lărgit menționează că acesta, potrivit pct.1) lit. a) al Regulamentului pentru aplicarea

Legii pentru amnistia unor categorii de persoane, art.469 alin.(1) pct.15) și 470 alin.(1)

Cod de procedură penală și, urmează să se adreseze judecătorului de instrucție în a

cărui rază teritorială se află locul de executare a pedepsei.

penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Repinge, ca inadmisibile, recursurile ordinare declarate de către inculpatul Josu

Ion și avocatul Coadă Tudor în numele inculpatului Eroșenco Andrei, împotriva

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 15 iunie 2016.

Admite recursul ordinar declarat de procurorul în procuratura de nivelul Curții de

Apel Chișinău, Bolduratu Vasile, casează parțial decizia Colegiului penal al Curții de

16

Apel Chișinău din 15 iunie 2016, în partea condamnării inculpatului Ungureanu Nicolai

Climentii, pe motiv că apelul a fost greșit admis.

Menține sentința Judecătoriei Ialoveni, din 21 martie 2016, în această parte prin

care:

Ungureanu Nicolai a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare

în penitenciar de tip semiînchis, pe un termen de 4 ani închisoare.

Termenul executării pedepsei pentru Ungureanu Nicolai se calculează din

momentul reținerii, cu deducerea duratei deținerii în stare de arest preventiv de la

24.03.2014 până la 16.04.2014, arest la domiciliu de la 16.04.2014 până la 14.04.2015 și a

pedepsei executate 21.03.2016 până la 16.06.2016.

În rest se mențin dispozițiile hotărârilor atacate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia publicată integral la 20 decembrie 2016.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Ion Guzun

Elena Covalenco

Liliana Catan

Iurie Diaconu

17