1ra-1616/2016 — Art. 189 alin. 6 CP

Prin sentința Judecătoriei Ialoveni din 18 mai 2015, Belocosov Mihail Gheorghe a fost recunoscut vinovat de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 189 alin. (6) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 13 (treisprezece) ani, cu executare în penitenciar de tip închis. 1 Cernat-Grigoriță Ghenadie Grigore a fost recunoscut vinovat de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 189 alin. (6) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 14 (paisprezece) ani. Conform art. 85 Cod penal, a fost adăugată prin cumul parțial la pedeapsa aplicată prin noua sentință, partea neexecutată a pedepsei stabilite prin sentința Curții de Apel Chișinău din 25.01.2013, fiindu-i stabilită o pedeapsă definitivă pe un termen de 17 (șaptesprezece) ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis. Moraru Vasile Petru a fost recunoscut vinovat de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 189 alin. (6) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 9 (nouă) ani, cu executare în penitenciar de tip închis. A fost încasat în mod solidar de la Cernat-Grigoriță Ghenadie și Belocosov Mihail în folosul lui Țurcanu Ștefan, Țurcanu Grigore, Țurcanu Galina și Țurcanu Sergiu prejudiciul material rezultat din repararea mașinii, în mărime de 4000 lei. A fost încasat în mod solidar de la Cernat-Grigoriță Ghenadie, Belocosov Mihail și Moraru Vasile în folosul lui Țurcanu Ștefan, Țurcanu Grigore, Țurcanu Galina și Țurcanu Sergiu prejudiciul material rezultat din cheltuieli de transport și medicamente, în mărime de 10000 lei și prejudiciul moral în mărime de 50000 lei.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că, inculpatul Cernat-Grigoriță Ghenadie, în perioada lunilor februarie-aprilie 2014, avînd scopul dobîndirii bunurilor altei persoane prin șantaj, aflîndu-se în Penitenciarul nr. 1 situat în or. Taraclia, sub pretextul că ar fi autoritate criminală, în scopul obținerii unor datorii pretinse altor persoane, prin înțelegere prealabilă și de comun acord cu Belocosov Mihail și Moraru Vasile, acționînd conform unui plan dinainte determinat, l-au amenințat verbal și prin telefon pe cet. Țurcanu Ștefan și membrii familie acestuia cu aplicarea violenței fizice, cerîndu-i să le fie transmise bunurile aflate în posesie și anume, automobilul personal de model „Audi-l00” cu n/î IL BA 047 la prețul de 2700 euro, care conform cursului valutar oficial de schimb stabilit de BNM în perioada respectivă constituia 18,4 lei pentru un euro, echivalentul a 49600 lei, casa în care locuiește cu familia situată în s. Costești, raionul Ialoveni, care este evaluată la prețul de 20000 euro, care conform cursului valutar oficial de schimb stabilit de BNM în perioada respectivă constituia 18,4 lei pentru un euro, echivalentul a 368000 și bani în sumă de 4000 euro, care conform cursului valutar oficial de schimb stabilit de BNM în perioada respectivă constituia 18,4 lei pentru un euro, echivalentul a 73600 lei. Percepînd amenințările ultimilor ca fiind reale, partea vătămată Țurcanu Ștefan la data de 24.03.2014 i-a transmis automobilul din posesie de model Audi-l00, lui Belocosov Mihail căruia i-a fost eliberată și procură generală. Ulterior, la indicația lui Cernat-Grigoriță Ghenadie, Belocosov Mihail, intrînd în posesia automobilului părții vătămate, l-au realizat cet. Trinchineț Dorel la prețul de 850 euro, care conform cursului valutar oficial de schimb stabilit de BNM în perioada respectivă constituia 18,4 lei pentru un euro, echivalentul a 15640 lei, banii fiind împărțiți între ei. Cernat-Grigoriță Ghenadie, prelungindu-și acțiunile sale criminale îndreptate nemijlocit asupra dobîndirii bunurilor proprietarului prin șantaj, înțelegîndu-se în prealabil cu Belocosov Mihail și Moraru Vasile, prin diferite metode de influență verbale și telefonice îi cereau lui Țurcanu Ștefan să le fie transmise și actele pe casa în care locuiește pentru a înfăptui acțiuni cu 2 caracter patrimonial, adică vînzarea și obținerea banilor ceruți. Conform rolurilor repartizate în perioada lunilor februarie-aprilie 2014, Moraru Vasile și Belocosov Mihail de nenumărate ori îl telefonau pe partea vătămată Țurcanu Ștefan și îi cereau acestuia să se prezinte în mun. Chișinău pentru a urgenta perfectarea actelor pe casă prin intermediul unor cunoscuți de ai săi, însă din cauza că casa conform testamentului îi aparține feciorului Țurcanu Grigore, acest lucru nu a fost posibil de înfăptuit în lipsa acestuia, de aceea Cernat-Grigoriță Ghenadie, Belocosov Mihail și Moraru Vasile îi cereau să asigure prezența feciorului pentru a realiza intențiile sale criminale pînă la capăt. În astfel de condiții, părții vătămate i-a fost inspirată teama, că violența nu se va lăsa așteptată dacă el nu va îndeplini cerința acestora și în schimbul actelor pe casă, le-a propus lui Cernat-Grigoriță Ghenadie, Belocosov Mihail și Moraru Vasile suma de 2000 euro. Prin urmare la 07.04.2014, aproximativ la ora 12.30, Belocosov Mihail s-a deplasat la barul „Metro”, situat în mun. Chișinău, str. Armeană, unde conform planului și la indicația lui Cernat-Grigoriță Ghenadie urma să primească suma de 2000 euro de la chelnerița barului „Metro”, Ciocanu Cristina, bani transmiși acesteia de către partea vătămată Țurcanu Ștefan la cerința acestora, care conform cursului valutar oficial de schimb stabilit de BNM în perioada respectivă constituia 18,4 lei pentru un euro, echivalentul a 36800 lei, fiind reținut în flagrant delict de către colaboratorii de poliție. De asemenea, Cernat-Grigoriță Ghenadie la 10.03.2014, avînd scopul dobîndirii bunurilor altei persoane prin șantaj, aflîndu-se în Penitenciarul nr. 1 situat în or. Taraclia, sub pretextul că ar fi autoritate criminală, în scopul obținerii unor datorii pretinse altor persoane, prin înțelegerea prealabilă și de comun acord cu Siloci Ilie, în privința căruia cauza penală a fost disjunsă în legătură cu căutarea acestuia, acționînd conform unui plan dinainte determinat, l-au amenințat verbal și prin telefon pe cet. Țurcanu Ștefan și membrii familie acestuia cu aplicarea violenței fizice, în urma cărui fapt au primit colecția de monede și anume: - Monedă Tyras, drahma de argint, sec. IV-III a. Hr., stare conservare satisfăcătoare la prețul de aproximativ 100-l50 euro, care conform cursului valutar oficial de schimb stabilit de BNM în perioada respectivă constituia 18,4 lei pentru un euro, echivalentul a 2835 lei; Hoardă de aur, Saray, păstrare medie, la prețul de aproximativ 40 lei; Monedă, Elveția, 5 franci 1869, conservare medie, patinată, rosături, la prețul de aproximativ 70 euro, care conform cursului valutar oficial de schimb stabilit de BNM în perioada respectivă constituia 18,4 lei pentru un euro, echivalentul a 1323 lei; Monedă, Australia, 1 coronă, 1937, conservare medie, patinată, rosături, la prețul de aproximativ 30 euro, care conform cursului valutar oficial de schimb stabilit de BNM în perioada respectivă constituia 18,4 lei pentru un euro, echivalentul a 567 lei; Monedă, Marea Britaniei, 1 trade dolar 1911, conservare medie, patinată rosături, la prețul de aproximativ 20 euro, care conform cursului valutar oficial de schimb stabilit de BNM în perioada respectivă constituia 18,4 lei pentru un euro, echivalentul a 378 lei; Monedă Indo China Franceză, Pastrede Commerce, 1908, conservare medie, patinată, rosături, la prețul de aproximativ 30 euro, care conform cursului valutar oficial de schimb stabilit de BNM în perioada respectivă constituia 18,4 lei pentru un euro, echivalentul a 567 lei; Monedă, Imperiul Rus, 5 copeici, 1866, conservare medie, patinată, rosături, la prețul de aproximativ 80 lei; Monedă, Imperiul Rus, 1/2 copeici, 1899, conservare medie, patinată, rosături, la prețul de aproximativ 10 lei și Bancnotă, Imperiul Rus, 1 rublă, 1898, șifonată, pete, la prețul de 3 aproximativ 10 lei, în sumă totală de 5810 lei. Valoarea totală a bunurilor cerute și primite în perioada menționată de la partea vătămată Țurcanu Ștefan constituie 549 450 lei.

Împotriva sentinței au declarat apeluri:  părțile vătămate Țurcanu Ștefan, Țurcanu Galina, Țurcanu Grigore și Țurcanu Sergiu, care au solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri prin care inculpatul Moraru Vasile să fie achitat. În argumentarea apelului depus, părțile vătămate au invocat că la baza sentinței prin care a fost condamnat inculpatul Moraru Vasile au fost puse probe inadmisibile, nepertinente și acte procedurale nule. Prima instanță nu a dat o apreciere veridică probelor din dosar, un șir de probe și declarații fiind trucate și denaturate. Totodată, pedeapsa penală aplicată lui Moraru Vasile, o consideră una ilegală și nemotivată la stabilirea căreia nu s-a ținut cont de calificarea corectă a infracțiunii, de circumstanțele cauzei, cît și de personalitatea inculpatului și cu atît mai mult, aceasta este destul de aspră (severă) și neproporțională acțiunilor ultimului;  avocatul Palii Ion în numele inculpatului Belocosov Mihail, care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri prin care inculpatul Belocosov Mihail să fie achitat, pe motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii. În argumentarea apelului, avocatul Palii Ion a invocat următoarele: - prima instanță nu a dat o apreciere veridică probelor din dosar, deoarece urmărirea penală nu a fost efectuată în strictă conformitate cu legea procesual-penală și a solicitat declararea nulității proceselor verbale ale unor acțiuni de urmărire penală și respectiv respingerea acestor probe, însă aceasta nu a fost luată în considerație de către instanța de judecată, care era obligată conform prevederilor legale menționate să se expună asupra tuturor încălcărilor de procedură invocate de apărare și inculpat; - atît în cadrul acțiunilor de urmărire penală, cît și la faza cercetării judecătorești, partea vătămată Țurcanu Ș., a recunoscut că i-a angajat la muncă în F. Rusă pe cet. Tîltu Vlad a.n. l978 și Țugui Marin a.n. l980 originari și domiciliați în s. Domulgeni, r-nul Florești, cărora urma să le achite cîte 40 000 ruble rusești, și fiindu-le dator pînă în prezent, s-au și adresat după ajutor către Cernat-Grigoriță; - prima instanță incorect și neobiectiv a apreciat probele administrate pe cauză, multe dintre care au fost denaturate de însăși instanța de judecată. Nici unul dintre martorii interogați în ședința de judecată nu a confirmat anumite ilegalități în acțiunile inculpatului. Martorii audiați în cadrul cercetării judecătorești, oricare ar fi ei, nu au furnizat instanței de judecată suficientă informație, pentru a se considera că declarațiile acestora pot fi apreciate drept probe pertinente, concludente și utile, care ar confirma vinovăția inculpatului. Mai mult, declarațiile martorilor urmează a fi apreciate în favoarea lui Belocosov Mihail, deoarece acestea poartă în sine contradicții esențiale și sunt bazate pe presupuneri;  avocatul Rudenco Eduard în numele inculpatului Cernat-Grigoriță Ghenadie, care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri prin care inculpatul Cernat-Grigoriță Ghenadie să fie achitat, motivînd că Cernat-Grigoriță Ghenadie la urmărirea penală și în prima instanță vina nu a recunoscut-o. Acesta a declarat că pe 03.06.2011 era în stare de arest în Penitenciarul nr. 1 din or. Taraclia și nu a folosit careva amenințări în adresa părții vătămate Ștefan Țurcanu; 4  avocatul Zagorneanu Artur în numele inculpatului Moraru Vasile, care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri prin care Moraru Vasile să fie achitat. În argumentarea apelului declarat, avocatul Zagorneanu Artur a invocat următoarele: - din conținutul sentinței rezultă că, prima instanță a preluat motivele acuzatorului de stat și la motivarea soluției sale cu privire la vinovăția lui Moraru Vasile, a acceptat pe deplin concluziile procurorului, pe care le-a transcris în sentință, adoptînd soluția doar în baza probelor indicate de procuror. În așa mod, prima instanță a reținut generic, că situația de fapt și de drept expusă în rechizitoriu corespunde realității, fără a evalua în concret motivele invocate de inculpați și fără a analiza probele care contribuie la aflarea adevărului în cauza dată; - analizînd și verificînd probele pe cauză, prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, în acțiunile lui Moraru Vasile lipsește componența de infracțiune prevăzută de art. 189 alin. (6) Cod penal și nevinovăția acestuia a fost dovedită prin declarațiile părții vătămate Țurcanu Ștefan, a martorilor, cît și prin materialele cauzei; - sentința primei instanțe nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, fiind admisă o eroare gravă de fapt: nu au fost indicate care anume probe concrete indică la vinovăția inculpatului Moraru Vasile, argumentarea fiind în linii generale; nu există nici o probă că inculpatul a contribuit la săvîrșirea infracțiunii prin sfaturi și indicații; lipsește latura obiectivă și cea subiectivă; prima instanță nu a examinat probele apărătorului și inculpatului; hotărîrea primei instanțe nu este motivată sub aspectul condamnării;  avocatul Bosîi Ion în numele inculpatului Moraru Vasile, a declarat apel suplimentar, prin care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri prin care Moraru Vasile să fie achitat. În argumentarea apelului declarat, avocatul Bosîi Ion a invocat următoarele: - atît la faza urmăririi penale, cît și la judecarea cauzei în fond, instanța nu a ținut cont de argumentele invocate de către inculpatul Moraru V., cît și de declarațiile părții vătămate, care au explicat că Moraru V. nu a cerut niciodată de la partea vătămată careva bani pentru Cernat- Grigoriță Gh., nu l-a impus pe Țurcanu Ștefan ca ultimul să-i transmită lui Cernat- Grigoriță Gh. careva bani; - în materialele cauzei, declarațiile părții vătămate Țurcanu Ștefan și ale inculpatului Moraru coroborează între ele de unde reiese că Moraru V. nu este implicat în săvîrșirea infracțiunii, însăși partea vătămată a cerut de la Moraru V. un sfat cum să primească un credit, iar Moraru i-a explicat că aceasta este o problemă complicată; - în astfel de circumstanțe, consideră că prima instanță nu a ținut cont de faptul că învinuirea înaintată lui Moraru V. poartă un caracter formal și nu este bazată pe probe concrete, deoarece nici o probă directă nu a fost anexată la materialele dosarului care ar dovedi că Moraru V. este implicat în săvîrșirea infracțiunii imputate. În cadrul ședinței de judecată au fost interogați mai mulți martori, și niciunul dintre aceștia nu au depus declarații împotriva acțiunilor lui Moraru V.;  inculpatul Moraru Vasile, care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri de achitare în privința sa. În motivarea apelului declarat, inculpatul Moraru Vasile a invocat că sentința de condamnare în privința sa este ilegală, deoarece nu a comis infracțiunea ce i se incriminează, iar prima instanță nu a luat în 5 considerare probele ce dovedesc nevinovăția sa, dintre care și declarațiile părții vătămate care, atît la urmărirea penală, cît și în instanța de judecată a declarat că inculpatul nu a participat nici la o acțiune criminală, nu a șantajat și nu a aplicat violență fizică sau morală.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 29 martie 2016 apelul avocatului Palii Ion în interesele inculpatului Belocosov Mihail și apelul avocatului Rudenco Eduard în numele inculpatului Cernat-Grigoriță Ghenadie, au fost respinse ca nefondate. Apelul avocatului Zagorneanu Artur în interesele inculpatului Moraru Vasile, apelul suplimentar al avocatului Bosîi Ion în interesele inculpatului Moraru Vasile, apelul inculpatului Moraru Vasile și apelul părților vătămate Țurcanu Ștefan, Țurcanu Galina, Țurcanu Grigore, Țurcanu Sergiu au fost admise, cu casarea parțială a sentinței, în partea condamnării lui Moraru Vasile și încasării prejudiciului, cu pronunțarea unei noi hotărîri în această parte, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care: Moraru Vasile învinuit în baza art. 189 alin. (6) Cod penal, a fost achitat pe motiv că în acțiunile lui nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, cu revocarea măsurii preventive. S-a dispus încasarea în mod solidar de la Cernat-Grigoriță Ghenadie și Belocosov Mihail în folosul lui Țurcanu Ștefan, Țurcanu Galina, Țurcanu Grigore și Țurcanu Sergiu prejudiciul material rezultat din repararea automobilului în mărime de 4000 (patru mii) lei moldovenești. S-a dispus încasarea în mod solidar de la Cernat-Grigoriță Ghenadie și Belocosov Mihail în folosul lui Țurcanu Ștefan, Țurcanu Galina, Țurcanu Grigore și Țurcanu Sergiu prejudiciul material rezultat din cheltuielile de transport și medicamente în mărime de 10 000 (zece mii) lei moldovenești. S-a dispus încasarea de la Cernat-Grigoriță Ghenadie și Belocosov Mihail a cîte 5000 (cinci mii) lei moldovenești prejudiciu moral în beneficiul lui Țurcanu Ștefan, Țurcanu Galina, Țurcanu Grigore și Țurcanu Sergiu pentru fiecare, în total 40 000 (patruzeci de mii) lei moldovenești. În rest, celelalte dispoziții ale sentinței au fost menținute fără modificări.

Pentru a pronunța decizia adoptată, instanța de apel a constatat că, prima instanță a stabilit în mod corect situația de fapt și vinovăția inculpaților Cernat-Grigoriță Ghenadie și Belocosov Mihail, dînd faptei săvîrșite încadrarea juridică corespunzătoare materialului probator administrat. Astfel, deși inculpatul Cernat-Grigoriță Ghenadie era în stare de arest în Penitenciarul nr. 1 din or. Taraclia acesta avea 2 telefoane mobile care au fost depistate și ridicate în urma percheziției corporale și percheziției efectuate în celula lui Cernat-Grigoriță Ghenadie (f.d. 62, 69, vol. II), iar prin intermediul convorbirilor telefonice îl șantaja și amenința verbal pe Țurcanu Ștefan, precum și dirija cu întreaga operațiune de realizare a obținerii sumelor bănești de la partea vătămată, a automobilului, colecției de monede și gajarea casei în care locuiește acesta, fiind în complicitate cu alte persoane cărora le dădea indicații la fel prin intermediul telefonului. Totodată, instanța de apel a conchis că declarațiile părții vătămate Țurcanu Ștefan sunt consecvente, corespund realității și nu se contrazic reciproc, or, potrivit declarațiilor părții vătămate depuse la urmărirea penală și ulterior menținute în prima instanță și instanța de apel, Belocosov Mihail nu-l amenința și nu solicita să-i fie transmise pentru el mijloace bănești, 6 bunuri și drepturi asupra bunurilor ce nu-i aparțin, însă făcea presiuni asupra părții vătămate, insista și vorbea din numele altor persoane. Astfel, prin acțiunile sale participa la realizarea infracțiunii de șantaj organizată de către Cernat-Grigoriță Ghenadie, care nemijlocit îl amenința pe Țurcanu Ștefan și familia acestuia. În continuare, instanța de apel verificînd legalitatea și temeinicia sentinței atacate în privința condamnării lui Moraru Vasile în raport cu argumentele apelurilor înaintate de către apărătorii Zagorneanu Artur și Bosîi Ion în interesele inculpatului Moraru Vasile, de către inculpatul Moraru Vasile și de părțile vătămate Țurcanu Ștefan, Țurcanu Galina, Țurcanu Grigore și Țurcanu Sergiu, a ajuns la concluzia privind admiterea acestora în sensul declarat. Astfel, cercetînd înscrisurile anexate la materialele cauzei penale, instanța de apel a ajuns la concluzia că, în acțiunile inculpatului Moraru Vasile nu se regăsește componența infracțiunii incriminate. Potrivit declarațiilor inculpatului Moraru Vasile și a părții vătămate Țurcanu Ștefan, inculpatul nu a participat nici la o acțiune criminală de transmitere a banilor sau a bunurilor, nu a șantajat și nu a amenințat cu aplicarea violenței fizice, Moraru Vasile doar a oferit sprijin în vederea organizării și facilitării procesului de gajare a casei de locuit. Moraru Vasile a fost telefonat de către Cernat-Grigoriță Ghenadie și întrebat despre posibilitatea obținerii unei sume mari de bani, apoi despre modul de gajare a casei, comunicîndu-i că o persoană are nevoie de a gaja casa și să-l ajute în acest sens, fără a-i spune scopul urmărit. Mai tîrziu de Moraru Vasile s-a apropiat Țurcanu Ștefan dorind să gajeze casa pentru a obține o sumă de bani, fără a-i comunica pentru ce are nevoie de bani și cui urmează să-i transmită. Între Moraru și Țurcanu au fost purtate discuții doar cu privire la modul de gajare a casei în care locuia, dar aparținea cu drept de proprietate fiului său mai mare, Țurcanu Grigore, motiv din care au apărut mai multe probleme cu privire la pregătirea actelor pentru a obține un credit gajat. Partea vătămată Țurcanu Ștefan, atît în instanța de fond, cît și în instanța de apel a declarat că nu are careva pretenții față de inculpatul Moraru Vasile și consideră că inculpatul nu este vinovat de comiterea infracțiunii, menținînd poziția din apelul declarat, la fel au declarat și părțile vătămate în apelul înaintat. Prin urmare, instanța de apel a concluzionat că din cumulul probelor cercetate, în acțiunile inculpatului Moraru Vasile nu s-a constatat existența laturii obiective a infracțiunii incriminate, deoarece nu se regăsesc modalitățile de săvîrșire a faptei prejudiciabile manifestată prin cererea de a transmite bunurile proprietarului, cu amenințarea aplicării violenței față de partea vătămată Țurcanu Ștefan, or, din declarațiile inculpatului și a părții vătămate se conchide că Moraru nu cunoștea despre planul și scopul urmărit de către Cernat- Grigoriță Ghenadie, deoarece nici ultimul, nici Țurcanu nu i-au comunicat pentru ce vor folosi sumele de bani obținute prin credit, aceștia au solicitat ajutorul lui Moraru în vederea pregătirii actelor necesare pentru a facilita și urgenta obținerea unui credit de la bancă cu gajarea casei de locuit.

Împotriva deciziei au declarat recursuri ordinare:  procurorul, care invocînd temei pentru recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură, solicită casarea deciziei, cu menținerea sentinței. În susținerea recursului declarat au fost formulate următoarele argumente: 7 - probele administrate în prezenta cauză penală demonstrează legătura dintre inculpați, că au acționat împreună la comiterea infracțiunii de șantaj, fiind împărțite rolurile între ei. Cernat-Gheorghiță Gh. dirija cu acțiunile, iar Belocosov M. și Moraru V. erau cei care urmau să întreprindă nemijlocit acțiunile în teritoriu, deoarece primul era deținut în penitenciar. Belocosov Mihail a fost cel care s-a ocupat de vînzarea automobilului, iar Moraru Vasile era cel care se ocupa cu punerea în gaj a casei părților vătămate, în vederea obținerii banilor solicitați de Cernat-Grigoriță Ghenadie; - prima instanță corect a apreciat critic declarațiile inculpatului Moraru Vasile, deoarece acesta prin acțiunile sale nu a oferit o simplă consultație pentru ipotecarea casei părților vătămate, dar a acționat în comun la indicația consăteanului său Gh. Cernat-Grigoriță, despre care cunoștea că își ispășește pedeapsa cu închisoare pentru infracțiuni deosebit de grave. Mai mult ca atît, lipsa amenințării directe din partea lui Moraru Vasile față de Țurcan Ștefan nu poate servi ca temei pentru achitarea acestuia, or amenințarea a fost percepută de părțile vătămate încă de la primele solicitări a banilor, automobilului și altor obiecte; - la fel, consideră că și motivul achitării „nu s-a constatat existența faptei” nu corespunde probatoriului cercetat pe cauză, or potrivit materialelor cauzei: declarațiile părților vătămate, descifrările convorbirilor telefonice, declarațiile inculpatului Moraru Vasile, se deduce că acesta a întreprins acțiuni în vederea realizării „rugăminții” lui Gh. Cernat-Grigoriță;  avocatul Palii Ion în numele inculpatului Belocosov Mihail, care invocînd temei pentru recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură, solicită casarea deciziei, cu pronunțarea unei noi hotărîri prin care să fie dispusă achitarea inculpatului Belocosov Mihail, pe motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii. În susținerea recursului au fost formulate următoarele motive: - prima instanță cît și cea de apel au încălcat prevederile art. 100-101 Cod de procedură penală, potrivit cărora fiecare probă urma a fi apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludentei, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, deoarece unele probe nu au fost apreciate obiectiv și nu au fost înlăturate contradicțiile, iar altele au fost nemotivat ignorate și respinse de către instanțele respective; - declarațiile lui Ș. Țurcan privind existența sau lipsa pretențiilor față de inculpat sunt contradictorii și neconsecvente. Inițial a negat atît în cadrul acțiunilor de urmărire penală, cît și în ședințele de judecată existența cărorva pretenții materiale sau morale față de inculpat, apoi a invocat careva pretenții nefondate, ca ulterior în cadrul examinării cauzei în apel, să refuze din nou la pretențiile sale (f.d. 228-229, vol. II; f.d.148-154, vol. IV; vol. I, f.d. 196); - inculpatul Belocosov M. a fost provocat la comiterea infracțiunii incriminate, fapt ce se confirmă pe deplin prin materialele cauzei penale și anume, prin aceea că partea vătămată, de comun acord cu ofițerii de investigație (Gonța), de UP (Iovu) deschis l-au provocat/determinat pe Belocosov să se deplaseze în mun. Chișinău, deși ultimul se afla în s. Sărata Galbenă, pentru a-1 reține și acuza de ceea ce nu a săvîrșit (reiterez proba invocată: descifrările convorbirilor telefonice între partea vătămată și inculpat din 06/07-04-2014). La fel, se confirmă provocarea și prin faptul că Belocosov a fost reținut departe de locul transmiterii banilor de către partea vătămată lui Ciocan Cristina, localul Metro și nu în flagrant cum a invocat acuzatorul de stat în toate actele sale emise, iar în rezultatul percheziției 8 inculpatului de către ofițerii de poliție, la ultimul nu au fost depistate, ridicate careva obiecte interzise, bunuri, bani ce ar avea tangență cu speța dată sau care i-ar fi primit de la partea vătămată; - fapta inculpatului nu este componență de infracțiune, și din motivul că în cadrul ședințelor de judecată s-a stabilit cu certitudine că acțiunile inculpatului nu cad sub incidența normei penale, iar cele imputate au fost comise sub presiunea, instigarea și provocarea organului de poliție; - afirmația ce se conține în învinuire, precum că Belocosov M. a comis acțiuni de șantaj, constituie o relatare incorectă a situației obiective. Or, acțiunea de șantaj se exprimă în cererea de a se transmite drepturile asupra bunurilor proprietarului sau cerințe de a fi transmise careva bunuri, drepturi asupra bunurilor sau săvîrșirea de careva acțiuni cu caracter patrimonial, cu amenințare prin aplicarea violenței, fapt nedemonstrat în cadrul cercetării judecătorești de către acuzarea de stat, în prezenta cauză penală.  avocatul Medeleanu Roman în numele inculpatului Cernat-Grigoriță Ghenadie, care invocînd temei pentru recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură, solicită casarea deciziei, cu dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. În susținerea cerințelor invocate, recurentul a menționat următoarele: - consideră că instanța de apel neîntemeiat și contrar normelor procedural-penale a respins apelul apărării, neargumentînd soluția adoptată și fără a cerceta cauza dedusă judecății sub toate aspectele, complet și obiectiv; - la judecarea apelului apărării, instanța de apel a admis erori procesuale, care nu pot fi corectate în ordinea procedurii de recurs ordinar. Concomitent, conform art. 419 Cod de procedură penală rejudecarea de către instanța de apel se desfășoară potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzei în prima instanță, aceasta fiind investită cu examinarea cauzei atît în fapt, cît și în drept și să evalueze complet probele vinovăției sau nevinovăției inculpatului și nu poate ca o chestiune a unui proces echitabil, să aprecieze corect aceste aspecte fără o cercetare nemijlocită a probelor oferite atît de partea acuzării, cît și de partea apărării; - potrivit explicațiilor date în Hotărîrea Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 23 din 28 iunie 2004 „Cu privire la practica judiciară în procesele penale despre sustragerea bunurilor”, cu modificările ulterioare, la pct. 2 în coroborare cu pct. 12 este indicat că, în sensul legii, șantajul ca formă de sustragere reprezintă cererea de transmitere a bunurilor ori a drepturilor asupra lor, precum și impunerea victimei de a săvîrși alte acțiuni de ordin patrimonial în favoarea vinovatului (refuzarea de la dreptul de posesie asupra bunului); - consideră că din totalitatea probelor administrate în cadrul cauzei penale nu rezultă faptul că în acțiunile lui Cernat-Grigoriță Ghenadie au fost întrunite elementele componenței infracțiunii prevăzute la art. 189 Cod penal. Însăși partea vătămată a confirmat faptul că are datorii față de unele persoane, nefiindu-le achitate salariile pentru munca prestată, iar inculpatul a dorit doar să determine persoana să returneze datoriile pe care acesta le avea;  avocatul Vuico Angela în numele inculpatului Cernat-Grigoriță Ghenadie, care invocînd temei pentru recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură, solicită casarea hotărîrilor judecătorești, cu pronunțarea unei noi hotărîri prin care inculpatul Cernat- 9 Grigoriță Ghenadie să fie achitat, pe motiv că fapta acestuia nu întrunește elementele infracțiunii. În motivarea recursului au fost punctate următoarele considerente: - inculpatul Cernat-Grigoriță Ghenadie nu neagă faptul că a discutat la telefon de cîteva ori cu partea vătămată Țurcanu Ștefan și i-a comunicat că niște persoane solicită de la el să le achite pentru munca prestată în Rusia, însă nu a șantajat, nu a amenințat, nu aplicat careva violență față de partea vătămată, nu a solicitat să-i fie transmise careva bunuri ale proprietarului; - partea vătămată Țurcanu Galina fiind audiată în cadrul ședinței de judecată în prima instanță, cît și în instanța de apel a declarat că pe Cernat-Grigoriță Ghenadie nu îl cunoaște, nu a vorbit cu el la telefon, a confirmat că nu a fost amenințată de inculpat, acțiuni violente n-au fost din partea lui și nu cunoaște conținutul discuției telefonice dintre soț și inculpat (vol. IV f.d. 139-142); - partea vătămată Țurcanu Ștefan fiind audiat în cadrul urmăririi penale, în ședința de judecată în prima instanță, cît și în instanța de apel a depus declarații contradictorii, comunicînd că pe Cernat - Grigoriță Ghenadie îl cunoaște vizual ca consătean, a vorbit cu el la telefon referitor la datoria care o avea față de persoanele cu care a lucrat la Moscova și la indicațiile inculpatului a transmis bunurile, însă la întrebările adresate cum a fost amenințat nu a dat nici o explicație. La fel nu cunoaște dacă banii au fost transmiși lui Cernat-Grigoriță; - din probele administrate la dosar nu este demonstrată vinovăția lui Cernat- Grigoriță Ghenadie în săvîrșirea infracțiunii prevăzută de art. 189 alin. (6) Cod penal.

Judecînd recursurile ordinare în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal lărgit ajunge la concluzia că recursurile declarate de avocatul Palii Ion în numele inculpatului Belocosov Mihail, de avocatul Medeleanu Roman în numele inculpatului Cernat-Grigoriță Ghenadie și de avocatul Vuico Angela în numele inculpatului Cernat-Grigoriță Ghenadie urmează a fi respinse, ca inadmisibile, iar recursul ordinar declarat de procuror urmează a fi admis, din următoarele considerente. Cu referire la recursul ordinar declarat de către avocatul Palii Ion în numele inculpatului Belocosov Mihail, instanța de recurs constată că acesta este argumentat prin prisma lipsei elementelor constitutive ale componenței infracțiunii prevăzute la art. 189 Cod penal, fiind invocat că afirmația ce se conține în învinuire, precum că Belocosov M. a comis acțiuni de șantaj, constituie o relatare incorectă a situației obiective. Or, acțiunea de șantaj se exprimă în cererea de a se transmite drepturile asupra bunurilor proprietarului sau cerințe de a fi transmise careva bunuri, drepturi asupra bunurilor sau săvîrșirea de careva acțiuni cu caracter patrimonial. Prin amenințare cu aplicarea violenței, fapt nedemonstrat în cadrul cercetării judecătorești de către acuzarea de stat, în prezenta cauză penală. Critica dată este nefondată, deoarece potrivit declarațiilor martorului Rusu Natalia, care au fost date citirii în prima instanță, aceasta a comunicat că a auzit discuțiile telefonice ale lui Belocosov M. cu un oarecare prieten din penitenciar, zicîndu-i martorului în cauză că un bărbat din satul Costești pe nume Ștefan trebuie să-i achite lui o datorie de 4 000 euro, iar Belocosov M. urma să-l ajute pe acesta să scoată suma de bani de la Ștefan. Tot din declarațiile depuse de martorul nominalizat rezultă că la 26.03.2016, Belocosov M. a fost telefonat de către prietenul lui din penitenciar să meargă în or. Ialoveni să primească de la un cunoscut de al lui o 10 mașină. Seara a venit cu o mașină de culoare sură, de model Audi cu n/î IL 047. Întrebîndu-l ce e cu mașina dată, Belocosov M. i-a zis că prietenul lui din penitenciar a organizat ca mașina dată să ajungă la el pentru că ei au hotărît careva probleme și cînd acela va avea nevoie Mihail mai rapid să poată acționa. (f.d. 186, vol. IV). La fel, în sensul susținerii vinovăției lui Belocosov M. sunt elocvente și descifrările convorbirilor telefonice purtate între Țurcanu Ștefan Și Belocosov Mihail, prin care se demonstrează că partea vătămată era telefonată de nenumărate ori pe zi de către Belocosov M., care prin înțelegere prealabilă cu Cernat-Grigoriță Gh. acționau asupra părții vătămate în scopul obținerii sumei de 4 000 euro, dar și a altor bunuri (f.d. 140, 160, vol. I). Probele sus enumerate dovedesc pe deplin implicarea inculpatului Belocosov M. în deposedarea părții vătămate de automobilul acestuia de model Audi, dar și a intenției de a-l deposeda pe cel din urmă de suma de 4 000 euro. Atît declarațiile martorului Rusu Natalia, cît și descifrările telefonice menționate supra, indică asupra faptului că Belocosov M. acționa de comun acord cu Cernat-Grigoriță Gh. în scopul deposedării părții vătămate de bani și alte bunuri valoroase. Prin urmare, este de menționat faptul că deși Belocosov M. nu a înaintat în mod direct anumite cerințe față de partea vătămată (transmiterea banilor sau a altor bunuri), și nu a amenințat partea vătămată cu aplicarea violenței, totuși acesta a întreprins anumite acțiuni concrete, care facilitau realizarea cererii înaintate de către Cernat-Grigoriță Gh., iar în asemenea caz, Belocosov M. este identificat nu ca autor al infracțiunii, ci ca complice la infracțiunea prevăzută de art. 189 alin. (6) Cod penal. Se resping ca nefondate și alegațiile potrivit cărora recurentul susține că inculpatul Belocosov M. a fost provocat de către partea vătămată de a se deplasa în mun. Chișinău, la localul Metro în scopul transmiterii banilor de către Țurcanu Ș. Cu atît mai mult, că acesta se afla la o distanță mare față de localul Metro, iar la momentul reținerii și efectuării percheziției corporale, careva bunuri sau bani nu au fost depistați la Belocosov M. În primul rînd, este necesar de menționat că suntem în prezența unei provocări atunci cînd un agent infiltrat incită inculpatul la comiterea unei anumite infracțiuni, în cazul dat – șantajul, ce constă în transmiterea ilegală a sumei de 4 000 euro. Din materialele cauzei, și anume din convorbirile telefonice întreținute între partea vătămată și inculpatului Belocosov M. rezultă că acesta intenționa de a-l deposeda pe Țurcanu Ș. de suma de 4 000 euro, în urma indicațiilor primite de la Cernat-Grigoriță Gh. Astfel, rezultă că inițiatorul acțiunilor de șantaj a fost inculpatul Belocosov M., iar în asemenea caz este incorectă invocarea unei provocări de către Țurcanu Ș., care s-a adresat organelor de drept în vederea reținerii inculpatului. În al doilea rînd, faptul că Belocosov M. nu a fost reținut la locul transmiterii banilor – localul Metro, constituie o împrejurare evidentă rezultată din convorbirile cu Cernat-Grigoriță Gh., care l-a informat că banii vor fi transmiși inițial martorului Ciocan Cristina, în localul Metro. Inculpatul, la rîndul său, a telefonat-o pe Ciocan Cristina pentru a se asigura că banii au fost transmiși de către partea vătămată. Așadar, lipsa banilor asupra sa, dar și reținerea lui Belocosov M. înafara localului Metro nu indică asupra nevinovăției acestuia, din moment ce planul de intrare în posesie a celor 2 000 euro a fost deconspirat de către organele de drept. Referitor la incertitudinea părții vătămate asupra unor pretenții materiale sau morale față de inculpat, instanța de recurs menționează că potrivit declarațiilor depuse în prima instanță, 11 Țurcanu Ș. a recunoscut că a semnat în prezența notarului declarația privind lipsa pretențiilor față de Belocosov M., deoarece a fost indus în eroare, iar în instanța de apel acesta a susținut pretențiile sale înaintate față de inculpații Cernat-Grigoriță Gh. și Belocosov M. Concomitent, instanța de recurs menționează că dezacordul unei părți față de modalitatea de apreciere a probelor de către instanța de judecată nu constituie temei de achitare a inculpatului, din moment ce pe cauză au fost administrate un ansamblu de probe pertinente, concludente și suficiente care dovedesc pe deplin vinovăția inculpatului în comiterea faptei incriminate prin actul de învinuire. Cu referire la recursurile ordinare declarate de către avocatul Medeleanu Roman și Vuico Angela în numele inculpatului Cernat-Grigoriță Ghenadie, Colegiul penal lărgit constată, din analiza textuală a recursurilor date că, recurenții invocă în mod generic încălcarea de către instanța de apel a unor norme procesual-penale, precum și contestă vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii de șantaj prin prisma probelor administrate pe cauză, dar și lipsa elementelor infracțiunii în acțiunile acestuia. Cît privește elementele constitutive ale componenței de șantaj, instanța de recurs se va referi îndeosebi la latura obiectivă a acestei componențe. Astfel, latura obiectivă a șantajului constă din cererea de a se transmite bunurile proprietarului, posesorului sau deținătorului ori dreptul asupra acestora sau de a săvîrși alte acțiuni cu caracter patrimonial, amenințînd cu violență persoana, rudele sau apropiații acesteia, cu răspîndirea unor știri defăimătoare despre ele, cu deteriorarea sau cu distrugerea bunurilor proprietarului, posesorului, deținătorului ori cu răpirea proprietarului, posesorului, deținătorului, a rudelor sau a apropiaților acestora. Prin înaintarea cererii cu caracter patrimonial se are în vedere acțiunea de solicitare, rugăminte sau dispoziția de transmitere a bunurilor, a drepturilor asupra acestora sau de săvîrșire a altor acțiuni cu caracter patrimonial, expusă de făptuitor într-o formă categorică, insistentă. Forma de exprimare a cererii nu are importanță pentru calificarea faptei ca infracțiune. Ea poate fi scrisă, verbală, transmisă personal sau prin altă persoană. Important însă este ca cererea să ajungă la destinatar și să-i fie clară acestuia. Amenințarea reprezintă acțiunea care constă în demonstrarea intenției de a pricinui cuiva rău, promisiunea de a cauza cuiva neplăceri, fiind un act de natură să inspire victimei temerea că, în viitor, ea, cineva dintre membrii familiei sau o rudă apropiată urmează să suporte un rău, constînd în săvîrșirea unei infracțiuni sau a unei fapte păgubitoare, temere care o pune în situația de a nu mai avea resursele psihice necesare pentru a rezista constrîngerii. Componența șantajului însă nu se exclude dacă făptuitorul nu avea în realitate intenția de a realiza amenințarea: este suficient ca amenințarea expusă să fie percepută de victimă ca reală, iar făptuitorul s-o considere ca mijloc de influență asupra victimei care va favoriza rezultatul scontat. Acestea fiind reflectate, Colegiul penal lărgit constată, din materialele cauzei, că anume inculpatul Cernat-Grigoriță Gh. a fost cel care l-a contactat pe Țurcanu Ș. prin intermediul rețelei de socializare odnoklassniki, pentru ca ulterior să-l telefoneze și să solicite de la cel din urmă suma de 2 000 euro pentru o pretinsă datorie față de două persoane cărora nu li s-a achitat pentru lucrul efectuat la Moscova. Apelurile telefonice erau tot mai frecvente, partea vătămată fiind amenințată de către Cernat-Grigoriță Gh., care deja solicita suma de 4 000 euro. 12 Amenințările înaintate de inculpat au fost percepute ca fiind reale de către partea vătămată, aceasta cunoscînd faptul că inculpatul Cernat-Grigoriță este consătean și se află în penitenciar. Circumstanțele date, denotă în mod evident realizarea laturii obiective a șantajului de către inculpatul Cernat-Grigoriță Gh., concretizată prin înaintarea cererii cu caracter patrimonial și amenințarea verbală a victimei. Totodată, vinovăția inculpatului Cernat-Grigoriță Gh. a fost dovedită pe deplin prin următoarele probe administrate de către partea acuzării: - declarațiile părții vătămate Țurcanu Ștefan (f.d. 120-121, vol. V); - declarațiile părții vătămate Țurcanu Galina (f.d. 121-122, vol. V); - declarațiile părții vătămate Țurcanu Grigore (f.d. 122, vol. V); - declarațiile părții vătămate Țurcanu Sergiu (f.d. 122-123, vol. V); - rezultatul ridicării de imagini de pe site-ul de socializare Odnoklassniki, demonstrează faptul că în luna februarie, 2014, Cernat-Grigoriță Ghenadie 1-a contactat pe partea vătămată și i-a adresat primele forme de amenințare asupra sa (f.d. 30-31, vol. I); - rezultatul ridicării convorbirilor telefonice dintre Țurcanu Ștefan și Cernat-Grigoriță Ghenadie, demonstrează faptul că Țurcanu Ștefan era telefonat de nenumărate ori pe zi de către Cernat-Grigoriță Ghenadie, prin metoda dată, acesta realizîndu-și scopul său de a-l deposeda pe Țurcanu Ș. de suma de 4000 euro și alte bunuri (f.d. 160, 153, vol. I); - descifrările convorbirilor telefonice de pe telefonul lui Țurcanu Ștefan, demonstrează faptul că Țurcanu Ștefan era telefonat de nenumărate ori pe zi de către Cernat-Grigoriță Ghenadie, Belocosov Mihail, Moraru Vasile Petru, în modul dat fiind influențat să le transmită suma de 4000 euro și alte bunuri (f.d. 140, 153, 160, vol. I); - descifrările convorbirilor telefonice de pe telefonul lui Cernat-Grigoriță Ghenadie, demonstrează faptul că Cernat-Grigoriță Ghenadie într-adevăr dirija cu Belocosov Mihail și Moraru Vasile, care acționau asupra lui Țurcanu Ștefan pentru a-l determina să achite suma de 4000 euro, precum și faptul că acesta a organizat deposedarea părții vătămate de bunurile sale materiale (f.d. 153, vol. I); - descifrările convorbirilor telefonice de pe telefonul lui Siloci Ilie, demonstrează faptul că acesta primea indicații de la Cernat-Grigoriță Ghenadie, după care le aplica asupra părții vătămate Țurcanu Ștefan (f.d. 119, vol. I). Ce ține de invocarea unor norme procesual-penale presupuse a fi încălcate de către instanța de apel, invocate de către recurentul Medeleanu Roman, instanța de recurs subliniază că acestea au fost formulate la general, fără a se indica în concret, în ce anume au constat aceste încălcări de judecare a cauzei în ordine de apel. Așadar, din aceste considerente, Colegiul penal lărgit este în imposibilitate de a se expune asupra criticii vizate. Cu referire la recursul declarat de procuror, acesta este fondat pe existența unui ansamblu suficient de probe care demonstrează vinovăția inculpatului Moraru V. și legătura dintre inculpați, care acționau împreună la comiterea infracțiunii de șantaj, fiind împărțite rolurile între ei. Cernat-Gheorghiță Gh. dirija cu acțiunile, iar Belocosov M. și Moraru V. erau cei care urmau să întreprindă nemijlocit acțiunile în teritoriu, deoarece primul era deținut în penitenciar. Belocosov Mihail a fost cel care s-a ocupat de vînzarea automobilului, iar Moraru Vasile era cel care se ocupa cu punerea în gaj a casei părților vătămate, în vederea obținerii banilor solicitați de Cernat-Grigoriță Ghenadie. 13 Colegiul penal lărgit consideră întemeiate argumentele formulate în recursul nominalizat și menționează că din descifrările convorbirilor telefonice (f.d. 140, 153, 160, vol. I), este evident faptul că Moraru V. ținea legătura cu Cernat-Grigoriță Ghenadie și Belocosov Mihail cu scopul de a deposeda de casa de locuit pe partea vătămată, Țurcanu Ștefan. Astfel, este indubitabil că Moraru Vasile a contribuit, prin sfaturi, la realizarea laturii obiective a șantajului, fiind complice la comiterea infracțiunii în cauză, situație în care toți inculpații își reprezentau atît propriile activități infracționale (deposedarea de casa de locuit și de automobilul de model Audi ce aparțineau părții vătămate), cît și legăturile realizate între ei în cadrul cooperării lor. La caz, Cernat-Grigoriță Ghenadie, Belocosov Mihail și Moraru Vasile cooperau telefonic pentru a duce la capăt intenția infracțională materializată de autorul infracțiunii - Cernat-Grigoriță Ghenadie, care dădea indicații complicilor Belocosov Mihail și Moraru Vasile referitoare la deposedarea de bunuri ce aparțineau lui Țurcanu Ștefan. În acest context, instanța de recurs reține ca fiind întemeiate concluziile primei instanțe referitoare la vinovăția lui Moraru V., care în sentința adoptată a concluzionat că inculpatul Moraru V., prin acțiunile sale nu a oferit o simplă consultanță pentru ipotecarea casei victimelor, dar a acționat în comun, la indicația consăteanului său, Cernat-Grigoriță Gh., despre care nu putea să nu cunoască că acesta își ispășește pedeapsa pentru infracțiuni deosebit de grave (f.d. 189, vol. IV). Contrar celor constatate de prima instanță, instanța de apel a concluzionat următoarele: „În cadrul judecării apelurilor, Colegiul Penal din cumulul probelor cercetată, constată că, în acțiunile inculpatului Moraru Vasile nu s-a constatat existența laturii obiective a infracțiunii incriminate, deoarece nu se regăsesc modalitățile de săvîrșire a faptei prejudiciabile manifestată prin cererea de a transmite bunurile proprietarului, cu amenințarea aplicării violenței față de partea vătămată Țurcanu Ștefan, or, din declarațiile inculpatului și a părții vătămate se conchide că Moraru nu cunoștea despre planul și scopul urmărit de către Cernat- Grigoriță Ghenadie, deoarece nici ultimul, nici Țurcanu nu i-au comunicat pentru ce vor folosi sumele de bani obținute prin credit, aceștia au solicitat ajutorul lui Moraru în vederea pregătirii actelor necesare pentru a facilita și urgenta obținerea unui credit de la bancă cu gajarea casei de locuit. Colegiul penal, analizînd aceste probe și apreciindu-le prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, consideră că, vinovăția lui Moraru Vasile în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 189 alin. (6) Cod penal nu a fost dovedită prin probe suficiente, pertinente, concludente și utile, administrate în conformitate cu legea procesual-penală, și că lipsește componența acestei infracțiuni, iar sentința de condamnare în privința lui Moraru Vasile, adoptată de către Judecătoria Ialoveni este neîntemeiată.” (f.d. 136, vol. V). Concluziile date, formulate de către instanța de apel sunt pripite și nefondate, deoarece, după cum a fost relevat și în recursul declarat de avocatul Palii Ion în numele inculpatului Belocosov M., deși inculpatul Moraru V. nu a înaintat în mod direct anumite cerințe față de partea vătămată (transmiterea banilor sau altor bunuri), și nu a amenințat partea vătămată cu aplicarea violenței, totuși acesta a întreprins anumite acțiuni concrete, fiind coordonate cu Cernat-Grigoriță Gh., care facilitau realizarea cererii înaintate de către cel din urmă. Nu în ultimul rînd, instanța de recurs apreciază critic concluziile instanței de apel privind lipsa unui probatoriu concludent de probe care ar dovedi vinovăția inculpatului Moraru 14 V. în comiterea infracțiunii de șantaj, or, numeroasele descifrări telefonice administrate de acuzarea de stat, demonstrează faptul că inculpații Cernat-Grigoriță Ghenadie, Belocosov Mihail și Moraru Vasile cooperau telefonic, Cernat-Grigoriță fiind persoana care dădea indicații, iar ceilalți doi inculpați executau indicațiile primului prin contactarea ulterioară a părții vătămate Țurcanu Ș. Așadar, reieșind din constatările formulate, Colegiul penal lărgit conchide că motivele invocate în recursurile ordinare declarate de avocatul Palii Ion în numele inculpatului Belocosov Mihail, de avocatul Medeleanu Roman în numele inculpatului Cernat-Grigoriță Ghenadie și de avocatul Vuico Angela în numele inculpatului Cernat-Grigoriță Ghenadie sunt nefondate, din care considerent acestea urmează a fi respinse, ca inadmisibile. Totodată, se constată că argumentele invocate de procuror în recursul ordinar declarat sunt justificate și întemeiate, fiind cert faptul că instanța de apel greșit a ajuns la concluzia privind achitarea inculpatului Moraru V., împrejurare ce impune soluția de admitere a recursului dat, cu casarea totală a deciziei contestate și menținerea sentinței primei instanțe.

În corespundere cu art. 435 alin. (1) pct. 1), pct. 2) lit. a) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, DECIDE: Respinge ca inadmisibile recursurile ordinare declarate de avocatul Palii Ion în numele inculpatului Belocosov Mihail, de avocatul Medeleanu Roman în numele inculpatului Cernat- Grigoriță Ghenadie și de avocatul Vuico Angela în numele inculpatului Cernat-Grigoriță Ghenadie. Admite recursul ordinar declarat de procurorul din procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Miron Constantin, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 29 martie 2016 în cauza penală în privința lui Belocosov Mihail Gheorghe, Cernat- Grigoriță Ghenadie Grigore și Moraru Vasile Petru, cu menținerea sentinței Judecătoriei Ialoveni din 18 mai 2015, prin care: Belocosov Mihail Gheorghe a fost recunoscut vinovat de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 189 alin. (6) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 13 (treisprezece) ani, cu executare în penitenciar de tip închis. Cernat-Grigoriță Ghenadie Grigore a fost recunoscut vinovat de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 189 alin. (6) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 14 (paisprezece) ani. Conform art. 85 Cod penal, a fost adăugată prin cumul parțial la pedeapsa aplicată prin noua sentință, partea neexecutată a pedepsei stabilite prin sentința Curții de Apel Chișinău din 25.01.2013, fiindu-i stabilită o pedeapsă definitivă pe un termen de 17 (șaptesprezece) ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis. Moraru Vasile Petru a fost recunoscut vinovat de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 189 alin. (6) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 9 (nouă) ani, cu executare în penitenciar de tip închis. A fost încasat în mod solidar de la Cernat-Grigoriță Ghenadie și Belocosov Mihail în folosul lui Țurcanu Ștefan, Țurcanu Grigore, Țurcanu Galina și Țurcanu Sergiu prejudiciul material rezultat din repararea mașinii, în mărime de 4 000 lei. 15 A fost încasat în mod solidar de la Cernat-Grigoriță Ghenadie, Belocosov Mihail și Moraru Vasile în folosul lui Țurcanu Ștefan, Țurcanu Grigore, Țurcanu Galina și Țurcanu Sergiu prejudiciul material rezultat din cheltuieli de transport și medicamente, în mărime de 10 000 lei și prejudiciul moral în mărime de 50 000 lei. Termenul executării pedepsei cu închisoarea în privința lui Belocosov Mihail Gheorghe se calculează din momentul reținerii acestuia, cu includerea în acest termen a perioadei de aflare sub arest la domiciliu din 07.04.2014 pînă la 01.07.2014, de la 15.07.2014 pînă la 13.08.2014 și de la 14.08.2014 pînă la 18.05.2015. Termenul executării pedepsei cu închisoarea în privința lui Cernat-Grigoriță Ghenadie Grigore se calculează din data de 18.05.2015 (data pronunțării sentinței). Termenul executării pedepsei cu închisoarea în privința lui Moraru Vasile Petru se calculează din momentul reținerii acestuia. Dispozițiile referitoare la corpurile delicte, se mențin. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 13 ianuarie 2017. Președinte Petru Ursache Judecători Ghenadie Nicolaev Vladimir Timofti Nadejda Toma Petru Moraru 16