1ra-985/2016 — Art.287 al. 3 CP

Prin sentința Judecătoriei Ialoveni din 24 septembrie 2015, Borta Alexei a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 287 alin. (1) Cod penal, fiindu-i aplicată pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 200 u/c, adică 4000 lei. Acțiunea civilă înaintată de părțile vătămate Carapanja Ecaterina, Luca Angela și Luca Mihail față de inculpatul Borta Alexei s-a admis în principiu, urmând ca cuantumul precis al despăgubirilor să fie stabilit de instanța civilă. Plângerile lui Borta Alexei împotriva acțiunilor OUP de anulare a ordonanțelor procurorului din 01 iulie 2014 și procurorului ierarhic superior 11 iulie 2014 de refuz în pornirea urmăririi penale în privința lui Carapanja Ecaterina, Luca Angela și Luca Mihail, fiind respinse ca neîntemeiate. Plângerile lui Borta Alexei împotriva ordonanței procurorului Leapin Rodica din 29.10.2014, privind corectitudinea acțiunilor colaboratorilor de poliție în cauza penală, au fost respinse ca neîntemeiate.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că Borta Alexei la 31 mai 2014, aproximativ la ora 20.30 min., intenționat, din motive huliganice, 1 încălcând grosolan ordinea publică, manifestând o vădită lipsă de respect față de societate în loc public, în fața magazinului alimentar ÎI „Grigoriță” situat pe str. Valea Curții din s. Costești, r. Ialoveni, fiind în relații ostile de mai mult timp din cauza refuzului pătimitei de a avea relații amoroase, a acostat-o jignitor pe Carapanja Ecaterina, fără careva motive, a insultat-o numind-o cu cuvinte necenzurate apoi, a târât-o de păr și a tras-o în stradă unde a început să o lovească cu pumnii peste diferite părți ale corpului, îmbrâncind-o jos în noroi. Continuându-și acțiunile sale infracționale în momentul când s-a apropiat Luca Angela, ce a intervenit în conflict, încercând să o apere pe sora ei, Carapanja Ecaterina, de agresiunea huliganică a lui Borta Alexei și să aplaneze conflictul, a fost acostată și ea, numită cu cuvinte necenzurate, târând-o de păr a doborât-o la pământ aplicându-i lovituri cu mâinile și genunchii în diferite părți ale corpului mai cu seamă în regiunea capului, până când a căzut în stradă. În momentul când a intervenit Luca Mihail întru aplanarea conflictului, când încerca să o ridice de jos din noroi pe soția sa Luca Angela, Borta Alexei l-a acostat jignitor, exprimându-se cu cuvinte necenzurate, l-a îmbrâncit, iar în cadrul altercației i-a aplicat câteva lovituri cu mâinile și picioarele în diferite părți ale corpului, apoi i-a aplicat o lovitură în regiunea capului. De la lovitură cetățeanul Luca Mihail a căzut jos. În consecința agresării huliganice, potrivit concluziei raportului de expertiză medico-legală nr. 138/D din 17 iunie 2014, lui Carapanja Ecaterina a.n. 1989, i-au fost cauzate leziuni corporale sub formă de traumă cranio-cerebrală închisă manifestată prin comoție cerebrală, echimoză la nivelul feții și țesuturilor moi a capului, echimoză și excoriație la nivelul membrului superior pe stânga care se califică ca vătămare ușoară. Potrivit concluziei raportului de expertiză medico-legală nr. 1385/D din 17 iunie 2014, cet. Luca Angela i-au fost cauzate leziuni corporale sub formă de traumă cranio - cerebrală închisă manifestată prin comoție cerebrală, echimoză la nivelul feții, echimoze la nivelul cutii toracice pe stânga și brațul bilateral care se califică ca vătămare ușoară. Conform raportului de expertiză medico-legală nr. 1386/D din 17 iunie 2014, lui Luca Mihail i-au fost cauzate leziuni corporale sub formă de traumă cranio- cerebrală închisă manifestată prin comoție cerebrală, plagă contuză în regiunea parietală pe stânga, excoriații la nivelul gâtului și la nivelul mâinii propriu zise pe stânga, care au fost cauzate prin acțiunea traumatică a unui obiect contondent dur, posibil în timpul și circumstanțele indicate, se califică ca vătămare ușoară. Acțiunile inculpatului Borta Alexei au fost calificate de prima instanță în baza art. 287 alin. (1) Cod penal, huliganismul, acțiuni intenționate care încalcă grosolan ordinea publică și exprimă o vădită lipsă de respect față de societate, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor. 2

Sentința a fost atacată cu apel de către: 3.1. Procurorul în procuratura Ialoveni, Vasilenco Angela, prin care a solicitat casarea sentinței pe motivul blândeții și ilegalității, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Borta Alexei să fie recunoscut culpabil în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal și stabilirea unei pedepse de 4 ani închisoare în penitenciar de tip semiînchis. În baza art.90 Cod penal să-i fie suspendată condiționat executarea pedepsei cu închisoarea pe un termen de probațiune de 2 ani. Acțiunile civile înaintate de părțile vătămate Carapanja Ecaterina - 12 mii lei, Luca Angela, Luca Mihail câte 10 mii lei, să fie admise integral cu încasarea de la inculpat și includerea cheltuitele admise pentru serviciile avocatului 3700 lei. În argumentarea apelului acesta a invocat că: - faptele stabilite de prima instanță au fost eronat apreciate, iar acțiunile inculpatului Borta Alexei greșit calificate în temeiul alin. (1) al art. 287 Cod penal, ceea ce a dus inevitabil și la individualizarea greșită a pedepsei; - atât părțile vătămate cât și martorii oculari ai incidentului din 31 mai 2014, care au fost audiați în prima instanță au explicat că, inculpatul Borta Alexei a utilizat în actul său de huliganism și anume aplicat pentru a înfrânge forța de apărare a părților vătămate o bâtă; - la pronunțarea sentinței instanța de judecată a reținut că acuzarea nu a prezentat careva probe ce ar demonstra vinovăția inculpatului Borta Alexei precum că, ar fi aplicat careva obiecte sau bâte față de victime și că, inculpatul s-a aflat în stare de ebrietate la momentul comiterii infracțiunii; - instanța de judecată a exclus neîntemeiat din învinuirea lui Borta Alexei calificativul ”cu aplicarea unor obiecte pentru vătămarea integrității corporale sau a sănătății”, nefiind confirmat că Borta Alexei a deținut și aplicat lovituri cu careva obiecte, de asemenea instanța eronat a exclus și formularea „acțiuni care se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită”; - instanța de judecată, neîntemeiat în lipsa unui suport juridic a apreciat critic rapoartele de expertiză, declarațiile părților vătămate date în cadrul urmăririi penale, cât și în cadrul cercetării judecătorești. 3.2. Inculpatul Borta Alexei, prin care a solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care să fie achitat din motiv că infracțiunea nu a fost comisă de acesta, invocînd că: - prima instanță la stabilirea pedepsei nu a ținut cont de faptul că, între inculpatul Borta Alexei și părțile vătămate Carapanja Ecaterina, Luca Mihail și Luca Angela erau relații ostile, care însuși fiind provocate de dânșii prin apeluri provocătoare la telefon și procesul verbal din 27 decembrie 2013, provocarea conflictului din 24 ianuarie 2014, denunțul mincinos la poliție din 17 martie 2014 3 efectuat de către Carapanja Ecaterina, în urma căruia ultimul s-ar fi ales cu un proces-verbal pe care contestându-l a fost anulat prin hotărârea din 25 iunie 2015; - prima instanță nu a luat în considerație și faptul că, Carapanja Ecaterina, Luca Mihail și Luca Angela au dat mărturii mincinoase în cadrul dosarului penal și audierii lor în instanța de judecată precum că, ultimul ar fi fost în stare de ebrietate și le-ar fi aplicat lovituri cu un băț „bîtă de beisbol”, ceea ce nu a fost confirmată în cadrul examinării dosarului și a cercetării judecătorești, neadeverindu-se faptul că, ultimii și-au pierdut cunoștința; - nu au fost audiați toți martorii care au fost prezenți la fața locului, declarați de ultimul prin cerere, astfel solicitând instanței audierea martorilor Rusu Zinaida, Rusu Maria și Marandici Ghenadie; - nu i s-a oferit răspuns la plângerea din data de 10 noiembrie 2014, în baza art. 299 Cod de Procedură Penală, în privința ordonanței emise de procurorul Leapin Rodica, la fel nu i s-a dat răspuns la plângerea depusă la procuratură, cu invocarea unor fapte concrete pentru a fi audiat la Procuratura Generală, la plângerea depusă la SPIA al MAI din 04 septembrie 2014, la cererea depusă la Procuratura Anticorupție din 03 decembrie 2014, care în baza art. 297 alin. (4) Cod de procedură penală, fiind transmisă instanței, la fel nu i s-a dat răspuns la cererea depusă de la data de 20 ianuarie 2015 depusă la Judecătoria Ialoveni, nu i s-a dat răspuns la cererea depusă din data de 20 mai 2015, 13 iulie 2015, din 29 iulie 2015, la fel nu a primit răspuns la sesizarea depusă în instanța de judecată din 14 septembrie 2015, nu a primit răspuns la cererea din 10 februarie 2015; - declarațiile ultimului fiind interpretate incorect în ședința de judecată, nefiind determinat gradul de vecinătate așa ziselor victime și al martorilor; - nu au fost găsite bâta și lopata cu care a fost bătut, fapt confirmat de martorii oculari audiați la poliție. 3.3. Avocatul Tăut Ion în numele inculpatului Borta Alexei, solicitând casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatul Borta Alexei să fie achitat, din lipsa componenței de infracțiune, invocînd în acest sens că: - în prima instanță nu s-au prezentat probe și dovezi ce ar dovedi vinovăția lui Borta Alexei, nefiind dovedit scopul intențiilor huliganice, fiind stabilit cu certitudine că Borta Alexei și Carapanja Ecaterina, până la conflictul dat erau în relații ostile; - în instanța de judecată chiar însăși martorul Levinte Efrosenia a declarat că personal i-a văzut pe Borta Alexei și Carapanja Ecaterina discutând afară fără careva altercații, însă acest conflict s-a declanșat și a luat o amploare când la fața locului a venit Luca Angela cu o sacoșă în mână aruncând-o în Borta Alexei și numindu-1 cu 4 cuvinte necenzurate. Apoi când la fața locului a venit Luca Mihail cu o bâtă din lemn conflictul s-a declanșat; - martorul Mereacre Vasile personal a declarat în instanța de judecată că, l-a văzut pe Borta Alexei murdar de sânge și noroi având hainele rupte până la jumătate, iar bâta, după acest conflict, fiind luată de Luca Mihail de la fața locului; - conflictul dat, ce a avut loc pe data de 31 mai 2014, fiind inițiat de Carapanja Ecaterina, iar apoi fiind înăsprit de către Luca Angela și Luca Mihail, care venind la fața locului provocându-i leziuni corporale lui Borta Alexei cu o bâtă din lemn, care nu a fost predată la organul de urmărire penală pentru a fi examinată și anexată ca corp delict la materialele cauzei penale. În consecință au fost ascunse corpurile delicte, bâta de lemn cât și lopata, de la locul de față, ce ar dovedi scopul și intenția persoanelor implicate în conflictul dat; - prima instanță nu a intrat în esența pură a cauzei date, nefiind stabilită intenția și scopul comiterii acestei infracțiuni de către Borta Alexei în comiterea unui act de huliganism, nefiind administrate probe și dovezi concludente și pertinente, care ar dovedi vinovăția în această cauză penală, incriminată lui Borta Alexei în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal. 3.

Avocatul Golban Serghei în numele părților vătămate Carapanja Ecaterina, Luca Angela și Luca Mihail, prin care a solicitat casarea sentinței cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpatul să fie recunoscut culpabil de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, cu stabilirea unei pedepse în limitele sancțiunii acestei legi, iar acțiunea civilă să fie admisă integral cu satisfacerea pretențiilor înaintate, invocînd că: - prima instanță la recalificarea acțiunilor inculpatului nu îndeajuns a ținut cont de probele administrate, care cu certitudine dovedesc că Borta Alexei în timpul acțiunilor sale huliganice a aplicat părților vătămate mai multe lovituri cu o bâtă din lemn peste diferite părți ale corpului; - în justificarea cuantumului despăgubirilor materiale ale prejudiciului moral cauzat de Borta Alexei, părțile vătămate invocând că au suferit psihic și fizic fiind înjosiți și umiliți în loc public, fiindu-le cauzate leziuni corporale, fapt dovedit prin rapoartele de expertiză medico-legale și pozele anexate la dosar. 4. Prin decizia Colegiul penal al Curții de Apel Chișinău din 09 februarie 2016, au fost respinse ca nefondate apelurile declarate de către avocatul Tăut Ion în numele inculpatului Borta Alexei și de către ultimul, fiind admise apelurile declarate de către procuror și de către avocatul Golban Serghei în numele părților vătămate, casată sentința, rejudecată cauza și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, după cum urmează. 5 Borta Alexei a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani și 6 luni, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Acțiunea civilă depusă de părțile vătămate Carapanja Ecaterina, Luca Angela și Luca Mihail, a fost admisă parțial în partea încasării prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată. A fost dispusă încasarea din contul lui Borta Alexei, în beneficiul lui Carapanja Ecaterina, Luca Angela și Luca Mihail, a prejudiciului moral de cîte 2000 lei și cheltuielile de judecată în mărime de 1500 lei pentru fiecare, în rest pretențiile formulate în acest sens au fost respinse ca neîntemeiate. Acțiunea civilă înaintată de Carapanja Ecaterina, Luca Angela, Luca Mihail, privind încasarea prejudiciului material a fost admisă în principiu, urmînd ca asupra cuantumului despăgubirilor să se pronunțe instanța în ordinea procedurii civile.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că Borta Alexei la 31 mai 2014, aproximativ la ora 20.30 min., intenționat, din motive huliganice, încălcând grosolan ordinea publică, manifestând o vădită lipsă de respect față de societate în loc public, în fața magazinului alimentar ÎI „Grigoriță” situat pe str. Valea Curții din s. Costești, r. Ialoveni, fiind în starea de ebrietate alcoolică, a acostat-o jignitor pe Carapanja Ecaterina fără careva motive, a insultat-o numind-o cu cuvinte necenzurate apoi, a târât-o de păr și a tras-o în stradă, unde a început să o lovească cu pumnii peste diferite părți ale corpului, îmbrâncind-o jos în noroi, acțiuni care prin conținutul lor se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită. Ca consecință a agresării huliganice, potrivit raportului de expertiză medico- legală nr. 1387/D din 17 iunie 2014, cet. Carapanja Ecaterina, i-au fost cauzate leziuni corporale sub formă de traumă cranio - cerebrală închisă manifestată prin comoție cerebrală, echimoză la nivelul feții și țesuturilor moi ale capului, echimoză și excoriație la nivelul membrului superior pe stânga, care se califică ca vătămare ușoară. Tot el, Borta Alexei, continuându-și acțiunile sale infracționale, la 31 mai 2014, aproximativ pe la ora 20.30 min., intenționat, din motive huliganice, încălcând grosolan ordinea publică, manifestând o vădită lipsă de respect față de societate în loc public, în fața magazinului alimentar ÎI „Grigoriță” situat pe str. Valea Curții din s. Costești, r. Ialoveni, fiind în starea de ebrietate alcoolică, în momentul când s-a apropiat Luca Angela, care a intervenit în conflict, încercând să o apere pe sora ei Carapanja Ecaterina, de agresiunea huliganică a lui Borta Alexei și să aplaneze conflictul, a fost acostată și ea, numită cu cuvinte necenzurate, târând-o de păr a doborât-o la pământ aplicându-i lovituri cu mâinile și genunchii în diferite părți ale corpului mai cu seamă în regiunea capului, până când ultima și-a pierdut cunoștința. Ulterior Carapanja Ecaterina a intervenit în conflict, dorind să curme acțiunile 6 huliganice a lui Borta Alexei, îndreptate în privința lui Luca Angela, ea a fost lovită puternic de către Borta Alexei în regiunea capului și de la lovitura primită și-a pierdut cunoștința, acțiuni care, prin conținutul lor se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită. În consecința agresiunii huliganice, potrivit raportului de expertiză medico- legală nr. 1385/D din 17 iunie 2014, cet. Luca Angela, a. n. 1984, i-au fost cauzate leziuni corporale sub formă de traumă cranio - cerebrală închisă, manifestată prin comoție cerebrală, echimoze la nivelul feții, echimoze la nivelul cutiii toracice pe stânga și brațe bilateral, care se califică ca vătămare ușoară. Tot el, Borta Alexei, continuându-și acțiunile sale infracționale, la 31 mai 2014, aproximativ pe la ora 20.30 min., intenționat, din motive huliganice, încălcând grosolan ordinea publică, manifestând o vădită lipsă de respect față de societate în loc public, în fața magazinului alimentar ÎI „Grigoriță” situat pe str. Valea Curții din s. Costești, r. Ialoveni, fiind în stare de ebrietate alcoolică, în momentul când a intervenit Luca Mihail întru aplanarea conflictului, când încerca să o ridice de jos din noroi pe soția sa Luca Angela, Borta Alexei l-a acostat jignitor, exprimându-se cu cuvinte necenzurate, l-a îmbrâncit, iar în cadrul altercației i-a aplicat câteva lovituri cu mâinile și picioarele în diferite părți ale corpului, apoi i-a aplicat o lovitură cu o bâtă din lemn în regiunea capului, de la lovitură, cetățeanul Luca Mihail a căzut jos. Astfel, Borta Alexei prin acțiunile sale intenționate, a încălcat grosolan ordinea publică, acțiuni care, prin conținutul lor se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită. Audiind participanții la proces, examinând materialul probator prin prisma argumentelor apelurilor, instanța de apel a considerat dovedită în afara dubiilor rezonabile, vinovăția inculpatului Borta Alexei, în încălcarea gravă a ordinii publice, iar acțiunile, le-a calificat în temeiul art. 287 alin. (3) Cod penal, ca huliganism agravat, adică acțiuni intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, cu aplicarea obiectului pentru vătămarea integrității corporale, care prin conținutul lor se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită. Deși inculpatul fiind audiat în ședința instanței de apel a susținut declarațiile date în prima instanță și la urmărirea penală și a solicitat achitarea sa, deoarece acesta s-a apărat în conformitate cu art. 36 Cod penal, instanța de apel și-a bazat concluzia pe probele cercetate în prima instanță, verificate în instanța de apel și anume: - declarațiile părții vătămate Carapanja Ecaterina, care fiind audiată în prima instanță a declarat că Borta Alexei este vecin cu Luca Mihail. Anterior aceștia erau prieteni, însă de când Borta Alexei îi făcea curte și l-a refuzat, între ei s-au început neînțelegerile. La 31 mai 2014 a fost la magazin după cumpărături și când să iasă, l- a văzut pe Borta Alexei la intrare, care îi reproșa de ce l-a denunțat la poliție. A fost sunată de către sora sa, fiind întrebată de ce se reține, apoi a închis lumina de la 7 telefon. Sora auzea tot ce se discută, Borta Alexei o numea cu cuvinte necenzurate, apoi a apucat-o de păr și a târât-o pe jos, lovind-o. A venit sora sa, care l-a lovit pe Borta Alexei cu o sacoșă în spate cerându-i s-o lase în pace. Borta Alexei a devenit și mai agresiv, lovind-o și pe sora sa cu pumnii. Apoi le-a tras mai departe de magazin, lângă un depozit și ca să scape din mâinile lui l-a lovit cu pumnul în organele genitale. A reușit să fugă din mâinile lui și l-a sunat pe Luca Mihail. Când a venit, Borta Alexei o lovea pe sora sa cu pumnii și genunchiul, s-a implicat, însă a fost lovită cu pumnul în tâmplă și a căzut jos. Când și-a revenit, Luca Mihail se chinuia s-o scape pe sora sa, iar Borta Alexei avea în mână o bâtă și încerca să-1 lovească pe Luca Mihail. Luca Mihail a apucat de bâtă, dar deoarece era noroi a căzut jos, iar Borta Alexei l-a lovit cu bâta în cap. Luca Mihail a căzut jos, iar Borta Alexei încerca din nou să-l lovească. A încercat să-l tragă, însă acesta s-a întors și a lovit-o cu bâta peste mână și în cap. L-a împins pe Borta Alexei, el și-a luat bâta și s-a pornit spre casă. Au sunat la poliție, după care au plecat la spital. Solicită să fie pedepsit conform legii. Să fie încasat prejudiciul material și moral cauzat în sumă de 12000 lei; - declarațiile părții vătămate Luca Angela, care fiind audiată în ședința instanței de apel și-a susținut declarațiile date în prima instanță și la urmărirea penală, unde a declarat că, anterior cu Borta Alexei a mai avut conflicte, deoarece îi făcea curte surorii sale, iar aceasta l-a refuzat. La data de 31 mai 2014, pe la ora 20.50 min., sora ei, s-a dus la magazin și deoarece nu se mai întorcea, a sunat-o și aceasta i-a spus că acuși vine, însă nu a deconectat telefonul și a auzit discuția dintre ea și Borta Alexei. Deoarece acesta era agresiv și o numea cu cuvinte necenzurate, a luat cadourile dăruite de primul surorii sale și s-a dus la magazin, unde l-a rugat s- o lase în pace pe Ecaterina, returnându-i toate cadourile. În acel moment, Borta Alexei o ținea pe Ecaterina de păr și o lovea cu pumnii peste diferite părți ale corpului, reproșându-i, de ce l-a denunțat la poliție. Apoi a fost și ea amenințată și i- a spus să nu se implice în conflictul lor, fiind lovită cu pumnii în cap. Borta Alexei le-a apucat pe ambele de păr și le-a târât mai departe de magazin. Le-a lovit, iar în acel moment Ecaterina a reușit să fugă și l-a sunat pe soțul său Luca Mihail. Borta Alexei continua s-o lovească cu pumnii și genunchii în cap. Și-a pierdut cunoștința, iar când și-a revenit, lângă ea era soțul și sora. Au mers la poliție și au depus plângere apoi s-au dus la spital. Are pretenții de ordin moral și material în sumă de 10000 lei; - declarațiile părții vătămate Luca Mihail, care fiind audiat în ședința instanței de apel și-a susținut declarațiile date în prima instanță și la urmărirea penală, unde a declarat că la 31 mai 2014, pe la ora 20.30 min., a primit un apel telefonic de la Carapanja Ecaterina, care i-a comunicat că Borta Alexei o bate pe ea și soția sa Angela. S-a deplasat la fața locului și l-a văzut pe Borta Alexei cum cu mâna stângă o ținea pe soția sa de păr, iar cu cealaltă mână o lovea cu pumnul și picioarele peste 8 diferite părți ale corpului. A intervenit și a reușit s-o scape din mâinile lui. Atunci Borta Alexei a luat o bâtă și a încercat să-l lovească, însă a opus rezistență și nu i-a reușit. A căzut jos și în acel moment Borta Alexei a încercat din nou să-1 lovească cu picioarele, iar cu bâta a fost lovit în cap și și-a pierdut cunoștința. Când și-a revenit alături erau soția și sora acesteia, împreună au mers la poliție, apoi s-au dus la spitalul de urgență. A menționat că, anterior cu Borta Alexei a mai avut conflicte, din cauza că, acesta s-a îndrăgostit de cumnata sa, însă ea îl refuza. Are pretenții de ordin material și moral în sumă de 10000 lei; - declarațiile martorului Mereacre Vasile, care fiind audiat în ședința de judecată a primei instanțe, a declarat că seara la 31 mai 2014, în timp ce se afla la domiciliu și își făcea treburile gospodărești, a auzit gălăgie în stradă, ieșind în stradă a văzut că erau o grămadă de oameni, care se băteau între ei, apropiindu-se a văzut că erau jos la pământ Borta Alexei, Luca Mihail, soția sa Luca Angela și Carapanja Ecaterina. Văzând, că erau unul peste altul, a strigat la ei, să se liniștească. Apoi a intervenit între ei și i-a despărțit spunându-i lui Borta Alexei să plece acasă cât și lui Luca Mihail, văzându-i că erau toți murdari de sânge și noroi. Când erau grămadă, susține martorul, Mereacre Vasile, a văzut că era o bâtă de lemn, de culoarea lemnului cu lungimea de aproximativ 40 cm., grosimea nu ține minte. Văzând bâta de lemn, a smuls-o ca să nu se lovească cu ea, cine o ținea nu a atras atenția căci ei strigau între ei. După ce le-a smuls bâta de lemn a strigat la ei, că o să se omoare între ei și după ce i-a despărțit a dat bâta lui Luca Mihail, văzând că Borta Alexei s- a dus de la fața locului, a plecat acasă. Când a ieșit în stradă Mereacre Vasile a văzut că, mai la vale spre magazinul alimentar era Caramică Andrei, care în prezența lui, nu a văzut să intervină ca să-i despartă, a văzut că Alexei era fără haine până la jumătate. Din discuția lor a înțeles că conflictul între ei a început în stradă de la magazinul alimentar și au ajuns până la gospodăria lui. În afară de bâta de lemn, nu a văzut să fie alte instrumente, (f.d.41-42,vol. I.); - declarațiile martorului Levinte Efrosinia, care fiind audiată în ședința de judecată a primei instanțe a declarat că la 31 mai 2014, pe la ora 20.00 min., în timp ce se afla la serviciu, la magazinul alimentar ÎI„ Grigoriță” din s. Costești, r. Ialoveni, unde activează în calitate de vânzătoare, a văzut că a intrat în incinta magazinului Ecaterina, pe care o cunoaște vizual, despre care cunoaște că locuiește în mahala la Luca Mihail. Ea a făcut cumpărături, în timpul acesta a intrat și Borta Alexei, pe care îl cunoaște că locuiește în mahala unde este amplasat magazinul alimentar. După ce a făcut cumpărături, Borta Alexei, ea a discutat puțin cu el și a văzut că a ieșit afară, însă nu a atras atenția dacă a ieșit împreună cu Ecaterina, căci atunci a intrat un copil și a făcut cumpărături. În timpul discuției dintre ea și Borta Alexei, nu a văzut ca Carapanja Ecaterina să intervină. După ce au plecat ei, peste scurt timp, ea a ieșit afară și a văzut că, Borta Alexei discuta cu Ecaterina în fața magazinului ce discutau 9 nu a atras atenția, după aceasta nu a mai ieșit afară, căci în magazin veneau și făceau cumpărături sătenii. În timpul cât s-a aflat la serviciu ea nu a auzit să fie careva gălăgie în stradă, în fața magazinului. La fel, pe geamurile de la magazin nu a văzut să fie careva conflict dintre Borta Alexei și Carapanja Ecaterina. Cumpărătorii care veneau la fel nu i-au spus nimic dacă au văzut careva conflict în stradă în fața magazinului, căci strada unde este amplasat magazinul vine sub formă de curbă și dacă te deplasezi la distanța de aproximativ 100 de metri mai la deal de magazin, nu se vede de la magazin ce se întâmplă în stradă. Borta Alexei când a venit la magazinul alimentar nu a văzut să aibă careva obiecte la el, la fel și Ecaterina nu a văzut să aibă careva obiecte. În timpul discuției dintre ea și Borta Alexei, care a durat un timp foarte scurt, nu a văzut ca pe Ecaterina să o sune cineva. Martorul Levinte Eufrosinia a mai adăugat că, în depozitul magazinului este un teu cu coadă de lemn și în afară de ea nu are nimeni acces la depozit ca să ia teul sau alte instrumente. Borta Alexei când a intrat în magazin nu l-a observat să fie în stare de ebrietate, la fel nu ține minte în ce era îmbrăcat acesta, cât și Ecaterina nu ține minte în ce era îmbrăcată. Pe parcursul cât s-a aflat Ecaterina împreună cu Alexei în incinta magazinului nu a văzut ca ei să se certe între ei, căci ea nu le atrăgea atenția. Intrarea în magazin se face pe două trepte de beton. Apoi pe o ușa de metal care era deschisă în timpul când au intrat Alexei și Ecaterina, pe ușa dată se face trecerea direct în magazin, la fel tejgheaua magazinului este în partea dreaptă de la intrare la distanța de aproximativ 3 metri și nu se vede cine intră pe treptele magazinului, căci sunt și perdele, și nu poți vedea ce se întâmplă în pragul ușii de la intrare în magazin. Despre faptul că, a avut loc un conflict între Carapanja Ecaterina, Luca Mihail, Luca Angela și Borta Alexei pe strada din fața magazinului la 31.05.2014, pe la orele 20.30, nu a văzut în ce circumstanțe și nu cunoaște din ce motive, (f. d. 45-46, vol. I); - plângerea cet. Luca Mihail depusă la 31 mai 2014, prin care se confirmă faptul că, a fost lovit cu o bâta din lemn în cap, agresând-o pe soția sa Luca Angela și cumnata Carapanja Ecaterina, (f.d.4,vol. I); - plângerea cet. Carapanja Ecaterina depusă la 31 mai 2014, prin care se confirmă că a fost agresată fizic și numită cu cuvinte necenzurate în plină stradă de către Borta Alexei, (f.d.6,vol. I); - plângerea cet. Luca Angela depusă la 31 mai 2014, prin care se confirmă că a fost agresată fizic și numită cu cuvinte necenzurate în plină stradă de către Borta Alexei, (f.d.7, vol. I); - procesul-verbal de cercetare la fața locului din 31 mai 2014, prin care se descrie porțiunea de drum de lângă magazinul alimentar din regiunea „Durduc” din s. Costești, r. Ialoveni, unde a avut loc actul de huliganism comis de Borta Alexei, (f.d. 8, vol. I); 10 - procesul - verbal de confruntare între partea vătămată Carapanja Ecaterina și bănuitul Borta Alexei, prin care cei confruntați și-au susținut declarațiile, (f. d. 47- 50, vol. I); - procesul - verbal de confruntare între partea vătămată Luca Angela și bănuitul Borta Alexei, prin care cei confruntați și-au susținut declarațiile, (f.d. 51- 54, vol. I); - procesul - verbal de confruntare între partea vătămată Luca Mihail și bănuitul Borta Alexei, prin care cei confruntați și-au susținut declarațiile (f. d. 55-57, vol. I); - raportul de expertiză medico-legală nr. 1385/D din 17 iunie 2014, prin care expertul medico-legal a conchis, că cet. Luca Angela, a.n. 1984, cauzându-i leziuni corporale, conform raportului de constatare medico-legală nr.2483 din 02 iunie 2014, se confirmă că lui Luca Angela i-au fost cauzate leziuni sub formă de traumă cranio - cerebrală închisă, manifestată prin comoție cerebrală, plagă contuză și echimoză la nivelul feței, echimoze la nivelul cutiei toracice pe stânga și brațe bilateral, care au fost produse în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent dur, posibil în timpul și circumstanțele indicate, condiționează dereglarea sănătății de scurtă durată și în baza acestui criteriu se califică ca vătămare ușoară, (f. d. 78, vol. 1); - raportul de expertiză medico-legală nr. 1386/D din 17 iunie 2014, prin care expertul medico-legist a conchis că, lui Luca Mihail i-au fost cauzate leziuni sub formă de traumă cranio - cerebrală închisă manifestată prin comoție cerebrală, plagă contuză în regiunea parietală pe stânga, excoriații la nivelul gâtului și la nivelul mâinii propriu zise pe stânga, care au fost produse în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent dur, posibil în timpul și circumstanțele indicate, condiționează dereglarea sănătății de scurtă durată și în baza acestui criteriu se califică ca vătămare ușoară, (f. d. 83, vol. 1); - raportul de expertiză medico-legală nr. 1387/D din 17 iunie 2014, prin care expertul medico-legist a conchis că, lui Carapanja Ecaterina i-au fost cauzate leziuni corporale sub formă de echimoză la nivelul feței și țesuturilor moi a capului, echimoză și excoriație la nivelulul membrului superior pe stînga, care au fost produse în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent dur, posibil în timpul și circumstanțele indicate, condiționează dereglarea sănătății de scurtă durată și în baza acestui criteriu se califică ca vătămare ușoară, (f. d. 88, vol. I). Astfel, instanța de apel a considerat starea de fapt stabilită, precum și că este dovedit indubitabil că inculpatul Borta Alexei a săvîrșit fapta social periculoasă. În scopul calificării corecte a faptelor descrise, instanța de apel a ținut cont de prescripțiile Hotărârii Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 4 din 19 iunie 2006 „Cu privire la practica judiciară în cauzele penale despre huliganism”. 11 Instanța de apel a reținut că, prima instanță eronat a calificat acțiunile inculpatului Borta Alexei și li-a considerat neîntemeiate fără a avea un suport probatoriu, fiind combătute de totalitatea probelor acuzării prezentate în instanța de judecată. Astfel, instanța de apel a conchis că materialul probator determină incontestabil faptul că, inculpatul Borta Alexei, a avut intenția comiterii unui act de huliganism cu aplicarea unei bâte de lemn, încălcând grosolan ordinea publică, însoțită de aplicarea violenței asupra persoanelor, precum și de acțiuni care prin conținutul lor, se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită. Instanța de apel a atestat că vinovăția lui Borta Alexei în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 287 alin. (3) din Cod penal, este dovedită în afara dubiilor rezonabile și prin alte mijloace de probă, cum ar fi, declarațiile martorilor Mereacre Ștefan precum și declarațiile părților vătămate Luca Angela, Luca Mihail și Carapanja Ecaterina, procesul verbal de cercetare la fața locului, raportul de expertiză medico-legală nr. 1385/D din 17.06.2014, raportul de expertiză medico- legală nr. 1386/D din 17.06.2014, raportul de expertiză medico-legală nr. 1387/D din 17.06.2014, în a căror veridicitate instanța de apel nu are temei de îndoială, și care indubitabil combat ad integrum argumentele apelurilor părții apărării. Instanța de apel nu a admis argumentele inculpatului precum că, ultimul a fost maltratat de părțile vătămate, or nu s-au stabilit careva circumstanțe de stare de extremă necesitate, ce ar îndreptăți acțiunile inculpatului Borta Alexei cu aplicarea unui obiect pentru vătămarea integrității corporale sau a sănătății, acesta acționând în acest sens cu o deosebită obrăznicie, lipsă de respect față de societate și de normele de conviețuire. De aceea fapta inculpatului a fost considerată de instanța de apel ca fiind una intenționată și caracterizată prin intenție directă, îndreptată spre încălcarea grosolană a ordinii publice, însoțită de aplicarea violenței asupra persoanelor sau de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, de opunere de rezistență violentă, altor persoane care curmă actele huliganice. Instanța de apel a admis argumentele procurorului apelant și a avocatului părții vătămate prin care a solicitat agravarea pedepsei inculpatului or, pedeapsa stabilită de către prima instanța nu-și va atinge scopul de corectare și reeducare a inculpatului și de prevenire a comiterii altor infracțiuni, nefiind nici respectată proporționalitatea. Instanța de apel atestând circumstanțele examinate, a conchis că, prima instanță eronat a examinat și apreciat probele administrate de partea acuzării, prin excluderea semnului calificativ, huliganism agravat săvârșit cu aplicarea obiectului pentru vătămarea integrității corporale, or la aprecierea acestora instanța a neglijat prescripțiile Hotărârii Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 4 din 19 iunie 2006, cu privire la practica judiciară în cauzele de huliganism. 12 În același context instanța de apel a menționat și faptul că, din cumulul probator, indubitabil este dovedit faptul aplicării violenței de către Borta Alexei în privința lui Carapanja Ecaterina, Luca Angela și Mihail Luca, cu aplicarea unui obiect pentru vătămarea integrității corporale sau sănătății. Instanța de apel a respins ca nefondate argumentele inculpatului precum că, sentința se bazează doar pe declarațiile părților vătămate care sunt mincinoase. Or, după cum s-a menționat, declarațiile părților vătămate, sunt veridice, fiind în corespundere cu circumstanțele cauzei, coroborate cu alte probe cercetate în cadrul ședinței de judecată și aceste declarații sunt neschimbate pe parcursul urmăririi penale și primei instanțe, date sub jurământ, părțile vătămate fiind preîntâmpinate de răspunderea penală pentru darea declarațiilor false, potrivit art. 312 Cod penal și coroborează cu alte probe și temei de a le pune la îndoială, instanța de apel nu a avut. Careva temei de a pune la îndoială veridicitatea acestor probe nu a fost depistat de instanța de apel, deoarece ele au fost obținute cu respectarea normelor de procedură penală, în ansamblu racordă între ele și pe deplin confirmă vinovăția inculpatului în comiterea faptei imputate. La stabilirea pedepsei, instanța de apel a ținut cont de prevederile art. 61, 75 Cod penal și a constatat că scopul educativ și preventiv al pedepsei aplicate inculpatului Borta Alexei, în raport cu personalitatea sa și faptele comise, circumstanțele relevante pentru adoptarea unei condamnări obiective și echitabile poate fi atins doar prin aplicarea pedepsei închisorii cu izolarea lui de societate și reabilitare și corijare în locurile de detenție, ori la caz nu sunt întrunite alte temeiuri pentru aplicarea unei alte categorii de pedeapsă, nefiind rațional și legal nici aplicarea altei pedepse, sancțiunea art. 287 alin. (3) Cod penal, prevede doar pedeapsa închisorii, pe de altă parte nu este rațional nici suspendarea condiționată a executării pedepsei închisorii în lipsă de motive ce ar permite o astfel de soluție. Cu referire la acțiunea civilă depusă de părțile vătămate, instanța de apel a statuat că este exagerată suma de 10000 lei pretinsă de acestea, ținând și cont de practica CEDO privitor la modul de încasare a prejudiciului moral (Opinia comună privind satisfacția echitabilă //Buletinul CSJ a RM8-9/24, 2012), cât și de prevederile art. art. 1423 Cod Civil. În aceste circumstanțe, instanța de apel a considerat suficient de încasat cu titlul de prejudiciu moral din contul inculpatului Borta Alexei suma de a câte 2000 de lei în beneficiul lui Carapanja Ecaterina, Luca Angela, Luca Mihail, în rest pretențiile formulate în acest sens au fost respinse. La fel, în privința cheltuielilor judiciare instanța de apel a atestat din materialele cauzei că părțile vătămate Luca Mihail, Luca Angela și Carapanja Ecaterina au încheiat contract de asistență juridică cu avocatul Golban Sergiu, achitând câte 1500 lei, fiecare potrivit bonului de plată seria EO nr. 480358 din 21 13 noiembrie 2014, seria EO nr. 480359 din 21 noiembrie 2014, seria EO nr. 480357 din 21 noiembrie 2014, (f. d. 23-25, vol.III).

Decizia instanței de apel este atacată cu recursuri ordinare de către: 6.1. Avocatul Străisteanu Doina Ioana în numele inculpatului Borta Alexei, care indicînd temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 12), 15) Cod de procedură penală solicită casarea sentinței primei instanțe și a deciziei instanței de apel, rejudecarea cauzei, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul să fie achitat de sub învinuirea de comitere a infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, deoarece faptei i s-a dat o încadrare greșită și că au fost încălcate drepturile garantate de art. 6 §1 și §3 pct. a), b), d) al Convenției Europene pentru Drepturile Omului, invocînd că: - în prima instanță s-au încălcat drepturile inculpatului garantate de art. 6 §3 - pct. a), b) și d) al Convenției Europene de Drepturile Omului: de a cunoaște învinuirea adusă, de a avea timp suficient pentru a-și organiza apărarea și de a prezenta probe în apărarea sa: audierea martorilor și numirea expertizei medico- legale în comisie pentru eliminarea divergențelor din rapoartele medico-legale produse asupra leziunilor corporale cauzate inculpatului de pretinsele părți vătămate în ziua de 31.05.2014. Această probă, absolut importantă pentru inculpat să-și demonstreze poziția și anume că a fost în legitimă apărare cînd a fost atacat de trei persoane, două dintre care s-au înarmat cu o bîtă și alta cu o lopată. Legitima apărare înlătură caracterul penal al faptei, situație reglementată de art. 35 lit. a) și art. 36 Cod Penal, pentru că inculpatului Borta Alexei i s-a cerut achitarea taxei de stat în mărime de 1317 lei pentru efectuarea expertizei în comisie medico-legală, iar judecătorul Sandu Alexandru din Judecătoria or. Ialoveni i-a respins cererea de numire a acestei expertize prin ce el a fost privat de dreptul de a-și prezenta proba ce ar demonstra starea de legitimă apărare; - nu mai puțin important este și răspunsul oferit de Centrul de Medicină Legală care confirmă că diagnosticul asupra presupuselor părți vătămate privind prezența traumei cranio cerebrale la fiecare din ei, nu este suficient de documentat și confirmat prin documente medicale. Rapoartele de expertiză medico-legale insuficient de documentate au fost prezentate în instanță ca probe pentru a califica acțiunile inculpatului Borta Alexei, potrivit art. 287 alin. (3) Cod penal; - este greșită calificarea făcută potrivit art. 287 alin. (3) Cod penal, pentru că probele pe dosar nu demonstrează în afara oricăror dubii existența următoarele elemente ale componenței de infracțiune asupra cărora insistă procurorul: 1) acțiunile intenționate - nu s-a demonstrat în nici un fel că Borta Alexei a avut intenții de a cauza leziuni corporale presupuselor victime sau să încalce ordinea publică, 2) care încalcă grosolan ordinea publică - nu s-a demonstrat nici cum că autoapărarea de la trei agresori înarmați cu o bîtă și o lopată este o încălcare grosolană a ordinii 14 publice, 3) acțiunile care prin conținutul lor se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită - nu s-a demonstrat nici cum s-a manifestat cinismul sau obrăznicia deosebită din partea inculpatului, 4) starea de ebrietate alcoolică – nu există nici o probă care ar confirma această afirmație, 5) cu aplicarea altor obiecte pentru vătămarea integrității corporale - nu s-a determinat nici într-un fel prin probe că inculpatul a aplicat lovituri cu careva obiecte în altă formă decît autoapărarea, adică prin preluarea lopeții și a bîtei, cu care era lovit de trei persoane simultan, presupusele părți vătămate; - procurorul își întemeiază afirmația precum că inculpatul a fost cel care a lovit cu bîta și cu lopata, dar nu explică de unde aceste unelte s-au luat printre agresori și inculpat, cînd toți martorii confirmă că Borta Alexei la magazin în acea seară a venit fără bîtă și fără de lopată. Părțile vătămate locuiesc împreună, nu era nici un impediment pentru ei să-și gîndească o poziție comună pe care să o dea în explicațiile de la urmărirea penală și apoi în instanță, cînd dădeau explicații în prezența tuturor trei în sală. Depozițiile martoriior nu susțin cele afirmate de presupusele părți vătămate; - martorul Bortă Andrei a declarat la urmărirea penală și în judecată că atunci cînd a văzut inculpatul și presupusele părți vătămate, care se băteau reciproc și cînd s-a apropriat, l-a văzut pe Borta Alexei cum stătea la sol și se apăra, Ecaterina îl lovea cu o lopată în spinare, Mihail tot în acea regiune îl lovea cu o bîtă și Angela îl lovea cu pumnii. La Alexei erau deteriorate hainele; - martorii Mereacre Vasile, Levinte Efrosinia confirmă că inculpatul Borta Alexei nu era în stare de ebrietate în acea zi și oră, nu avea asupra sa nici un obiect; - în ședința de judecată inculpatul Borta Alexei a înaintat o cerere să fie numită o expertiză medico-legală în comisie pentru determinarea gradului leziunilor corporale cauzate dînsului de presupusele părți vătămate, urmare a agresiunii, a trei la unu din ziua de 31.05.2014, afirmînd că a pierdut auzul la o ureche din cauza bătăilor cu lopata și bîta asupra lui, dar cererea i-a fost refuzată; - procurorul contrar sarcinilor urmăririi penale a refuzat să cerceteze faptele pe caz sub toate aspectele, obiectiv și imparțial, să colecteze probe atît în susținerea acuzării dar și în susținerea apărării, de aceea versiunea legitimei apărări a inculpatului de la trei agresori înarmați cu bîtă și lopata, presupusele părți vătămate, nu a fost investigată; - materialele dosarului conțin insinuări și presupuneri ale acuzatorului de stat, care a făcut o investigație neobiectivă și superficială, pusă la baza pedepsei privative de libertate pentru o perioadă de 3 ani 6 luni, ceea ce este o încălcare a art. 6 §1 al Convenției Europene de Drepturile Omului. 6.2. Avocatul Ropot Veaceslav în numele inculpatului Borta Alexei, care indicînd temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură 15 penală, solicită casarea deciziei instanței de apel, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatul să fie achitat de sub învinuirea imputată, invocînd că: - hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii; - instanța de apel a decis aplicarea pedepsei inculpatului din considerentul “că fapta încriminată lui Borta Alexei este una răspîndită și periculoasă, precum și fiindcă asemenea infracțiune conduce la săvîrșirea altor infracțiuni”; - instanța de apel se contrazice pe sine însăși, arătînd că inculpatul “se caracterizează pozitiv la locul de muncă, de circumstanțele atenuante: tragerea pentru prima data la răspundere penală”; - instanța a admis încălcarea pct. 10 din hotărârea plenului CSJ nr. 9 din 11.11.2013 “ Cu privire la unele chestiuni ce vizează individualizarea pedepsei penale”, care indică că cerințele art. 78 alin. (1) Cod penal, privind atenuarea pedepsei se răsfrîng numai asupra pedepsei principale care poate fi redusă sau schimbată de instanța de judecată și numai în limitele prevăzute de lege. Reducerea pedepsei în cazurile prevăzute de lit. a) sau b) trebuie să fie în raport cu numărul circumstanțelor atenuante stabilite de instanța de judecată. O pedeapsă, redusă pînă la minimul prevăzut de sancțiune, se consideră echitabilă atunci cînd s-au constatat un cumul de circumstanțe atenuante din cele enumerate la art. 76 Cod penal; - fără o argumentare de către instanța de apel au rămas și circumstanțele invocate în susțineri verbale de avocatul Ropot Veaceslav și anume ceia ce ține de declarațiile martorilor care invocau “faptul că obiectul folosit (bîta de lemn) în cadrul altercației a fost adus si aplicat ca atare de presupusa părte vătămată Luca Mihail ” fapt probat prin declarațiile martorului Mereacre Vasile, (f.d 41-42 vol.l), acesta declarase că : “A smuls o bîtă de la cineva dinte ei, însă nu-și amintește de la cine. Cînd a vrut să plece Luca Mihail, i-a cerut bîta, care avea aproximativ jumătate de metru si era din lemn. I-a dat-o și a plecat acasă.”, prin declarațiile martorului Țărnă Valentin, care a declarat că : “la scurt timp Mihail, care avea ceva ascuns în sîn, Ecaterina cu o lopată în mână și doamna necunoscută au trecut la vale. Apoi a venit Borta Alexei pe jumătate dezbrăcat, murdar de noroi și și-a luat hainele și s-a dus acasă. ”, prin declarațiile martorului Bortă Andrei, care a menționat că: “...am văzut pe Luca Mihail cu o bîtă în mînă, iar Ecaterina avea o lopată. Ecaterina a lovit cu lopata în Alexei și ultimul a căzut jos in noroi.”; - neexaminarea argumentelor avocatului și ignorarea intenționată a acestora se asimilează cu încălcarea art. 414 alin. (5) Cod de Procedură Penală; - conform jurisprudenței CtEDO noțiunea de proces echitabil presupune că o instanță internă care nu a motivat decît pe scurt hotărîrea sa să fi examinat totuși în 16 mod real problemele esențiale care i-au fost supuse și nu doar să reia pur și simplu concluziile unei instanțe inferioare (cauza Helle vs. Finlanda din 19.12.1997); - instanța de apel nu a răspuns de asemenea la argumentele avocatului Ropot Veaceslav cu privire la inacțiunea acuzării (inclusiv OUP) privind ridicarea obiectului presupus aplicat în cadrul conflictului, care era deținut „de facto” de presupusa parte vătămată Luca Mihail; - cum poate fi calificată presupusa faptă infracțională în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, în condițiile în care acuzarea în genere nu a probat existența unui asemenea obiect; - nu a fost verificată circumstanța „care a fost interesul lui Luca Mihail de a cere de la martorul Mereacre Vasile bîta de lemn și ulterior de a pleca cu ea fără a o prezenta organelor de drept”; - prima instanță corect a exclus calificativul alin. (3) al art. 287 Cod penal, “Huliganismul agravat”, adică acțiunile prevăzute la alin. (1) sau (2), dacă au fost săvîrșite cu aplicarea sau cu încercarea aplicării armei sau a altor obiecte pentru vătămarea integrității corporale sau sănătății; - chiar dacă am presupune că Borta Alexei s-ar face vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal, atunci prima instanță cu siguranță a respectat “principiul umanismului la stabilirea pedepsei penale”, iar decizia instanței de apel este una nefondat de severă și neîntemeiată.

La recursurile ordinare declarate, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11 Cod de procedură penală, a depus referință procurorul, care a pledat pentru inadmisibilitatea recursurilor, din considerentul că recurentul potrivit art. 420 Cod de procedură penală, este obligat să indice temeiurile prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală și în ce constă problema de drept de importanță generală abordată în cauză, care este eroarea de drept comisă de instanță ce duce la casarea hotărârii. Astfel, recurenții solicită reaprecierea probelor, iar un asemenea temei nu se regăsește în prevederile normei sus menționate. Aprecierea probelor ține de soluționarea fondului cauzei de către prima instanță și instanța de apel și nu poate constitui temei pentru recurs. Pedeapsa stabilită este în dependență de circumstanțele atenuante și agravante prevăzute la art. 76-77 Cod penal, precum și efectele acestora prescrise în art. 78 Cod penal.

Judecînd recursurile ordinare în baza actelor din dosar, ținînd seama de opinia procurorului expusă în referință, Colegiul penal lărgit constată că acestea urmează a fi admise din următoarele considerente. Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, judecînd recursul, instanța de recurs este în drept să admită recursul, să caseze parțial hotărîrea, să rejudece cauza și să pronunțe o nouă hotărîre dacă nu se agravează situația condamnatului. 17 Potrivit prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărîrile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. În sensul prevederilor din art. 414 alin. (1), 417 alin. (1) pct. 8), 419 Cod de procedură penală și a jurisprudenței naționale, instanța de apel, judecînd apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. Instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel. Colegiul penal lărgit menționează că recurenții, drept temeiuri pentru declararea recursului au indicat prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 12), 15) Cod de procedură penală și anume că „instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt și că faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită, instanța de judecată internațională, prin hotărîre pe un alt caz, a constatat o încălcare la nivel național a drepturilor și libertăților omului care poate fi reparată și în această cauză”. Totodată, din textul recursurilor avocaților Străisteanu Doina Ioana și Ropot Veaceslav în numele inculpatului, rezultă că deși aceștia nu indică expres, se identifică motive prin care aceștia critică aplicarea pedepsei privative de libertate, temei ce cade sub incidența art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, ce prevede că „s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale”, la fel, din textul recursului declarat de avocatul Străisteanu Doina Ioana, se identifică că aceasta invocă că inculpatul a săvîrșit fapta fiind în legitimă apărare, temei prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, în sensul că „există o cauză de înlăturare a răspunderii penale”, precum și temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală, precum că „faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită”. Verificînd legalitatea hotărîrii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal lărgit reține că temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 11), 12), 15) Cod de procedură penală, precum și pct. 6) în partea în care se critică soluția instanței de apel, privind vinovăția inculpatului, nu s-au confirmat în urma cercetării materialelor cauzei, iar temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, prin care recurenții critică soluția instanței de apel sub aspectul motivării și 18 individualizării pedepsei aplicate, se confirmă în rezultatul examinării materialelor cauzei. 8.1. În privința criticilor ambilor recurenți, prin care aceștia manifestă dezacordul cu aprecierea probelor de către prima instanță și instanța de apel, în acest sens indicînd că „ procurorul își întemeiază afirmația precum că inculpatul a fost cel care a lovit cu bîta și cu lopata, dar nu explică de unde aceste unelte s-au luat printre agresori și inculpat, cînd toți martorii confirmă că Borta Alexei la magazin în acea seară a venit fără bîtă și fără de lopată. Părțile vătămate locuiesc împreună, nu era nici un impediment pentru ei să-și gîndească o poziție comună pe care să o dea în explicațiile de la urmărirea penală și apoi în instanță, cînd dădeau explicații în prezența tuturor trei în sală. Depozițiile martoriior nu susțin cele afirmate de presupusele părți vătămate; martorul Bortă Andrei a declarat la urmărirea penală și în judecată că atunci cînd a văzut inculpatul și presupusele părți vătămate care se băteau reciproc și cînd s-a apropriat l-a văzut pe Borta Alexei cum stătea la sol și se apăra, Ecaterina îl lovea cu o lopată în spinare, Mihail tot în acea regiune îl lovea cu o bîtă și Angela îl lovea cu pumnii. La Alexei erau deteriorate hainele; martorii Mereacre Vasile, Levinte Efrosinia confirmă că inculpatul Borta Alexei nu era în stare de ebrietate în acea zi și oră, nu avea asupra sa nici un obiect; nu a fost verificată circumstanța „care a fost interesul lui Luca Mihail de a cere de la martorul Mereacre Vasile bîta de lemn și ulterior de a pleca cu ea fără a o prezenta organelor de drept”, Colegiul penal reține că nu pot fi acceptate, din considerentul că dezacordul cu aprecierea probelor nu constituie temei de recurs, or, conform prevederilor art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept esențiale comise de instanțele de fond și de apel. Astfel, instanța de recurs ordinar nu consideră necesar de a da o nouă apreciere probelor administrate la speța dată, ce este de competența exclusivă a primei instanțe și a instanței de apel, iar instanța de recurs ca instanță ierarhic superioară, examinează cauza doar sub aspectul prezenței erorilor de drept comise de prima instanță și cea de apel la judecarea cauzei. În speța dată s-a dat prioritate declarațiilor părților vătămate, descrise în decizia atacată. 8.2. Cu referire la recursul ordinar declarat de avocatul Străisteanu Doina Ioana în numele inculpatului: Cît privește motivele invocate, precum că „inculpatului i-au fost încălcate de către prima instanță drepturile garantate de art. 6 § 3 pct. a), b), d) CEDO, prin faptul că i s-a refuzat audierea unor martori și numirea unei expertize medico-legale în comisie, pentru eliminarea divergențelor din rapoartele medico-legale, produse asupra leziunilor corporale cauzate inculpatului de pretinsele părți vătămate în ziua de 31.05.2014, prin ce a fost pus în imposibilitate să-și demonstreze poziția și anume că a fost în legitimă apărare; în ședința de judecată inculpatul Borta Alexei a 19 înaintat o cerere să fie numită o expertiză medico-legală în comisie pentru determinarea gradului leziunilor corporale cauzate dînsului de presupusele părți vătămate, urmare a agresiunii trei la unu din ziua de 31.05.2014, afirmînd că a pierdut auzul la o ureche din cauza bătăilor cu lopata și bîta asupra lui, dar cererea i-a fost refuzată; procurorul contrar sarcinilor urmăririi penale a refuzat să cerceteze faptele pe caz sub toate aspectele, obiectiv și imparțial, să colecteze probe atît în susținerea acuzării dar și în susținerea apărării, de aceea versiunea legitimei apărări a inculpatului de la trei agresori înarmați cu bîtă și lopata, presupusele părți vătămate, nu a fost investigată”, Colegiul penal conchide că urmează a fi respinse, or din materialele cauzei și anume prin încheierea Judecătoriei Ialoveni din 30 iulie 2015 (f.d. 54, vol. III), s-a constatat just că demersul prin care s-a solicitat efectuarea expertizei medico legale în comisie este neîntemeiat, deoarece cele indicate în demers se repetă cu cele la care s-a dat răspuns prin raportul de constatare medico-legală nr. 2489 din 04.06.2014 (f.d.17, vol. I) și raportul de expertiză medico-legală nr. 1439/D din 23.06.2014 (f.d. 93, vol. I), argumente ce se acceptă de instanța de recurs, or efectuarea unei noi expertize care nu ar elucida careva circumstanțe noi, putea duce la tergiversarea irațională a procesului penal, astfel inculpatului Borta Alexei nu i s-a îngrădit în nici un mod dreptul la un proces echitabil garantat de CEDO, la nici o fază a procesului penal desfășurat în privința sa. Totodată, instanța de recurs statuează că în prima instanță au fost audiați majoritatea martorilor solicitați de inculpat, iar la finisarea cercetării judecătorești, inculpatul nu a mai solicitat audierea altor martori (f.d.57, vol. III). În aceași ordine de idei, se reține că prezența la inculpat, a leziunilor corporale cauzate în urma conflictului cu părțile vătămate, nu denotă faptul că acesta a comis fapta în legitimă apărare, dar confirmă doar faptul că după inițierea conflictului de către inculpat, în loc public, între inculpat și părțile vătămate a avut un schimb reciproc de lovituri, ce nu exclude răspunderea inculpatului pentru săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, vinovăția acestuia fiind dovedită prin cumulul de probe administrat la cauza penală, cu respectarea principiului contradictorialității, probe cercetate în prima instanță, verificate în instanța de apel, descrise și în pct. 5 a prezentei decizii. La fel, ce ține de temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 15) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit atestă că este unul declarativ, or din textul recursului declarat nu se identifică nici un argument în susținerea acestuia, totodată, instanța de recurs verficînd materialele cauzei, notează că toate drepturile și libertățile inculpatului au fost respectate, iar erorile neesențiale admise la judecarea cauzei, nu afectează soluția instanței de apel, or vinovăția inculpatului Borta Alexei fiind stabilită prin cumulul de probe administrat la cauza penală, astfel în lipsa 20 cărorva încălcări a drepturilor inculpatului, hotărîrile altor instanțe internaționale nu au aplicabilitate sau relevanță pentru speța dată. Cît privește motivele specificate de către recurent, ce cad sub incidența temeiului de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, precum că „nu mai puțin important este și răspunsul oferit de Centrul de Medicină Legală care confirmă că diagnosticul asupra presupuselor părți vătămate privind prezența traumei cranio cerebrale la fiecare din ei, nu este suficient de documentat și confirmat prin documente medicale. Rapoartele de expertiză medico-legale insuficient de documentate au fost prezentate în instanță ca probe pentru a califica acțiunilor inculpatului Borta Alexei potrivit art. 287 alin. (3) Cod penal”, Colegiul penal lărgit stabilește că este un argument irelevant, or lipsa sau prezența traumei cranio cerbrale la părțile vătămate, nu exclude răspunderea inculpatului pentru infracțiunea de huliganism, or partea apărării nu neagă prezența celorlalte leziuni corporale depistate la părțile vătămate, care confirmă violența aplicată de către inculpatul Borta Alexei asupra acestora. Totodată, Colegiul penal lărgit subliniază că infracțiunea de huliganism, prevăzută la art. 287 Cod penal, are un caracter formal-material, în sensul că ea se consideră consumată din momentul realizării acțiunilor care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor sau de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, de opunerea de rezistență violentă reprezentanților autorităților sau altor persoane care curmă actele huliganice, ori a acțiunilor care, prin cunținutul lor, se deosebesc printr- un cinism sau obrăznicie deosebită, astfel sunt obligatorii prezența cărorva urmări materiale (la speță, leziuni corporale la părțile vătămate) în urma săvîrșirii faptei infracționale, ca infracțiunea de huliganism să fie consumată. Cu referire la alegațiile recurentului, ce cad sub incidența temeiului de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală, și anume că „este greșită calificarea făcută potrivit art. 287 alin. (3) Cod penal, pentru că probele pe dosar nu demonstrează în afara oricăror dubii existența următoarele elemente ale componenței de infracțiune…”, Colegiul penal lărgit menționează că acestea reprezintă o opinie subiectivă a recurentului, or din conținutul deciziei instanței de apel (f.d. 161, 162, vol. III), rezultă că instanța de apel just a constatat că în acțiunile inculpatului sunt prezente toate elementele infracțiunii de huliganism agravat, calificînd corect fapta săvîrșită de inculpat în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, oferind în acest sens o argumentare ce se acceptă de instanța de recurs, și pentru a evita repetări inutile, Colegiul penal lărgit o însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunînd un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate 21 acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale. Totodată, instanța de recurs reține că prezența bîtei la locul săvîrșirii infracțiunii și aplicarea acesteia prin lovirea părții vătămate, Luca Mihail, este confirmată din declarațiile părților vătămate Carapanja Ecaterina și Luca Mihail și chiar de către inculpatul Borta Alexei, care fiind audiat în ședința de judecată a instanței de apel (f.d. 137, vol. III) și-a susținut declarațiile date la urmărirea penală, și cele din prima instanță pe deplin, astfel, acesta fiind audiat în calitate de bănuit (f.d. 114, vol. I), a declarat că „[…]i-am smuls bîta din mîinele lui Mihai și i-am aplicat o lovitură cu bâta de lemn în regiunea capului[…]”, prezența leziunilor corporale produse în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent dur, fiind dovedită prin raportul de expertiză medico legală nr. 1386/D din 17 iunie 2014 (f.d. 83, vol. I), ce evident exclude și legitima apărare invocată de recurent. Referindu-se la motivul invocat în recurs, precum că nu-i probat că inculpatul Borta Alexei se afla în stare de ebrietate, Colegiul penal lărgit statuează că acest motiv este irelevant pentru speța dată, fiindcă deși în fapta constatată de instanța de apel este indicat că inculpatul s-a aflat în stare de ebrietate, această circumstanță nu a fost recunoscută ca circumstanță agravantă la stabilirea pedepsei (f.d. 167, vol. III), fiind indicat că circumstanțe agravante nu s-au stabilit. 8.3. Cu referire la recursul ordinar declarat de avocatul Ropot Veaceslav în numele inculpatului: Cu privire la obiecțiile recurentului, precum că „hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii”, ce cad sub incidența temeiului de recurs prevăzut de art 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit constată că acestea nu și-au găsit confirmarea în urma cercetării materialelor cauzei, dat fiind faptul că, instanța de apel, la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), (5), 417 alin. (1) pct. 8), 419 Cod de procedură penală și prin hotărîrea adoptată corect a respins apelurile declarate de inculpat și avocat în numele lui și a admis apelurile declarate de procuror și de avocat în numele părților vătămate, și s-a pronunțat motivat pe toate motivele relevante invocate în apeluri, iar motivele neesențiale la care s-a făcut referire în apeluri dar au rămas fără argumentare, nu afectează soluția corectă, astfel instanța de apel n-a admis o eroare gravă de fapt în acest aspect. Totodată, decizia instanței de apel (f.d.160-167, vol. III) cuprinde motivele pe care își întemeiază soluția, motivarea soluției fiind în corespundere cu dispozitivul deciziei. La fel cu privire la alegațiile recurentului, precum că „fără o argumentare de către instanța de apel au rămas și circumstanțele invocate în susțineri verbale de 22 avocatul Ropot Veaceslav și anume ceia ce ține de declarațiile martorilor care invocau “faptul că obiectul folosit (bîta de lemn) în cadrul altercației a fost adus si aplicat ca atare de presupusa părte vătămată Luca Mihail ” fapt probat prin declarațiile martorului Mereacre Vasile, (f.d 41-42 vol.l), acesta declarase că : “A smuls o bîtă de la cineva dinte ei, însă nu-și amintește de la cine. Cînd a vrut să plece Luca Mihail, i-a cerut bîta, care avea aproximativ jumătate de metru si era din lemn. I-a dat-o și a plecat acasă.”, prin declarațiile martorului Țărnă Valentin, care a declarat că : “la scurt timp Mihail, care avea ceva ascuns în sîn, Ecaterina cu o lopată în mână și doamna necunoscută au trecut la vale. Apoi a venit Borta Alexei pe jumătate dezbrăcat, murdar de noroi și și-a luat hainele și s-a dus acasă. ”, prin declarațiile martorului Bortă Andrei, care a menționat că: “...am văzut pe Luca Mihail cu o bîtă în mînă, iar Ecaterina avea o lopată. Ecaterina a lovit cu lopata în Alexei și ultimul a căzut jos în noroi; neexaminarea argumentelor avocatului și ignorarea intenționată a acestora se asimilează cu încălcarea art. 414 alin. (5) Cod de Procedură Penală; instanța de apel nu a răspuns de asemenea la argumentele avocatului Ropot Veaceslav cu privire la inacțiunea acuzării (inclusiv OUP) privind ridicarea obiectului presupus aplicat în cadrul conflictului, care era deținut „de facto” de presupusa parte vătămată Luca Mihail;” Colegiul penal lărgit notează că nu pot fi acceptate, or cele invocate de recurent în acest aspect, constituie o opinie subiectivă de apreciere a probelor, ce nu este fundamentată printr-un suport probant credibil, ce nu combate și nu exclude faptul încălcării grosolane a ordinii publice și aplicării violenței asupra părților vătămate de către inculpat, într-un loc public (în fața magazinului alimentar ÎI „Grigorița”din s. Costești), cu aplicarea obiectului (bîtei), pentru vătămarea integrității corporale a părții vătămate Luca Mihail, utilizarea acestui obiect fiind confirmată însăși de inculpat la urmărirea penală (f.d. 114, vol. I), declarații susținute în instanța de apel (f.d. 137, vol. III), acțiunile acestuia deosebindu-se printr-o obrăznicie deosebită, iar circumstanțele contradictorii indicate de recurent nu confirmă decît prezența obiectului (bîtei) la locul săvîrșirii faptei, iar faptul neridicării acesteia de către organul de urmărire penală, nu exclude prezența și utilizarea ei pentru săvîrșirea infracțiunii. În același context, se relevă de instanța de recurs că instanța de apel în decizia sa (f.d.160-164, vol. III), a dat răspuns argumentat motivelor esențiale invocate în apelurile părții apărării, întemeindu-și argumentele în baza cumulului de probe suficient și credibil, ce a fost administrat la cauza penală, cercetat în prima instanță, verificat de instanța de apel, descris și în pct. 5 a prezentei decizii, apreciat just prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității probelor, iar toate în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor, iar verificarea declarațiilor martorilor Țarnă Valentin și Borta Andrei, nu a fost solicitată în instanța de apel către partea apărării, după cum 23 rezultă din conținutul procesului verbal al ședinței de judecată a instanței de apel (f.d.140-142, vol. III), instanța de apel acționînd cu respectarea principiului contradictorialității și a prevederilor art. 413 alin. (3) Cod de procedură penală, ce stipulează instanța de apel, la cererea părților, poate cerceta suplimentar probele administrate în primă instanță și poate administra probe noi, și art. 414 alin. (6) Cod de procedură penală, ce prevede că instanța de apel nu este în drept să-și întemeieze concluziile pe probele cercetate de prima instanță dacă ele nu au fost verificate în ședința de judecată a instanței de apel și nu au fost consemnate în procesul-verbal. În aceste condiții, instanța de recurs nu identifică temeinicia acestor motive și nu pune la îndoială veridicitatea și legalitatea soluției instanței de apel în partea stabilirii vinovăției inculpatului Borta Alexei în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal. Ce ține de criticile recurentului în privința încadrării juridice a faptei săvîrșite de inculpat, ce cad sub incidența art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală, precum și motivele invocate în acest sens, precum că „cum poate fi calificată presupusa faptă infracțională în baza art. 287 alin.(3) Cod penal, în condițiile în care acuzarea în genere nu a probat existența unui asemenea obiect;prima instanță corect a exclus calificativul alin. (3) al art. 287 Cod penal, “Huliganismul agravat”, adică acțiunile prevăzute la alin. (1) sau (2), dacă au fost săvîrșite cu aplicarea sau cu încercarea aplicării armei sau a altor obiecte pentru vătămarea integrității corporale sau sănătății”, Colegiul penal lărgit reține că sunt neîntemeiate și acestea reprezintă o interpretare subiectivă a recurentului, or din materialele cauzei, și anume din declarațiile părților vătămate Carapanja Ecaterina și Luca Mihal, precum și declarațiile inculpatului Borta Alexei, se confirma aplicarea unui obiect (bîta) la săvîrșirea infracțiunii de către ultimul, or acesta fiind audiat în ședința de judecată a instanței de apel (f.d. 137, vol. III) și-a susținut declarațiile date la urmărirea penală, pe deplin, unde fiind audiat în calitate de bănuit (f.d. 114, vol. I), a declarat că „[…] i-am smuls bîta din mîinele lui Mihai și i-am aplicat o lovitură cu bîta de lemn în regiunea capului[…]”, totodată, prezența leziunilor corporale produse în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent dur, fiind dovedită prin raportul de expertiză medico legală nr. 1386/D din 17 iunie 2014 (f.d. 83, vol. I). 8.4. Prin urmare, Colegiul penal lărgit menționează că instanța de apel corect a verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și a dat probelor administrate o apreciere legală din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, iar toate în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, ajungînd just la concluzia privind vinovăția inculpatului Borta Alexei în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal. 8.5. Totodată, Colegiul penal lărgit constată că în partea stabilirii pedepsei, instanța de apel greșit a conchis că pedeapsa cu închisoarea aplicată inculpatului, 24 urmează a fi executată de către acesta, deși a indicat în decizie că acesta se caracterizează pozitiv și că circumstanțe agravante sau atenuante nu s-au stabilit, neluînd însă în considerare că inculpatului în urma conflictului avut cu părțile vătămate i-au fost cauzate și lui vătămari corporale neînsemnate, confirmate prin raportul de expertiză medico-legală nr. 1439 din 23 iunie 2014 (f.d. 93, vol. I). În aceeași ordine de idei, se indică că deși în apelul declarat de procuror (f.d. 89 verso, vol. III), s-a solicitat aplicarea unei pedepse cu închisoarea, cu supendarea executării acesteia pentru o perioadă de probațiune, instanța de apel a lăsat fără apreciere această solicitare. Discordanța între cele reținute de instanța ierarhic inferioară și conținutul real al circumstanțelor cauzei, ignorarea unor aspecte evidente, au avut drept consecință pronunțarea unei concluzii premature și insuficient de motivate în privința aplicării pedepsei reale-închisoare inculpatului. Instanța de apel evident a greșit cînd nu a suspendat condiționat executarea pedepsei cu închisoarea stabilită inculpatului, conform art. 90 Cod penal. Prin urmare, se constată că instanța de apel la stabilirea pedepsei, nu a ținut cont în deplină măsură de prevederile art. 61, 75 Cod penal, și anume de faptul că inculpatul a săvîrșit o infracțiune gravă, de motivul acesteia (prezența relațiilor ostile anterioare), de persoana inculpatului, care se caracterizează pozitiv, anterior nu a mai fost atras la răspundere penală, de lipsa circumstanțelor cauzei care atenuează sau agravează pedeapsa, de influența pedepsei asupra corectării și reeducării inculpatului, precum și condițiile de viață ale acestuia, stabilindu-i inculpatului Borta Alexei greșit o pedeapsă sub formă de închisoare, cu executare în penitenciar de tip seminîchis, deși din circumstanțele indicate rezultă că pentru reeducarea inculpatului nu este necesar ca acesta să execute pedeapsa stabilită. În acest context, Colegiul penal lărgit ținînd cont de circumstanțele descrise și de prevederile art. 61, 75 Cod penal, conchide că scopul legii penale de corectare a inculpatului și prevenirea săvîrșirii de către acesta a altor infracțiuni poate fi atins prin aplicarea unei pedepse sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani 6 luni, cu suspendarea condiționată a executării acesteia conform art. 90 Cod penal, cu stabilirea unui termen de probațiune și cu stabilirea unei obligațiuni – de a nu-și schimba domiciliul fără consimțămîntul organului competent.

În consecință, Colegiul penal lărgit consideră că recursurile avocaților Străisteanu Doina Ioana și Ropot Veaceslav în numele inculpatului, urmează a fi admise, cu casarea în partea stabilirii pedepsei în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, a deciziei instanței de apel, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, deoarece s-au confirmat temeiurile pentru recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, sub aspectul că instanța de apel a admis o eroare 25 de drept în partea motivării individualizării și executării pedepsei, care a afectat soluția instanței la stabilirea pedepsei inculpatului.

Conducîndu-se de prevederile art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, DECIDE : Admite recursurile ordinare declarate de către avocații Străisteanu Doina Ioana și Ropot Veaceslav în numele inculpatului Borta Alexei, casează în partea stabilirii pedepsei decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 09 februarie 2016, în cauza penală privindu-l pe Borta Alexei Tudor, rejudecă cauza în această parte, pronunțînd următoarea hotărâre. Borta Alexei Tudor se consideră condamnat în baza art. 287 alin. (3) Cod penal la 3 (trei) ani 6 (șase) luni închisoare. Conform art. 90 Cod penal, se dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei lui Borta Alexei Tudor pe o perioadă de probațiune de 2 (doi) ani, obligîndu-l să nu-și schimbe domiciliul fără consimțămîntul organului competent. Borta Alexei Tudor urmează a fi eliberat imediat din penitenciar, dacă nu are de executat arest preventiv sau pedeapsa închisorii în baza altor hotărâri judecătorești. În rest, se mențin prevederile deciziei atacate. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 20 octombrie 2016. Președinte Ursache Petru Judecători Timofti Vladimir Toma Nadejda Moraru Petru Nicolaev Ghenadie 26