1ra-929/2017 — Art. 362 alin. 2 lit. c, 42 alin. 5, 362/1 alin. 2 lit. b, c CP

Prin sentința Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 07 iulie 2014, Cara Alexei a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute la art. 42 alin. (5), 362/1 alin. (2) lit. b), c) Cod penal, stabilindu-i-se o pedeapsă sub formă de amendă în 1 mărime de 800 (opt sute) unități convenționale, echivalentul a 16000,00 (șaisprezece mii) lei cu privarea de a ocupa funcții publice și de administrare pe un termen de 2 (doi) ani, și Caiș Igor a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (1) Cod Penal, iar în legătură cu expirarea termenului de prescripție pentru tragerea la răspunderea penală procesul penal a fost încetat.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță, în fapt, a constatat că, Caiș Igor în perioada de timp a lunilor noiembrie 2010 - februarie 2011, a confecționat document oficial fals în următoarele circumstanțe: La sfârșitul lunii noiembrie 2010 cet. Lupu Valeriu, intenționând să plece legal la muncă în Italia, a obținut din ziarul publicitar „Makler” numărul de telefon mobil a lui Țîgleev Iurie. În continuare, tot la sfârșitului lunii noiembrie 2010, Țîgleev Iurie, a fost telefonat la telefonul mobil de către Lupu Valeriu, care i-a solicitat organizarea plecării legale în Italia. În cadrul acelei discuții telefonice, Țîgleev Iurie i-a comunicat lui Lupu Valeriu, că-i poate organiza intrarea acestuia pe teritoriul Italiei, în baza unei vize „Schengen”, contra sumei de 1 900 euro, după care au convenit de a se întâlni în mun.Chișinău, pentru a discuta toate condițiile organizării plecării. Astfel, la sfârșitul lunii noiembrie 2010, Țîgleev Iurie acționând împreună și de comun acord cu Dubin Igor și alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală, potrivit înțelegerii telefonice prealabile s-a întâlnit cu Lupu Valeriu în apropierea hotelului „Chișinău” din mun.Chișinău, unde în cadrul discuției purtate Țîgleev Iurie i-a comunicat ultimului că intrarea și șederea pe teritoriul Italiei va fi posibilă în baza unei vizei „Schengen”, contra unei sume de bani în mărime de 1 900 euro, iar pentru aceasta va fi necesar de prezentat xerocopiile actelor de identitate, cazierul juridic, 4 fotografii colore și carnetul de muncă, în care ar fi introduse înscrisuri privind activitatea lui Lupu Valeriu. De asemenea, în cadrul acestei întâlniri, Țîgleev Iurie a solicitat și primit de la Lupu Valeriu, un avans din suma convenită pentru organizarea migrației în mărime de 300 euro, ceia ce constituia conform cursului oficial al BNM suma de 4 800 lei, eliberând drept confirmare de primire a banilor o recipisă pe copia buletinului de identitate a cet. Țîgleev Iurie. Totodată, la indicația lui Țîgleev Iurie, Lupu Valeriu și-a deschis la banca BC „Victoriabank”, un cont bancar pe care a depus suma de 800 euro. Ulterior, tot la sfârșitul lunii noiembrie 2010, Țîgleev Iurie urmărind scopul realizării intențiilor sale infracționale, s-a întâlnit cu Lupu Valeriu în apropierea hotelului „Chișinău”, mun. Chișinău, unde a primit de la ultimul xerocopiile actelor de identitate, cazierul juridic, 4 fotografii colore și carnetul de muncă cu seria și numărul AA 0532367 eliberat pe numele lui Lupu Valeriu și suma de bani în mărime de 600 euro, ceia ce constituia conform cursului oficial al BNM suma de 9 600 lei. Totodată, în aceste circumstanțe și în aceasta perioadă de timp a lunii noiembrie 2010, Caiș Igor la rugămintea lui Țîgleev Iurie a perfectat actele necesare și a deschis în 2 mun. Chișinău pe numele său întreprinderea individuală Î.I.„Caish Igor”, care urma să fie folosită de către Țîgleev Iurie la organizarea migrației ilegale. În continuare, la sfârșitul lunii ianuarie 2011, Caiș Igor la rugămintea lui Țîgleev Iurie s-a întîlnit cu Lupu Valeriu, potrivit înțelegerii telefonice prealabile cu ultimul în mun. Chișinău, în apropierea centrului „Peugeot-Centru”, unde pe înscrisurile false făcute de către Țîgleev Iurie în carnetul de muncă cu seria și numărul AA 0532367 eliberat pe numele lui Lupu Valeriu, privind activitatea ultimului la această întreprindere, a aplicat ștampila Î.I.„Caish Igor” și semnătura sa în acest carnet, dându- le înscrisurilor false putere oficială. Conform informației din baza de date a IFPS s-a constatat, că Î.I. „Caish Igor”, fiind gestionată de Caiș Igor, de facto nu activează și nu are angajați. Ulterior, la începutul lunii februarie 2011, Țîgleev Iurie, s-a întâlnit cu Lupu Valeriu în apropierea Ambasadei Poloniei la Chișinău, unde i-a transmis acestuia xerocopiile actelor de identitate, cazierul juridic, 4 fotografii colore și actele de constituire în original a Î.I. „Caish Igor”, pe care ultimul urma să le depună împreună cu carnetul de muncă cu seria și numărul AA 0532367 eliberat pe numele lui Lupu Valeriu și cererea de solicitare a vizei la Ambasada Poloniei la Chișinău. La 17.02.2011, Lupu Valeriu acționând potrivit indicațiilor primite de la Țîgleev Iurie a depus la Ambasada Poloniei la Chișinău cererea de solicitare a vizei, anexând pachetul de documente primit de la Țîgleev Iurie. La 21.02.2011, Caiș Igor s-a întâlnit în mun.Chișinău cu Lupu Valeriu, de la care a primit actele de constituire în original a I.I.„Caish Igor”. La 23.02.2011, Ambasada Poloniei la Chișinău i-a refuzat lui Lupu Valeriu în deschiderea vizei solicitate. Cara Alexei, în perioada de timp a lunilor noiembrie 2010 - februarie 2011, acționând împreună și de comun acord cu Dubin Igor, care acționa la rândul său de comun acord și împreună cu Țîgleev Iurie, Znacoveanu Eduard, Grimalschi Anatolie, Maslenikov Oleg și alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală, a contribuit la organizarea de către aceștia a intrării, tranzitării și șederii ilegale pe teritoriul țărilor membre a spațiului „Schengen” și în special a Franței, a cetățeanului Republicii Moldova, Babilev Roman, prin sfaturi, prestare de informații și înlăturare de obstacole în următoarele circumstanțe: Astfel, la sfârșitul lunii noiembrie 2010, cet. Babilev Roman, intenționând să plece legal la muncă în Franța, a obținut de la cunoscuți de ai săi numărul de telefon mobil a lui Țîgleev Iurie. În continuare, tot la sfârșitului lunii noiembrie 2010, Țîgleev Iurie a fost telefonat la telefonul mobil de către Babilev Roman, care i-a solicitat organizarea plecării legale în Franța. În cadrul acelei discuții telefonice, Țîgleev Iurie i-a comunicat lui Babilev Roman că-i poate organiza intrarea acestuia pe teritoriul Franței, în baza unei vize 3 „Schengen”, contra sumei de 2 000 euro, după care au convenit de a se întâlni în mun. Bender, Transnistria pentru a discuta toate condițiile organizării plecării. Astfel, la sfârșitul lunii noiembrie 2010, Țîgleev Iurie acționând împreună și de comun acord cu Dubin Igor, Znacoveanu Eduard, Grimalschi Anatolie, Maslenikov Oleg și alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală, potrivit înțelegerii telefonice prealabile s-a întâlnit cu Babilev Roman în mun. Bender, Transnistria, unde în cadrul discuției purtate Țîgleev Iurie i-a comunicat că pentru obținerea vizei „Schengen” la Ambasada Poloniei, va fi necesar de prezentat un carnet de muncă în care ar fi introduse înscrisuri privind activitatea lui Babilev Roman în calitate de conducător auto. De asemenea, în cadrul acestei întâlniri, Țîgleev Iurie a primit de la Babilev Roman xerocopia buletinului de identitate, pașaportului național de plecare în străinătate, permisului de conducere - toate pe numele migrantului și patru fotografii colore. Totodată, în aceste circumstanțe și în aceasta perioadă de timp a lunii noiembrie 2010, Țîgleev Iurie a convenit cu Dubin Igor, Znacoveanu Eduard, Grimalschi Anatolie, Maslenikov Oleg, în scopul obținerii unui folos financiar direct și comun, de a organiza împreună lui Babilev Roman, intrarea și șederea pe teritoriul Franței. Astfel, Dubin Igor a convenit cu angajatul Ambasadei Republicii polone la Chișinău, Cara Alexei, ca ultimul să contribuie la săvârșirea infracțiunii de organizarea migrației de către Dubin Igor prin prestare de informații și înlăturare de obstacole la obținerea vizelor solicitate. În continuare, în a doua jumătate a lunii ianuarie 2011, Țîgleev Iurie urmărind scopul realizării intențiilor sale infracționale, a organizat o întâlnire lui Babilev Roman cu Znacoveanu Eduard, unde în cadrul acestei întâlniri acesta l-a instructat pe Roman Babilev privind modalitatea obținerii vizei „Schengen” la Ambasada Poloniei la Chișinău, și anume că solicitarea vizei va fi posibilă în baza carnetului de muncă, în care ar fi introduse înscrisuri privind activitatea lui Babilev Roman în calitate de conducător auto. De asemenea, în cadrul acestei întâlniri Znacoveanu Eduard i-a comunicat lui Babilev Roman că i-a confecționat un astfel de carnet, pentru care este necesar de achitat separat suma de 200 euro. La sfârșitul lunii ianuarie 2011, Țîgleev Iurie acționând în scopul realizării intențiilor sale infracționale, s-a întâlnit potrivit înțelegerii telefonice prealabile cu Babilev Roman în mun. Bender, Transnistria, unde l-a condus pe ultimul la oficiul lui Dubin Igor cu nr.305 din magazinul central „Șerif”. Astfel, în aceste circumstanțe, Dubin Igor aflându-se împreună cu Grimalschi Anatolie în oficiul său din mun. Bender, Transnistria și preluând activitatea infracțională începută de către Țîgleev Iurie și Znacoveanu Eduard, urmărind scopul realizării intențiilor sale comune privind obținerea unui folos financiar direct în mărime de 2 000 euro, de pe urma organizăii migrației ilegale a cet. Babilev Roman în Franța, l- au instructat pe ultimul privind modalitatea obținerii vizei „Schengen” la Ambasada Poloniei la Chișinău, și anume că solicitarea vizei va fi posibilă în baza carnetului de 4 muncă, în care ar fi introduse înscrisuri privind activitatea lui Babilev Roman în calitate de conducător auto, precum și modalitatea depunerii pachetului de documente pentru obținerea vizei solicitate. În continuare, tot la sfârșitul lunii ianuarie 2011, Dubin Igor, aflându-se în mun. Bender, Transnistria și acționând de comun acord și împreună cu Țîgleev Iurie, Znacoveanu Eduard, Grimalschi Anatolie, Maslenikov Oleg, urmărind scopul realizării intențiilor sale infracționale comune, a acumulat pachetul de documente necesar pentru depunerea de către Babilev Roman la Ambasada Poloniei în R. Moldova, în scopul solicitării obținerii vizei „Schengen”. Astfel, la începutul lunii februarie 2011 Dubin Igor acționând împreună cu directorul S.R.L. „Arena”- Maslenikov Oleg, a obținut în condiții necunoscute organului de urmărire penală un certificat cu conținut fictiv eliberat la 01.02.2011 din numele directorului SRL „Arena” Maslenikov Oleg, privind activitatea lui Babilev Roman la această societate în funcție de conducător auto cu un salariu lunar de 4 300 lei și un demers adresat Consulului Republicii Polone la Chișinău din numele directorului SRL „Arena” Maslenikov Oleg, privind solicitarea obținerii vizei pentru realizarea unui contract încheiat între această societate cu compania poloneză „Agro-Karma”, acte ce urmau să fie depuse la Ambasada Poloniei la Chișinău, pentru motivarea deschiderii vizei. Totodată, în aceste circumstanțe, Dubin Igor acționând în scopul realizării intențiilor sale infracționale, pentru redarea unui caracter legal al solicitării deschiderii vizei menționate, împreună cu ceilalți complici ai săi au introdus în carnetul de muncă liberat pe numele cet. Babilev Roman cu seria și numărul AB 663651, înscrisuri false, privind activitatea lui Babilev Roman la această societate în funcție de conducător auto un salariu lunar de 4300 lei. În continuare, la 02.02.2011, Grimalschi Anatolie, acționând de comun acord și împreună cu Dubin Igor, s-a întâlnit potrivit înțelegerii telefonice prealabile cu Babilev Roman în mun. Chișinău, de unde cu automobilul condus de către Grimalschi Anatolie au plecat la Ambasada Poloniei la Chișinău, unde i-au transmis ultimului pachetul de documente acumulat de acesta și anume originalele și xerocopiile buletinului de identitate, pașaportului național de plecare în străinătate, copia certificatului de înregistrare a persoanei juridice SRL „Arena” cu nr.02-023-2879 și a extrasului provizoriu din registrul de stat a persoanelor juridice (SRL „Arena”) cu nr.18 din 01.02.2011. Totodată, în aceste circumstanțe Dubin Igor și Grimalschi Anatolie l-au instructat pe Babilev Roman asupra necesității și modalității depunerii a pachetului de acte menționate la Ambasada Poloniei în Chișinău, și anume că pachetul de documente pentru obținerea vizei solicitate urmează a fi depus la ultimul ghișeu unde activează angajatul ambasadei - Cara Alexei, care acționa în complicitate cu aceștia. 5 Astfel, pe parcursul lunii februarie 2011, Cara Alexei activând în calitate de referent pentru vize în secția consulară din cadrul Ambasadei Republicii Polone la Chișinău, acționând în detrimentul obligațiunilor sale de serviciu, a oferit sfaturi și a prestat informații privitor la eludarea controlului riguros la depunerea pachetului de documente pentru obținerea vizelor „Schengen” la Ambasada Poloniei la Chișinău, contribuind astfel la săvârșirea infracțiunii de organizarea migrației ilegale, de către Dubin Igor și ceilalți complici ai săi. Astfel, în aceste circumstanțe, Cara Alexei i-a promis lui Dubin Igor că va contribui și favoriza la săvârșirea infracțiunii de organizarea migrației ilegale, prin crearea condițiilor favorabile de obținere de la consulatul R. Polonia la Chișinău în termen scurt a vizei „Schenghen” pe numele lui Babilev Roman. Astfel, la 02.02.2011 Cara Alexei, urmărind scopul realizării intențiilor sale infracționale privind înlăturarea de obstacole la săvârșirea infracțiunii, potrivit înțelegerii prealabile convenite cu Dubin Iogor, activând în calitate de referent pentru vize în secția consulară din cadrul Ambasadei Republicii Polone la Chișinău, depășind obligațiunile sale de serviciu, aflându-se la ghișeul de serviciu din cadrul ambasadei, l-a deservit privilegiat pe Babilev Roman și a prelucrat superficial chestionarul acestuia pentru solicitarea vizei „Schengen”. Totodată, în aceste circumstanțe, Cara Alexei, acționând în scopul realizării intențiilor sale infracționale și cunoscând despre intenția reală de migrație a lui Babilev Roman în Franța, dar nu în Polonia, prin acțiunile sale de favorizare la obținerea vizei de către Babilev Roman a creat condiții privind eludarea controlului riguros la depunerea pachetului de documente pentru obținerea vizei solicitate de către ultimul, contribuind astfel, prin înlăturare de obstacole, la săvârșirea infracțiunii de organizarea migrației ilegale. Tot el, pe parcursul lunii februarie 2011, acționând împreună și de comun acord cu Dubin Igor, care acționa la rândul său de comun acord și împreună cu Medvețki Konstantin și alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală, a contribuit la organizarea de către aceștia a intrării, tranzitării și șederii ilegale pe teritoriul țărilor membre a spațiului „Schengen” și în special a Italiei, a cetățeanului Republicii Moldova, Revenco Ion, prin sfaturi, prestare de informații și înlăturare de obstacole. Pe parcursul lunii februarie 2011, cet. Dubin Igor acționând împreună și de comun acord cu Cara Alexei și alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală, urmărind scopul obținerii direct a unui folos financiar în sumă de 2050 euro, ceea ce la acel moment conform cursului oficial al BNM constituia suma de 32 800 lei, a organizat intrarea, tranzitarea și șederea ilegală a cetățeanului Republicii Moldova Revenco Ion, pe teritoriul țărilor membre ale spațiului „Schengen” și în special a Italiei, prin obținerea în baza unor declarații și documente false a vizei „Schengen” de intrare și ședere pe teritoriul Poloniei, drept țară de tranzit. 6 Astfel, la începutul lunii februarie 2011 Revenco Ion, intenționând să plece legal la muncă în Italia, a găsit în ziarul publicitar „Makler” numărul de telefon a mobil a lui Igor Dubin. În continuare, în prima jumătate a lunii februarie 2011, Dubin Igor, care acționa de comun acord și împreună cu Cara Alexei și alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală, a fost telefonat la telefonul mobil de către Revenco Ion, care i-a solicitat organizarea plecării legale în Italia. În cadrul acelei discuții telefonice, Dubin Igor i-a comunicat lui Revenco Ion că-i poate organiza intrarea acestuia pe teritoriul Italiei, în baza unei vize „Schengen” obținute pentru intrarea și șederea pe teritoriul Poloniei drept țară de tranzit, după care au convenint de a se întâlni în mun. Bender, Transnistria pentru a discuta toate condițiile organizării plecării. În continuare, tot în prima jumătate a lunii februarie 2011, Dubin Igor acționând împreună și de comun acord cu Cara Alexei și alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală, potrivit înțelegerii telefonice prealabile s-a întâlnit cu Revenco Ion în mun. Bender, Transnistria, unde în cadrul discuției purtate Dubin Igor i-a comunicat că pentru obținerea vizei „Schengen” la Ambasada Poloniei, va fi necesar de prezentat la Ambasada Poloniei și un certificat de salariu, dar cunoscând despre faptul că Revenco Ion oficial nu este angajat în cîmpul muncii, Dubin Igor i-a comunicat ultimului că-i va fi perfectat un certificat de salariu ce ar confirma faptul că aceasta este angajat la o firmă din R. Moldova. De asemenea, în cadrul acestei întâlniri, Dubin Igor a primit de la Revenco Ion originalele și xerocopiile buletinului de identitate, pașaportului național de plecare în străinătate - toate pe numele migrantului și patru fotografii colore, comunicându-i lui Revenco Ion, că pentru organizarea intrării și șederii pe teritoriul ei, va fi necesar de achitat suma de bani în mărime de 2000 euro. Totodată, în aceste circumstanțe și în aceasta perioadă de timp a lunii februarie 2011, Dubin Igor a convenit cu angajatul Ambasadei Republicii Polone la Chișinău, Cara Alexei, ca ultimul să contribuie la săvârșirea infracțiunii de organizarea migrației de către Dubin Igor prin prestare de informații și înlăturare de obstacole la obținerea vizei solicitate de către Revenco Ion. În continuare, tot la sfârșitul lunii februarie 2011, Dubin Igor, aflându-se în mun. Chișinău, și acționând de comun acord și împreună cu Cara Alexei, urmărind scopul realizării intențiilor sale infracționale, a acumulat pachetul de documente necesar pentru depunerea de către Revenco Ion la Ambasada Poloniei în R. Moldova, în scopul licitării obținerii vizei „Schengen”. Astfel, la începutul lunii februarie 2011 Dubin Igor acționând în scopul realizării intențiilor sale infracționale, a obținut în condiții necunoscute organului de urmărire penală un certificat cu conținut fictiv eliberat la 10.02.2011 din numele directorului „Zmuncila Ludmila” Ludmila Zmuncila, privind activitatea lui Revenco Ion la această societate în funcție de conducător auto cu un salariu lunar de 4300 lei și un demers adresat Consulului Republicii Polone la Chișinău din numele directorului I.I.„Zmuncila 7 Ludmila” Ludmila Zmuncila, privind solicitarea obținerii vizei pentru realizarea unui contract încheiat între această societate cu compania poloneză „Agro-Karma”, acte ce urmau să fie depuse la Ambasada Poloniei la Chișinău, pentru motivarea deschiderii vizei. Totodată, în aceste circumstanțe, Dubin Igor acționând în scopul realizării intențiilor sale infracționale, pentru redarea unui caracter legal al solicitării deschiderii vizei menționate, împreună cu ceilalți complici ai săi au introdus în carnetul de muncă liberat pe numele cet. Revenco Ion cu seria și numărul AB 0679128, înscrisuri false, privind activitatea lui Revenco Ion la această societate în funcție de conducător auto cu un salariu lunar de 4300 lei. De asemenea, Dubin Igor a obținut în condiții necunoscute organului de urmărire penală un permis de conducere fals eliberat pe numele lui Revenco Ion. În continuare, la 14.02.2011, Revenco Ion acționând potrivit instructajului primit de la Dubin Igor s-a întâlnit cu ultimul în mun. Chișinău, unde a primit de la Dubin Igor pachetul de documente necesar de depus la Ambasada Poloniei pentru obținerea vizei solicitate și anume: un certificat cu conținut fictiv eliberat la 10.02.2011 din numele directorului Î.I. „Zmuncila Ludmila”, privind activitatea lui Revenco Ion la această sociatate în funcție de conducător auto cu un salariu lunar de 4300 lei, un demers adresat Consulului Republicii Polone la Chișinău din numele directorului Î.I. „Zmuncila Ludmila” și carnetul de muncă eliberat pe numele cet. Revenco Ion cu seria și numărul AB 0679128, cu înscrisuri false, privind activitatea lui Revenco Ion la această societate în funcție de conducător auto. Astfel, pe parcursul lunii februarie 2011, Cara Alexei activând în calitate de referent pentru vize în secția consulară din cadrul Ambasadei Republicii Polone la Chișinău, acționând în detrimentul obligațiunilor sale de serviciu, a oferit sfaturi și a prestat informații privitor la eludarea controlului riguros la depunerea pachetului de documente pentru obținerea vizelor „Schengen” la Ambasada Poloniei la Chișinău, contribuind astfel la săvârșirea infracțiunii de organizarea migrației ilegale, de către Dubin Igor și ceilalți complici ai săi. Astfel, în aceste circumstanțe Cara Alexei i-a promis lui Dubin Igor că va contribui și favoriza la săvârșirea infracțiunii de organizare a migrației ilegale, prin crearea condițiilor favorabile de obținere de la consulatul R. Polonia la Chișinău în termen scurt a vizei „Schenghen” pe numele lui Revenco Ion. Astfel, la 02.02.2011 Cara Alexei, urmărind scopul realizării intențiilor sale infracționale privind înlăturarea de obstacole la săvârșirea infracțiunii, potrivit înțelegerii prealabile convenite cu Dubin Igor, activând în calitate de referent pentru vize în secția consulară din cadrul Ambasadei Republicii Polone la Chișinău, depășind obligațiunile sale de serviciu, aflându-se la ghișeul de serviciu din cadrul ambasadei, l-a deservit privilegiat pe Revenco Ion și a prelucrat superficial chestionarul acestuia pentru solicitarea vizei „Schengen”. 8 Totodată, în aceste circumstanțe, Cara Alexei, acționând în scopul realizării intențiilor sale infracționale și cunoscând despre intenția reală de migrație a lui Revenco Ion în Italia, dar nu în Polonia, prin acțiunile sale de favorizare la obținerea vizei de către Revenco Ion a creat condiții privind eludarea controlului riguros la depunerea pachetului de documente pentru obținerea vizei solicitate de către ultimul, contribuind astfel, prin înlăturare de obstacole, la săvârșirea infracțiunii de organizarea migrației ilegale. La 18.02.2011, Ambasadei Republicii Polone la Chișinău i-a refuzat lui Revenco Ion în deschiderea vizei solicitate. În continuare, în a doua jumătate a lunii februarie 2011, Cara Alexei, urmărind scopul realizării intențiilor sale infracționale privind înlăturarea de obstacole la săvârșirea infracțiunii (potrivit înțelegerii prealabile convenite cu Dubin Igor), activând în calitate de referent pentru vize în secția consulară din cadrul Ambasadei Republicii Polone la Chișinău, depășind obligațiunile sale de serviciu, a ridicat din cadrul Ambasadei Poloniei la Chișinău, pașaportul național de plecare în străinătate pe numele lui Revenco Ion cu seria și numărul A3758181 pe care l-a transmis lui Dubin Igor, contribuind astfel la săvârșirea infracțiunii de organizarea migrației ilegale. 2.1. Prin încheierea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 28 februarie 2012, s-a dispus conexarea cauzelor penale referitor la învinuirea lui Dubin Igor în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 362/1 alin. (2) lit. b), c) Cod penal, art. 362/1 alin. (2) lit. c) Cod penal, Caiș Igor în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 362/1 alin. (2) lit. b), c) Cod penal, Cara Alexei în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. art. 42 alin. (5), art. 362/1 alin. (2) lit. c) Cod penal, Grimalschi Anatolie în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 362/1 alin. (2) lit. b), c) Cod penal, persoana juridică SRL „Reautoagro” în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 362/1 alin. (2) lit. b), c) Cod penal, și examinarea lor într-o singură procedură. 2.2. Prin încheierea aceluiași judecător, din aceeași dată a fost disjungată cauza penală în privința lui Dubin Igor în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 362/1 al. 2 lit. b), c) Cod penal, art. 362/1 al. 2 lit. c) Cod penal, Grimalschi Anatolie în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 362/1 al. 2 lit. b), c) Cod penal, persoana juridică SRL ”Reautoagro” în omiterea infracțiunilor prevăzute de art. 362/1 al. 2 lit. b), c) Cod penal de cauza penală intentată în privința lui Caiș Igor în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 362/1 al. 2 lit. b), c) Cod penal și Cara Alexei în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. art. 42 al. 5, art. 362/1 al. 2 lit. c) Cod penal. 2.

Prin sentința Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, din 11 martie 12012, Dubin Igor a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii 362/1 alin. (2) lit. b), c) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsă sub formă de amendă penală în mărime de 500 u.c., cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de administrare pe un termen de un an; Grimalschi Anatolie Alexandru a fost eliberat de răspundere penală în baza art. art. 42 alin. (5) Cod penal, art. 362/1 alin. (2) lit. b), c) Cod penal, fiind atras la răspundere 9 administrativă, cu aplicarea amenzii în mărime de 100 u.c.; SRL „Reautoagro” a fost recunoscută vinovată în comiterea infracțiunii prevăzută de art. 362/1 alin. (2) lit. b), c) Cod penal, cu aplicarea art. 79 Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsă sub formă de amendă penală în mărime de 200 u.c. 3. Nefiind de acord cu sentința Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 07 iulie 2014 apeluri au declarat procurorul și avocații Bobu Petru și Pantaz Veaceslav în numele inculpatului Cara Alexei. 3.1. Procurorul, a solicitat casarea sentinței, în partea prin care inculpatul Caiș Igor a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (1) Cod penal și în legătură cu expirarea termenului de prescripție pentru atragerea la răspunderea penală procesul penal a fost încetat și pronunțarea în privința inculpatului Caiș Igor a unei noi hotărâri de condamnare, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care să fie recunoscut vinovat în baza art.362/1 alin.(2) lit. c) Cod penal, stabilindu-i-se o pedeapsă sub formă de amendă penală în mărime de 600 unități convenționale, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții ce ține de activitatea turistică pe un termen de 2 ani. În motivarea apelului, procurorul a invocat că vina inculpatului Caiș Igor în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 362/2 alin. (2) lit. c) Cod penal, a fost dovedită pe deplin prin cumulul de probe pertinente, concludente, utile și legal administrate în cadrul urmării penale, care au fost cercetare în cadrul ședințelor de judecată și care urmau să fie puse de către prima instanță la baza sentinței de condamnare. Totodată, apelantul a menționat că declarațiile depuse de inculpatul Caiș Igor în cadrul cercetării judecătorești nu corespund adevărului și au un singur scop de a evita răspunderea penală pentru infracțiunea ce i se incriminează. Întru confirmarea învinuirei au fost prezentate probe suficiente care demonstrează vinovăția inculpatului Caiș Igor în comiterea infracțiunii incriminate prin rechizitoriu. Prin urmare, prima instanță incorect a ajuns la concluzia de a recalificat acțiunile inculpatului Caiș Igor, deoarece în cadrul cercetării judecătorești, în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, s-a constatat, că probele administrate de acuzare coroborează între ele și confirmă vinovăția inculpatului Caiș Igor în comiterea infracțiunii ce i-a fost incriminată, prevăzută de art. 362/1 alin. (2) lit. c) Cod penal. 3.2. Apărătorii Bobu Petru și Pantaz Veaceslav în interesele inculpatului Cara Alexei, au solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit căreia Cara Alexei să fie achitat pe motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. În susținerea apelului, apărătorii au invocat că: - actele din învinuire sunt de o structură evazivă, haotică, ba chiar și neglijentă. Procurorul în actele de învinuire n-a indicat care sunt obligațiunile de serviciu, cine și când le-a aprobat și în ce concret consta depășirea acestora, care sunt, când, și cine a stabilit rigorile de prelucrare a chestionarului și în ce măsură aceste rigori au fost diminuate; 10 - învinuirea adusă lui Cara Alexei în ordonanța de punere sub învinuire în baza art. 42 alin. (5), 362/1 alin. (2) lit. c) Cod penal, nu corespunde cu învinuirea adusă ultimului în rechizitoriu, deoarece se conține o învinuire care nu i-a fost incriminată în ordonanța nominalizată, și anume, art. 362/1 alin. (2), lit. b) Cod penal, actele indicate conțin o simplă transcriere a prevederii legale art.362/1 alin.2) lit. b), c) Cod Penal, fără a indica concret, care infracțiune a fost comisă, deoarece norma legală indicată conține mai multe componențe de infracțiuni, și anume organizarea intrării, șederii, tranzitării ilegale a teritoriului statului sau a ieșirii de pe acest teritoriu, iar organul de urmărire penală nu a indicat, care anume din aceste componențe de infracțiuni a comis inculpatul Cara Alexei; - prima instanță în sentință s-a redus doar la indicarea art. 362/1 alin. (2) lit. b), c) Cod penal, fără a concretiza indicii organizării migrației ilegale în scopul obținerii unui folos financiar sau material, fără a indica concret, prin care acțiuni a contribuit Cara Alexei la organizarea de către acesta a intrării, tranzitării și șederii ilegale pe teritoriul țărilor membre a spațiului „Schengen” și în special a Franței, a cetățeanului Republicii Moldova, Babilev Roma și prin care acțiuni a contribuit Cara Alexei la organizarea de către acesta a intrării, tranzitării și șederii ilegale pe teritoriul țărilor membre a spațiului „Schengen” și în special a Italiei, a cetățeanului Republicii Moldova, Revenco Ion. Nu se indică nici forma concretă, în care a fost săvârșită organizarea migrației ilegale, modul de realizare a organizării migrației ilegale, concluzionând că învinuirea adusă lui Cara Alexei, contrar prevederilor legale indicate, nu conține data, locul, mijloacele și modul de săvârșire a infracțiunii și consecințele ei, caracterul vinei, motivele și semnele calificative pentru încadrarea juridică a faptei; - declarațiile martorului Babilev Roman urmau a fi apreciate critic, deoarece acestea contravin circumstanțelor cauzei și conțin date neconfirmate prin alte probe și ultimul este angajat în MAI la Inspectoratul de Poliție Bender în calitate de inspector al secției poliției criminale privind combaterea traficului de persoane, declarațiile căruia nu pot fi puse la baza condamnării lui Cara Alexei.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 10 februarie 2015, apelurile declarate au fost respinse, ca fiind nefondate, iar sentința a fost menținută fără modificări.

În motivarea soluției, instanța de apel a menționat că, la pronunțarea sentinței instanța de judecată corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a ajuns la concluzia că inculpatul Cara Alexei a săvârșit infracțiunea imputată, prevăzută de art. art. 42 alin.(5), 362/1 alin. (2) lit. b), c) Cod penal, iar Caiș Igor de art. 361 alin. (1) Cod penal. În pofida faptului că inculpații Cara Alexei și Caiș Igor vina n-au recunoscut-o, instanța de apel a conchis că vina lor în comiterea infracțiunilor imputate s-a dovedit integral prin întreg ansamblu probator administrat la dosar, conținând probe pertinente, concludente, utile și veridice și coroborează între ele. 11 În cadrul ședinței instanței de apel inculpații Caiș Igor și Cara Alexei și-au susținut declarațiile depuse anterior, pe care instanța le-a considerat depuse în scopul de a evita răspunderea penală, întrucât în ședința de judecată a primei instanțe, cât și a celei de apel au fost prezentate probe, care lor indică la vinovăția acestora în baza articolelor condamnate. Totodată s-a menționat faptul că, deși inculpatul Caiș Igor nu și-a recunoscut vina în cele imputate, acesta n-a atacat sentința primei instanțe cu apel, ceea ce denotă faptul că el în mod tacit a fost de acord cu faptele imputate. În continuare, instanța de apel a indicat că pe parcursul examinării cauzei s-a demonstrat implicarea directă a inculpatului Cara Alexei în comiterea infracțiunii de organizare a migrației ilegale, deoarece s-a stabilit că acesta a comunicat personal cu Dubina Igor prin mesaje telefonice, cu scopul de a coordona acțiunile lui ce trebuia îndeplinirea în vederea obținerii vizei „Shenghen”. Instanța de apel a considerat nefondată poziția, cât și argumentele apărătorilor Bobu Petru și Pantaz Veaceslav expuse în apelurile lor, precum că, în speță actele din învinuire sunt de o structură evazivă, haotică și neglijentă, în special ordonanța de punere sub învinuire și rechizitoriul emise în privința lui Cara Alexei, menționând că atât ordonanța de punere sub învinuire, cât și rechizitoriul, contrar prevederilor legale, nu conțin formularea învinuirii concrete cu indicarea datei, locului, mijloacelor și modului de săvârșire a infracțiunii și consecințele ei, or, inculpatul Cara Alexei, cât și apărătorul său, în cadrul urmăririi penale, conform prevederilor art. 313 Cod Procedură Penală, nefiind de acord cu aceste acte procesuale, au avut tot dreptul de a le atacă în instanța de judecată, judecătorului de instrucție. Astfel, nefolosind aceste căi de atac până la remiterea cauzei în instanța de judecată, acestea nu mai pot servi drept temei de nulitate absolută a actelor procesuale. Totodată, instanța de apel a menționat că aceste documente nu contravin cerințelor procesuale de întocmire a lor: faptele inculpatului Cara Alexei în aceste documente sunt înscrise în contextul participației lui, în calitate de complice, la comiterea infracțiunii de către autorii infracțiunii și sunt enumerate toate activitățile lui de complice la această infracțiune: acordarea de ajutor la comiterea infracțiunii de migrațiune ilegală prin acordarea de sfaturi, facilitarea trecerii mai rapide a segmentului de transmitere a documentelor la ambasadă și primirea acestor documente, în vederea deschiderii vizei, prelucrarea lor superficială, cunoscând despre intenția reală de migrațiune ilegală a lui Babilev Roman în Franța, a favorizat obținerea acestei vize, fără a ține cont de faptul că ele sunt false, fapt demonstrat ulterior prin aceia că persoanele responsabile din cadrul Ambasadei Polonie, care au depistat acest fals și au respins cererea de acordare a vizei „Shenghen” lui Babilev Roman. De asemenea, instanța de apel a considerat ca nefondată și poziția apelantului, apărătorului P. Bobu referitor la pretinsa eroare gravă, ce denaturează esența învinuirii, atunci când procurorul a utilizat cuvântul elucidare în loc de eludare, considerând că 12 prin această nu se înțelege în ce circumstanțe și ce infracțiune a săvârșit Cara Alexei, adică sentința în cauză nu cuprinde motivele indicate în art. 394 alin. (1) Cod procedură penal și nu constituie temei de casare a sentinței. Cu referire la argumentul apelanților precum că, instanței nu i-au fost prezentate careva probe întru confirmarea organizării migrației ilegale de către Cara Alexei prin sfaturi, prestare de informații și înlăturare de obstacole, având în acest sens o intenție directă în scopul obținerii direct a unui folos financiar, instanța de apel l-a consideră ca nefondat și l-a respins, deoarece în cazul dat, latura obiectivă a fost realizată prin acțiunile nemijlocite ale inculpatului Cara Alexei care, activând în calitate de referent pentru vize în secția consulară din cadrul Ambasadei Republicii Polone la Chișinău, acționând în detrimentul obligațiunilor sale de serviciu, a oferit sfaturi și a prestat informații privitor la eludarea controlului riguros la depunerea pachetului de documente pentru obținerea vizelor „Schengen” la Ambasada Poloniei la Chișinău, contribuind astfel la săvîrșirea infracțiunii de organizarea migrației ilegale, de către Dubin Igor și ceilalți complici ai săi, în calitate de complice. Instanța de apel a menționat că, cu toate că Cara Alexei nu a acționat nemijlocit în calitate de autor, acesta acționând de comun acord cu ceilalți complici, prin acțiunile sale intenționate, deținând funcția publică în cadrul Ambasadei Poloniei în Chișinău a comis complicitate la organizarea migrației ilegale, prin sfaturi, prestare de informații, înlăturare de obstacole, prin urmare în acțiunile inculpatului Cara Alexei, în partea încadrării juridice, lipsind careva dubii ce ar pune la îndoială învinuirea înaintată. Un alt argument al apelantului apărătorului V. Pantaz este că martorul Babilev Roman, este angajat în MAI la Inspectoratul de Poliție Bender în calitate de inspector al secției poliției criminale privind combaterea traficului de persoane, declarațiile căruia potrivit art. 90 Cod de procedură penală nu pot fi puse la baza sentinței de condamnare a inculpatului Cara Alexei. Colegiul Penal a conchis că, în cazul dat prevederile art. 90 alin. (3) pct.4) Cod de procedură penală nu sunt aplicabile martorului Babilev Roman, or, conform art. 90 alin. (3) pct.4) Cod de procedură penală, reprezentanții organului de urmărire penală, nu pot fi citați și ascultați ca martori cu privire la circumstanțele care le-au devenit cunoscute în legătură cu exercitarea de către ei a atribuțiilor lor procesuale, cu excepția cazurilor de participare la reținere în flagrant delict, de cercetare a probelor dobîndite prin intermediul lor, erorilor sau abuzurilor la efectuarea procedurii în cauza respectivă, de reexaminare a cauzei în ordine de revizie sau de restabilire a dosarului pierdut. Astfel, martorul Babilev Roman, chiar dacă este angajat în MAI la Inspectoratul de Poliție Bender în calitate de inspector al secției poliției criminale privind combaterea traficului de persoane, nu a participat în calitatea sa de reprezentant al organului de urmărire penală pe dosarul penal în privința lui Cara Alexei nu a întocmit careva acte procesuale și n-a participat la întocmirea cărorva acțiuni de anchetă, de aceea 13 declarațiile lui nu sunt nicidecum contrar prevederilor art. 90 alin. (3) pct.4) Cod de procedură penală. Totodată, instanța de apel a considerat că prima instanță corect a recalificat acțiunile lui Caiș Igor de la art. 362/1 alin.(2) lit. c) Cod penal la art. 361 alin. (1) Cod penal, deoarece vinovăția acestuia nu și-a găsit confirmare nici în ședința de judecată în prima instanță și nici în a celei de apel și din aceste considerente a respins argumentele procurorului expuse în apelul său. Instanța de apel a reținut că, în cadrul urmăririi penale cît și în cadrul cercetării judecătorești au fost constatate și probate toate semnele componenței de infracțiune prevăzute de art. 361 alin. (1) Cod penal, și anume că Caiș Igor la solicitarea lui Țîgleev Iurie, a creat în prealabil o societate economică și ulterior a aplicat ștampila întreprinderii și semnătura în carnetul de muncă care urmau a fi folosite la deschiderea vizei „Schengen” știind cu certitudine despre caracterul fals al înscrierii date. Din probele prezentate de acuzare, în ședința de judecată, nu și-a găsit confirmare participarea acestuia la organizarea migrației ilegale, or acuzarea nu a prezentat careva probe privind săvârșirea infracțiunii încriminate, stabilindu-se că Caiș Igor și Țigleev Iurii erau prieteni. La rugămintea și pentru necesitățile ultimului, inculpatul a deschis Î.I. „Caish Igor”, iar pe înscrisurile false făcute de către Țîgleev Iurie în carnetul de muncă cu seria și numărul AA 0532367 eliberat pe numele lui Lupu Valeriu, privind activitatea ultimului la această întreprindere, inculpatul a aplicat ștampila Î.I. „Caish Igor” și semnătura sa în acest carnet, dându-le înscrisurilor false putere oficială. În circumstanțele descrise este evident că acuzarea urma să demonstreze existența laturii subiective a infracțiunii de organizare a migrației ilegale, însă, astfel de probe nu au fost prezentate. De asemenea, instanța de apel a considerat că prima instanță corect a încetat procesul penal în privința lui Caiș Igor pe art. 361 alin. (1) Cod penal, deoarece potrivit art. 60 alin. (1) lit. „a” Cod penal, persoana se liberează de la răspundere penală dacă din ziua săvîrșirii infracțiunii au expirat 2 ani pentru săvârșirea unei infracțiuni ușoare, astfel Caiș Igor a comis o infracțiune ușoară în luna februarie 2011. Prin urmare termenul de prescripție pentru atragerea la răspunderea penală a expirat în luna februarie 2013. Privitor la numirea pedepsei penale lui Cara Alexei, instanța de apel a conchis că prima instanță la stabilirea categoriei și termenului pedepsei, corect a aplicat prevederile legale, și, în conformitate cu revederile art. 7, 75 Cod penal, a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de personalitatea celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, precum și scopul pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și condițiile de viață ale acestuia.

Hotărârile nominalizate au fost contestate recursuri ordinare de către: 14 6.1. Procuror, care invocând prevederile art.427 alin.(1) pct. 6) și 12) Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei în privința lui Caiș Igor, cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată, motivând că: - vina inculpatului Caiș lgor a fost dovedită pe deplin prin cumulul de probe pertinente, concludente, utile și legal administrate în cadrul urmării penale, care au fost cercetare în cadrul ședințelor de judecată și care urmau să fie puse de către instanțele de judecată la baza hotărârilor pronunțate; - declarațiile date de inculpatul Caiș Igor în cadrul cercetării judecătorești nu corespund adevărului și au un singur scop de a evita răspunderea penală pentru infracțiunea ce i se incriminează, fiind prezentate probe suficiente care demonstrează vinovăția lui în comiterea infracțiunii imputate, de aceea instanțele, incorect au recalificat acțiunile acestuia, or în cadrul cercetării judecătorești, în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, s-a constatat, că probele administrate de acuzare coroborează între ele și confirmă vinovăția inculpatului Caiș Igor în comiterea infracțiunii ce i-a fost incriminată, prevăzută de art. art.362/1 alin. (2) lit. c) Cod penal. 6.2. Avocatul Pantaz Vladislav în numele inculpatului Cara Alexei, invocând prevederile art.427 alin.(1) pct.6) și 8) Cod de procedură penală, a solicitat casarea acestora, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri de achitare a lui Cara Alexei din motivul că fapta nu întrunește elementele infracțiunii imputate. În susținerea recursului a indicat că: - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra argumentelor invocate în apeluri, acestea fiind neglijate totalmente, doar a reiterat concluziile instanței de fond. Nepronunțându-se asupra motivelor invocate în apeluri, instanța de apel nu a stabilit temeiurile de fapt și de drept care au dus la respingerea apelurilor declarate de către partea apărării; - atât ordonanța de punere sub învinuire cît și rechizitoriul au fost întocmite, contrar prevederilor art. 281, 296 Cod de procedură penală, nu conțin formularea învinuirii concrete cu indicarea datei, locului, mijloacelor și modului de săvîrșire a infracțiunii și consecințele ei. Mai mult ca atât, învinuirea adusă lui Cara Alexei în ordonanța de punere sub învinuire în baza art.art.42 alin. (5), 362/1 alin. (2) lit.c) Cod penal, nu corespunde cu învinuirea adusă ultimului în rechizitoriu, deoarece se conține o învinuire care nu i-a fost încriminată în ordonanța nominalizată, și anume, art. 362/1 alin. (2) lit. b) Cod penal; - actele indicate conțin o simplă transcriere a prevederii legale art.362/1 alin.2) lit. b), c) Cod penal, fără a indica concret, care infracțiune a fost comisă, deoarece norma legală indicată conține mai multe componențe de infracțiuni, și anume organizarea intrării, șederii, tranzitării ilegale a teritoriului statului sau a ieșirii de pe acest teritoriu, iar organul de urmărire penală nu a indicat, care anume din aceste componențe de infracțiuni a comis inculpatul Cara Alexei. Respectiv, a considerat că învinuirea înaintată lui Cara Alexei, este o învinuire superficială, ce constituie în sine o încălcare 15 esențială a art.6 al Convenției Pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale. - instanța s-a limitat doar la indicarea art. 362/1 alin. (2) lit. b), c) Cod penal, fără concretizarea indicilor organizării migrației ilegale în scopul obținerii unui folos financiar sau material, fară a indica concret, prin care acțiuni a contribuit Cara Alexei la organizarea de către acesta a intrării, tranzitării și șederii ilegale pe teritoriul țărilor membre a spațiului „Schengen” și în special a Franței, a cetățeanului Republicii Moldova, Babilev Roman și prin care acțiuni a contribuit Cara Alexei la organizarea de către acesta a intrării, tranzitării și șederii ilegale pe teritoriul țărilor membre a spațiului „Schengen” și în special a Italiei, a cetățeanului Republicii Moldova, Revenco Ion. Nu s-a indicat nici forma concretă, în care a fost săvârșită organizarea migrației ilegale, modul de realizare a organizării migrației ilegale. Astfel, învinuirea indicată mai sus adusă lui Cara Alexei, este întocmită contrar prevederilor legale indicate, nu conține data, locul, mijloacele și modul de săvârșire a infracțiunii și consecințele ei, caracterul vinei, motivele și semnele calificative pentru încadrarea juridică a faptei; - prin declarațiile martorilor Revenco Ion, Grimalschi Anatol și Babilev Roman se constată cu certitudine, că Cara Alexei nu a contribuit la organizarea intrării, tranzitării și șederii ilegale pe teritoriul țărilor membre a spațiului „Schengen”, ceia ce se confirmă și prin faptul că, vizele nu au fost perfectate și aplicate, în același rînd se atestă, că instanței nu i-au fost prezentate careva probe întru confirmarea, cum se indică de către partea acuzării, a organizării migrației ilegale de către Cara Alexei prin sfaturi, prestare de informații și înlăturare de obstacole, având în acest sens o intenție directă în scopul obținerii direct a unui folos financiar. 6.3. Avocatul Petru Bobu în numele inculpatului Cara Alexei, invocând drept temei de casare prevederile art.427 alin. 1) pct.6) Cod de procedură penală, a solicitat casarea acestora, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri de achitare în privința lui Cara Alexei În susținerea recursului a invocat că: - în favoarea concluziei precum că prima instanță de judecată corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, referitoare la vinovăția lui Cara Alexei, instanța de apel se sprijină pe declarațiile lui Babilev Roman care a menționat că la depunerea actelor, acesta nu i-a adresat nici o întrebare, pe declarațiile lui Revenco Ion care a invocat că n-a simțit nici o facilitate, în genere îl disculpă pe Cara Alexei și pe declarațiile lui Grimalschi Anatolie, din care rezultă că acesta nu poate afirma dacă Alexei Cara a făcut careva favoruri la obținerea vizei; - atât în actele de învinuire cât și în sentință, nu este indicat ce obligațiuni de serviciu a neglijat Alexei Cara, când și cine a aprobat rigorile de prelucrare a chestionarului, în ce măsură și în ce mod aceste rigori au fost diminuate. - actele de învinuire nici pe departe nu întrunesc condițiile stabilite de art. art. 281, 297 și respectiv 394 Cod procedură penală, solicitînd în sensul enunțat aprecierea 16 instanței de recurs. Și tot în această ordine de idei consideră ca vădit neîntemeiată concluzia instanței de apel că erorile referitoare la structura actelor de învinuire pot fi invocate doar la etapa controlului judecătoresc al procedurii preliminare, stabilită în cap. VIII Cod procedură penală, or art. 251 alin. (2) Cod de procedură penală prevede că, încălcarea prevederilor legale referitoare la ... sesizarea instanței ... pot fi invocate la orice etapă a procesului.

Prin decizia Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 15 decembrie 2015, recursurile declarate au fost admise, decizia contestată a fost casată total, cu dispunerea rejudecării cauzei, de către aceeași instanță de apel, într-un alt complet de judecată.

În motivarea soluției adoptate, instanța de recurs a indicat că în speța dată este prezentă eroarea de drept prevăzută la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. Astfel, instanța de recurs a constatat că, în pofida prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, concluziile instanței de apel poartă un caracter generic asupra operațiunii de cercetare și verificare a probelor, deoarece acestea pur formal au fost transcrise din sentința primei instanțe, fără a se face vreo mențiune sau analiză asupra unei probe concrete. Iar așa cum examinarea probelor constituie elementul-cheie la pronunțarea unei hotărîri corecte și legale, lăsarea fără apreciere a probelor administrate pe cauză sau aprecierea abstractă a acestora duce la pronunțarea unei hotărîri incomplete și neîntemeiate. Instanța de recurs, a reținut că instanța de apel a considerat ca fiind corecte aprecierile primei instanțe, precum că în urma cercetării judecătorești a recalificat acțiunile lui Caiș Igor de la art. 362/1 alin. (2) lit. c) Cod penal la art. 361 alin. (1) Cod penal, deoarece vinovăția acestuia nu și-a găsit confirmare nici în ședința de judecată a primei instanțe, nici în a celei de apel. Contrar acestei constatări, în apelul acuzatorului de stat este indicat expres că probele acumulate în cadrul urmării penale și examinate în cumul în cadrul cercetărilor judecătorești sunt suficiente pentru constatarea vinovăției lui Caiș Igor în comiterea infracțiunii prevăzute de art.362/ 1 alin. (2) lit. c) Cod penal. Astfel, prin probele administrate și prin declarațiile lui Caiș Igor s-a constatat că acesta a acționat la rugămintea lui Țîgleev Iurie, cu ajutorul lui Dubin Igor și Grimalschi Anatolie, Dubin Igor fiind condamnat prin sentința Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 01 martie 2012 în baza art.362/1 alin.(2), lit. c) Cod penal, la amendă penală în mărime de 500 u.c.. Astfel, documentele anexate la materialele cauzei ca probe, prevăd diferite circumstanțe ale infracțiunii, precum și puterea lucrului judecat, asupra căreia prima instanță s-a expus și anume, că prin sentința menționată nu a fost stabilit faptul intenției inculpatului în participarea la organizarea migrației ilegale și anume sub aspectul interesului material, or, instanța de recurs a reținut că prin declarațiile lui Caiș Igor se afirmă acest interes, acesta declarînd ”(…)că, Țîgleev Iurie i-a propus să deschidă o firmă de construcție pe numele său, iar el ca director v-a primi cîte 50 de 17 euro pentru o persoană primită la serviciu(…),costul serviciilor pentru deschiderea întreprinderii pe numele lui Caiș Igor a fost achitat de către Igor Dubin…”, iar cele afirmate de către Caiș Igor în prima instanță și anume: ”(…) referitor la aplicarea ștampilei în actele pe numele unei persoane, posibil cu prenumele Radu, a declarat că le-a aplicat la rugămintea lui Iurie Țîgleev și anume a aplicat ștampila în cartea de muncă fără a aplica și semnătura în acea carte de muncă, nefiind remunerat pentru aceste acțiuni (…) ”(pagina deciziei 15-16), diferă de cele declarate de către acesta în cadrul urmării penale și anume cu certitudine confirmă că a aplicat ștampila întreprinderii în cartea de muncă a unui băiat pe nume Lupu Valeriu și ulterior a primit suma de 50 de euro (f.d.143-144, v.2), ceea ce se confirmă și prin procesul verbal de confruntare dintre Caiș Igor și Dubin Igor (f.d.162,veso, v.2) și procesul verbal de audiere a martorului Lupu Valeriu (f.d.88-90, v.2). În acest context, instanța de recurs a precizat că nu va răspunde potrivit art. 361 Cod penal, cel care fiind dirijat de către autorul infracțiunii de organizare a migrației ilegale (atunci cînd acest autor organizează confecționarea, deținerea, vînzarea sau folosirea documentelor oficiale false), confecționează, deține, vinde sau folosește documente oficiale false. Această persoană nu face decât să contribuie la fapta autorului, deci, urmează să răspundă în calitate de complice la infracțiunea prevăzută la art. 362/1 Cod penal. Referindu-se la argumentele invocate de către apărătorii inculpatului Cara Alexei, instanța de recurs a menționat că acestea și-au găsit confirmare în conținutul decizie contestate, indicând în acest sens că instanța de apel la motivarea deciziei adoptate nu a ținut cont de prevederile legale, ignorând pronunțarea asupra motivelor invocate de către apelanți în cererile de apel. Astfel, instanța de recurs a menționat că instanța de apel a trecut cu vederea faptul, că apelanții au invocat și motivul, că Cara Alexei nu a fost sancționat disciplinar la locul de muncă privind depășirea obligațiunilor de serviciu și că acesta pînă în prezent activează la Ambasada Poloniei. Mai mult ca atît, nu s-a ținut cont nici de faptul, că la materialele cauzei nu se regăsește o fișă de post a referentului Ambasadei Poloniei în RM, Cara Alexei privind drepturile și obligațiunile de serviciu ale ultimului În aceeași ordine de idei s-a indicat, că instanța de apel a considerat nefondată poziția, cît și argumentele apărătorilor-apelanți P. Bobu și V. Pantaz expuse, precum că în speță actele din învinuire sunt de o structură evazivă, haotică și neglijentă, în special ordonanța de punere sub învinuire și rechizitoriul emise în privința lui Cara Alexei; ordonanța de punere sub învinuire cît și rechizitoriul, contrar prevederilor indicate, nu conțin formularea învinuirii concrete cu indicarea datei, locului, mijloacelor și modului de săvîrșire a infracțiunii și consecințele ei, invocînd faptul că: ”(…) inculpatul Cara Alexei, cît și apărătorul său, în cadrul urmăririi penale, conform prevederilor art. 313 Cod Procedură Penală, nefiind de acord cu aceste acte procesuale, au avut tot dreptul de a le ataca în instanța de judecată, judecătorului de instrucție. Astfel, nefolosind 18 aceste căi de atac pînă la remiterea cauzei în instanța de judecată, acestea nu mai pot servi drept temei de nulitate absolută a actelor procesuale.”, însă, instanța de recurs atestă că, instanța de apel nu a reținut prevederile art. 251 alin. (3) Cod de procedură penală care indică că, nulitatea prevăzută în alin.(2) nu se înlătură în nici un mod, poate fi invocată în orice etapă a procesului de către părți, și se ia în considerare de instanță, inclusiv din oficiu, dacă anularea actului procedural este necesară pentru aflarea adevărului și justa soluționare a cauzei. Tot aici, instanța de recurs a reținut că, instanța de apel, cu referire la argumentul apelanților precum că, instanței nu i-au fost prezentate careva probe întru confirmarea organizării migrației ilegale de către Cara Alexei prin sfaturi, prestare de informații și înlăturare de obstacole, având în acest sens o intenție directă în scopul obținerii direct a unui folos financiar, pripit a considerat ca nefondat și l-a respins motivînd că:” (…) latura obiectivă a fost realizată prin acțiunile nemijlocite ale inculpatului Cara Alexei care, activînd în calitate de referent pentru vize în secția consulară din cadrul Ambasadei Republicii Polone la Chișinău, acționînd în detrimentul obligațiunilor sale de serviciu, a oferit sfaturi și a prestat informații privitor la elucidarea controlului riguros la depunerea pachetului de documente pentru obținerea vizelor „Schengen” la Ambasada Poloniei la Chișinău și chiar a contribuit la elucidarea acestui control riguros, după cum a fost indicat mai sus, contribuind astfel la săvârșirea infracțiunii de organizarea migrației ilegale, de către Dubin Igor și ceilalți complici ai săi, în calitate de complice. Latura subiectivă a infracțiunii de organizare a migrației ilegale se caracterizează prin intenția directă, aceasta fiind demonstrată integral prin declarațiile martorilor, proceselor-verbale a acțiunilor de urmărire penală, stenogramelor descifrărilor convorbirilor telefonice și sentința de condamnare a organizatorului Dubin Igor.” Instanța de apel argumentând caracterul pripit al concluziilor instanței de apel, sub aspectul laturii obiective a infracțiunii prevăzute la art.362/1 Cod penal, a reținut că, aceasta constă în fapta prejudiciabilă exprimată în acțiuni de organizare a intrării, șederii, tranzitării ilegale a teritoriului statului sau a ieșirii de pe acest teritoriu a persoanei care nu este nici cetățean, nici rezident al acestui stat. Astfel, instanța doar a preluat concluziile actului de învinuire pe acest segment, fără indicarea concretă a indicilor organizării migrației ilegale în scopul obținerii unui folos financiar sau material, fără a indica concret, prin care acțiuni a contribuit Cara Alexei la organizarea de către acesta a intrării, tranzitării și șederii ilegale pe teritoriul țărilor membre a spațiului „Schengen” și în special al Franței, a cetățeanului Republicii Moldova, Babilev Roman și prin care acțiuni a contribuit Cara Alexei la organizarea de către acesta a intrării, tranzitării și șederii ilegale pe teritoriul țărilor membre a spațiului „Schengen” și în special al Italiei, a cetățeanului Republicii Moldova, Revenco Ion. Nu 19 s-a indicat nici forma concretă, în care a fost săvîrșită organizarea migrației ilegale, modul de realizare a organizării migrației ilegale. Reieșind din cele enunțate mai sus, instanța de recurs a constat, că decizia instanței de apel contravine prevederilor art. 414 și 417 Cod de procedură penală, pe motiv că instanța nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și asupra circumstanțelor importante pentru soluționarea corectă a cauzei penale. Erorile procesuale admise de către instanța de apel cad sub incidența prevederilor art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală.

Rejudecând cauza, Colegiul penal al Curții de Apel Chișinău, prin decizia din 10 iunie 2016, au respinse ca fiind nefondate apelurile declarate de avocatul Bobu Petru și avocatul Pantaz Vladislav în numele inculpatului Cara Alexei, cu menținerea sentinței fără modificări în privința lui Cara Alexei, iar apelul declarat de procuror a fost admis, casată sentința parțial și pronunțată o nouă hotărâre, potrivit căreia Caiș Igor a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute la art. 362/1 alin. (2) lit. c) Cod penal, stabilindu-i o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 600 unități convenționale, ceea ce constituie 12 000 lei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în domeniul turismului pe un termen de 2 ani.

În motivarea deciziei adoptate instanța de apel că probele administrate la cauza penală dată, confirmă atât vinovăția lui Cara Alexei, cât și vinovăția inculpatului Caiș Igor în comiterea organizării migrației ilegale de către mai multe persoane, adică infracțiunea ce este prevăzută la art. 362/1 alin. (2) lit. c) Cod penal. Instanța de apel a menționat că argumentele procurorului și-au găsit confirmare deplină. Ambii inculpați au acționat cu intenție directă în scopul obținerii a unui folos financiar. Aceste argumente au fost confirmate în primul rând prin declarațiile inculpatului Caiș Igor la urmărirea penală, care a relatat că firma Î.I. „Caish Igor”, a deschis-o la propunerea lui Țîgleev Iurie, costurile pentru deschiderea firmei le-a achitat Dubin Igor, iar pentru fiecare persoană primită la serviciu în firmă i se va achita a cîte 50 euro. Ulterior a fost constatat că Caiș Igor a aplicat ștampila în cartea de muncă a lui Valeriu Lupu și a primit 50 de euro pentru aceasta, fapt confirmat prin procesul - verbal de recunoaștere a lui Caiș Igor de către Lupu Stepan, tatăl lui Lupu Valeriu, indicat supra. De asemenea, instanța de apel a indicat că procesul - verbal de confruntare între Caiș Igor și Dubin Igor, confirmă că, Caiș Igor a fost ajutat de Dubin Igor și Țîgleev Iurie să deschidă firma I.I. „Caish Igor”, folosită ulterior de Țîgleev Iurie și Dubin Igor la organizarea imigrației ilegale. Despre activitatea lui Dubin Igor și Țîgleev Iurie și scopul lor criminal, era la curent Cara Alexei, iar acest fapt este confirmat prin stenograma din 10.02.2011 a comunicării între Cara Alexei și Dubin Igor, a stenogramei din 12.02.2011 și cea din 20.02.2011. 20 Astfel, din conținutul acestor stenograme, rezultă că ei comunicau, își dădeau întîlniri și faceau schimb de acte. În continuare, instanța de apel a menționat că din conținutul sentinței de condamnare a lui Dubin Igor și Grimalschi A. pronunțată la 01.03.2012, rezultă că ei au acționat în complicitate cu inculpații Cara Alexei și Caiș Igor și în atare situație predomină puterea lucrului judecat. Avînd în vedere această circumstanță și cele relatate supra, Curtea consideră eronată concluzia instanței de fond precum că nu a fost stabilită intenția de a primi foloase de pe urma organizării migrației ilegale. Faptul că inculpatul Cara Alexei nu a fost sancționat la locul său de muncă, nu egalează cu lipsa elementelor constitutive ale infracțiunii date. Această circumstanță mai poate confirma și altă situație - cum ar fi, nedorința admiterii de a scoate la iveală un asemenea comportament al angajatului său, sau alte intentii ale administrației Ambasadei. Prin urmare, instanța de apel a conchis că nu are temei pentru achitarea lui Cara Alexei, deoarece probele expuse confirmă integral vinovăția sa. Totodată, instanța de apel a considerat că probele expuse confirmă vinovăția inculpatului Caiș Igor în comiterea infracțiunii de organizare a migrației ilegale calificate prevăzute la art. 362/1 alin. (2) lit. c) Cod penal, respectiv inculpatul urmează a fi recunoscut vinovat și condamnat în baza infracțiunii incriminate prin rechizitoriu.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, avocatul Pantaz Veaceslav și Bobu Petru în numele inculpatului Cara Alexei și avocatul Cotoneț Alexandru în numele inculpatului Caiș Igor, au atacat-o cu recursuri ordinare. 11.1. Avocatul Pantaz Veaceslav în numele inculpatului Cara Alexei, solicită casarea sentinței și deciziei instanței de apel, cu pronunțarea unei hotărâri de achitare în privința inculpatului Cara Alexei, din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii. În motivarea recursului, avocatul invocă că instanța de apel la judecarea apelului nu a ținut cont de prevederile art. 414 Cod de procedură penală, care indică instanța de apel este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel. Așadar, recurentul indică că în urma analizării conținutului deciziei și cel al sentinței, se constată faptul că instanța de apel în decizia sa a copiat conținutul sentinței primei instanțe. Aici, remarcă că, deși jurisprudența admite însușirea concluziilor instanțelor ierarhic inferioare de către instanțele ierarhic superioare, însă numai în cazul când constatările date sunt fundamentate în fapt și în drept, amplu prezentate în hotărârea atacată, constatându-se că la administrarea probelor nu au fost încălcate drepturile și libertățile constituționale ale participanților la proces și probele puse la baza hotărârilor nu conțin erori procesuale ce ar putea influența autenticitatea concluziilor, fapt neincident la cazul supus judecății. 21 În continuare, recurentul indică că reieșind din conținutul apelurilor declarate, rezultă că partea apărării nefiind de acord cu concluziile primei instanței, în apel a adus un șir de argumente, și anume: aprecierea eronată a probelor de către prima instanță, ignorarea de către prima instanță a probelor care confirmă nevinovăția inculpatului Cara Alexei în comiterea infracțiunii incriminate, stabilirea eronată a situației de fapt în dosarul supus judecării, ignorarea de către instanță a probelor părții apărării. Mai mult ca atât, în instanța de apel a fost invocat și faptul la prescripția tragerii la răspundere penală potrivit prevederilor art. 60 alin. (1) lit. b) Cod penal, potrivit căreia persoana se liberează de răspundere penală dacă din ziua săvârșirii infracțiunii au expirat următoarele termene: 5 ani de la săvîrșirea unei infracțiuni mai puțin grave. În contextul dat, recurentul menționează că potrivit sentinței de condamnare ziua săvârșirii infracțiunii este „perioada de timp cuprinsă între lunile noiembrie 2010 - februarie 2011”, astfel termenul a expirat în luna februarie 2016. În continuare, recurentul indică că instanța de apel a trecut cu vederea faptul că Cara Alexei nu a fost sancționat disciplinar la locul de muncă privind depășirea obligațiunilor de serviciu și că acesta până în prezent activează la Ambasada Poloniei. Mai mult ca atât, nu s-a ținut cont nici de faptul, că la materialele cauzei nu se regăsește o fișă de post a referentului Ambasadei Poloniei în RM Cara Alexei privind drepturile și obligațiunile de serviciu ale ultimului. În aceeași ordine de idei, a mai menționat, că instanța de apel a considerat nefondată poziția, cât și argumentele apărării expuse, precum că în speță actele din învinuire sunt de o structură evazivă, haotică și neglijentă, în special ordonanța de punere sub învinuire și rechizitoriul emise în privința lui Cara Alexei, menționând că ordonanța de punere sub învinuire, cât și rechizitoriul, au fost întocmite contrar prevederilor indicate, nu conțin formularea învinuirii concrete cu indicarea datei, locului, mijloacelor și modului de săvârșire a infracțiunii și consecințele ei, invocând faptul că: ”(...) inculpatul Cara Alexei, cât și apărătorul său, în cadrul urmăririi penale, conform prevederilor art. 313 Cod Procedură Penală, nefiind deacord cu aceste acte procesuale, au avut tot dreptul de a le ataca în instanța de judecată, judecătorului de instrucție. Astfel, nefolosind aceste căi de atac pînă la remiterea cauzei în instanța de judecată, acestea nu mai pot servi drept temei de nulitate absolută a actelor procesuale.” Însă, instanța de apel nu a reținut prevederile art. 251 alin. (3) Cod de procedură penală, care indică că, nulitatea prevăzută în alin. (2) nu se înlătură în nici un mod și poate fi invocată în orice etapă a procesului de către părți, și se ia în considerare de instanță, inclusiv din oficiu, dacă anularea actului procedural este necesară pentru aflarea adevărului și justa soluționare a cauzei. De asemenea, recurentul remarcă că instanța de apel eronat a stabilit că în acțiunile inculpatului se conțin elementele constitutive ale infracțiunii de organizare a migrației ilegale, nefiind prezentate de către acuzare probe care ar confirma atât latura subiectivă a infracțiunii, cât și latura obiectivă. 22 Respectiv, în asemenea situație, nu poate fi vorba de incriminarea în sarcina inculpatului a săvârșirii infracțiunii prevăzute la art. 362/1 Cod penal. În concluzie, recurentul menționează că instanța de apel eronat a apreciat întreg ansamblu probator administrat la dosar, fără a le supune unei analize minuțioase și fără a se expune asupra admisibilității sau inadmisibilității lor. 11.2. Avocatul Bobu Petru în recursul declarat în numele inculpatului Cara Alexei invocă erorile de drept admise de instanța de apel ce se prevăd la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, solicitând casarea deciziei instanței de apel și pronunțarea unei noi hotărâri de achitare a inculpatului Cara Alexei. În motivarea recursului declarat, avocatul Bobu Petru indică argumente similare cu ale avocatului Pantaz Veaceslav, referindu-se în mare parte pe modalitatea eronată de apreciere a probelor de către instanța de apel, și ambii pledează pentru achitarea inculpatului Cara Alexei, din motivul că fapta nu întrunește elementele infracțiunii. 11.3. Avocatul Cotoneț Alexandru în numele inculpatului Caiș Igor solicită casarea totală a deciziei cu încetarea procesului penal în privința acestuia, din motivul expirării termenului de tragere la răspundere penală. În motivarea recursului, avocatul indică că infracțiunea de care este învinuit inculpatul Caiș Igor este o infracțiune mai puțin gravă, potrivit art. 16 Cod penal, iar prescripția de tragere la răspundere penală conform art. 60 alin. (1) lit. b) Cod penal, este de 5 ani. Așadar, se menționează că infracțiunea incriminată inculpatului a fost săvârșită în perioada de timp cuprinsă între lunile noiembrie 2010-februarie 2011, iar decizia instanței de apel a fost pronunțată la 10 iunie 2016. Respectiv în circumstanțele date, recurentul remarcă că termenul de 5 ani s-a scurs, deci se impune aplicarea prevederilor art. 60 Cod penal.

Asupra recursurilor declarate procurorul a depus referință, în care indică că recursurile declarate în cauza dată urmează a fi admise, din considerentul că a intervenit prescripția tragerii la răspundere penală. Respectiv, instanța de recurs urmează să caseze hotărârile adoptate, și să dispună încetarea procesului penal intentat în privința inculpaților Cara Alexei și Caiș Igor.

Judecând recursurile ordinare declarate în baza argumentelor invocate și în raport cu circumstanțele cauzei, Colegiul penal lărgit consideră că acestea urmează a fi admise din următoarele motive. În conformitate cu art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța de recurs este în drept să admită recursul, să caseze, parțial sau total hotărârea atacată, cu dispunerea achitării persoanei sau încetării procesului penal. Luând în considerare că în cauza dată sunt declarate 3 cereri de recurs, toate fiind de partea apărării și toți recurenții invocă argumentul privind încetarea procesului penal 23 în privința inculpaților din motivul intervenirii termenului prescripției prevăzut în art. 60 Cod penal, Colegiul penal lărgit se va expune în cumul asupra soluției adoptate pe marginea acestora. Potrivit textului recursurilor declarate de avocații inculpatului Cara Alexei, argumentele recurenților se fundamentează pe temeiurile pentru recurs prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, potrivit căror hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar sau când nu au fost întrunite elementele infracțiunii. Colegiul penal, atestă că, criticele acestor recurenți sunt similare celor formulate în cererea de apel, și preponderent, se bazează pe dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor administrate la dosar, invocând că în situația din speță, instanțele urmau să pronunțe o hotărâre de achitare în privința inculpatului Cara Alexei, din motivul că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. Cu referire la motivele invocate, Colegiul penal menționează, că nu pot fi reținute argumentele recurenților sub aspectul neîntrunirii elementelor infracțiunii, or, acest temei este prezent atunci, când instanța ce a judecat cauza a comis în această parte o eroare de drept, cum ar fi situația prin care în hotărârea judecătorească s-a făcut referire la săvârșirea infracțiunii, dar nu au fost stabilite faptele sau împrejurările de fapt care corespund elementelor constitutive ale infracțiunii respective. Totodată, temeiul invocat include cazurile când nu au fost stabilite mijloacele de probă prin intermediul căror s-au constatat elementele constitutive ale infracțiunii, ori când nu au fost stabilite faptele care invocă circumstanțele atenuante și agravante ale infracțiunii. La caz însă, conținutul probelor și valoarea lor probatorie este analizată detaliat și multiaspectual în textul deciziei instanței de apel, iar careva temeiuri de a pune la îndoială veridicitatea acestor probe nu s-au stabilit, deoarece ele au fost obținute cu respectarea normelor de procedură penală. Prin urmare, instanța de recurs conchide, că situația de fapt a fost just stabilită de către instanța de apel în urma analizei coroborate a întregului ansamblu probator administrat și expus în pct. 11 al prezentei decizii, încadrarea juridică dată faptelor este corectă și corespunde situației de fapt reținute, la caz, fiind prezente toate elementele componenței de infracțiune prevăzute la art. 362/1 alin. (2) lit. b), c) Cod penal în acțiunile inculpatului Cara Alexei și a componenței de infracțiune prevăzute la art. 362/1 alin. (2) lit. c) Cod penal în acțiunile inculpatului Caiș Igor. Cu referire la argumentul apărătorilor inculpatului Cara Alexei, precum că instanța de apel în decizia adoptată nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, Colegiul penal nu-l poate reține, menționând că la judecarea apelurilor declarate 24 instanța de apel a respectat rigorile prevăzute la art. 414 Cod de procedură, dând o motivare corectă și obiectivă soluției adoptate. În același context, în vederea respingerii argumentelor din recurs privitor la chestiunea de apreciere eronată a probelor, Colegiul penal amintește că la etapa judecării recursului ordinar nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele de fond, acesta fiind atributul exclusiv al acestor instanțe. Prin urmare, Colegiul penal reiterează, că regula generală desprinsă din dispozițiile art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că la etapa de judecare a recursului ordinar instanța de recurs verifică erorile de drept comise de instanțele de fond, în baza temeiurilor stipulate expres de norma respectivă, dar nu apreciază sau face o reapreciere a stării de fapt reținute în speță. Pe de altă parte, instanța de recurs atestă, că deși instanța de apel a stabilit corect toate circumstanțele de fapt, vinovăția și calificarea infracțiunii incriminate inculpatului, totuși instanța de apel nu a luat în considerație toate aspectele de drept, fiind omisă verificarea aspectului privind survenirea termenului prescripției tragerii la răspundere penală a inculpatului. În acest sens, Colegiul penal lărgit reține argumentele invocate de către recurenți privind intervenirea prescripției de tragere la răspundere penală a inculpaților Cara Alexei și Caiș Igor pentru comiterea infracțiunilor incriminate. În această ordine de idei, este de menționat, că potrivit rechizitoriului, Cara Alexei și Caiș Igor au comis infracțiunea prevăzută la art. 362/1 alin. (2) Cod penal, în perioada lunilor noiembrie 2010 – februarie 2011. Astfel, faptele infracționale imputate lui Cara Alexei și Caiș Igor au fost încadrate în baza art. 362/1 alin. (2) Cod penal, organizarea migrației ilegale. Potrivit articolului de lege incriminat, la data săvârșirii infracțiunii acesta prevedea sancțiunea cu amendă în mărime de la 500-800 unități convenționale sau cu închisoare de la 3 ani la 5 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 1 an la 3 ani, iar prin prisma art. 16 alin. (3) Cod penal, infracțiunea dată, face parte din categoria infracțiunilor mai puțin grave. În conformitate art. 60 alin. (1) lit. b) Cod penal, persoana se liberează de răspundere penală dacă din ziua săvârșirii infracțiunii au expirat 5 ani de la săvârșirea unei infracțiuni mai puțin grave. Alineatul (2) al aceluiași articol stabilește, că prescripția curge din ziua săvârșirii infracțiunii și până la data rămânerii definitive a hotărârii instanței de judecată. La caz, Colegiul penal conchide, că din momentul săvârșirii infracțiunii incriminate lui Cara Alexei și Caiș Igor (perioada noiembrie 2010 – februarie 2011) și până la momentul pronunțării deciziei instanței de apel – 10 iunie 2016, s-a scurs un termen mai mare de 5 ani. 25 La momentul judecării cauzei de către instanța de apel, termenul de prescripție de 5 ani era deja expirat, iar în conformitate cu prevederile art. 332 alin. (1) Cod de procedură penală, procesul penal urma a fi încetat. În practică, scurgerea prescripției în sensul vizat, se materializează prin data săvârșirii faptei, constatată în actul de învinuire a organului de urmărire penală, iar cât privește statutul definitiv al hotărârii instanței de judecată, art. 466 alin. (3) Cod de procedură penală, stabilește că hotărârile instanței de apel rămân definitive la data pronunțării deciziei în apel. Raportând prevederile normelor citate la circumstanțele speței, instanța de recurs constată, că instanța de apel urma să constate survenirea prescripției tragerii la răspundere penală în baza art. 60 Cod penal, iar finalitatea soluției pronunțate urma să fie conformă prevederilor art. art. 415 alin. (1) pct. 2), 391 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, adică încetarea procesului penal în cazul în care există alte circumstanțe care exclud tragerea la răspundere penală. Astfel, din circumstanțele indicate mai sus rezultă că fapta săvârșită de inculpații Cara Alexei și Caiș Igor cade sub incidența prevederilor art. 60 Cod penal, cu întrunirea elementului cronologic și al celui juridic, factori care determină instanța de recurs a constata că este oportună invocarea survenirii prescripției tragerii la răspundere penală în privința acestora. Ținând cont de constatările expuse mai sus, Colegiul penal ajunge la concluzia că recursurile declarate de avocații Pantaz Veaceslav și Bobu Petru în numele inculpatului Cara Alexei și recursul declarat de avocatul Cotoneț Alexandru în numele inculpatului Caiș Igor urmează a fi admise, iar sentința primei instanțe și decizia instanței de apel urmează a fi casate și dispusă încetarea procesului penal în privința lui Cara Alexei în baza art. 45 alin. (5), 362/1 alin. (2) lit. b), c) Cod penal și în privința lui Caiș Igor în baza art. 362/1 alin. (2) lit. c) Cod penal, în legătură cu expirarea termenului prescripției tragerii la răspundere penală stabilit de art. 60 Cod penal.

În conformitate cu art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, DECIDE : Admite recursurile ordinare declarate de avocatul Pantaz Vladislav în numele inculpatului Cara Alexei, avocatul Bobu Petru în numele inculpatului Cara Alexei și avocatul Cotoneț Alexandru în numele inculpatului Caiș Igor, casează total sentința Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 07 iulie 2014 și decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 10 iunie 2016 în cauza penală privindu-i pe Cara Alexei xxxx și Caiș Igor xxxxx, și pronunță o nouă hotărâre, după cum urmează: Se încetează procesul penal în cauza penală de învinuire a lui Cara Alexei xxxxx în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 42 alin. (5), 362/1 alin. (2) lit. b), c) Cod 26 penal, și a lui Caiș Igor xxxxx în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 362/1 alin. (2) lit. c) Cod penal, din motivul expirării prescripției tragerii la răspundere penală. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 03 august 2017. Președinte URSACHE Petru Judecători NICOLAEV Ghenadie TOMA Nadejda ALERGUȘ Constantin TIMOFTI Vladimir 27