1ra-985/2016 — art.287 al. 3 CP

1ra-985/2016 — art.287 al. 3 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr. 1ra-985/2016

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

20 septembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte - Ursache Petru,

Judecători - Timofti Vladimir, Toma Nadejda, Moraru Petru, Nicolaev Ghenadie,

a judecat în ședință, fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de către

avocații Străisteanu Doina Ioana și Ropot Veaceslav în numele inculpatului Borta

Alexei, prin care solicită casarea sentinței Judecătoriei Ialoveni din 24 septembrie

2015 și a deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 09 februarie 2016,

în cauza penală privindu-l pe

Borta Alexei Tudor, născut la 09 martie 1975,

originar și domiciliat în r-nul Ialoveni, s. Costești.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursurilor în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit

al Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T :

fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 287 alin. (1) Cod

penal, fiindu-i aplicată pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 200 u/c, adică

4000 lei.

Acțiunea civilă înaintată de părțile vătămate Carapanja Ecaterina, Luca

Angela și Luca Mihail față de inculpatul Borta Alexei s-a admis în principiu, urmând

ca cuantumul precis al despăgubirilor să fie stabilit de instanța civilă.

Plângerile lui Borta Alexei împotriva acțiunilor OUP de anulare a

ordonanțelor procurorului din 01 iulie 2014 și procurorului ierarhic superior 11 iulie

2014 de refuz în pornirea urmăririi penale în privința lui Carapanja Ecaterina, Luca

Angela și Luca Mihail, fiind respinse ca neîntemeiate.

Plângerile lui Borta Alexei împotriva ordonanței procurorului Leapin Rodica

din 29.10.2014, privind corectitudinea acțiunilor colaboratorilor de poliție în cauza

penală, au fost respinse ca neîntemeiate.

mai 2014, aproximativ la ora 20.30 min., intenționat, din motive huliganice,

1

încălcând grosolan ordinea publică, manifestând o vădită lipsă de respect față de

societate în loc public, în fața magazinului alimentar ÎI „Grigoriță” situat pe str.

Valea Curții din s. Costești, r. Ialoveni, fiind în relații ostile de mai mult timp din

cauza refuzului pătimitei de a avea relații amoroase, a acostat-o jignitor pe Carapanja

Ecaterina, fără careva motive, a insultat-o numind-o cu cuvinte necenzurate apoi, a

târât-o de păr și a tras-o în stradă unde a început să o lovească cu pumnii peste diferite

părți ale corpului, îmbrâncind-o jos în noroi.

Continuându-și acțiunile sale infracționale în momentul când s-a apropiat

Luca Angela, ce a intervenit în conflict, încercând să o apere pe sora ei, Carapanja

Ecaterina, de agresiunea huliganică a lui Borta Alexei și să aplaneze conflictul, a

fost acostată și ea, numită cu cuvinte necenzurate, târând-o de păr a doborât-o la

pământ aplicându-i lovituri cu mâinile și genunchii în diferite părți ale corpului mai

cu seamă în regiunea capului, până când a căzut în stradă. În momentul când a

intervenit Luca Mihail întru aplanarea conflictului, când încerca să o ridice de jos

din noroi pe soția sa Luca Angela, Borta Alexei l-a acostat jignitor, exprimându-se

cu cuvinte necenzurate, l-a îmbrâncit, iar în cadrul altercației i-a aplicat câteva

lovituri cu mâinile și picioarele în diferite părți ale corpului, apoi i-a aplicat o

lovitură în regiunea capului. De la lovitură cetățeanul Luca Mihail a căzut jos.

În consecința agresării huliganice, potrivit concluziei raportului de expertiză

medico-legală nr. 138/D din 17 iunie 2014, lui Carapanja Ecaterina a.n. 1989, i-au

fost cauzate leziuni corporale sub formă de traumă cranio-cerebrală închisă

manifestată prin comoție cerebrală, echimoză la nivelul feții și țesuturilor moi a

capului, echimoză și excoriație la nivelul membrului superior pe stânga care se

califică ca vătămare ușoară.

Potrivit concluziei raportului de expertiză medico-legală nr. 1385/D din 17

iunie 2014, cet. Luca Angela i-au fost cauzate leziuni corporale sub formă de traumă

cranio - cerebrală închisă manifestată prin comoție cerebrală, echimoză la nivelul

feții, echimoze la nivelul cutii toracice pe stânga și brațul bilateral care se califică ca

vătămare ușoară.

Conform raportului de expertiză medico-legală nr. 1386/D din 17 iunie 2014,

lui Luca Mihail i-au fost cauzate leziuni corporale sub formă de traumă cranio-

cerebrală închisă manifestată prin comoție cerebrală, plagă contuză în regiunea

parietală pe stânga, excoriații la nivelul gâtului și la nivelul mâinii propriu zise pe

stânga, care au fost cauzate prin acțiunea traumatică a unui obiect contondent dur,

posibil în timpul și circumstanțele indicate, se califică ca vătămare ușoară.

Acțiunile inculpatului Borta Alexei au fost calificate de prima instanță în baza

art. 287 alin. (1) Cod penal, huliganismul, acțiuni intenționate care încalcă grosolan

ordinea publică și exprimă o vădită lipsă de respect față de societate, însoțite de

aplicarea violenței asupra persoanelor.

2

3.1. Procurorul în procuratura Ialoveni, Vasilenco Angela, prin care a solicitat

casarea sentinței pe motivul blândeții și ilegalității, rejudecarea cauzei cu

pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin

care Borta Alexei să fie recunoscut culpabil în comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 287 alin. (3) Cod penal și stabilirea unei pedepse de 4 ani închisoare în

penitenciar de tip semiînchis. În baza art.90 Cod penal să-i fie suspendată condiționat

executarea pedepsei cu închisoarea pe un termen de probațiune de 2 ani. Acțiunile

civile înaintate de părțile vătămate Carapanja Ecaterina - 12 mii lei, Luca Angela,

Luca Mihail câte 10 mii lei, să fie admise integral cu încasarea de la inculpat și

includerea cheltuitele admise pentru serviciile avocatului 3700 lei.

În argumentarea apelului acesta a invocat că:

- faptele stabilite de prima instanță au fost eronat apreciate, iar acțiunile

inculpatului Borta Alexei greșit calificate în temeiul alin. (1) al art. 287 Cod penal,

ceea ce a dus inevitabil și la individualizarea greșită a pedepsei;

- atât părțile vătămate cât și martorii oculari ai incidentului din 31 mai 2014,

care au fost audiați în prima instanță au explicat că, inculpatul Borta Alexei a utilizat

în actul său de huliganism și anume aplicat pentru a înfrânge forța de apărare a

părților vătămate o bâtă;

- la pronunțarea sentinței instanța de judecată a reținut că acuzarea nu a

prezentat careva probe ce ar demonstra vinovăția inculpatului Borta Alexei precum

că, ar fi aplicat careva obiecte sau bâte față de victime și că, inculpatul s-a aflat în

stare de ebrietate la momentul comiterii infracțiunii;

- instanța de judecată a exclus neîntemeiat din învinuirea lui Borta Alexei

calificativul ”cu aplicarea unor obiecte pentru vătămarea integrității corporale sau

a sănătății”, nefiind confirmat că Borta Alexei a deținut și aplicat lovituri cu careva

obiecte, de asemenea instanța eronat a exclus și formularea „acțiuni care se

deosebesc printr-o obrăznicie deosebită”;

- instanța de judecată, neîntemeiat în lipsa unui suport juridic a apreciat critic

rapoartele de expertiză, declarațiile părților vătămate date în cadrul urmăririi penale,

cât și în cadrul cercetării judecătorești.

3.2. Inculpatul Borta Alexei, prin care a solicitat casarea sentinței și

pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin

care să fie achitat din motiv că infracțiunea nu a fost comisă de acesta, invocînd că:

- prima instanță la stabilirea pedepsei nu a ținut cont de faptul că, între

inculpatul Borta Alexei și părțile vătămate Carapanja Ecaterina, Luca Mihail și Luca

Angela erau relații ostile, care însuși fiind provocate de dânșii prin apeluri

provocătoare la telefon și procesul verbal din 27 decembrie 2013, provocarea

conflictului din 24 ianuarie 2014, denunțul mincinos la poliție din 17 martie 2014

3

efectuat de către Carapanja Ecaterina, în urma căruia ultimul s-ar fi ales cu un

proces-verbal pe care contestându-l a fost anulat prin hotărârea din 25 iunie 2015;

- prima instanță nu a luat în considerație și faptul că, Carapanja Ecaterina,

Luca Mihail și Luca Angela au dat mărturii mincinoase în cadrul dosarului penal și

audierii lor în instanța de judecată precum că, ultimul ar fi fost în stare de ebrietate

și le-ar fi aplicat lovituri cu un băț „bîtă de beisbol”, ceea ce nu a fost confirmată în

cadrul examinării dosarului și a cercetării judecătorești, neadeverindu-se faptul că,

ultimii și-au pierdut cunoștința;

- nu au fost audiați toți martorii care au fost prezenți la fața locului, declarați

de ultimul prin cerere, astfel solicitând instanței audierea martorilor Rusu Zinaida,

Rusu Maria și Marandici Ghenadie;

- nu i s-a oferit răspuns la plângerea din data de 10 noiembrie 2014, în baza

art. 299 Cod de Procedură Penală, în privința ordonanței emise de procurorul Leapin

Rodica, la fel nu i s-a dat răspuns la plângerea depusă la procuratură, cu invocarea

unor fapte concrete pentru a fi audiat la Procuratura Generală, la plângerea depusă

la SPIA al MAI din 04 septembrie 2014, la cererea depusă la Procuratura

Anticorupție din 03 decembrie 2014, care în baza art. 297 alin. (4) Cod de procedură

penală, fiind transmisă instanței, la fel nu i s-a dat răspuns la cererea depusă de la

data de 20 ianuarie 2015 depusă la Judecătoria Ialoveni, nu i s-a dat răspuns la

cererea depusă din data de 20 mai 2015, 13 iulie 2015, din 29 iulie 2015, la fel nu a

primit răspuns la sesizarea depusă în instanța de judecată din 14 septembrie 2015,

nu a primit răspuns la cererea din 10 februarie 2015;

- declarațiile ultimului fiind interpretate incorect în ședința de judecată,

nefiind determinat gradul de vecinătate așa ziselor victime și al martorilor;

- nu au fost găsite bâta și lopata cu care a fost bătut, fapt confirmat de martorii

oculari audiați la poliție.

3.3. Avocatul Tăut Ion în numele inculpatului Borta Alexei, solicitând casarea

sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatul

Borta Alexei să fie achitat, din lipsa componenței de infracțiune, invocînd în acest

sens că:

- în prima instanță nu s-au prezentat probe și dovezi ce ar dovedi vinovăția lui

Borta Alexei, nefiind dovedit scopul intențiilor huliganice, fiind stabilit cu

certitudine că Borta Alexei și Carapanja Ecaterina, până la conflictul dat erau în

relații ostile;

- în instanța de judecată chiar însăși martorul Levinte Efrosenia a declarat că

personal i-a văzut pe Borta Alexei și Carapanja Ecaterina discutând afară fără careva

altercații, însă acest conflict s-a declanșat și a luat o amploare când la fața locului a

venit Luca Angela cu o sacoșă în mână aruncând-o în Borta Alexei și numindu-1 cu

4

cuvinte necenzurate. Apoi când la fața locului a venit Luca Mihail cu o bâtă din lemn

conflictul s-a declanșat;

- martorul Mereacre Vasile personal a declarat în instanța de judecată că, l-a

văzut pe Borta Alexei murdar de sânge și noroi având hainele rupte până la jumătate,

iar bâta, după acest conflict, fiind luată de Luca Mihail de la fața locului;

- conflictul dat, ce a avut loc pe data de 31 mai 2014, fiind inițiat de Carapanja

Ecaterina, iar apoi fiind înăsprit de către Luca Angela și Luca Mihail, care venind la

fața locului provocându-i leziuni corporale lui Borta Alexei cu o bâtă din lemn, care

nu a fost predată la organul de urmărire penală pentru a fi examinată și anexată ca

corp delict la materialele cauzei penale. În consecință au fost ascunse corpurile

delicte, bâta de lemn cât și lopata, de la locul de față, ce ar dovedi scopul și intenția

persoanelor implicate în conflictul dat;

- prima instanță nu a intrat în esența pură a cauzei date, nefiind stabilită

intenția și scopul comiterii acestei infracțiuni de către Borta Alexei în comiterea unui

act de huliganism, nefiind administrate probe și dovezi concludente și pertinente,

care ar dovedi vinovăția în această cauză penală, incriminată lui Borta Alexei în

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal.

3.4. Avocatul Golban Serghei în numele părților vătămate Carapanja

Ecaterina, Luca Angela și Luca Mihail, prin care a solicitat casarea sentinței cu

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru

prima instanță, prin care inculpatul să fie recunoscut culpabil de săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, cu stabilirea unei pedepse în

limitele sancțiunii acestei legi, iar acțiunea civilă să fie admisă integral cu

satisfacerea pretențiilor înaintate, invocînd că:

- prima instanță la recalificarea acțiunilor inculpatului nu îndeajuns a ținut

cont de probele administrate, care cu certitudine dovedesc că Borta Alexei în timpul

acțiunilor sale huliganice a aplicat părților vătămate mai multe lovituri cu o bâtă din

lemn peste diferite părți ale corpului;

- în justificarea cuantumului despăgubirilor materiale ale prejudiciului moral

cauzat de Borta Alexei, părțile vătămate invocând că au suferit psihic și fizic fiind

înjosiți și umiliți în loc public, fiindu-le cauzate leziuni corporale, fapt dovedit prin

rapoartele de expertiză medico-legale și pozele anexate la dosar.

2016, au fost respinse ca nefondate apelurile declarate de către avocatul Tăut Ion în

numele inculpatului Borta Alexei și de către ultimul, fiind admise apelurile declarate

de către procuror și de către avocatul Golban Serghei în numele părților vătămate,

casată sentința, rejudecată cauza și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului

stabilit pentru prima instanță, după cum urmează.

5

Borta Alexei a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 287 alin. (3) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe

un termen de 3 ani și 6 luni, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

Acțiunea civilă depusă de părțile vătămate Carapanja Ecaterina, Luca Angela

și Luca Mihail, a fost admisă parțial în partea încasării prejudiciului moral și a

cheltuielilor de judecată.

A fost dispusă încasarea din contul lui Borta Alexei, în beneficiul lui

Carapanja Ecaterina, Luca Angela și Luca Mihail, a prejudiciului moral de cîte 2000

lei și cheltuielile de judecată în mărime de 1500 lei pentru fiecare, în rest pretențiile

formulate în acest sens au fost respinse ca neîntemeiate.

Acțiunea civilă înaintată de Carapanja Ecaterina, Luca Angela, Luca Mihail,

privind încasarea prejudiciului material a fost admisă în principiu, urmînd ca asupra

cuantumului despăgubirilor să se pronunțe instanța în ordinea procedurii civile.

2014, aproximativ la ora 20.30 min., intenționat, din motive huliganice, încălcând

grosolan ordinea publică, manifestând o vădită lipsă de respect față de societate în

loc public, în fața magazinului alimentar ÎI „Grigoriță” situat pe str. Valea Curții din

s. Costești, r. Ialoveni, fiind în starea de ebrietate alcoolică, a acostat-o jignitor pe

Carapanja Ecaterina fără careva motive, a insultat-o numind-o cu cuvinte

necenzurate apoi, a târât-o de păr și a tras-o în stradă, unde a început să o lovească

cu pumnii peste diferite părți ale corpului, îmbrâncind-o jos în noroi, acțiuni care

prin conținutul lor se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită.

Ca consecință a agresării huliganice, potrivit raportului de expertiză medico-

legală nr. 1387/D din 17 iunie 2014, cet. Carapanja Ecaterina, i-au fost cauzate

leziuni corporale sub formă de traumă cranio - cerebrală închisă manifestată prin

comoție cerebrală, echimoză la nivelul feții și țesuturilor moi ale capului, echimoză

și excoriație la nivelul membrului superior pe stânga, care se califică ca vătămare

ușoară.

Tot el, Borta Alexei, continuându-și acțiunile sale infracționale, la 31 mai

2014, aproximativ pe la ora 20.30 min., intenționat, din motive huliganice, încălcând

grosolan ordinea publică, manifestând o vădită lipsă de respect față de societate în

loc public, în fața magazinului alimentar ÎI „Grigoriță” situat pe str. Valea Curții din

s. Costești, r. Ialoveni, fiind în starea de ebrietate alcoolică, în momentul când s-a

apropiat Luca Angela, care a intervenit în conflict, încercând să o apere pe sora ei

Carapanja Ecaterina, de agresiunea huliganică a lui Borta Alexei și să aplaneze

conflictul, a fost acostată și ea, numită cu cuvinte necenzurate, târând-o de păr a

doborât-o la pământ aplicându-i lovituri cu mâinile și genunchii în diferite părți ale

corpului mai cu seamă în regiunea capului, până când ultima și-a pierdut cunoștința.

Ulterior Carapanja Ecaterina a intervenit în conflict, dorind să curme acțiunile

6

huliganice a lui Borta Alexei, îndreptate în privința lui Luca Angela, ea a fost lovită

puternic de către Borta Alexei în regiunea capului și de la lovitura primită și-a

pierdut cunoștința, acțiuni care, prin conținutul lor se deosebesc printr-o obrăznicie

deosebită.

În consecința agresiunii huliganice, potrivit raportului de expertiză medico-

legală nr. 1385/D din 17 iunie 2014, cet. Luca Angela, a. n. 1984, i-au fost cauzate

leziuni corporale sub formă de traumă cranio - cerebrală închisă, manifestată prin

comoție cerebrală, echimoze la nivelul feții, echimoze la nivelul cutiii toracice pe

stânga și brațe bilateral, care se califică ca vătămare ușoară.

Tot el, Borta Alexei, continuându-și acțiunile sale infracționale, la 31 mai

2014, aproximativ pe la ora 20.30 min., intenționat, din motive huliganice, încălcând

grosolan ordinea publică, manifestând o vădită lipsă de respect față de societate în

loc public, în fața magazinului alimentar ÎI „Grigoriță” situat pe str. Valea Curții din

s. Costești, r. Ialoveni, fiind în stare de ebrietate alcoolică, în momentul când a

intervenit Luca Mihail întru aplanarea conflictului, când încerca să o ridice de jos

din noroi pe soția sa Luca Angela, Borta Alexei l-a acostat jignitor, exprimându-se

cu cuvinte necenzurate, l-a îmbrâncit, iar în cadrul altercației i-a aplicat câteva

lovituri cu mâinile și picioarele în diferite părți ale corpului, apoi i-a aplicat o

lovitură cu o bâtă din lemn în regiunea capului, de la lovitură, cetățeanul Luca Mihail

a căzut jos. Astfel, Borta Alexei prin acțiunile sale intenționate, a încălcat grosolan

ordinea publică, acțiuni care, prin conținutul lor se deosebesc printr-o obrăznicie

deosebită.

Audiind participanții la proces, examinând materialul probator prin prisma

argumentelor apelurilor, instanța de apel a considerat dovedită în afara dubiilor

rezonabile, vinovăția inculpatului Borta Alexei, în încălcarea gravă a ordinii publice,

iar acțiunile, le-a calificat în temeiul art. 287 alin. (3) Cod penal, ca huliganism

agravat, adică acțiuni intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, cu aplicarea

obiectului pentru vătămarea integrității corporale, care prin conținutul lor se

deosebesc printr-o obrăznicie deosebită.

Deși inculpatul fiind audiat în ședința instanței de apel a susținut declarațiile

date în prima instanță și la urmărirea penală și a solicitat achitarea sa, deoarece acesta

s-a apărat în conformitate cu art. 36 Cod penal, instanța de apel și-a bazat concluzia

pe probele cercetate în prima instanță, verificate în instanța de apel și anume:

- declarațiile părții vătămate Carapanja Ecaterina, care fiind audiată în prima

instanță a declarat că Borta Alexei este vecin cu Luca Mihail. Anterior aceștia erau

prieteni, însă de când Borta Alexei îi făcea curte și l-a refuzat, între ei s-au început

neînțelegerile. La 31 mai 2014 a fost la magazin după cumpărături și când să iasă, l-

a văzut pe Borta Alexei la intrare, care îi reproșa de ce l-a denunțat la poliție. A fost

sunată de către sora sa, fiind întrebată de ce se reține, apoi a închis lumina de la

7

telefon. Sora auzea tot ce se discută, Borta Alexei o numea cu cuvinte necenzurate,

apoi a apucat-o de păr și a târât-o pe jos, lovind-o. A venit sora sa, care l-a lovit pe

Borta Alexei cu o sacoșă în spate cerându-i s-o lase în pace. Borta Alexei a devenit

și mai agresiv, lovind-o și pe sora sa cu pumnii. Apoi le-a tras mai departe de

magazin, lângă un depozit și ca să scape din mâinile lui l-a lovit cu pumnul în

organele genitale. A reușit să fugă din mâinile lui și l-a sunat pe Luca Mihail. Când

a venit, Borta Alexei o lovea pe sora sa cu pumnii și genunchiul, s-a implicat, însă a

fost lovită cu pumnul în tâmplă și a căzut jos. Când și-a revenit, Luca Mihail se

chinuia s-o scape pe sora sa, iar Borta Alexei avea în mână o bâtă și încerca să-1

lovească pe Luca Mihail. Luca Mihail a apucat de bâtă, dar deoarece era noroi a

căzut jos, iar Borta Alexei l-a lovit cu bâta în cap. Luca Mihail a căzut jos, iar Borta

Alexei încerca din nou să-l lovească. A încercat să-l tragă, însă acesta s-a întors și a

lovit-o cu bâta peste mână și în cap. L-a împins pe Borta Alexei, el și-a luat bâta și

s-a pornit spre casă. Au sunat la poliție, după care au plecat la spital. Solicită să fie

pedepsit conform legii. Să fie încasat prejudiciul material și moral cauzat în sumă de

12000 lei;

- declarațiile părții vătămate Luca Angela, care fiind audiată în ședința

instanței de apel și-a susținut declarațiile date în prima instanță și la urmărirea

penală, unde a declarat că, anterior cu Borta Alexei a mai avut conflicte, deoarece îi

făcea curte surorii sale, iar aceasta l-a refuzat. La data de 31 mai 2014, pe la ora

20.50 min., sora ei, s-a dus la magazin și deoarece nu se mai întorcea, a sunat-o și

aceasta i-a spus că acuși vine, însă nu a deconectat telefonul și a auzit discuția dintre

ea și Borta Alexei. Deoarece acesta era agresiv și o numea cu cuvinte necenzurate,

a luat cadourile dăruite de primul surorii sale și s-a dus la magazin, unde l-a rugat s-

o lase în pace pe Ecaterina, returnându-i toate cadourile. În acel moment, Borta

Alexei o ținea pe Ecaterina de păr și o lovea cu pumnii peste diferite părți ale

corpului, reproșându-i, de ce l-a denunțat la poliție. Apoi a fost și ea amenințată și i-

a spus să nu se implice în conflictul lor, fiind lovită cu pumnii în cap. Borta Alexei

le-a apucat pe ambele de păr și le-a târât mai departe de magazin. Le-a lovit, iar în

acel moment Ecaterina a reușit să fugă și l-a sunat pe soțul său Luca Mihail. Borta

Alexei continua s-o lovească cu pumnii și genunchii în cap. Și-a pierdut cunoștința,

iar când și-a revenit, lângă ea era soțul și sora. Au mers la poliție și au depus plângere

apoi s-au dus la spital. Are pretenții de ordin moral și material în sumă de 10000 lei;

- declarațiile părții vătămate Luca Mihail, care fiind audiat în ședința instanței

de apel și-a susținut declarațiile date în prima instanță și la urmărirea penală, unde a

declarat că la 31 mai 2014, pe la ora 20.30 min., a primit un apel telefonic de la

Carapanja Ecaterina, care i-a comunicat că Borta Alexei o bate pe ea și soția sa

Angela. S-a deplasat la fața locului și l-a văzut pe Borta Alexei cum cu mâna stângă

o ținea pe soția sa de păr, iar cu cealaltă mână o lovea cu pumnul și picioarele peste

8

diferite părți ale corpului. A intervenit și a reușit s-o scape din mâinile lui. Atunci

Borta Alexei a luat o bâtă și a încercat să-l lovească, însă a opus rezistență și nu i-a

reușit. A căzut jos și în acel moment Borta Alexei a încercat din nou să-1 lovească

cu picioarele, iar cu bâta a fost lovit în cap și și-a pierdut cunoștința. Când și-a revenit

alături erau soția și sora acesteia, împreună au mers la poliție, apoi s-au dus la spitalul

de urgență. A menționat că, anterior cu Borta Alexei a mai avut conflicte, din cauza

că, acesta s-a îndrăgostit de cumnata sa, însă ea îl refuza. Are pretenții de ordin

material și moral în sumă de 10000 lei;

- declarațiile martorului Mereacre Vasile, care fiind audiat în ședința de

judecată a primei instanțe, a declarat că seara la 31 mai 2014, în timp ce se afla la

domiciliu și își făcea treburile gospodărești, a auzit gălăgie în stradă, ieșind în stradă

a văzut că erau o grămadă de oameni, care se băteau între ei, apropiindu-se a văzut

că erau jos la pământ Borta Alexei, Luca Mihail, soția sa Luca Angela și Carapanja

Ecaterina. Văzând, că erau unul peste altul, a strigat la ei, să se liniștească. Apoi a

intervenit între ei și i-a despărțit spunându-i lui Borta Alexei să plece acasă cât și lui

Luca Mihail, văzându-i că erau toți murdari de sânge și noroi. Când erau grămadă,

susține martorul, Mereacre Vasile, a văzut că era o bâtă de lemn, de culoarea

lemnului cu lungimea de aproximativ 40 cm., grosimea nu ține minte. Văzând bâta

de lemn, a smuls-o ca să nu se lovească cu ea, cine o ținea nu a atras atenția căci ei

strigau între ei. După ce le-a smuls bâta de lemn a strigat la ei, că o să se omoare

între ei și după ce i-a despărțit a dat bâta lui Luca Mihail, văzând că Borta Alexei s-

a dus de la fața locului, a plecat acasă. Când a ieșit în stradă Mereacre Vasile a văzut

că, mai la vale spre magazinul alimentar era Caramică Andrei, care în prezența lui,

nu a văzut să intervină ca să-i despartă, a văzut că Alexei era fără haine până la

jumătate. Din discuția lor a înțeles că conflictul între ei a început în stradă de la

magazinul alimentar și au ajuns până la gospodăria lui. În afară de bâta de lemn, nu

a văzut să fie alte instrumente, (f.d.41-42,vol. I.);

- declarațiile martorului Levinte Efrosinia, care fiind audiată în ședința de

judecată a primei instanțe a declarat că la 31 mai 2014, pe la ora 20.00 min., în timp

ce se afla la serviciu, la magazinul alimentar ÎI„ Grigoriță” din s. Costești, r. Ialoveni,

unde activează în calitate de vânzătoare, a văzut că a intrat în incinta magazinului

Ecaterina, pe care o cunoaște vizual, despre care cunoaște că locuiește în mahala la

Luca Mihail. Ea a făcut cumpărături, în timpul acesta a intrat și Borta Alexei, pe care

îl cunoaște că locuiește în mahala unde este amplasat magazinul alimentar. După ce

a făcut cumpărături, Borta Alexei, ea a discutat puțin cu el și a văzut că a ieșit afară,

însă nu a atras atenția dacă a ieșit împreună cu Ecaterina, căci atunci a intrat un copil

și a făcut cumpărături. În timpul discuției dintre ea și Borta Alexei, nu a văzut ca

Carapanja Ecaterina să intervină. După ce au plecat ei, peste scurt timp, ea a ieșit

afară și a văzut că, Borta Alexei discuta cu Ecaterina în fața magazinului ce discutau

9

nu a atras atenția, după aceasta nu a mai ieșit afară, căci în magazin veneau și făceau

cumpărături sătenii. În timpul cât s-a aflat la serviciu ea nu a auzit să fie careva

gălăgie în stradă, în fața magazinului. La fel, pe geamurile de la magazin nu a văzut

să fie careva conflict dintre Borta Alexei și Carapanja Ecaterina. Cumpărătorii care

veneau la fel nu i-au spus nimic dacă au văzut careva conflict în stradă în fața

magazinului, căci strada unde este amplasat magazinul vine sub formă de curbă și

dacă te deplasezi la distanța de aproximativ 100 de metri mai la deal de magazin, nu

se vede de la magazin ce se întâmplă în stradă. Borta Alexei când a venit la

magazinul alimentar nu a văzut să aibă careva obiecte la el, la fel și Ecaterina nu a

văzut să aibă careva obiecte. În timpul discuției dintre ea și Borta Alexei, care a durat

un timp foarte scurt, nu a văzut ca pe Ecaterina să o sune cineva. Martorul Levinte

Eufrosinia a mai adăugat că, în depozitul magazinului este un teu cu coadă de lemn

și în afară de ea nu are nimeni acces la depozit ca să ia teul sau alte instrumente.

Borta Alexei când a intrat în magazin nu l-a observat să fie în stare de ebrietate, la

fel nu ține minte în ce era îmbrăcat acesta, cât și Ecaterina nu ține minte în ce era

îmbrăcată. Pe parcursul cât s-a aflat Ecaterina împreună cu Alexei în incinta

magazinului nu a văzut ca ei să se certe între ei, căci ea nu le atrăgea atenția. Intrarea

în magazin se face pe două trepte de beton. Apoi pe o ușa de metal care era deschisă

în timpul când au intrat Alexei și Ecaterina, pe ușa dată se face trecerea direct în

magazin, la fel tejgheaua magazinului este în partea dreaptă de la intrare la distanța

de aproximativ 3 metri și nu se vede cine intră pe treptele magazinului, căci sunt și

perdele, și nu poți vedea ce se întâmplă în pragul ușii de la intrare în magazin. Despre

faptul că, a avut loc un conflict între Carapanja Ecaterina, Luca Mihail, Luca Angela

și Borta Alexei pe strada din fața magazinului la 31.05.2014, pe la orele 20.30, nu a

văzut în ce circumstanțe și nu cunoaște din ce motive, (f. d. 45-46, vol. I);

- plângerea cet. Luca Mihail depusă la 31 mai 2014, prin care se confirmă

faptul că, a fost lovit cu o bâta din lemn în cap, agresând-o pe soția sa Luca Angela

și cumnata Carapanja Ecaterina, (f.d.4,vol. I);

- plângerea cet. Carapanja Ecaterina depusă la 31 mai 2014, prin care se

confirmă că a fost agresată fizic și numită cu cuvinte necenzurate în plină stradă de

către Borta Alexei, (f.d.6,vol. I);

- plângerea cet. Luca Angela depusă la 31 mai 2014, prin care se confirmă că

a fost agresată fizic și numită cu cuvinte necenzurate în plină stradă de către Borta

Alexei, (f.d.7, vol. I);

- procesul-verbal de cercetare la fața locului din 31 mai 2014, prin care se

descrie porțiunea de drum de lângă magazinul alimentar din regiunea „Durduc” din

s. Costești, r. Ialoveni, unde a avut loc actul de huliganism comis de Borta Alexei,

(f.d. 8, vol. I);

10

- procesul - verbal de confruntare între partea vătămată Carapanja Ecaterina

și bănuitul Borta Alexei, prin care cei confruntați și-au susținut declarațiile, (f. d. 47-

50, vol. I);

- procesul - verbal de confruntare între partea vătămată Luca Angela și

bănuitul Borta Alexei, prin care cei confruntați și-au susținut declarațiile, (f.d. 51-

54, vol. I);

- procesul - verbal de confruntare între partea vătămată Luca Mihail și bănuitul

Borta Alexei, prin care cei confruntați și-au susținut declarațiile (f. d. 55-57, vol. I);

- raportul de expertiză medico-legală nr. 1385/D din 17 iunie 2014, prin care

expertul medico-legal a conchis, că cet. Luca Angela, a.n. 1984, cauzându-i leziuni

corporale, conform raportului de constatare medico-legală nr.2483 din 02 iunie

2014, se confirmă că lui Luca Angela i-au fost cauzate leziuni sub formă de traumă

cranio - cerebrală închisă, manifestată prin comoție cerebrală, plagă contuză și

echimoză la nivelul feței, echimoze la nivelul cutiei toracice pe stânga și brațe

bilateral, care au fost produse în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect

contondent dur, posibil în timpul și circumstanțele indicate, condiționează

dereglarea sănătății de scurtă durată și în baza acestui criteriu se califică ca vătămare

ușoară, (f. d. 78, vol. 1);

- raportul de expertiză medico-legală nr. 1386/D din 17 iunie 2014, prin care

expertul medico-legist a conchis că, lui Luca Mihail i-au fost cauzate leziuni sub

formă de traumă cranio - cerebrală închisă manifestată prin comoție cerebrală, plagă

contuză în regiunea parietală pe stânga, excoriații la nivelul gâtului și la nivelul

mâinii propriu zise pe stânga, care au fost produse în rezultatul acțiunii traumatice a

unui obiect contondent dur, posibil în timpul și circumstanțele indicate,

condiționează dereglarea sănătății de scurtă durată și în baza acestui criteriu se

califică ca vătămare ușoară, (f. d. 83, vol. 1);

- raportul de expertiză medico-legală nr. 1387/D din 17 iunie 2014, prin care

expertul medico-legist a conchis că, lui Carapanja Ecaterina i-au fost cauzate leziuni

corporale sub formă de echimoză la nivelul feței și țesuturilor moi a capului,

echimoză și excoriație la nivelulul membrului superior pe stînga, care au fost

produse în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent dur, posibil în

timpul și circumstanțele indicate, condiționează dereglarea sănătății de scurtă durată

și în baza acestui criteriu se califică ca vătămare ușoară, (f. d. 88, vol. I).

Astfel, instanța de apel a considerat starea de fapt stabilită, precum și că este

dovedit indubitabil că inculpatul Borta Alexei a săvîrșit fapta social periculoasă.

În scopul calificării corecte a faptelor descrise, instanța de apel a ținut cont de

prescripțiile Hotărârii Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 4 din 19 iunie 2006

„Cu privire la practica judiciară în cauzele penale despre huliganism”.

11

Instanța de apel a reținut că, prima instanță eronat a calificat acțiunile

inculpatului Borta Alexei și li-a considerat neîntemeiate fără a avea un suport

probatoriu, fiind combătute de totalitatea probelor acuzării prezentate în instanța de

judecată.

Astfel, instanța de apel a conchis că materialul probator determină

incontestabil faptul că, inculpatul Borta Alexei, a avut intenția comiterii unui act de

huliganism cu aplicarea unei bâte de lemn, încălcând grosolan ordinea publică,

însoțită de aplicarea violenței asupra persoanelor, precum și de acțiuni care prin

conținutul lor, se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită.

Instanța de apel a atestat că vinovăția lui Borta Alexei în comiterea infracțiunii

prevăzute la art. 287 alin. (3) din Cod penal, este dovedită în afara dubiilor

rezonabile și prin alte mijloace de probă, cum ar fi, declarațiile martorilor Mereacre

Ștefan precum și declarațiile părților vătămate Luca Angela, Luca Mihail și

Carapanja Ecaterina, procesul verbal de cercetare la fața locului, raportul de

expertiză medico-legală nr. 1385/D din 17.06.2014, raportul de expertiză medico-

legală nr. 1386/D din 17.06.2014, raportul de expertiză medico-legală nr. 1387/D

din 17.06.2014, în a căror veridicitate instanța de apel nu are temei de îndoială, și

care indubitabil combat ad integrum argumentele apelurilor părții apărării.

Instanța de apel nu a admis argumentele inculpatului precum că, ultimul a fost

maltratat de părțile vătămate, or nu s-au stabilit careva circumstanțe de stare de

extremă necesitate, ce ar îndreptăți acțiunile inculpatului Borta Alexei cu aplicarea

unui obiect pentru vătămarea integrității corporale sau a sănătății, acesta acționând

în acest sens cu o deosebită obrăznicie, lipsă de respect față de societate și de

normele de conviețuire. De aceea fapta inculpatului a fost considerată de instanța de

apel ca fiind una intenționată și caracterizată prin intenție directă, îndreptată spre

încălcarea grosolană a ordinii publice, însoțită de aplicarea violenței asupra

persoanelor sau de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, de opunere de

rezistență violentă, altor persoane care curmă actele huliganice.

Instanța de apel a admis argumentele procurorului apelant și a avocatului

părții vătămate prin care a solicitat agravarea pedepsei inculpatului or, pedeapsa

stabilită de către prima instanța nu-și va atinge scopul de corectare și reeducare a

inculpatului și de prevenire a comiterii altor infracțiuni, nefiind nici respectată

proporționalitatea.

Instanța de apel atestând circumstanțele examinate, a conchis că, prima

instanță eronat a examinat și apreciat probele administrate de partea acuzării, prin

excluderea semnului calificativ, huliganism agravat săvârșit cu aplicarea obiectului

pentru vătămarea integrității corporale, or la aprecierea acestora instanța a neglijat

prescripțiile Hotărârii Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 4 din 19 iunie 2006, cu

privire la practica judiciară în cauzele de huliganism.

12

În același context instanța de apel a menționat și faptul că, din cumulul

probator, indubitabil este dovedit faptul aplicării violenței de către Borta Alexei în

privința lui Carapanja Ecaterina, Luca Angela și Mihail Luca, cu aplicarea unui

obiect pentru vătămarea integrității corporale sau sănătății.

Instanța de apel a respins ca nefondate argumentele inculpatului precum că,

sentința se bazează doar pe declarațiile părților vătămate care sunt mincinoase. Or,

după cum s-a menționat, declarațiile părților vătămate, sunt veridice, fiind în

corespundere cu circumstanțele cauzei, coroborate cu alte probe cercetate în cadrul

ședinței de judecată și aceste declarații sunt neschimbate pe parcursul urmăririi

penale și primei instanțe, date sub jurământ, părțile vătămate fiind preîntâmpinate

de răspunderea penală pentru darea declarațiilor false, potrivit art. 312 Cod penal și

coroborează cu alte probe și temei de a le pune la îndoială, instanța de apel nu a avut.

Careva temei de a pune la îndoială veridicitatea acestor probe nu a fost depistat

de instanța de apel, deoarece ele au fost obținute cu respectarea normelor de

procedură penală, în ansamblu racordă între ele și pe deplin confirmă vinovăția

inculpatului în comiterea faptei imputate.

La stabilirea pedepsei, instanța de apel a ținut cont de prevederile art. 61, 75

Cod penal și a constatat că scopul educativ și preventiv al pedepsei aplicate

inculpatului Borta Alexei, în raport cu personalitatea sa și faptele comise,

circumstanțele relevante pentru adoptarea unei condamnări obiective și echitabile

poate fi atins doar prin aplicarea pedepsei închisorii cu izolarea lui de societate și

reabilitare și corijare în locurile de detenție, ori la caz nu sunt întrunite alte temeiuri

pentru aplicarea unei alte categorii de pedeapsă, nefiind rațional și legal nici

aplicarea altei pedepse, sancțiunea art. 287 alin. (3) Cod penal, prevede doar

pedeapsa închisorii, pe de altă parte nu este rațional nici suspendarea condiționată a

executării pedepsei închisorii în lipsă de motive ce ar permite o astfel de soluție.

Cu referire la acțiunea civilă depusă de părțile vătămate, instanța de apel a

statuat că este exagerată suma de 10000 lei pretinsă de acestea, ținând și cont de

practica CEDO privitor la modul de încasare a prejudiciului moral (Opinia comună

privind satisfacția echitabilă //Buletinul CSJ a RM8-9/24, 2012), cât și de

prevederile art. art. 1423 Cod Civil.

În aceste circumstanțe, instanța de apel a considerat suficient de încasat cu

titlul de prejudiciu moral din contul inculpatului Borta Alexei suma de a câte 2000

de lei în beneficiul lui Carapanja Ecaterina, Luca Angela, Luca Mihail, în rest

pretențiile formulate în acest sens au fost respinse.

La fel, în privința cheltuielilor judiciare instanța de apel a atestat din

materialele cauzei că părțile vătămate Luca Mihail, Luca Angela și Carapanja

Ecaterina au încheiat contract de asistență juridică cu avocatul Golban Sergiu,

achitând câte 1500 lei, fiecare potrivit bonului de plată seria EO nr. 480358 din 21

13

noiembrie 2014, seria EO nr. 480359 din 21 noiembrie 2014, seria EO nr. 480357

din 21 noiembrie 2014, (f. d. 23-25, vol.III).

6.1. Avocatul Străisteanu Doina Ioana în numele inculpatului Borta Alexei,

care indicînd temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 12), 15) Cod de

procedură penală solicită casarea sentinței primei instanțe și a deciziei instanței de

apel, rejudecarea cauzei, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul să fie

achitat de sub învinuirea de comitere a infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3)

Cod penal, deoarece faptei i s-a dat o încadrare greșită și că au fost încălcate

drepturile garantate de art. 6 §1 și §3 pct. a), b), d) al Convenției Europene pentru

Drepturile Omului, invocînd că:

- în prima instanță s-au încălcat drepturile inculpatului garantate de art. 6 §3 -

pct. a), b) și d) al Convenției Europene de Drepturile Omului: de a cunoaște

învinuirea adusă, de a avea timp suficient pentru a-și organiza apărarea și de a

prezenta probe în apărarea sa: audierea martorilor și numirea expertizei medico-

legale în comisie pentru eliminarea divergențelor din rapoartele medico-legale

produse asupra leziunilor corporale cauzate inculpatului de pretinsele părți vătămate

în ziua de 31.05.2014. Această probă, absolut importantă pentru inculpat să-și

demonstreze poziția și anume că a fost în legitimă apărare cînd a fost atacat de trei

persoane, două dintre care s-au înarmat cu o bîtă și alta cu o lopată. Legitima apărare

înlătură caracterul penal al faptei, situație reglementată de art. 35 lit. a) și art. 36 Cod

Penal, pentru că inculpatului Borta Alexei i s-a cerut achitarea taxei de stat în mărime

de 1317 lei pentru efectuarea expertizei în comisie medico-legală, iar judecătorul

Sandu Alexandru din Judecătoria or. Ialoveni i-a respins cererea de numire a acestei

expertize prin ce el a fost privat de dreptul de a-și prezenta proba ce ar demonstra

starea de legitimă apărare;

- nu mai puțin important este și răspunsul oferit de Centrul de Medicină Legală

care confirmă că diagnosticul asupra presupuselor părți vătămate privind prezența

traumei cranio cerebrale la fiecare din ei, nu este suficient de documentat și

confirmat prin documente medicale. Rapoartele de expertiză medico-legale

insuficient de documentate au fost prezentate în instanță ca probe pentru a califica

acțiunile inculpatului Borta Alexei, potrivit art. 287 alin. (3) Cod penal;

- este greșită calificarea făcută potrivit art. 287 alin. (3) Cod penal, pentru că

probele pe dosar nu demonstrează în afara oricăror dubii existența următoarele

elemente ale componenței de infracțiune asupra cărora insistă procurorul: 1)

acțiunile intenționate - nu s-a demonstrat în nici un fel că Borta Alexei a avut intenții

de a cauza leziuni corporale presupuselor victime sau să încalce ordinea publică, 2)

care încalcă grosolan ordinea publică - nu s-a demonstrat nici cum că autoapărarea

de la trei agresori înarmați cu o bîtă și o lopată este o încălcare grosolană a ordinii

14

publice, 3) acțiunile care prin conținutul lor se deosebesc printr-un cinism sau

obrăznicie deosebită - nu s-a demonstrat nici cum s-a manifestat cinismul sau

obrăznicia deosebită din partea inculpatului, 4) starea de ebrietate alcoolică – nu

există nici o probă care ar confirma această afirmație, 5) cu aplicarea altor obiecte

pentru vătămarea integrității corporale - nu s-a determinat nici într-un fel prin probe

că inculpatul a aplicat lovituri cu careva obiecte în altă formă decît autoapărarea,

adică prin preluarea lopeții și a bîtei, cu care era lovit de trei persoane simultan,

presupusele părți vătămate;

- procurorul își întemeiază afirmația precum că inculpatul a fost cel care a

lovit cu bîta și cu lopata, dar nu explică de unde aceste unelte s-au luat printre

agresori și inculpat, cînd toți martorii confirmă că Borta Alexei la magazin în acea

seară a venit fără bîtă și fără de lopată. Părțile vătămate locuiesc împreună, nu era

nici un impediment pentru ei să-și gîndească o poziție comună pe care să o dea în

explicațiile de la urmărirea penală și apoi în instanță, cînd dădeau explicații în

prezența tuturor trei în sală. Depozițiile martoriior nu susțin cele afirmate de

presupusele părți vătămate;

- martorul Bortă Andrei a declarat la urmărirea penală și în judecată că atunci

cînd a văzut inculpatul și presupusele părți vătămate, care se băteau reciproc și cînd

s-a apropriat, l-a văzut pe Borta Alexei cum stătea la sol și se apăra, Ecaterina îl

lovea cu o lopată în spinare, Mihail tot în acea regiune îl lovea cu o bîtă și Angela îl

lovea cu pumnii. La Alexei erau deteriorate hainele;

- martorii Mereacre Vasile, Levinte Efrosinia confirmă că inculpatul Borta

Alexei nu era în stare de ebrietate în acea zi și oră, nu avea asupra sa nici un obiect;

- în ședința de judecată inculpatul Borta Alexei a înaintat o cerere să fie numită

o expertiză medico-legală în comisie pentru determinarea gradului leziunilor

corporale cauzate dînsului de presupusele părți vătămate, urmare a agresiunii, a trei

la unu din ziua de 31.05.2014, afirmînd că a pierdut auzul la o ureche din cauza

bătăilor cu lopata și bîta asupra lui, dar cererea i-a fost refuzată;

- procurorul contrar sarcinilor urmăririi penale a refuzat să cerceteze faptele

pe caz sub toate aspectele, obiectiv și imparțial, să colecteze probe atît în susținerea

acuzării dar și în susținerea apărării, de aceea versiunea legitimei apărări a

inculpatului de la trei agresori înarmați cu bîtă și lopata, presupusele părți vătămate,

nu a fost investigată;

- materialele dosarului conțin insinuări și presupuneri ale acuzatorului de stat,

care a făcut o investigație neobiectivă și superficială, pusă la baza pedepsei privative

de libertate pentru o perioadă de 3 ani 6 luni, ceea ce este o încălcare a art. 6 §1 al

Convenției Europene de Drepturile Omului.

6.2. Avocatul Ropot Veaceslav în numele inculpatului Borta Alexei, care

indicînd temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură

15

penală, solicită casarea deciziei instanței de apel, rejudecarea cauzei și pronunțarea

unei noi hotărâri prin care inculpatul să fie achitat de sub învinuirea imputată,

invocînd că:

- hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori

motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii;

- instanța de apel a decis aplicarea pedepsei inculpatului din considerentul “că

fapta încriminată lui Borta Alexei este una răspîndită și periculoasă, precum și

fiindcă asemenea infracțiune conduce la săvîrșirea altor infracțiuni”;

- instanța de apel se contrazice pe sine însăși, arătînd că inculpatul “se

caracterizează pozitiv la locul de muncă, de circumstanțele atenuante: tragerea

pentru prima data la răspundere penală”;

- instanța a admis încălcarea pct. 10 din hotărârea plenului CSJ nr. 9 din

11.11.2013 “ Cu privire la unele chestiuni ce vizează individualizarea pedepsei

penale”, care indică că cerințele art. 78 alin. (1) Cod penal, privind atenuarea

pedepsei se răsfrîng numai asupra pedepsei principale care poate fi redusă sau

schimbată de instanța de judecată și numai în limitele prevăzute de lege. Reducerea

pedepsei în cazurile prevăzute de lit. a) sau b) trebuie să fie în raport cu numărul

circumstanțelor atenuante stabilite de instanța de judecată. O pedeapsă, redusă pînă

la minimul prevăzut de sancțiune, se consideră echitabilă atunci cînd s-au constatat

un cumul de circumstanțe atenuante din cele enumerate la art. 76 Cod penal;

- fără o argumentare de către instanța de apel au rămas și circumstanțele

invocate în susțineri verbale de avocatul Ropot Veaceslav și anume ceia ce ține de

declarațiile martorilor care invocau “faptul că obiectul folosit (bîta de lemn) în

cadrul altercației a fost adus si aplicat ca atare de presupusa părte vătămată Luca

Mihail ” fapt probat prin declarațiile martorului Mereacre Vasile, (f.d 41-42 vol.l),

acesta declarase că : “A smuls o bîtă de la cineva dinte ei, însă nu-și amintește de la

cine. Cînd a vrut să plece Luca Mihail, i-a cerut bîta, care avea aproximativ

jumătate de metru si era din lemn. I-a dat-o și a plecat acasă.”, prin declarațiile

martorului Țărnă Valentin, care a declarat că : “la scurt timp Mihail, care avea ceva

ascuns în sîn, Ecaterina cu o lopată în mână și doamna necunoscută au trecut la

vale. Apoi a venit Borta Alexei pe jumătate dezbrăcat, murdar de noroi și și-a luat

hainele și s-a dus acasă. ”, prin declarațiile martorului Bortă Andrei, care a

menționat că: “...am văzut pe Luca Mihail cu o bîtă în mînă, iar Ecaterina avea o

lopată. Ecaterina a lovit cu lopata în Alexei și ultimul a căzut jos in noroi.”;

- neexaminarea argumentelor avocatului și ignorarea intenționată a acestora

se asimilează cu încălcarea art. 414 alin. (5) Cod de Procedură Penală;

- conform jurisprudenței CtEDO noțiunea de proces echitabil presupune că o

instanță internă care nu a motivat decît pe scurt hotărîrea sa să fi examinat totuși în

16

mod real problemele esențiale care i-au fost supuse și nu doar să reia pur și simplu

concluziile unei instanțe inferioare (cauza Helle vs. Finlanda din 19.12.1997);

- instanța de apel nu a răspuns de asemenea la argumentele avocatului Ropot

Veaceslav cu privire la inacțiunea acuzării (inclusiv OUP) privind ridicarea

obiectului presupus aplicat în cadrul conflictului, care era deținut „de facto” de

presupusa parte vătămată Luca Mihail;

- cum poate fi calificată presupusa faptă infracțională în baza art. 287 alin. (3)

Cod penal, în condițiile în care acuzarea în genere nu a probat existența unui

asemenea obiect;

- nu a fost verificată circumstanța „care a fost interesul lui Luca Mihail de a

cere de la martorul Mereacre Vasile bîta de lemn și ulterior de a pleca cu ea fără a

o prezenta organelor de drept”;

- prima instanță corect a exclus calificativul alin. (3) al art. 287 Cod penal,

“Huliganismul agravat”, adică acțiunile prevăzute la alin. (1) sau (2), dacă au fost

săvîrșite cu aplicarea sau cu încercarea aplicării armei sau a altor obiecte pentru

vătămarea integrității corporale sau sănătății;

- chiar dacă am presupune că Borta Alexei s-ar face vinovat de comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal, atunci prima instanță cu

siguranță a respectat “principiul umanismului la stabilirea pedepsei penale”, iar

decizia instanței de apel este una nefondat de severă și neîntemeiată.

alin. (1) pct. 11 Cod de procedură penală, a depus referință procurorul, care a pledat

pentru inadmisibilitatea recursurilor, din considerentul că recurentul potrivit art. 420

Cod de procedură penală, este obligat să indice temeiurile prevăzute de art. 427 Cod

de procedură penală și în ce constă problema de drept de importanță generală

abordată în cauză, care este eroarea de drept comisă de instanță ce duce la casarea

hotărârii. Astfel, recurenții solicită reaprecierea probelor, iar un asemenea temei nu

se regăsește în prevederile normei sus menționate. Aprecierea probelor ține de

soluționarea fondului cauzei de către prima instanță și instanța de apel și nu poate

constitui temei pentru recurs. Pedeapsa stabilită este în dependență de circumstanțele

atenuante și agravante prevăzute la art. 76-77 Cod penal, precum și efectele acestora

prescrise în art. 78 Cod penal.

opinia procurorului expusă în referință, Colegiul penal lărgit constată că acestea

urmează a fi admise din următoarele considerente.

Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,

judecînd recursul, instanța de recurs este în drept să admită recursul, să caseze parțial

hotărîrea, să rejudece cauza și să pronunțe o nouă hotărîre dacă nu se agravează

situația condamnatului.

17

Potrivit prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427

Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent.

Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărîrile instanței de apel

pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel la judecarea cauzei.

În sensul prevederilor din art. 414 alin. (1), 417 alin. (1) pct. 8), 419 Cod de

procedură penală și a jurisprudenței naționale, instanța de apel, judecînd apelul,

verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate în baza probelor examinate de

prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi

prezentate instanței de apel. Instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor

invocate în apel.

Colegiul penal lărgit menționează că recurenții, drept temeiuri pentru

declararea recursului au indicat prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 12), 15) Cod de

procedură penală și anume că „instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta

este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt și că faptei săvîrșite

i s-a dat o încadrare juridică greșită, instanța de judecată internațională, prin

hotărîre pe un alt caz, a constatat o încălcare la nivel național a drepturilor și

libertăților omului care poate fi reparată și în această cauză”.

Totodată, din textul recursurilor avocaților Străisteanu Doina Ioana și Ropot

Veaceslav în numele inculpatului, rezultă că deși aceștia nu indică expres, se

identifică motive prin care aceștia critică aplicarea pedepsei privative de libertate,

temei ce cade sub incidența art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, ce

prevede că „s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale”, la fel,

din textul recursului declarat de avocatul Străisteanu Doina Ioana, se identifică că

aceasta invocă că inculpatul a săvîrșit fapta fiind în legitimă apărare, temei prevăzut

de art. 427 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, în sensul că „există o cauză

de înlăturare a răspunderii penale”, precum și temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1)

pct. 12) Cod de procedură penală, precum că „faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare

juridică greșită”.

Verificînd legalitatea hotărîrii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal lărgit

reține că temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 11), 12), 15) Cod de procedură

penală, precum și pct. 6) în partea în care se critică soluția instanței de apel, privind

vinovăția inculpatului, nu s-au confirmat în urma cercetării materialelor cauzei, iar

temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, prin

care recurenții critică soluția instanței de apel sub aspectul motivării și

18

individualizării pedepsei aplicate, se confirmă în rezultatul examinării materialelor

cauzei.

8.1. În privința criticilor ambilor recurenți, prin care aceștia manifestă

dezacordul cu aprecierea probelor de către prima instanță și instanța de apel, în acest

sens indicînd că „ procurorul își întemeiază afirmația precum că inculpatul a fost

cel care a lovit cu bîta și cu lopata, dar nu explică de unde aceste unelte s-au luat

printre agresori și inculpat, cînd toți martorii confirmă că Borta Alexei la magazin

în acea seară a venit fără bîtă și fără de lopată. Părțile vătămate locuiesc împreună,

nu era nici un impediment pentru ei să-și gîndească o poziție comună pe care să o

dea în explicațiile de la urmărirea penală și apoi în instanță, cînd dădeau explicații

în prezența tuturor trei în sală. Depozițiile martoriior nu susțin cele afirmate de

presupusele părți vătămate; martorul Bortă Andrei a declarat la urmărirea penală

și în judecată că atunci cînd a văzut inculpatul și presupusele părți vătămate care

se băteau reciproc și cînd s-a apropriat l-a văzut pe Borta Alexei cum stătea la sol

și se apăra, Ecaterina îl lovea cu o lopată în spinare, Mihail tot în acea regiune îl

lovea cu o bîtă și Angela îl lovea cu pumnii. La Alexei erau deteriorate hainele;

martorii Mereacre Vasile, Levinte Efrosinia confirmă că inculpatul Borta Alexei nu

era în stare de ebrietate în acea zi și oră, nu avea asupra sa nici un obiect; nu a fost

verificată circumstanța „care a fost interesul lui Luca Mihail de a cere de la

martorul Mereacre Vasile bîta de lemn și ulterior de a pleca cu ea fără a o prezenta

organelor de drept”, Colegiul penal reține că nu pot fi acceptate, din considerentul

că dezacordul cu aprecierea probelor nu constituie temei de recurs, or, conform

prevederilor art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept esențiale comise de instanțele

de fond și de apel. Astfel, instanța de recurs ordinar nu consideră necesar de a da o

nouă apreciere probelor administrate la speța dată, ce este de competența exclusivă

a primei instanțe și a instanței de apel, iar instanța de recurs ca instanță ierarhic

superioară, examinează cauza doar sub aspectul prezenței erorilor de drept comise

de prima instanță și cea de apel la judecarea cauzei. În speța dată s-a dat prioritate

declarațiilor părților vătămate, descrise în decizia atacată.

8.2. Cu referire la recursul ordinar declarat de avocatul Străisteanu

Doina Ioana în numele inculpatului:

Cît privește motivele invocate, precum că „inculpatului i-au fost încălcate de

către prima instanță drepturile garantate de art. 6 § 3 pct. a), b), d) CEDO, prin

faptul că i s-a refuzat audierea unor martori și numirea unei expertize medico-legale

în comisie, pentru eliminarea divergențelor din rapoartele medico-legale, produse

asupra leziunilor corporale cauzate inculpatului de pretinsele părți vătămate în ziua

de 31.05.2014, prin ce a fost pus în imposibilitate să-și demonstreze poziția și anume

că a fost în legitimă apărare; în ședința de judecată inculpatul Borta Alexei a

19

înaintat o cerere să fie numită o expertiză medico-legală în comisie pentru

determinarea gradului leziunilor corporale cauzate dînsului de presupusele părți

vătămate, urmare a agresiunii trei la unu din ziua de 31.05.2014, afirmînd că a

pierdut auzul la o ureche din cauza bătăilor cu lopata și bîta asupra lui, dar cererea

i-a fost refuzată; procurorul contrar sarcinilor urmăririi penale a refuzat să

cerceteze faptele pe caz sub toate aspectele, obiectiv și imparțial, să colecteze probe

atît în susținerea acuzării dar și în susținerea apărării, de aceea versiunea legitimei

apărări a inculpatului de la trei agresori înarmați cu bîtă și lopata, presupusele

părți vătămate, nu a fost investigată”, Colegiul penal conchide că urmează a fi

respinse, or din materialele cauzei și anume prin încheierea Judecătoriei Ialoveni din

30 iulie 2015 (f.d. 54, vol. III), s-a constatat just că demersul prin care s-a solicitat

efectuarea expertizei medico legale în comisie este neîntemeiat, deoarece cele

indicate în demers se repetă cu cele la care s-a dat răspuns prin raportul de constatare

medico-legală nr. 2489 din 04.06.2014 (f.d.17, vol. I) și raportul de expertiză

medico-legală nr. 1439/D din 23.06.2014 (f.d. 93, vol. I), argumente ce se acceptă

de instanța de recurs, or efectuarea unei noi expertize care nu ar elucida careva

circumstanțe noi, putea duce la tergiversarea irațională a procesului penal, astfel

inculpatului Borta Alexei nu i s-a îngrădit în nici un mod dreptul la un proces

echitabil garantat de CEDO, la nici o fază a procesului penal desfășurat în privința

sa.

Totodată, instanța de recurs statuează că în prima instanță au fost audiați

majoritatea martorilor solicitați de inculpat, iar la finisarea cercetării judecătorești,

inculpatul nu a mai solicitat audierea altor martori (f.d.57, vol. III). În aceași ordine

de idei, se reține că prezența la inculpat, a leziunilor corporale cauzate în urma

conflictului cu părțile vătămate, nu denotă faptul că acesta a comis fapta în legitimă

apărare, dar confirmă doar faptul că după inițierea conflictului de către inculpat, în

loc public, între inculpat și părțile vătămate a avut un schimb reciproc de lovituri, ce

nu exclude răspunderea inculpatului pentru săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art.

287 alin. (3) Cod penal, vinovăția acestuia fiind dovedită prin cumulul de probe

administrat la cauza penală, cu respectarea principiului contradictorialității, probe

cercetate în prima instanță, verificate în instanța de apel, descrise și în pct. 5 a

prezentei decizii.

La fel, ce ține de temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 15) Cod

de procedură penală, Colegiul penal lărgit atestă că este unul declarativ, or din textul

recursului declarat nu se identifică nici un argument în susținerea acestuia, totodată,

instanța de recurs verficînd materialele cauzei, notează că toate drepturile și

libertățile inculpatului au fost respectate, iar erorile neesențiale admise la judecarea

cauzei, nu afectează soluția instanței de apel, or vinovăția inculpatului Borta Alexei

fiind stabilită prin cumulul de probe administrat la cauza penală, astfel în lipsa

20

cărorva încălcări a drepturilor inculpatului, hotărîrile altor instanțe internaționale nu

au aplicabilitate sau relevanță pentru speța dată.

Cît privește motivele specificate de către recurent, ce cad sub incidența

temeiului de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală,

precum că „nu mai puțin important este și răspunsul oferit de Centrul de Medicină

Legală care confirmă că diagnosticul asupra presupuselor părți vătămate privind

prezența traumei cranio cerebrale la fiecare din ei, nu este suficient de documentat

și confirmat prin documente medicale. Rapoartele de expertiză medico-legale

insuficient de documentate au fost prezentate în instanță ca probe pentru a califica

acțiunilor inculpatului Borta Alexei potrivit art. 287 alin. (3) Cod penal”, Colegiul

penal lărgit stabilește că este un argument irelevant, or lipsa sau prezența traumei

cranio cerbrale la părțile vătămate, nu exclude răspunderea inculpatului pentru

infracțiunea de huliganism, or partea apărării nu neagă prezența celorlalte leziuni

corporale depistate la părțile vătămate, care confirmă violența aplicată de către

inculpatul Borta Alexei asupra acestora. Totodată, Colegiul penal lărgit subliniază

că infracțiunea de huliganism, prevăzută la art. 287 Cod penal, are un caracter

formal-material, în sensul că ea se consideră consumată din momentul realizării

acțiunilor care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței

asupra persoanelor sau de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, de

opunerea de rezistență violentă reprezentanților autorităților sau altor persoane care

curmă actele huliganice, ori a acțiunilor care, prin cunținutul lor, se deosebesc printr-

un cinism sau obrăznicie deosebită, astfel sunt obligatorii prezența cărorva urmări

materiale (la speță, leziuni corporale la părțile vătămate) în urma săvîrșirii faptei

infracționale, ca infracțiunea de huliganism să fie consumată.

Cu referire la alegațiile recurentului, ce cad sub incidența temeiului de recurs

prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală, și anume că „este

greșită calificarea făcută potrivit art. 287 alin. (3) Cod penal, pentru că probele pe

dosar nu demonstrează în afara oricăror dubii existența următoarele elemente ale

componenței de infracțiune…”, Colegiul penal lărgit menționează că acestea

reprezintă o opinie subiectivă a recurentului, or din conținutul deciziei instanței de

apel (f.d. 161, 162, vol. III), rezultă că instanța de apel just a constatat că în acțiunile

inculpatului sunt prezente toate elementele infracțiunii de huliganism agravat,

calificînd corect fapta săvîrșită de inculpat în baza art. 287 alin. (3) Cod penal,

oferind în acest sens o argumentare ce se acceptă de instanța de recurs, și pentru a

evita repetări inutile, Colegiul penal lărgit o însușește, fapt ce vine în corespundere

cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România

din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își

motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunînd un răspuns detaliat

pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate

21

acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea

motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat

chestiunile esențiale supuse atenției sale. Totodată, instanța de recurs reține că

prezența bîtei la locul săvîrșirii infracțiunii și aplicarea acesteia prin lovirea părții

vătămate, Luca Mihail, este confirmată din declarațiile părților vătămate Carapanja

Ecaterina și Luca Mihail și chiar de către inculpatul Borta Alexei, care fiind audiat

în ședința de judecată a instanței de apel (f.d. 137, vol. III) și-a susținut declarațiile

date la urmărirea penală, și cele din prima instanță pe deplin, astfel, acesta fiind

audiat în calitate de bănuit (f.d. 114, vol. I), a declarat că „[…]i-am smuls bîta din

mîinele lui Mihai și i-am aplicat o lovitură cu bâta de lemn în regiunea capului[…]”,

prezența leziunilor corporale produse în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect

contondent dur, fiind dovedită prin raportul de expertiză medico legală nr. 1386/D

din 17 iunie 2014 (f.d. 83, vol. I), ce evident exclude și legitima apărare invocată de

recurent.

Referindu-se la motivul invocat în recurs, precum că nu-i probat că inculpatul

Borta Alexei se afla în stare de ebrietate, Colegiul penal lărgit statuează că acest

motiv este irelevant pentru speța dată, fiindcă deși în fapta constatată de instanța de

apel este indicat că inculpatul s-a aflat în stare de ebrietate, această circumstanță nu

a fost recunoscută ca circumstanță agravantă la stabilirea pedepsei (f.d. 167, vol. III),

fiind indicat că circumstanțe agravante nu s-au stabilit.

8.3. Cu referire la recursul ordinar declarat de avocatul Ropot Veaceslav

în numele inculpatului:

Cu privire la obiecțiile recurentului, precum că „hotărîrea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice

dispozitivul hotărîrii”, ce cad sub incidența temeiului de recurs prevăzut de art 427

alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit constată că acestea

nu și-au găsit confirmarea în urma cercetării materialelor cauzei, dat fiind faptul că,

instanța de apel, la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), (5),

417 alin. (1) pct. 8), 419 Cod de procedură penală și prin hotărîrea adoptată corect a

respins apelurile declarate de inculpat și avocat în numele lui și a admis apelurile

declarate de procuror și de avocat în numele părților vătămate, și s-a pronunțat

motivat pe toate motivele relevante invocate în apeluri, iar motivele neesențiale la

care s-a făcut referire în apeluri dar au rămas fără argumentare, nu afectează soluția

corectă, astfel instanța de apel n-a admis o eroare gravă de fapt în acest aspect.

Totodată, decizia instanței de apel (f.d.160-167, vol. III) cuprinde motivele pe care

își întemeiază soluția, motivarea soluției fiind în corespundere cu dispozitivul

deciziei.

La fel cu privire la alegațiile recurentului, precum că „fără o argumentare de

către instanța de apel au rămas și circumstanțele invocate în susțineri verbale de

22

avocatul Ropot Veaceslav și anume ceia ce ține de declarațiile martorilor care

invocau “faptul că obiectul folosit (bîta de lemn) în cadrul altercației a fost adus si

aplicat ca atare de presupusa părte vătămată Luca Mihail ” fapt probat prin

declarațiile martorului Mereacre Vasile, (f.d 41-42 vol.l), acesta declarase că : “A

smuls o bîtă de la cineva dinte ei, însă nu-și amintește de la cine. Cînd a vrut să

plece Luca Mihail, i-a cerut bîta, care avea aproximativ jumătate de metru si era

din lemn. I-a dat-o și a plecat acasă.”, prin declarațiile martorului Țărnă Valentin,

care a declarat că : “la scurt timp Mihail, care avea ceva ascuns în sîn, Ecaterina

cu o lopată în mână și doamna necunoscută au trecut la vale. Apoi a venit Borta

Alexei pe jumătate dezbrăcat, murdar de noroi și și-a luat hainele și s-a dus acasă.

”, prin declarațiile martorului Bortă Andrei, care a menționat că: “...am văzut pe

Luca Mihail cu o bîtă în mînă, iar Ecaterina avea o lopată. Ecaterina a lovit cu

lopata în Alexei și ultimul a căzut jos în noroi; neexaminarea argumentelor

avocatului și ignorarea intenționată a acestora se asimilează cu încălcarea art. 414

alin. (5) Cod de Procedură Penală; instanța de apel nu a răspuns de asemenea la

argumentele avocatului Ropot Veaceslav cu privire la inacțiunea acuzării (inclusiv

OUP) privind ridicarea obiectului presupus aplicat în cadrul conflictului, care era

deținut „de facto” de presupusa parte vătămată Luca Mihail;” Colegiul penal lărgit

notează că nu pot fi acceptate, or cele invocate de recurent în acest aspect, constituie

o opinie subiectivă de apreciere a probelor, ce nu este fundamentată printr-un suport

probant credibil, ce nu combate și nu exclude faptul încălcării grosolane a ordinii

publice și aplicării violenței asupra părților vătămate de către inculpat, într-un loc

public (în fața magazinului alimentar ÎI „Grigorița”din s. Costești), cu aplicarea

obiectului (bîtei), pentru vătămarea integrității corporale a părții vătămate Luca

Mihail, utilizarea acestui obiect fiind confirmată însăși de inculpat la urmărirea

penală (f.d. 114, vol. I), declarații susținute în instanța de apel (f.d. 137, vol. III),

acțiunile acestuia deosebindu-se printr-o obrăznicie deosebită, iar circumstanțele

contradictorii indicate de recurent nu confirmă decît prezența obiectului (bîtei) la

locul săvîrșirii faptei, iar faptul neridicării acesteia de către organul de urmărire

penală, nu exclude prezența și utilizarea ei pentru săvîrșirea infracțiunii.

În același context, se relevă de instanța de recurs că instanța de apel în decizia

sa (f.d.160-164, vol. III), a dat răspuns argumentat motivelor esențiale invocate în

apelurile părții apărării, întemeindu-și argumentele în baza cumulului de probe

suficient și credibil, ce a fost administrat la cauza penală, cercetat în prima instanță,

verificat de instanța de apel, descris și în pct. 5 a prezentei decizii, apreciat just prin

prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței,

concludenței, utilității și veridicității probelor, iar toate în ansamblu – din punct de

vedere al coroborării lor, iar verificarea declarațiilor martorilor Țarnă Valentin și

Borta Andrei, nu a fost solicitată în instanța de apel către partea apărării, după cum

23

rezultă din conținutul procesului verbal al ședinței de judecată a instanței de apel

(f.d.140-142, vol. III), instanța de apel acționînd cu respectarea principiului

contradictorialității și a prevederilor art. 413 alin. (3) Cod de procedură penală, ce

stipulează instanța de apel, la cererea părților, poate cerceta suplimentar probele

administrate în primă instanță și poate administra probe noi, și art. 414 alin. (6) Cod

de procedură penală, ce prevede că instanța de apel nu este în drept să-și întemeieze

concluziile pe probele cercetate de prima instanță dacă ele nu au fost verificate în

ședința de judecată a instanței de apel și nu au fost consemnate în procesul-verbal.

În aceste condiții, instanța de recurs nu identifică temeinicia acestor motive și nu

pune la îndoială veridicitatea și legalitatea soluției instanței de apel în partea stabilirii

vinovăției inculpatului Borta Alexei în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287

alin. (3) Cod penal.

Ce ține de criticile recurentului în privința încadrării juridice a faptei săvîrșite

de inculpat, ce cad sub incidența art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală,

precum și motivele invocate în acest sens, precum că „cum poate fi calificată

presupusa faptă infracțională în baza art. 287 alin.(3) Cod penal, în condițiile în

care acuzarea în genere nu a probat existența unui asemenea obiect;prima instanță

corect a exclus calificativul alin. (3) al art. 287 Cod penal, “Huliganismul agravat”,

adică acțiunile prevăzute la alin. (1) sau (2), dacă au fost săvîrșite cu aplicarea sau

cu încercarea aplicării armei sau a altor obiecte pentru vătămarea integrității

corporale sau sănătății”, Colegiul penal lărgit reține că sunt neîntemeiate și acestea

reprezintă o interpretare subiectivă a recurentului, or din materialele cauzei, și

anume din declarațiile părților vătămate Carapanja Ecaterina și Luca Mihal, precum

și declarațiile inculpatului Borta Alexei, se confirma aplicarea unui obiect (bîta) la

săvîrșirea infracțiunii de către ultimul, or acesta fiind audiat în ședința de judecată a

instanței de apel (f.d. 137, vol. III) și-a susținut declarațiile date la urmărirea penală,

pe deplin, unde fiind audiat în calitate de bănuit (f.d. 114, vol. I), a declarat că „[…]

i-am smuls bîta din mîinele lui Mihai și i-am aplicat o lovitură cu bîta de lemn în

regiunea capului[…]”, totodată, prezența leziunilor corporale produse în rezultatul

acțiunii traumatice a unui obiect contondent dur, fiind dovedită prin raportul de

expertiză medico legală nr. 1386/D din 17 iunie 2014 (f.d. 83, vol. I).

8.4. Prin urmare, Colegiul penal lărgit menționează că instanța de apel corect

a verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și a

dat probelor administrate o apreciere legală din punct de vedere al pertinenței,

concludenței, utilității și veridicității lor, iar toate în ansamblu din punct de vedere

al coroborării lor, ajungînd just la concluzia privind vinovăția inculpatului Borta

Alexei în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal.

8.5. Totodată, Colegiul penal lărgit constată că în partea stabilirii pedepsei,

instanța de apel greșit a conchis că pedeapsa cu închisoarea aplicată inculpatului,

24

urmează a fi executată de către acesta, deși a indicat în decizie că acesta se

caracterizează pozitiv și că circumstanțe agravante sau atenuante nu s-au stabilit,

neluînd însă în considerare că inculpatului în urma conflictului avut cu părțile

vătămate i-au fost cauzate și lui vătămari corporale neînsemnate, confirmate prin

raportul de expertiză medico-legală nr. 1439 din 23 iunie 2014 (f.d. 93, vol. I).

În aceeași ordine de idei, se indică că deși în apelul declarat de procuror (f.d.

89 verso, vol. III), s-a solicitat aplicarea unei pedepse cu închisoarea, cu supendarea

executării acesteia pentru o perioadă de probațiune, instanța de apel a lăsat fără

apreciere această solicitare.

Discordanța între cele reținute de instanța ierarhic inferioară și conținutul real

al circumstanțelor cauzei, ignorarea unor aspecte evidente, au avut drept consecință

pronunțarea unei concluzii premature și insuficient de motivate în privința aplicării

pedepsei reale-închisoare inculpatului. Instanța de apel evident a greșit cînd nu a

suspendat condiționat executarea pedepsei cu închisoarea stabilită inculpatului,

conform art. 90 Cod penal.

Prin urmare, se constată că instanța de apel la stabilirea pedepsei, nu a ținut

cont în deplină măsură de prevederile art. 61, 75 Cod penal, și anume de faptul că

inculpatul a săvîrșit o infracțiune gravă, de motivul acesteia (prezența relațiilor ostile

anterioare), de persoana inculpatului, care se caracterizează pozitiv, anterior nu a

mai fost atras la răspundere penală, de lipsa circumstanțelor cauzei care atenuează

sau agravează pedeapsa, de influența pedepsei asupra corectării și reeducării

inculpatului, precum și condițiile de viață ale acestuia, stabilindu-i inculpatului

Borta Alexei greșit o pedeapsă sub formă de închisoare, cu executare în penitenciar

de tip seminîchis, deși din circumstanțele indicate rezultă că pentru reeducarea

inculpatului nu este necesar ca acesta să execute pedeapsa stabilită.

În acest context, Colegiul penal lărgit ținînd cont de circumstanțele descrise

și de prevederile art. 61, 75 Cod penal, conchide că scopul legii penale de corectare

a inculpatului și prevenirea săvîrșirii de către acesta a altor infracțiuni poate fi atins

prin aplicarea unei pedepse sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani 6 luni, cu

suspendarea condiționată a executării acesteia conform art. 90 Cod penal, cu

stabilirea unui termen de probațiune și cu stabilirea unei obligațiuni – de a nu-și

schimba domiciliul fără consimțămîntul organului competent.

Străisteanu Doina Ioana și Ropot Veaceslav în numele inculpatului, urmează a fi

admise, cu casarea în partea stabilirii pedepsei în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, a

deciziei instanței de apel, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri,

deoarece s-au confirmat temeiurile pentru recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct.

6), 10) Cod de procedură penală, sub aspectul că instanța de apel a admis o eroare

25

de drept în partea motivării individualizării și executării pedepsei, care a afectat

soluția instanței la stabilirea pedepsei inculpatului.

procedură penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Admite recursurile ordinare declarate de către avocații Străisteanu Doina

Ioana și Ropot Veaceslav în numele inculpatului Borta Alexei, casează în partea

stabilirii pedepsei decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 09

februarie 2016, în cauza penală privindu-l pe Borta Alexei Tudor, rejudecă cauza

în această parte, pronunțînd următoarea hotărâre.

Borta Alexei Tudor se consideră condamnat în baza art. 287 alin. (3) Cod

penal la 3 (trei) ani 6 (șase) luni închisoare.

Conform art. 90 Cod penal, se dispune suspendarea condiționată a executării

pedepsei lui Borta Alexei Tudor pe o perioadă de probațiune de 2 (doi) ani,

obligîndu-l să nu-și schimbe domiciliul fără consimțămîntul organului competent.

Borta Alexei Tudor urmează a fi eliberat imediat din penitenciar, dacă nu are

de executat arest preventiv sau pedeapsa închisorii în baza altor hotărâri

judecătorești.

În rest, se mențin prevederile deciziei atacate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 20 octombrie 2016.

Președinte Ursache Petru

Judecători Timofti Vladimir

Toma Nadejda

Moraru Petru

Nicolaev Ghenadie

26