1ra-1561/2017 — art. 264 1 alin. 4 CP

1ra-1561/2017 — art. 264 1 alin. 4 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 1ra-1561/2017

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

19 decembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Ursache Petru,

judecători – Timofti Vladimir, Toma Nadejda, Alerguș Constantin, Țurcan

Anatolie

a judecat în ședință, fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de

către inculpatul Ivanschi Petru și de către avocatul Căpățînă Ion în numele

inculpatului Ivanschi Petru, prin care solicită casarea sentinței Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru din 03 aprilie 2017 și a deciziei Colegiului penal al Curții

de Apel Chișinău din 13 iunie 2017, în cauza penală privindu-l pe

Ivanschi Petru Xxxxx, născut la Xxxxxx, originar

și domiciliat în s. xxxx, r-nul xxxxx.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursurilor ordinare în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul

penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T :

cauza fiind examinată în procedura simplificată prevăzută de art. 3641 Cod de

procedură penală, Ivanschi Petru a fost recunoscut vinovat de săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (4) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa

sub formă de amendă în mărime de 790 unități convenționale, ce constituie 39500

lei.

19.12.2016, aproximativ la ora 23:50, conducând în stare de ebrietate automobilul

de model „Mercedes 212 D” cu n/î xxxxx, s-a tamponat în gardul de beton pe str.

Odessa 24, mun. Chișinău, unde ca rezultat la locul accidentului rutier s-a deplasat

Inspectorul Superior al SDAR al SSTCR al DP mun. Chișinău, căpitan de poliție

Bucos Nicolae.

Manifestând suspecții privind conducerea mijlocului de transport în stare de

ebrietate alcoolică, conducătorul auto Ivanschi Petru a fost condus în incinta

1

Dispeceratului Republican de Narcologie de pe str. Pruncul 8, mun. Chișinău, unde

fiind supus testării alcoolscopice, cu mijlocul Tehnic „Drager Alcotest” s-a stabilit

că, Ivanschi Petru se afla în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat, având

concentrația de alcool în aerul expirat de 0,60 mg/l și în sânge de 1,08 g/l, fapt ce

denotă că acesta, în mod intenționat, a încălcat cerințele art. 10 alin. (2) lit. a); art.

14 lit. a) a Regulamentului circulației rutiere care indică că, persoana care conduce

un autovehicul trebuie să posede permis de conducere valabil pentru categoria din

care face parte autovehiculul condus, conducătorului de vehicul îi este interzis să

conducă vehiculul în stare de ebrietate, sub influența drogurilor sau altor substanțe

contraindicate, sub influența preparatelor medicamentoase care provoacă reducerea

reacției, fiind bolnav, traumatizat sau într-o stare avansată de oboseală de natură

să-i afecteze capacitatea de conducere.

Prima instanță a încadrat acțiunile inculpatului Ivanschi Petru în baza art.

2641 alin. (4) Cod penal, adică conducerea mijlocului de trasport de către o

persoană care se află în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat, fără a deține

permis de conducere.

Petru, solicitând casarea parțială a acesteia în partea pedepsei stabilite, rejudecarea

cauzei în această parte cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să-i fie aplicată o

pedeapsă sub formă de muncă neremunerată, invocând că:

- și-a recunoscut vinovăția în comiterea infracțiunii incriminate, s-a căit

sincer de cele comise, la evidența medicului narcolog și psihiatru nu se află,

circumstanțe agravante nu s-au stabilit, nu este angajat în câmpul muncii, părinții

sunt divorțați și ambii nu sunt angajați în câmpul muncii;

- se află în incapacitate de plată a amenzii aplicate.

2017, a fost respins ca nefondat apelul declarat și menținută sentința primei

instanțe fără modificări.

a examinat cauza în procedura simplificată prevăzută de art. 3641 Cod de

procedură penală, în baza probelor administrate în faza de urmărire penală,

apreciate corect de către aceasta prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din

punct de vedere al pertinenței, concludenții și veridicității, iar toate probele în

ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor.

Totodată, instanța de apel a reținut că sentința primei instanțe se contestă în

partea stabilirii pedepsei și a menționat că prima instanță just și întemeiat a stabilit

categoria și termenul pedepsei penale, fiind luate în considerare dispozițiile art. 61

și art. 75 Cod penal, ce determină scopul pedepsei penale, de restabilire a echității

2

sociale și corijare a infractorului, întru prevenirea comiterii de către acesta a altor

infracțiuni, precum și de criteriile generale de individualizare a pedepsei, ținându-

se cont de gravitatea faptei penale și consecințele survenite, aplicând o pedeapsă

echitabilă în limitele legii, ținând cont de prevederile art. 3641 Cod de procedură

penală.

Subsidiar, instanța de apel a notat că argumentele din apelul declarat de

inculpat sunt neîntemeiate, iar motivele aduse în susținerea temeiurilor invocate nu

pot fi reținute, hotărârea primei instanțe corespunde tuturor prevederilor legii

procesual penale, fiind legală și întemeiată.

La fel, instanța de apel a indicat că nu poate fi reținută solicitarea

inculpatului privind aplicarea în privința sa a unei pedepse sub formă de muncă

neremunerată în folosul comunității, specificând în acest sens că munca

neremunerată în folosul comunității reprezentă una dintre pedepsele de bază

alternative celor privative de libertate, astfel că corectarea și reeducarea

inculpatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea

acestuia cât și a altor persoane care săvârșesc asemenea infracțiuni este posibilă cu

pedeapsa stabilită în privința acestuia sub formă de amendă.

Având în vedere cele menționate, cât și materialele cauzei, instanța de apel a

considerat că pedeapsa stabilită inculpatului, corespunde cerințelor art. 61 Cod

penal și anume va fi eficace, și va atinge scopul pedepsei, echitatea socială,

corectarea inculpatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din

partea acestuia cât și a altor persoane care săvârșesc asemenea infracțiuni.

În consecință, instanța de apel a conchis că motivele invocate sunt vădit

neîntemeiate, iar prima instanță la judecarea prezentei cauze penale, nu a comis

careva erori care ar afecta drepturile și libertățile fundamentale ale inculpatului.

6.1. Inculpatul Ivanschi Petru, care indică temeiul de recurs prevăzut de art.

427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, și solicită casarea parțială a sentinței

primei instanțe și a deciziei instanței de apel în partea stabilirii pedepsei, cu

rejudecarea cauzei în această parte și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să-i

fie aplicată o pedeapsă sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității,

invocând că:

- pedeapsa aplicată de instanța de judecată e prea aspră;

- argumentul instanței de apel precum că numai prin aplicarea unei pedepse

sub formă de amendă poate fi posibilă corectarea și reeducarea inculpatului,

precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea acestuia, cât și a

altor persoane care săvârșesc asemenea infracțiuni este o eroare gravă, din motiv că

inculpatul datorită situației precare din țară nu are posibilitatea să fie angajat în

3

câmpul muncii, ca rezultat nu va avea posiblitatea să acumuleze resurse financiare

pentru a achita amenda, însă în cazul dacă va fi aplicată o pedeapsă sub formă de

muncă neremunerată în folosul comunității inculpatul va avea posibiliatea să-și

ispășească pedeapsa;

- prin aplicarea unei pedepse sub formă de amendă, instanța de judecată din

start crează niște condiții imposibile de îndeplinit, datorită circumstanțelor ce nu

depind de el și anume lipsa locurilor de muncă;

- instanța de apel a ignorat argumentele expuse de inculpat în cererea de

apel, și anume că și-a recunoscut vinovăția în comiterea infracțiunii incriminate, s-

a căit sincer de cele comise, la evidența medicului narcolog și psihiatru nu se află,

circumstanțe agravante nu s-au stabilit, nu este angajat în câmpul muncii, părinții

sunt divorțați și ambii nu sunt angajați în câmpul muncii.

6.2. Avocatul Căpățînă Ion în numele inculpatului Ivanschi Petru, care

indică temeiurile de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de

procedură penală, și solicită casarea parțială a sentinței primei instanțe și a deciziei

instanței de apel, în partea stabilirii pedepsei, rejudecarea cauzei în această parte și

pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatului Ivanschi Petru să-i fie stabilită

în baza art. 2641 alin. (4) Cod penal, cu aplicarea prevederilor art. 3641 Cod de

procedură penală, o pedeapsă sub formă de muncă neremunerată în folosul

comunității.

În motivarea recursului invocă că:

- pronunțarea integrală a deciziei a avut loc la data de 11.07.2017, în lipsa

părților, dar a făcut cunoștință cu decizia din 13.06.2017 la data de 11.09.2017,

prin intermediul oficiului poștal;

- în legătură cu faptul că nu a fost prezent la pronunțarea integrală a deciziei

Curții de Apel Chișinău din 11.07.2017, și nici nu a cunoscut de faptul dat,

urmează a fi repus în termen privind depunerea cererii de recurs;

- instanța de apel nu a motivat suficient și explicit din care considerente nu

este posibilă aplicarea unei pedepse alternative prevăzute la articolul incriminat,

din moment ce inculpatul a menționat faptul cu nu are posibilitatea să achite

amenda stabilită, astfel fiind pus în situația de a nu executa sentința din împrejurări

care nu pot fi imputate acestuia;

- instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel

sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori

motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau

instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței;

- s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

4

alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul, care a

pledat pentru inadmisibilitatea acestora, și anume a inculpatului Ivanschi Pentru ca

fiind vădit neîntemeiat, iar a avocatului Căpățînă Ion în numele inculpatului ca

fiind declarat peste termen.

Astfel, în privința recursului declarat de inculpatul Ivanschi Pentru, a

menționat că acesta își manifestă dezacordul cu măsura de pedeapsă stabilită, însă

instanțele și-au argumentat suficient soluția în sensul pedepsei stabilite

inculpatului, ținând cont de criteriile generale de individualizare a pedepsei penale,

de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat,

de circumstanțele cauzei care atenuează sau agravează răspunderea, influența

pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile

de viață a familiei acestuia, în final stabilindu-i o pedeapsă echitabilă.

În privința recursului declarat de avocat a invocat că potrivit materialelor

cauzei, la 13.06.2017, în prezența avocatului și inculpatului a fost pronunțat

dispozitivul deciziei instanței de apel, aceștia fiind anunțați că la 11.07.2017 va fi

pronunțată decizia redactată integral (f.d. 76).

La fel, indică că la 11.07.2017, în prezența inculpatului a fost pronunțată

decizia motivată, inculpatului contra semnătură fiindu-i înmânată copia acesteia

(f.d. 77, 84).

Prin urmare, consideră că în aceste circumstnațe termenul de declarare a

recursului a expirat la 11.08.2017, iar recursul ordinar a fost declarat de avocat la

18.09.2017, adică peste termenul legal stabilit.

Judecând recursul ordinar în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit

constată că acesta urmează a fi respins ca inadmisibil din următoarele considerente.

Conform art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, judecând recursul, îl respinge ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii

atacate.

Potrivit prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427

Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de

recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile

instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

La caz se reține, că potrivit textului recursului declarat de recurent, acesta

invocă temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură

5

penală, sub aspectul că instanța nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate

în apel.

Astfel, coraportând textul deciziei instanței de apel, cu motivele indicate de

recurent, Colegiul penal lărgit conchide că acestea sunt neîntemeiate, iar temeiul de

recurs invocat de acesta nu s-a confirmat, or, după cum rezultă din conținutul

sentinței primei instanțe (f.d. 57), menținută fără modificări prin decizia instanței

de apel, circumstanțele specificate de recurent ca fiind argumente pe care instanța

de apel nu le-a luat în considerare, au fost apreciate de instanțele de judecată, și

luate în calcul la stabilirea pedepsei cu amendă inculpatului Ivanschi Petru.

Mai mult, Colegiul penal lărgit atestă că soluția instanței de apel de

respingere ca nefondat a apelului declarat, precum și aplicarea anume a pedepsei

cu amendă de către prima instanță, este justificată și de faptul că în ședința de

judecată a primei instanței, inculpatul având ultimul cuvânt a declarat că se căiește

sincer și a solicitat instanței să-i fie aplicată o pedeapsă cu amendă minimă (f.d.

55).

Totodată, se reține că inculpatului Ivanschi Petru i-a fost aplicată pedeapsa

sub formă de amendă prevăzută de art. 2641 alin. (4) Cod penal de 790 u.c.,

aproape de limita minimă redusă cu o pătrime prin prisma art. 3641 alin. (8) Cod de

procedută penală (f.d. 58), care formează 787,5 u.c.

Astfel, se constată că instanța de apel s-a expus argumentat asupra

chestiunilor esențiale supuse atenției sale, iar temeiuri de a interveni în decizia

instanței de apel sub aspectele contestate nu se identifică de instanța de recurs

ordinar.

Subsidiar, se notează că înlocuirea pedepsei sub formă de amendă cu muncă

neremunerată în folosul comunității, ultima fiind mai aspră conform ierarhiei

prevăzută de art. 62 alin. (1) Cod penal, nu poate fi acceptată la recursul ordinar al

părții apărării, dar poate avea loc în procedura prevăzută de art. 469 alin. (1) pct.

7), 470 alin. (1), 471 Cod de procedură penală, de către instanța de judecată din

raza de activitate a organului sau instituției care execută pedeapsa.

8.1. Cu referire la recursul ordinar declarat de către avocatul Căpățînă

Ion în numele inculpatului Ivanschi Petru:

Judecând recursul ordinar în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit

constată, că acesta urmează a fi respins ca inadmisibil din următoarele

considerente.

Conform art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, judecând recursul, îl respinge ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii

atacate.

6

Potrivit prevederilor art. 422 Cod de procedură penală, termenul de atac cu

recurs a deciziei instanței de apel este de 30 de zile de la data pronunțării deciziei.

La caz, se reține că dispozitivul deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 13 iunie 2017, a fost pronunțat în aceeași zi, în prezența inculpatului

Ivanschi Petru și a avocatului acestuia, Căpățînă Ion, fapt confirmat prin procesul

verbal al ședinței de judecată din instanța de apel (f.d. 75), fiindu-le comunicată și

data pronunțării deciziei motivate – 11.07.2017, modul și termenul de atac a

deciziei.

Totodată, conform materialelor cauzei (f.d. 77), rezultă că la 11.07.2017, s-a

prezentat doar inculpatul Ivanschi Petru, acestuia fiindu-i înmânată copia deciziei,

iar avocatul său nu a fost prezent.

Astfel, Colegiul penal lărgit menționează că potrivit prevederilor art. 422

Cod de procedură penală, termenul de declarare a recursului împotriva deciziei

instanței de apel pronunțate integral la 11 iulie 2017, curge de la data pronunțării

deciziei și a expirat la 11 august 2017.

În acest context, Colegiul penal lărgit reține că la 18 septembrie 2017,

conform ștampilei poștei de pe plic (f.d. 110), avocatul Căpățînă Ion în numele

inculpatului Ivanschi Petru a declarat recurs ordinar împotriva deciziei instanței de

apel, evident peste termenul legal de declarare a recursului ordinar prevăzut de

lege, recurentul menționând declarativ că ar fi primit copia deciziei instanței de

apel din 13 iunie 2017, prin poștă doar la 11 septembrie 2017.

În acest sens, Colegiul penal lărgit conchide că termenul de recurs este

absolut și are caracter imperativ, în sensul că depășirea lui atrage decăderea din

dreptul de a exercita calea de atac, iar recursul declarat după expirarea termenului

se va respinge ca tardiv, deoarece legea procesual-penală ce reglementează

procedura examinării recursului ordinar, nu prevede posibilitatea de repunere în

termen a recursului.

În consecință, Colegiul penal lărgit stabilește că recursul ordinar declarat la

18 septemebrie 2017, de către avocatul Căpățînă Ion în numele inculpatului

Ivanschi Petru, urmează a fi respins ca inadmisibil, or acesta a fost declarat peste

termen.

invocate de inculpat ce ar fi afectat hotărârile atacate sub aspectele contestate,

deoarece soluția adoptată de către instanța de apel este legală și întemeiată, urmând

a fi menținută, iar recursurile declarate respinse ca inadmisibile.

procedură penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

7

Respinge ca inadmisibile recursurile ordinare declarate de către inculpatul

Ivanschi Petru și de către avocatul Căpățînă Ion în numele inculpatului Ivanschi

Petru, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 13 iunie

2017, în cauza penală privindu-l pe Ivanschi Petru Xxxxx, cu menținerea deciziei

atacate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 18 ianuarie 2018.

Președinte Ursache Petru

Judecători Timofti Vladimir

Toma Nadejda

Alerguș Constantin

Țurcan Anatolie

8