1ra-282/2017 — art. 287 alin. 2 lit. b CP

1ra-282/2017 — art. 287 alin. 2 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul 1ra-282/2017

CC UU RR TT EE AA SS UU PP RR EE MM ĂĂ DD EE JJ UU SS TT II ȚȚ II EE

D E C I Z I E

07 februarie 2017 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență:

președinte URSACHE Petru

judecători NICOLAEV Ghenadie

TOMA Nadejda

TIMOFTI Vladimir

ALERGUȘ Constantin

a judecat, fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de Dumitru Calendari,

procuror-șef-interimar al procuraturii de circumscripție Cahul și de inculpatul Voinschi

Denis, prin care se solicită casarea sentinței Judecătoriei Taraclia din 02 martie 2016 și a

deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 11 octombrie 2016, în cauza penală

privindu-l pe

VOINSCHI Denis Ivan, născut la XXX,

originar și domiciliat în XXX.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 25.06.2015 – 02.03.2016;

Instanța de apel: 23.03.2016 – 11.10.2016;

Instanța de recurs: 20.12.2016 – 07.02.2017.

Asupra recursurilor ordinare declarate, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit

C O N S T A T Ă:

vinovat și condamnat în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal la amendă în mărime de 700

unități convenționale, adică 14000 lei.

Acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Covaliov V. a fost admisă parțial, cu

dispunerea încasării de la Voinschi D. în privința lui Covaliov V. a sumei de 2275,90 lei

pentru recuperarea prejudiciului material, a sumei de 7000 lei, pentru recuperarea

prejudiciului moral și a sumei de 3800 lei pentru recuperarea cheltuielilor de asistență

juridică, celelalte capete de cerere fiind respinse, ca neîntemeiate.

martie 2014, aproximativ la ora 15.00, împreună și de comun acord cu persoane nestabilite de

organul de urmărire penală, în privința cărora cauza a fost disjunsă într-o procedură separată,

aflîndu-se lîngă teritoriul SRL „Agrosadvin”, amplasat la 200 m. de nord-vestul s.

Novosiolovca din r-nul Taraclia, avînd intenții huliganice, în prezența altor persoane, s-a

1

apropiat de Covaliov V. și dorind să se înțeleagă cu dînsul privitor la aceea că ultimul încerca

să comită sustragerea pe ascuns a bunurilor lui materiale din întreprinderea indicată mai sus,

acționînd cu o cruzime deosebită, a început să-i aplice lui Covaliov V. lovituri cu pumnul

peste față, de la care ultimul a căzut la pămînt, după care a continuat să-i provoace lui

Covaliov V. lovituri cu picioare peste față și cînd partea vătămată s-a ridicat și vroia să fugă,

Voinschi D. l-a ajuns din urmă și a continuat să-1 lovească pe spinare și peste față, împreună

cu alte persoane nestabilite. După care, partea vătămată Covaliov V. a început să fugă în

partea s. Novosiolovca, pentru a chema pe cineva în ajutor. Ajungînd pînă la str. Pobeda de la

marginea s. Novosiolovca, Voinschi D. l-a ajuns din urmă și a continuat să-i aplice lovituri cu

picioare în spate și peste față, în urma cărora părții vătămate i-au fost cauzate vătămări

corporale ușoare, cu dereglarea sănătății pe o durată mai mare de 6 zile, dar nu mai mult de

21 de zile.

Pe baza stării de fapt expuse mai sus, confirmată de probele administrate, instanța a

reținut că, în drept, faptele inculpatului întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii

prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, huliganismul, adică acțiuni intenționate care

încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanei, acțiunile

care, prin conținutul lor se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită, săvîrșite de

două sau mai multe persoane.

art. 401-402 Cod de procedură penală, a fost atacată cu apel de către avocatul Cimpoeș Vl. în

numele inculpatului, care a solicitat casarea acesteia și adoptarea unei sentințe de achitare în

privința lui Voinschi D.

În motivarea apelului apărătorul a menționat, că nu este de acord cu sentința și o

consideră ilegală și neîntemeiată, deoarece este bazată doar pe declarațiile părții vătămate

Covaliov V., care nu se confirmă prin alte probe din dosar. Apelantul a mai invocat că,

reieșind din spusele lui Covaliov V., el nu știe din care motiv Voinschi D. l-a maltratat, iar

bucata de armatură cu care se prezumă că i-au fost aplicate lovituri și persoanele care au ieșit

din automobil și l-au lovit, nu-i poate descrie, iar numărul de persoane care erau atunci acolo

i-a stabilit după loviturile aplicate. În opinia lui Covaliov V., inculpatul l-a maltratat din

cauza că cineva a sustras obiecte de pe teritoriul brigăzii ce-i aparțineau ultimului.

Apelantul a menționat că în cadrul audierii părții vătămate Covaliov V. în instanța de

fond, acesta a negat categoric faptul pătrunderii pe teritoriul brigăzii ce-i aparținea lui

Voinschi D., cu toate că martorii audiați au comunicat că dînsul a intrat pe teritoriul brigăzii.

Reieșind din probele cercetate în ședința de judecată s-a confirmat faptul, că conflictul între

Voinschi D. și Covaliov V. a izbucnit din cauza pătrunderii nelegale a părții vătămate pe

teritoriul brigăzii, fapt confirmat și prin depistarea telefonului mobil al acestuia pe teritoriul

brigăzii, însă Covaliov V. categoric neagă acest fapt.

Partea apărării consideră că, în acțiunile lui Voinschi D. lipsesc motivele huliganice,

adică indicii infracțiunii prevăzuți de art. 287 Cod penal, ci este incidentă contravenția

prevăzută de art. 78 Cod contravențional.

avocatului a fost admis, cu casarea integrală a sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri,

2

potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Voinschi D. a fost recunoscut

vinovat și condamnat în temeiul art. 287 alin. (1) Cod penal la pedeapsa sub formă de amendă

în mărime de 500 unități convenționale, echivalentul a 10 000 lei.

Acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Covaliov V. a fost admisă parțial, cu

dispunerea încasării de la Voinschi D. în beneficiul lui Covaliov V. a sumei de 2275,90 lei

pentru recuperarea prejudiciului material, a sumei de 6000 lei, pentru recuperarea

prejudiciului moral și a sumei de 3800 lei pentru recuperarea cheltuielilor de asistență

juridică.

sentinței, instanța de fond eronat a trasat concluzia că inculpatul a săvîrșit infracțiunea

prevăzută de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal.

Verificînd actele cauzei și probele acumulate, Colegiul judiciar a ajuns la concluzia, că

în acțiunile lui Voinschi D. lipsesc indicii infracțiunii prevăzuți de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod

penal, iar acțiunile acestuia urmează a fi reîncadrate în baza art. 287 alin (1) Cod penal,

reieșind din următoarele.

Prima instanță la adoptarea sentinței s-a baza doar pe declarațiilor părții vătămate

Covaliov V., care a declarat că a fost maltratat ba de 3-4 persoane, ba de 5-6 persoane, pe

care el personal nu le-a văzut, dar a făcut așa concluzie doar din loviturile care i-au fost

aplicate, nefiind luate în considerație declarațiile altor martori oculari, care au menționat că

nu au văzut faptul maltratării lui Covaliov V. de către alte persoane, decît de către Voinschi

Denis.

Mai mult ca atît, martorul ocular Ianev Gh. a declarat în instanța de judecată, că el

împreună cu Voinschi D. s-au deplasat pe teritoriul brigăzii întru stabilirea identității

persoanei și stabilirii motivului aflării ei pe teritoriul brigăzii. El personal se afla în

automobil, dar Voinschi D. a ieșit din automobil, alte persoane în automobil nu erau și în

cursul discuțiilor cu partea vătămată Voinschi D. i-a aplicat mai întîi o palmă peste față, iar

ulterior i-a mai aplicat cîteva lovituri.

Prin urmare, Colegiul judiciar a conchis că nu s-a dovedit faptul că Voinschi D. a comis

anume infracțiunea de huliganism agravant, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan

ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor, care curmă actele

huliganice, săvîrșite de două sau mai multe persoane, iar potrivit art. 8 alin. (3) Cod de

procedură penală, concluziile despre vinovăția persoanei de săvîrșirea infracțiunii nu pot fi

întemeiate pe presupuneri.

Astfel, reieșind din declarațiile martorilor audiați, atît în cadrul urmării penale, cît și în

instanța de fond, s-a conchis asupra faptului, că învinuirea în privința lui Voinschi D. în baza

art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, a fost bazată doar pe declarațiile părții vătămate, precum că

a fost maltratat nu doar de inculpat, ci și de alte persoane, neidentificate în cadrul urmăririi

penale. Însă, partea vătămată nu a putut cu certitudine să explice, de cîte persoane a fost

maltratat, or declarațiile acestuia diferă de la o audiere la alta. La început a declarat, că erau

două persoane, apoi 5-6 persoane, apoi 6-8 și cum cel din urmă a putut stabili că l-au bătut

mai multe persoane, în timp ce el nu le-a văzut, deoarece avea gluga trasă pe cap și ochi.

Respectiv, instanța de apel a dat prioritate declarațiilor inculpatului Voinschi D., care nu a

3

negat, că 1-a lovit de cîteva ori pe Covaliov V., dar și de rezultatele raportului de expertiză

din 25 martie 2014, potrivit cărui lui Covaliov V. i-au fost provocare leziuni corporale

ușoare, în caz că era maltratat de mai multe persoane, leziunile pricinuite părții vătămate

puteau fi mult mai grave.

Din considerentele arătate supra, instanța de apel a ajuns la concluzia, că inculpatul

Voinschi D. se face vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod

penal, conform indicilor: huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan

ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor, precum și acțiunile care,

prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită.

După cum rezultă din materialele cauzei, acțiunile inculpatului au fost îndreptate spre

încălcarea grosolană a ordinii publice, cu o deosebită obrăznicie, dînsul văzîndu-l pe

Covaliov V., care a ieșit de pe teritoriul brigăzii, fără a-i explica ceva, 1-a lovit peste față, iar

apoi, cînd cel din urmă a căzut jos, 1-a lovit și cu picioarele pentru faptul că cel din urmă s-a

exprimat cu cuvinte necenzurate și înjositoare. Cele menționate se confirmă prin materialele

cauzei, inclusiv prin: declarațiile părții vătămate și a martorului Ianev Gh.

Astfel, însăși din declarațiile părții vătămate rezultă că conflictul a apărut din cauza unor

neînțelegeri privitor la refuzul dînsului de a-i explica lui Voinschi D. despre motivul aflării

lui pe teritoriul brigăzii.

Prin urmare, în cauză există latura subiectivă a infracțiunii de huliganism care este

caracterizată prin comiterea cu intenție directă a infracțiunii, persoana conștientizează că

încalcă grosolan ordinea publică, cu un cinism și o deosebită obrăznicie, dorind acest fapt, în

prezența altor persoane.

Instanța a apreciat că nu este relevant argumentul avocatului Cimpoeș Vl., precum că

Voinschi D. urmează a fi achitat pe motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele

infracțiunii, deoarece pe parcursul examinării cauzei s-a demonstrat faptul aplicării de către

Voinschi D. lui Covaliov V. a loviturilor în urma cărora acestuia i-au fost cauzate potrivit

raportului de expertiză medico-legală nr.52 din 25 martie 2014 leziuni corporale ușoare, care

au cauzat dereglarea sănătății pe o perioadă mai mare de 6 zile, dar nu mai mult de 21 zile.

De asemenea, în ședința instanței de apel, însuși Voinschi D. a confirmat faptul aplicării

lui Covaliov V. mai întîi o palmă, pentru a-1 calma, deoarece cel din urmă vorbea cu cuvinte

necenzurate, astfel în acest sens incontestabil a fost dovedit faptul încălcării ordinii publice de

către Voinschi D. Or, potrivit legislației penale în vigoare, în cazul încălcării ordinii publice

cu aplicarea violenței față de persoane, se încadrează în circumstanțele infracțiunii prevăzute

în art.287 alin. (1) Cod penal.

Cît privește pedeapsa stabilită inculpatului instanța de apel a menționat că față de

inculpat urmează a se aplica sancțiunea sub formă de amendă în cuantum de 500 unități

convenționale.

La fel, instanța de apel a remarcat că partea vătămată Covaliov V. a depus acțiune civilă

solicitînd încasarea de la Voinschi D. a prejudiciului material în mărime de 3551,90 lei,

cheltuieli pentru asistență juridică - 3 800 și prejudiciul moral în sumă de 40 000 lei. Însă,

referitor la suma prejudiciului material solicitat de partea vătămată, instanța de apel a relevat,

că Covaliov V. nu a prezentat probe în acest sens, la materialele dosarului fiind anexate doar

4

bonuri de plată în sumă de 2275,90 lei, din care considerente s-a concluzionat asupra

admiterii parțiale a acestei cerințe și încasării de la Voinschi D. în beneficiul lui Covaliov V.

a cheltuielilor de judecată în sumă de 2275,90 lei. Potrivit bonului de plată seria WL nr.

529423 din 29 mai 2015, interesele părții vătămate au fost reprezentate de către avocatul

Carafizi N., pentru serviciile căruia a achitat suma de 3800 lei, așadar, cerința privind

încasarea sumei pentru serviciile avocatului în sumă de 3800 lei este întemeiată și urmează a

fi admisă.

De rînd cu aceasta, Colegiul judiciar a menționat că nu se neagă faptul, că părții

vătămate în urma acțiunilor infracționale comise de către Voinschi D. i-au fost cauzate

suferințe atît fizice, cît și psihice, însă consideră că suma prejudiciului moral solicitat de

40000 lei este una exagerată, iar suma de 6 000 lei va fi una echitabilă suferințelor fizice și

psihice suportate de Covaliov V.

atacat decizia în instanța de recurs.

6.1. Procurorul solicită casarea deciziei instanței de apel, cu menținerea sentinței de

condamnare în privința lui Voinschi D.

În motivarea cerințelor sale, procurorul menționează că decizia instanței de apel este

neîntemeiată, ilegală și pasibilă casării, deoarece hotărîrea nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția, instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția, faptei

săvîrșite de inculpat i s-a dat o încadrare juridică greșită.

Trebuie de reținut, că instanța de fond judecînd cauza, cercetînd și verificînd probele în

ședința de judecată cu respectarea prevederilor art.100 alin.(4) Cod de procedură penală, le-a

dat o apreciere justă potrivit art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al

pertinenței, utilității, concludenții, veridicității și coroborării lor, stabilind cu certitudine toate

aspectele de fapt și de drept și ajungînd la concluzia corectă cu privire la vinovăția

inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal.

Mai mult, partea vătămată Covaliov V. pe tot parcursul procesului penal a declarat că a

fost maltratat de mai multe persoane, unul dintre care a fost Voinschi D. Recurentul susține

că instanța de apel nu a analizat declarațiile date de către partea vătămată, iar concluzia

instanței de apel, expusă la pag. 10 din decizie precum că „colegiul dă prioritate declarațiilor

inculpatului Voinschi D. care nu a negat, că l-a lovit de cîteva ori pe Covaliov V., dar și de

rezultatele Raportului de expertiză din 25 martie 2014, potrivit cărui lui Covaliov V. i-au fost

provocare leziuni corporale ușoare. În caz că era maltratat de mai multe persoane, leziunile

pricinuite lui Covaliov V. puteau fi mult mai grave”, este neîntemeiat, deoarece nu este

necesar cauzarea unor leziuni grave, în timp ce partea vătămată declară că a fost maltratată de

mai multe persoane, la ultimul au fost constatate leziuni corporale pe tot corpul și în diferite

părți a corpului, precum și organul de urmărire penală a avut temeiuri și a ajuns la concluzia

de a disjunge cauza penală în privința altor persoane neidentificate în comiterea

huliganismului.

Prin urmare, recurentul consideră că instanța de apel la întocmirea deciziei a încălcat

prevederile art.417 în coroborare cu art. 394 Cod de procedură penală.

5

De fapt, instanța de apel a constatat în acțiunile inculpatului o altă soluție decît cea

menționată de prima instanță, adică comiterea unei infracțiuni prevăzute de art.287 alin. (l)

Cod penal, însă la redactarea deciziei nu a respectat prevederile art.394 alin. (l) Cod de

procedură penală și anume: partea descriptivă a sentinței de condamnare trebuie să

cuprindă:descrierea faptei criminale, considerată ca fiind dovedită, indicîndu-se locul,

timpul, modul săvîrșirii ei, forma și gradul de vinovăție, motivele și consecințele

infracțiunii;probele pe care se întemeiază concluziile instanței de judecată și motivele pentru

care instanța a respins alte probe etc.

Astfel, în decizia instanței de apel lipsește descrierea faptei criminale, prevăzută de

art.287 alin.(l) Cod penal, considerată ca fiind dovedită, indicîndu-se locul, timpul, modul

săvîrșirii ei, forma și gradul de vinovăție, motivele și consecințele infracțiunii.

În drept, procurorul își întemeiază cererea de recurs pe dispozițiile art. 427 alin. (1) pct.

6), 12) Cod de procedură penală.

6.2. Inculpatul solicită casarea sentinței și deciziei instanței de apel, cu adoptarea unei

hotărîri de achitare în privința sa, deoarece în acțiunile lui nu se întrunesc elementele

constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal și atragerea lui la

răspunderea contravențională în baza art. 78 Cod Contravențional, pentru următoarele

motive.

În primul rînd, inculpatul menționează că, în opinia sa, greșit acțiunile lui au fost

încadrate juridic în baza art. 287 Cod penal, iar sentința și decizia instanței de apel este bazată

doar pe declarațiile părții vătămate Covaliov V., care nu sunt confirmate prin alte probe din

dosar și nu sunt în coraport cu declarațiile martorilor: Dornea V., Ianev Gh., Țveatcov Gh. și

Cebotari N.

Recurentul invocat că, reieșind din spusele lui Covaliov V., el nu știe din care motiv

Voinschi D. l-a maltratat, iar bucata de armatură cu care se prezumă că i-au fost aplicate

lovituri și persoanele care au ieșit din automobil și l-au lovit, nu-i poate descrie, numărul de

persoane care erau atunci acolo i-a stabilit după loviturile aplicate. În opinia lui Covaliov V.,

Voinschi D. l-a maltratat din cauza că cineva a sustras obiecte de pe teritoriul brigăzii ce-i

aparținea.

Inculpatul atenționează asupra faptului că, în cadrul audierii părții vătămate Covaliov V.

în instanța de fond, acesta a negat categoric faptul pătrunderii pe teritoriul brigăzii cei

aparține lui Voinschi D., cu toate că martorii audiați totuși au comunicat că dînsul a intrat pe

teritoriul brigăzii.

Prin probele cercetate în ședința de judecată s-a confirmat că conflictul între Voinschi

D. și Covaliov V. a izbucnit din cauza pătrunderii nelegale a părții vătămate pe teritoriul

brigăzii, fiind depistat telefonul mobil al acestuia pe teritoriul brigăzii, însă Covaliov V.

categoric a negat aceasta.

Inculpatul specifică că în acțiunile sale lipsesc motivele huliganice, adică indicii

infracțiunii prevăzuți de art. 287 Cod penal, ci este doar o contravenție prevăzută de art. 78

Cod contravențional.

6

La aprecierea declarațiilor părții vătămate apărarea atenționează, că însuși acuzatorul de

stat nu a avut încredere în cele declarate de către partea vătămată, ceea ce se confirmă prin

următoarele:

- Covaliov V. a declarat că a fost maltratat cu o bucată de armatură metalică, însă

procurorul a calificat acțiunile inculpatului nu în baza art. 287 alin. (3), dar în baza art. 287

alin. (2) Cod penal;

- Covaliov V. a arătat, că el a fost de asemenea maltratat de către Ianev Gh, însă

martorul respectiv a fost scos de sub urmărirea penală de către procuror, din motivul lipsei în

acțiunile sale a elementelor infracțiunii;

- Covaliov V, a arătat că telefonul mobil ce-i aparținea a fost sustras de către Voinschi

D., însă sustragerea telefonului mobil nu i-a fost incriminată inculpatului de către procuror.

În circumstanțele relatate, inculpatul consideră că în privința lui urmează a fi emisă o

sentință de achitare, în legătură cu aceea că fapta inculpatului nu întrunește elementele

infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal.

În drept, recurentul își întemeiază cererea de recurs pe dispozițiile art. 427 alin. (1) pct.

6), 8), 12) Cod de procedură penală.

la concluzia că recursul inculpatului urmează a fi respins, iar cel al procurorului urmează a fi

admis, cu casarea totală a deciziei atacate și menținerea sentinței, iar în vederea susținerii

acestei statuări se expun următoarele considerente.

7.1. Înainte de a fi expuse raționamentele instanței privitor la soluția de admitere a

recursului ordinar declarat de procuror, Colegiul ține să menționeze că, potrivit art. 435 alin.

(1) pct. 2) lit. a) Cod de procedură penală, judecînd recursul instanța este în drept să-l admită,

cu casarea totală a hotărîrii atacate și menținerea sentinței, cînd apelul a fost greșit admis. Tot

aici, urmează a fi reiterate și stipulările din art. 434 Cod de procedură penală, unde este

indicat că, judecînd recursul declarat împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul penal

lărgit al Curții Supreme de Justiție verifică legalitatea hotărîrii atacate pe baza materialelor

din dosar și se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în recurs de titularul acestuia.

Or, rațiunea și finalitatea exercitării căii de atac, în particular avîndu-se în vedere

recursul ordinar, rezidă în înlăturarea erorilor admise de instanța ierarhic inferioară la etapa

precedentă de judecare a cauzei, iar controlul judecătoresc pe care acesta îl declanșează, are

un rol preventiv și unul reparator.

La caz, din textul recursului ordinar declarat de procuror se constată că recurentul,

invocînd temeiurile de casare prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 12) Cod de procedură

penală, în esență, critică soluția adoptată de instanța de apel, deoarece aceasta fără a aprecia

just toate circumstanțele cauzei și probele administrate și cercetate de prima instanță, greșit a

statuat asupra condamnării inculpatului în baza art. 287 alin. (1) Cod penal, excluzînd

agravanta prevăzută de alin. (2) lit. b), săvîrșită de două sau mai multe persoane, din

învinuirea incriminată lui Voinschi D. prin rechizitoriu.

Verificînd actele cauzei, în raport cu criticele invocate de procuror, Colegiul penal lărgit

conchide că acestea sunt întemeiate, iar instanța de apel la judecarea cauzei a admis erorile de

7

drept expuse în pct. 6) și 12) din alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală, care urmează a

fi corectate în procedura de judecare a recursului ordinar declarat.

Într-un prim aspect, Colegiul penal lărgit ține să sublinieze că, prima instanță a constatat

că Voinschi D. la 09 martie 2014, aproximativ la ora 15.00, împreună și de comun acord cu

persoane nestabilite de organul de urmărire penală, în privința cărora cauza a fost disjunsă

într-o procedură separată, aflîndu-se lîngă teritoriul SRL „Agrosadvin”, amplasat la 200 m.

de nord-vestul s. Novosiolovca din r-nul Taraclia, avînd intenții huliganice, în prezența altor

persoane, s-a apropiat de Covaliov V. și dorind să se înțeleagă cu dînsul privitor la aceea că

ultimul încerca să comită sustragerea pe ascuns a bunurilor lui materiale din întreprinderea

indicată mai sus, acționînd cu o cruzime deosebită, a început să-i aplice lui Covaliov V.

lovituri cu pumnul peste față, de la care ultimul a căzut la pămînt, după care a continuat să-l

lovească cu picioarele peste față și cînd partea vătămată s-a ridicat și vroia să fugă, Voinschi

D. l-a ajuns din urmă și a continuat să-1 lovească pe spinare și peste față, împreună cu alte

persoane nestabilite. Apoi, partea vătămată Covaliov V. a început să fugă în partea s.

Novosiolovca, pentru a chema pe cineva în ajutor, însă ajungînd pînă la str. Pobeda de la

marginea s. Novosiolovca, Voinschi D. l-a ajuns din urmă și a continuat să-i aplice lovituri cu

picioare în spate și peste față, în urma cărora părții vătămate i-au fost cauzate vătămări

corporale ușoare, cu dereglarea sănătății pe o durată mai mare de 6 zile, dar nu mai mult de

21 de zile.

Pe baza stării de fapt expuse mai sus, confirmate de probele administrate, prima instanță

a reținut că, în drept, faptele inculpatului întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii

prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, huliganismul, adică acțiuni intenționate care

încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanei, acțiunile

care, prin conținutul lor se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită, săvîrșite de

două sau mai multe persoane.

În continuare, verificînd legalitatea și temeinicia sentinței, instanța de apel a casat-o

integral pronunțînd o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care

Voinschi D. a fost recunoscut vinovat și condamnat în temeiul art. 287 alin. (1) Cod penal la

pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 500 unități convenționale, fiind reținute aceleași

circumstanțe de fapt în sarcina inculpatului.

Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a consemnat în partea descriptivă a deciziei

adoptate precum că: „Colegiul judiciar ajunge la concluzia, că în acțiunile inculpatului

Voinschi D. lipsesc indicii infracțiunii prevăzuți de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal,

conform indicilor: huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea

publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor, săvîrșite de două sau mai multe

persoane și urmează a fi reîncadrate acțiunile lui în baza art. 287 alin (1) Cod penal,

reieșind din următoarele.

Instanța de judecată la emiterea sentinței din 02 martie 2016 s-a baza doar în baza

declarațiilor părții vătămate Covaliov V., care a declarat de fiecare dată, că l-au maltratat

ba 3-4 persoane, ba 5-6 persoane, pe care el personal nu le-a văzut, dar a făcut așa

concluzie doar din loviturile care i-au fost aplicate, nefiind luate în considerație declarațiile

altor martori oculari, care declară că nu au văzut faptul maltratării lui Covaliov V. de către

8

alte persoane, decît de către Voinschi D. Mai mult ca atît, martorul Ianev Gh., care este

martorul ocular a declarat în instanța de judecată, că el împreună cu Voinschi D. s-au

deplasat pe teritoriul brigăzii întru stabilirea identității persoanei și stabilirii motivului

aflării ei pe teritoriul brigăzii. El personal se afla în automobil, dar Voinschi D. a ieșit din

automobil, alte persoane în automobil nu erau și în cursul discuțiilor cu partea vătămată

Voinschi D. i-a aplicat mai întîi o palmă peste față, iar ulterior i-a mai aplicat cîteva lovituri.

în automobil, alte careva persoane nu se mai aflau și lovituri lui Covaliov V. de asemenea de

alte persoane nu i-au fost aplicate. A văzut totul personal, careva lovituri lui Covaliov V. nu

i-a aplicat nici el.

Colegiul judiciar, conchide că nu s-a dovedit faptul că Voinschi D. a comis anume

huliganismul agravant, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică,

însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor, care curmă actele huliganice, săvîrșite de

două sau mai multe persoane.

Or, potrivit art. 8 alin. (3) CPP, stabilește, că concluziile despre vinovăția persoanei de

săvîrșirea infracțiunii nu pot fi întemeiate pe presupuneri. Astfel, reieșind din declarațiile

martorilor audiați, atît în cadrul urmării penale, cît și în instanța de fond, colegiul conclude

asupra faptului, că învinuirea lui Voinschi D. în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal a fost

bazată doar pe declarațiile părții vătămate Covaliov V., precum că a fost maltratat nu doar

de Voinschi D., ci și de alte persoane, neidentificate în cadrul urmăririi penale. Aici colegiul

ia în considerație declarațiile părții vătămate, care nu a putut cu certitudine să explice, de

cîte persoane a fost maltratat, or declarațiile acestuia diferă de la audiere la alta. La început

a declarat, că erau două persoane, apoi 5-6 persoane, apoi 6-8 și cum cel din urmă a putut

stabili că l-au bătut mai multe persoane, în timp ce el nu le-a văzut, deoarece avea gluga

trasă pe cap și ochi. Aici colegiul dă prioritate declarațiilor inculpatului Voinschi D., care

nu a negat, că 1-a lovit de cîteva ori pe Covaliov V., dar și de rezultatele Raportului de

expertiză din 25 martie 2014, potrivit cărui lui Covaliov V. i-au fost provocare leziuni

corporale ușoare. În caz că era maltratat de mai multe persoane, leziunile pricinuite lui

Covaliov V. puteau fi mult mai grave.”

Însă, contrar punctului de vedere exprimat de instanța de apel, Colegiul penal lărgit, în

deplin acord cu prima instanță, apreciază că, în cauza deferită judecății, din probatoriul

administrat și cercetat se constată cu certitudine că Voinschi D. a comis infracțiunea de

huliganism prevăzută anume de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, în circumstanțele descrise

detaliat în actul de învinuire și cel de sesizare a instanței.

De altfel, Colegiul nu poate achiesa la raționamentele formulate de instanța de apel

precum că, în ipoteza în care partea vătămată ar fi fost maltratată de mai multe persoane,

leziunile pricinuite acestuia trebuiau să fie mult mai grave.

Această concluzie, contravine raportului de expertiză medico-legală nr. 52 din

25.03.2014, potrivit căruia din poziționarea leziunilor corporale depistate la partea vătămată

se conchide că acesta a fost lovit de mai multe persoane, nu doar de inculpat, după cum

ultimul a afirmat.

O statuare similară a fost expusă și de prima instanță, în partea motivantă a sentinței:

„Referințele inculpatului despre aceia că, în afară de dînsul nimeni nu maltrata, poartă un

9

caracter declarativ și prin nimic nu se confirmă. Așa conform declarațiilor părții vătămate

Covaliov V. reiese că în afară de inculpat, îl maltratau și alte persoane, care au venit cu el.

Cu evidența raportului de expertiză medico-legală nr. 52 din 25.03.2014 și leziunilor

corporale stabilite pe corpul lui Covaliov V. la fel reiese că îl maltratau cîteva persoane,

atunci cum inculpatul a indicat că a provocat cîteva lovituri părții vătămate. Mai mult de

toate, cauza penală în privința persoanelor nestabilite a fost disjunsă într-o procedură

separată.”

Față de cele ce preced, Colegiul remarcă că sunt întemeiate alegațiile procurorului, care

susține că instanța de apel urma să pună valență anume pe declarațiile părții vătămate, care a

afirmat constant că a fost lovit de cîteva persoane, pe care nu le cunoaște și nu le poate

identifica, ceea ce califică acțiunile inculpatului în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal. Or,

faptul că cauza dată a fost disjunsă în procedură separată în privința celorlalte persoane

neidentificate de organul de urmărire penală, care i-au aplicat părții vătămate lovituri, denotă

încă o dată în plus că, la caz, urmează a se reține în sarcina lui Voinschi D. agravanta

prevăzută de alin. (2) lit. b), și anume săvîrșirea infracțiunii de huliganism de două sau mai

multe persoane.

De asemenea, Colegiul penal lărgit consideră justificate argumentele procurorului unde

acesta specifică despre faptul că instanța de apel a eșuat în vederea argumentării recalificării

acțiunilor inculpatului în baza art. 287 alin. (1) Cod penal.

Prin urmare, reieșind din considerentele expuse supra Colegiul relevă că instanța de apel

a examinat unilateral probele din dosar, ignorînd declarațiile părții vătămate și dînd prioritate

declarațiilor date de inculpat, prin aceasta încălcînd exigențele unui proces echitabil.

În consecință, instanța de recurs se raliază statuărilor expuse în sentință privitor la

constatarea vinovăției lui Voinschi D. în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal și consideră

că decizia instanței de apel urmează a fi casată total, cu menținerea sentinței.

7.2. Cu privire la cererea de recurs declarată de inculpat, prin care acesta solicită casarea

sentinței și deciziei instanței de apel și adoptarea unei hotărîri de achitare în privința sa,

deoarece în acțiunile lui nu se întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de

art. 287 alin. (1) Cod penal, dar cele din art. 78 Cod Contravențional, se relevă următoarele.

Deci, chestiunea asupra căreia instanța de recurs urmează să se expună în contextul ce

urmează constă în aceea că faptele incriminate lui Voinschi D. prin rechizitoriu întrunesc

elementele constitutive ale infracțiunii de huliganism prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b)

Cod penal și nu se subscriu art. 78 Cod Contravențional.

De altfel, principala problemă pusă în discuție pe o cauză penală este întotdeauna

vinovăția persoanei trimisă în judecată în raport cu faptele pentru care aceasta este acuzată

prin rechizitoriu. În cauza dată problema vinovăției inculpatului a fost obiect de dispută atît în

cadrul primei instanțe, cît și a celei de apel, ambele instanțe statuînd indubitabil că, Voinschi

D. a comis infracțiunea de huliganism prevăzută anume de legea penală.

În pct. 7.1. din prezenta deciziei Colegiul penal lărgit a consemnat că, calificarea

corectă a acțiunilor comise de inculpat urmează a fi reținută cea în baza art. 287 alin. (2) lit.

b) Cod penal, din atare considerente nu va mai repeta raționamentele care au stat la baza

acestei conchideri.

10

Totuși, pentru a explica recurentului de ce în acțiunile lui nu poate fi reținută

contravenția prevăzută de art. 78 Cod Contravențional, Colegiul consemnează că,

infracțiunea de huliganism urmează a fi delimitată de alte fapte nepenale, în particular de

contravenția nominalizată, dat fiind că huliganismul incriminat de norma penală, în afară de

prezența acțiunii principale – încălcarea grosolană a ordinii publice, presupune și prezența

unei acțiunii adiacente – acțiune exprimată, alternativ, în aplicarea violenței asupra

persoanei, cu cauzarea vătămării integrității corporale ușoare. În cauza deferită judecății,

această acțiune adiacentă a fost comisă de inculpat, mai mult că partea acuzării a prezentat

probe suficiente în vederea susținerii învinuirii înaintate lui Voinschi D.

Din atare considerente, instanța de recurs conchide asupra faptului că învinuirea

imputată inculpatului a fost susținută de către procuror în sensul declarat, iar prima instanță

corect a dispus condamnarea lui Voinschi D. în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal la

amendă în mărime de 700 unități convenționale, adică 14000 lei și corect a soluționat

acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Covaliov S., aplicînd corect în cauză dispozițiile

legii materiale și procesual-penale.

lărgit al Curții Supreme de Justiție

D E C I D E :

Recursul ordinar declarat de inculpatul Voinschi Denis Ivan se respinge, ca inadmisibil.

Se admite recursul ordinar declarat de Dumitru Calendari, procuror-șef-interimar al

procuraturii de circumscripție Cahul, casează total decizia Colegiului judiciar al Curții de

Apel Cahul din 11 octombrie 2016, cu menținerea sentinței Judecătoriei Taraclia din 02

martie 2016, prin care Voinschi Denis Ivan a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza

art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal la amendă în mărime de 700 unități convenționale,

echivalentul a 14000 lei. Acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Covaliov Vasile a fost

admisă parțial, cu dispunerea încasării de la Voinschi Denis în beneficiul lui Covaliov Vasile

a sumei de 2275,90 lei, pentru recuperarea prejudiciului material, a sumei de 7000 lei, pentru

recuperarea prejudiciului moral și a sumei de 3800 lei, pentru recuperarea cheltuielilor de

asistență juridică, celelalte capete de cerere fiind respinse, ca neîntemeiate.

Celelalte dispoziții ale sentinței se mențin.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 07 martie 2017.

Președinte URSACHE Petru

Judecător NICOLAEV Ghenadie

Judecător TOMA Nadejda

Judecător TIMOFTI Vladimir

Judecător ALERGUȘ Constantin

11