1ra-1616/2016 — art. 189 alin. 6 CP

1ra-1616/2016 — art. 189 alin. 6 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr. 1ra-1616/2016

CC UU RR TT EE AA SS UU PP RR EE MM ĂĂ DD EE JJ UU SS TT II ȚȚ II EE

D E C I Z I E

29 noiembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență:

președinte – Petru Ursache

judecători – Ghenadie Nicolaev, Vladimir Timofti, Nadejda Toma și Petru Moraru,

a judecat fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de procurorul din

procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Miron Constantin, de avocatul Palii Ion în

numele inculpatului Belocosov Mihail, de avocatul Medeleanu Roman în numele inculpatului

Cernat-Grigoriță Ghenadie și de avocatul Vuico Angela în numele inculpatului Cernat-

Grigoriță Ghenadie, prin care se solicită casarea sentinței Judecătoriei Ialoveni din 18 mai

2015 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 29 martie 2016, în cauza

penală în privința lui

Belocosov Mihail Gheorghe, născut la 05 august

1982, originar și domiciliat în s. Costești, r-nul

Ialoveni

Cernat-Grigoriță Ghenadie Grigore, născut la 13

mai 1980, originar și domiciliat în s. Costești, r-nul

Ialoveni

Moraru Vasile Petru, născut la 27 iunie 1958,

originar și domiciliat în s. Costești, r-nul Ialoveni

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 03.10.2014 — 18.05.2015;

Instanța de apel: 04.06.2015 — 29.03.2016;

Instanța de recurs: 25.07.2016 — 29.11.2016.

Colegiul penal lărgit asupra recursurilor

C O N S T A T Ă:

fost recunoscut vinovat de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 189 alin. (6) Cod penal,

fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 13 (treisprezece) ani, cu

executare în penitenciar de tip închis.

1

Cernat-Grigoriță Ghenadie Grigore a fost recunoscut vinovat de săvîrșirea

infracțiunii prevăzute de art. 189 alin. (6) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de

închisoare pe un termen de 14 (paisprezece) ani.

Conform art. 85 Cod penal, a fost adăugată prin cumul parțial la pedeapsa aplicată prin

noua sentință, partea neexecutată a pedepsei stabilite prin sentința Curții de Apel Chișinău din

25.01.2013, fiindu-i stabilită o pedeapsă definitivă pe un termen de 17 (șaptesprezece) ani

închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis.

Moraru Vasile Petru a fost recunoscut vinovat de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de

art. 189 alin. (6) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen

de 9 (nouă) ani, cu executare în penitenciar de tip închis.

A fost încasat în mod solidar de la Cernat-Grigoriță Ghenadie și Belocosov Mihail în

folosul lui Țurcanu Ștefan, Țurcanu Grigore, Țurcanu Galina și Țurcanu Sergiu prejudiciul

material rezultat din repararea mașinii, în mărime de 4000 lei.

A fost încasat în mod solidar de la Cernat-Grigoriță Ghenadie, Belocosov Mihail și

Moraru Vasile în folosul lui Țurcanu Ștefan, Țurcanu Grigore, Țurcanu Galina și Țurcanu

Sergiu prejudiciul material rezultat din cheltuieli de transport și medicamente, în mărime de

10000 lei și prejudiciul moral în mărime de 50000 lei.

Ghenadie, în perioada lunilor februarie-aprilie 2014, avînd scopul dobîndirii bunurilor altei

persoane prin șantaj, aflîndu-se în Penitenciarul nr. 1 situat în or. Taraclia, sub pretextul că ar fi

autoritate criminală, în scopul obținerii unor datorii pretinse altor persoane, prin înțelegere

prealabilă și de comun acord cu Belocosov Mihail și Moraru Vasile, acționînd conform unui

plan dinainte determinat, l-au amenințat verbal și prin telefon pe cet. Țurcanu Ștefan și

membrii familie acestuia cu aplicarea violenței fizice, cerîndu-i să le fie transmise bunurile

aflate în posesie și anume, automobilul personal de model „Audi-l00” cu n/î IL BA 047 la

prețul de 2700 euro, care conform cursului valutar oficial de schimb stabilit de BNM în

perioada respectivă constituia 18,4 lei pentru un euro, echivalentul a 49600 lei, casa în care

locuiește cu familia situată în s. Costești, raionul Ialoveni, care este evaluată la prețul de 20000

euro, care conform cursului valutar oficial de schimb stabilit de BNM în perioada respectivă

constituia 18,4 lei pentru un euro, echivalentul a 368000 și bani în sumă de 4000 euro, care

conform cursului valutar oficial de schimb stabilit de BNM în perioada respectivă constituia

18,4 lei pentru un euro, echivalentul a 73600 lei.

Percepînd amenințările ultimilor ca fiind reale, partea vătămată Țurcanu Ștefan la data

de 24.03.2014 i-a transmis automobilul din posesie de model Audi-l00, lui Belocosov Mihail

căruia i-a fost eliberată și procură generală. Ulterior, la indicația lui Cernat-Grigoriță

Ghenadie, Belocosov Mihail, intrînd în posesia automobilului părții vătămate, l-au realizat cet.

Trinchineț Dorel la prețul de 850 euro, care conform cursului valutar oficial de schimb stabilit

de BNM în perioada respectivă constituia 18,4 lei pentru un euro, echivalentul a 15640 lei,

banii fiind împărțiți între ei.

Cernat-Grigoriță Ghenadie, prelungindu-și acțiunile sale criminale îndreptate nemijlocit

asupra dobîndirii bunurilor proprietarului prin șantaj, înțelegîndu-se în prealabil cu Belocosov

Mihail și Moraru Vasile, prin diferite metode de influență verbale și telefonice îi cereau lui

Țurcanu Ștefan să le fie transmise și actele pe casa în care locuiește pentru a înfăptui acțiuni cu

2

caracter patrimonial, adică vînzarea și obținerea banilor ceruți. Conform rolurilor repartizate în

perioada lunilor februarie-aprilie 2014, Moraru Vasile și Belocosov Mihail de nenumărate ori

îl telefonau pe partea vătămată Țurcanu Ștefan și îi cereau acestuia să se prezinte în mun.

Chișinău pentru a urgenta perfectarea actelor pe casă prin intermediul unor cunoscuți de ai săi,

însă din cauza că casa conform testamentului îi aparține feciorului Țurcanu Grigore, acest

lucru nu a fost posibil de înfăptuit în lipsa acestuia, de aceea Cernat-Grigoriță Ghenadie,

Belocosov Mihail și Moraru Vasile îi cereau să asigure prezența feciorului pentru a realiza

intențiile sale criminale pînă la capăt.

În astfel de condiții, părții vătămate i-a fost inspirată teama, că violența nu se va lăsa

așteptată dacă el nu va îndeplini cerința acestora și în schimbul actelor pe casă, le-a propus lui

Cernat-Grigoriță Ghenadie, Belocosov Mihail și Moraru Vasile suma de 2000 euro. Prin

urmare la 07.04.2014, aproximativ la ora 12.30, Belocosov Mihail s-a deplasat la barul

„Metro”, situat în mun. Chișinău, str. Armeană, unde conform planului și la indicația lui

Cernat-Grigoriță Ghenadie urma să primească suma de 2000 euro de la chelnerița barului

„Metro”, Ciocanu Cristina, bani transmiși acesteia de către partea vătămată Țurcanu Ștefan la

cerința acestora, care conform cursului valutar oficial de schimb stabilit de BNM în perioada

respectivă constituia 18,4 lei pentru un euro, echivalentul a 36800 lei, fiind reținut în flagrant

delict de către colaboratorii de poliție.

De asemenea, Cernat-Grigoriță Ghenadie la 10.03.2014, avînd scopul dobîndirii

bunurilor altei persoane prin șantaj, aflîndu-se în Penitenciarul nr. 1 situat în or. Taraclia, sub

pretextul că ar fi autoritate criminală, în scopul obținerii unor datorii pretinse altor persoane,

prin înțelegerea prealabilă și de comun acord cu Siloci Ilie, în privința căruia cauza penală a

fost disjunsă în legătură cu căutarea acestuia, acționînd conform unui plan dinainte determinat,

l-au amenințat verbal și prin telefon pe cet. Țurcanu Ștefan și membrii familie acestuia cu

aplicarea violenței fizice, în urma cărui fapt au primit colecția de monede și anume: - Monedă

Tyras, drahma de argint, sec. IV-III a. Hr., stare conservare satisfăcătoare la prețul de

aproximativ 100-l50 euro, care conform cursului valutar oficial de schimb stabilit de BNM în

perioada respectivă constituia 18,4 lei pentru un euro, echivalentul a 2835 lei; Hoardă de aur,

Saray, păstrare medie, la prețul de aproximativ 40 lei; Monedă, Elveția, 5 franci 1869,

conservare medie, patinată, rosături, la prețul de aproximativ 70 euro, care conform cursului

valutar oficial de schimb stabilit de BNM în perioada respectivă constituia 18,4 lei pentru un

euro, echivalentul a 1323 lei; Monedă, Australia, 1 coronă, 1937, conservare medie, patinată,

rosături, la prețul de aproximativ 30 euro, care conform cursului valutar oficial de schimb

stabilit de BNM în perioada respectivă constituia 18,4 lei pentru un euro, echivalentul a 567

lei; Monedă, Marea Britaniei, 1 trade dolar 1911, conservare medie, patinată rosături, la prețul

de aproximativ 20 euro, care conform cursului valutar oficial de schimb stabilit de BNM în

perioada respectivă constituia 18,4 lei pentru un euro, echivalentul a 378 lei; Monedă Indo

China Franceză, Pastrede Commerce, 1908, conservare medie, patinată, rosături, la prețul de

aproximativ 30 euro, care conform cursului valutar oficial de schimb stabilit de BNM în

perioada respectivă constituia 18,4 lei pentru un euro, echivalentul a 567 lei; Monedă, Imperiul

Rus, 5 copeici, 1866, conservare medie, patinată, rosături, la prețul de aproximativ 80 lei;

Monedă, Imperiul Rus, 1/2 copeici, 1899, conservare medie, patinată, rosături, la prețul de

aproximativ 10 lei și Bancnotă, Imperiul Rus, 1 rublă, 1898, șifonată, pete, la prețul de

3

aproximativ 10 lei, în sumă totală de 5810 lei. Valoarea totală a bunurilor cerute și primite în

perioada menționată de la partea vătămată Țurcanu Ștefan constituie 549 450 lei.

 părțile vătămate Țurcanu Ștefan, Țurcanu Galina, Țurcanu Grigore și Țurcanu

Sergiu, care au solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri

prin care inculpatul Moraru Vasile să fie achitat.

În argumentarea apelului depus, părțile vătămate au invocat că la baza sentinței prin

care a fost condamnat inculpatul Moraru Vasile au fost puse probe inadmisibile, nepertinente și

acte procedurale nule. Prima instanță nu a dat o apreciere veridică probelor din dosar, un șir de

probe și declarații fiind trucate și denaturate. Totodată, pedeapsa penală aplicată lui Moraru

Vasile, o consideră una ilegală și nemotivată la stabilirea căreia nu s-a ținut cont de calificarea

corectă a infracțiunii, de circumstanțele cauzei, cît și de personalitatea inculpatului și cu atît

mai mult, aceasta este destul de aspră (severă) și neproporțională acțiunilor ultimului;

 avocatul Palii Ion în numele inculpatului Belocosov Mihail, care a solicitat casarea

sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri prin care inculpatul Belocosov

Mihail să fie achitat, pe motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii.

În argumentarea apelului, avocatul Palii Ion a invocat următoarele:

- prima instanță nu a dat o apreciere veridică probelor din dosar, deoarece urmărirea

penală nu a fost efectuată în strictă conformitate cu legea procesual-penală și a solicitat

declararea nulității proceselor verbale ale unor acțiuni de urmărire penală și respectiv

respingerea acestor probe, însă aceasta nu a fost luată în considerație de către instanța de

judecată, care era obligată conform prevederilor legale menționate să se expună asupra tuturor

încălcărilor de procedură invocate de apărare și inculpat;

- atît în cadrul acțiunilor de urmărire penală, cît și la faza cercetării judecătorești,

partea vătămată Țurcanu Ș., a recunoscut că i-a angajat la muncă în F. Rusă pe cet. Tîltu Vlad

a.n. l978 și Țugui Marin a.n. l980 originari și domiciliați în s. Domulgeni, r-nul Florești, cărora

urma să le achite cîte 40 000 ruble rusești, și fiindu-le dator pînă în prezent, s-au și adresat

după ajutor către Cernat-Grigoriță;

- prima instanță incorect și neobiectiv a apreciat probele administrate pe cauză, multe

dintre care au fost denaturate de însăși instanța de judecată. Nici unul dintre martorii interogați

în ședința de judecată nu a confirmat anumite ilegalități în acțiunile inculpatului. Martorii

audiați în cadrul cercetării judecătorești, oricare ar fi ei, nu au furnizat instanței de judecată

suficientă informație, pentru a se considera că declarațiile acestora pot fi apreciate drept probe

pertinente, concludente și utile, care ar confirma vinovăția inculpatului. Mai mult, declarațiile

martorilor urmează a fi apreciate în favoarea lui Belocosov Mihail, deoarece acestea poartă în

sine contradicții esențiale și sunt bazate pe presupuneri;

 avocatul Rudenco Eduard în numele inculpatului Cernat-Grigoriță Ghenadie, care a

solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri prin care

inculpatul Cernat-Grigoriță Ghenadie să fie achitat, motivînd că Cernat-Grigoriță Ghenadie la

urmărirea penală și în prima instanță vina nu a recunoscut-o. Acesta a declarat că pe

03.06.2011 era în stare de arest în Penitenciarul nr. 1 din or. Taraclia și nu a folosit careva

amenințări în adresa părții vătămate Ștefan Țurcanu;

4

 avocatul Zagorneanu Artur în numele inculpatului Moraru Vasile, care a solicitat

casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri prin care Moraru Vasile să

fie achitat.

În argumentarea apelului declarat, avocatul Zagorneanu Artur a invocat următoarele:

- din conținutul sentinței rezultă că, prima instanță a preluat motivele acuzatorului de

stat și la motivarea soluției sale cu privire la vinovăția lui Moraru Vasile, a acceptat pe deplin

concluziile procurorului, pe care le-a transcris în sentință, adoptînd soluția doar în baza

probelor indicate de procuror. În așa mod, prima instanță a reținut generic, că situația de fapt și

de drept expusă în rechizitoriu corespunde realității, fără a evalua în concret motivele invocate

de inculpați și fără a analiza probele care contribuie la aflarea adevărului în cauza dată;

- analizînd și verificînd probele pe cauză, prin prisma prevederilor art. 101 Cod de

procedură penală, în acțiunile lui Moraru Vasile lipsește componența de infracțiune prevăzută

de art. 189 alin. (6) Cod penal și nevinovăția acestuia a fost dovedită prin declarațiile părții

vătămate Țurcanu Ștefan, a martorilor, cît și prin materialele cauzei;

- sentința primei instanțe nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, fiind

admisă o eroare gravă de fapt: nu au fost indicate care anume probe concrete indică la

vinovăția inculpatului Moraru Vasile, argumentarea fiind în linii generale; nu există nici o

probă că inculpatul a contribuit la săvîrșirea infracțiunii prin sfaturi și indicații; lipsește latura

obiectivă și cea subiectivă; prima instanță nu a examinat probele apărătorului și inculpatului;

hotărîrea primei instanțe nu este motivată sub aspectul condamnării;

 avocatul Bosîi Ion în numele inculpatului Moraru Vasile, a declarat apel suplimentar,

prin care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri prin

care Moraru Vasile să fie achitat.

În argumentarea apelului declarat, avocatul Bosîi Ion a invocat următoarele:

- atît la faza urmăririi penale, cît și la judecarea cauzei în fond, instanța nu a ținut cont

de argumentele invocate de către inculpatul Moraru V., cît și de declarațiile părții vătămate,

care au explicat că Moraru V. nu a cerut niciodată de la partea vătămată careva bani pentru

Cernat- Grigoriță Gh., nu l-a impus pe Țurcanu Ștefan ca ultimul să-i transmită lui Cernat-

Grigoriță Gh. careva bani;

- în materialele cauzei, declarațiile părții vătămate Țurcanu Ștefan și ale inculpatului

Moraru coroborează între ele de unde reiese că Moraru V. nu este implicat în săvîrșirea

infracțiunii, însăși partea vătămată a cerut de la Moraru V. un sfat cum să primească un

credit, iar Moraru i-a explicat că aceasta este o problemă complicată;

- în astfel de circumstanțe, consideră că prima instanță nu a ținut cont de faptul că

învinuirea înaintată lui Moraru V. poartă un caracter formal și nu este bazată pe probe

concrete, deoarece nici o probă directă nu a fost anexată la materialele dosarului care ar

dovedi că Moraru V. este implicat în săvîrșirea infracțiunii imputate. În cadrul ședinței de

judecată au fost interogați mai mulți martori, și niciunul dintre aceștia nu au depus declarații

împotriva acțiunilor lui Moraru V.;

 inculpatul Moraru Vasile, care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărîri de achitare în privința sa. În motivarea apelului declarat,

inculpatul Moraru Vasile a invocat că sentința de condamnare în privința sa este ilegală,

deoarece nu a comis infracțiunea ce i se incriminează, iar prima instanță nu a luat în

5

considerare probele ce dovedesc nevinovăția sa, dintre care și declarațiile părții vătămate care,

atît la urmărirea penală, cît și în instanța de judecată a declarat că inculpatul nu a participat nici

la o acțiune criminală, nu a șantajat și nu a aplicat violență fizică sau morală.

avocatului Palii Ion în interesele inculpatului Belocosov Mihail și apelul avocatului Rudenco

Eduard în numele inculpatului Cernat-Grigoriță Ghenadie, au fost respinse ca nefondate.

Apelul avocatului Zagorneanu Artur în interesele inculpatului Moraru Vasile, apelul

suplimentar al avocatului Bosîi Ion în interesele inculpatului Moraru Vasile, apelul

inculpatului Moraru Vasile și apelul părților vătămate Țurcanu Ștefan, Țurcanu Galina,

Țurcanu Grigore, Țurcanu Sergiu au fost admise, cu casarea parțială a sentinței, în partea

condamnării lui Moraru Vasile și încasării prejudiciului, cu pronunțarea unei noi hotărîri în

această parte, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care:

Moraru Vasile învinuit în baza art. 189 alin. (6) Cod penal, a fost achitat pe motiv că în

acțiunile lui nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, cu revocarea măsurii preventive.

S-a dispus încasarea în mod solidar de la Cernat-Grigoriță Ghenadie și Belocosov

Mihail în folosul lui Țurcanu Ștefan, Țurcanu Galina, Țurcanu Grigore și Țurcanu Sergiu

prejudiciul material rezultat din repararea automobilului în mărime de 4000 (patru mii) lei

moldovenești.

S-a dispus încasarea în mod solidar de la Cernat-Grigoriță Ghenadie și Belocosov

Mihail în folosul lui Țurcanu Ștefan, Țurcanu Galina, Țurcanu Grigore și Țurcanu Sergiu

prejudiciul material rezultat din cheltuielile de transport și medicamente în mărime de 10 000

(zece mii) lei moldovenești.

S-a dispus încasarea de la Cernat-Grigoriță Ghenadie și Belocosov Mihail a cîte 5000

(cinci mii) lei moldovenești prejudiciu moral în beneficiul lui Țurcanu Ștefan, Țurcanu Galina,

Țurcanu Grigore și Țurcanu Sergiu pentru fiecare, în total 40 000 (patruzeci de mii) lei

moldovenești.

În rest, celelalte dispoziții ale sentinței au fost menținute fără modificări.

stabilit în mod corect situația de fapt și vinovăția inculpaților Cernat-Grigoriță Ghenadie și

Belocosov Mihail, dînd faptei săvîrșite încadrarea juridică corespunzătoare materialului

probator administrat.

Astfel, deși inculpatul Cernat-Grigoriță Ghenadie era în stare de arest în Penitenciarul

nr. 1 din or. Taraclia acesta avea 2 telefoane mobile care au fost depistate și ridicate în urma

percheziției corporale și percheziției efectuate în celula lui Cernat-Grigoriță Ghenadie (f.d. 62,

69, vol. II), iar prin intermediul convorbirilor telefonice îl șantaja și amenința verbal pe

Țurcanu Ștefan, precum și dirija cu întreaga operațiune de realizare a obținerii sumelor bănești

de la partea vătămată, a automobilului, colecției de monede și gajarea casei în care locuiește

acesta, fiind în complicitate cu alte persoane cărora le dădea indicații la fel prin intermediul

telefonului.

Totodată, instanța de apel a conchis că declarațiile părții vătămate Țurcanu Ștefan sunt

consecvente, corespund realității și nu se contrazic reciproc, or, potrivit declarațiilor părții

vătămate depuse la urmărirea penală și ulterior menținute în prima instanță și instanța de apel,

Belocosov Mihail nu-l amenința și nu solicita să-i fie transmise pentru el mijloace bănești,

6

bunuri și drepturi asupra bunurilor ce nu-i aparțin, însă făcea presiuni asupra părții vătămate,

insista și vorbea din numele altor persoane. Astfel, prin acțiunile sale participa la realizarea

infracțiunii de șantaj organizată de către Cernat-Grigoriță Ghenadie, care nemijlocit îl

amenința pe Țurcanu Ștefan și familia acestuia.

În continuare, instanța de apel verificînd legalitatea și temeinicia sentinței atacate în

privința condamnării lui Moraru Vasile în raport cu argumentele apelurilor înaintate de către

apărătorii Zagorneanu Artur și Bosîi Ion în interesele inculpatului Moraru Vasile, de către

inculpatul Moraru Vasile și de părțile vătămate Țurcanu Ștefan, Țurcanu Galina, Țurcanu

Grigore și Țurcanu Sergiu, a ajuns la concluzia privind admiterea acestora în sensul declarat.

Astfel, cercetînd înscrisurile anexate la materialele cauzei penale, instanța de apel a

ajuns la concluzia că, în acțiunile inculpatului Moraru Vasile nu se regăsește componența

infracțiunii incriminate.

Potrivit declarațiilor inculpatului Moraru Vasile și a părții vătămate Țurcanu Ștefan,

inculpatul nu a participat nici la o acțiune criminală de transmitere a banilor sau a bunurilor, nu

a șantajat și nu a amenințat cu aplicarea violenței fizice, Moraru Vasile doar a oferit sprijin în

vederea organizării și facilitării procesului de gajare a casei de locuit. Moraru Vasile a fost

telefonat de către Cernat-Grigoriță Ghenadie și întrebat despre posibilitatea obținerii unei sume

mari de bani, apoi despre modul de gajare a casei, comunicîndu-i că o persoană are nevoie de a

gaja casa și să-l ajute în acest sens, fără a-i spune scopul urmărit. Mai tîrziu de Moraru Vasile

s-a apropiat Țurcanu Ștefan dorind să gajeze casa pentru a obține o sumă de bani, fără a-i

comunica pentru ce are nevoie de bani și cui urmează să-i transmită. Între Moraru și Țurcanu

au fost purtate discuții doar cu privire la modul de gajare a casei în care locuia, dar aparținea

cu drept de proprietate fiului său mai mare, Țurcanu Grigore, motiv din care au apărut mai

multe probleme cu privire la pregătirea actelor pentru a obține un credit gajat.

Partea vătămată Țurcanu Ștefan, atît în instanța de fond, cît și în instanța de apel a

declarat că nu are careva pretenții față de inculpatul Moraru Vasile și consideră că inculpatul

nu este vinovat de comiterea infracțiunii, menținînd poziția din apelul declarat, la fel au

declarat și părțile vătămate în apelul înaintat.

Prin urmare, instanța de apel a concluzionat că din cumulul probelor cercetate, în

acțiunile inculpatului Moraru Vasile nu s-a constatat existența laturii obiective a infracțiunii

incriminate, deoarece nu se regăsesc modalitățile de săvîrșire a faptei prejudiciabile

manifestată prin cererea de a transmite bunurile proprietarului, cu amenințarea aplicării

violenței față de partea vătămată Țurcanu Ștefan, or, din declarațiile inculpatului și a părții

vătămate se conchide că Moraru nu cunoștea despre planul și scopul urmărit de către Cernat-

Grigoriță Ghenadie, deoarece nici ultimul, nici Țurcanu nu i-au comunicat pentru ce vor folosi

sumele de bani obținute prin credit, aceștia au solicitat ajutorul lui Moraru în vederea pregătirii

actelor necesare pentru a facilita și urgenta obținerea unui credit de la bancă cu gajarea casei de

locuit.

 procurorul, care invocînd temei pentru recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6)

Cod de procedură, solicită casarea deciziei, cu menținerea sentinței.

În susținerea recursului declarat au fost formulate următoarele argumente:

7

- probele administrate în prezenta cauză penală demonstrează legătura dintre inculpați,

că au acționat împreună la comiterea infracțiunii de șantaj, fiind împărțite rolurile între ei.

Cernat-Gheorghiță Gh. dirija cu acțiunile, iar Belocosov M. și Moraru V. erau cei care urmau

să întreprindă nemijlocit acțiunile în teritoriu, deoarece primul era deținut în penitenciar.

Belocosov Mihail a fost cel care s-a ocupat de vînzarea automobilului, iar Moraru Vasile era

cel care se ocupa cu punerea în gaj a casei părților vătămate, în vederea obținerii banilor

solicitați de Cernat-Grigoriță Ghenadie;

- prima instanță corect a apreciat critic declarațiile inculpatului Moraru Vasile, deoarece

acesta prin acțiunile sale nu a oferit o simplă consultație pentru ipotecarea casei părților

vătămate, dar a acționat în comun la indicația consăteanului său Gh. Cernat-Grigoriță, despre

care cunoștea că își ispășește pedeapsa cu închisoare pentru infracțiuni deosebit de grave. Mai

mult ca atît, lipsa amenințării directe din partea lui Moraru Vasile față de Țurcan Ștefan nu

poate servi ca temei pentru achitarea acestuia, or amenințarea a fost percepută de părțile

vătămate încă de la primele solicitări a banilor, automobilului și altor obiecte;

- la fel, consideră că și motivul achitării „nu s-a constatat existența faptei” nu

corespunde probatoriului cercetat pe cauză, or potrivit materialelor cauzei: declarațiile părților

vătămate, descifrările convorbirilor telefonice, declarațiile inculpatului Moraru Vasile, se

deduce că acesta a întreprins acțiuni în vederea realizării „rugăminții” lui Gh. Cernat-Grigoriță;

 avocatul Palii Ion în numele inculpatului Belocosov Mihail, care invocînd temei

pentru recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură, solicită casarea

deciziei, cu pronunțarea unei noi hotărîri prin care să fie dispusă achitarea inculpatului

Belocosov Mihail, pe motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii.

În susținerea recursului au fost formulate următoarele motive:

- prima instanță cît și cea de apel au încălcat prevederile art. 100-101 Cod de

procedură penală, potrivit cărora fiecare probă urma a fi apreciată din punct de vedere al

pertinenței, concludentei, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct

de vedere al coroborării lor, deoarece unele probe nu au fost apreciate obiectiv și nu au fost

înlăturate contradicțiile, iar altele au fost nemotivat ignorate și respinse de către instanțele

respective;

- declarațiile lui Ș. Țurcan privind existența sau lipsa pretențiilor față de inculpat sunt

contradictorii și neconsecvente. Inițial a negat atît în cadrul acțiunilor de urmărire penală, cît și

în ședințele de judecată existența cărorva pretenții materiale sau morale față de inculpat, apoi a

invocat careva pretenții nefondate, ca ulterior în cadrul examinării cauzei în apel, să refuze din

nou la pretențiile sale (f.d. 228-229, vol. II; f.d.148-154, vol. IV; vol. I, f.d. 196);

- inculpatul Belocosov M. a fost provocat la comiterea infracțiunii incriminate, fapt ce

se confirmă pe deplin prin materialele cauzei penale și anume, prin aceea că partea vătămată,

de comun acord cu ofițerii de investigație (Gonța), de UP (Iovu) deschis l-au

provocat/determinat pe Belocosov să se deplaseze în mun. Chișinău, deși ultimul se afla în s.

Sărata Galbenă, pentru a-1 reține și acuza de ceea ce nu a săvîrșit (reiterez proba invocată:

descifrările convorbirilor telefonice între partea vătămată și inculpat din 06/07-04-2014). La

fel, se confirmă provocarea și prin faptul că Belocosov a fost reținut departe de locul

transmiterii banilor de către partea vătămată lui Ciocan Cristina, localul Metro și nu în flagrant

cum a invocat acuzatorul de stat în toate actele sale emise, iar în rezultatul percheziției

8

inculpatului de către ofițerii de poliție, la ultimul nu au fost depistate, ridicate careva obiecte

interzise, bunuri, bani ce ar avea tangență cu speța dată sau care i-ar fi primit de la partea

vătămată;

- fapta inculpatului nu este componență de infracțiune, și din motivul că în cadrul

ședințelor de judecată s-a stabilit cu certitudine că acțiunile inculpatului nu cad sub incidența

normei penale, iar cele imputate au fost comise sub presiunea, instigarea și provocarea

organului de poliție;

- afirmația ce se conține în învinuire, precum că Belocosov M. a comis acțiuni de

șantaj, constituie o relatare incorectă a situației obiective. Or, acțiunea de șantaj se exprimă în

cererea de a se transmite drepturile asupra bunurilor proprietarului sau cerințe de a fi transmise

careva bunuri, drepturi asupra bunurilor sau săvîrșirea de careva acțiuni cu caracter

patrimonial, cu amenințare prin aplicarea violenței, fapt nedemonstrat în cadrul cercetării

judecătorești de către acuzarea de stat, în prezenta cauză penală.

 avocatul Medeleanu Roman în numele inculpatului Cernat-Grigoriță Ghenadie, care

invocînd temei pentru recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură, solicită

casarea deciziei, cu dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de

judecată.

În susținerea cerințelor invocate, recurentul a menționat următoarele:

- consideră că instanța de apel neîntemeiat și contrar normelor procedural-penale a

respins apelul apărării, neargumentînd soluția adoptată și fără a cerceta cauza dedusă judecății

sub toate aspectele, complet și obiectiv;

- la judecarea apelului apărării, instanța de apel a admis erori procesuale, care nu pot fi

corectate în ordinea procedurii de recurs ordinar. Concomitent, conform art. 419 Cod de

procedură penală rejudecarea de către instanța de apel se desfășoară potrivit regulilor generale

pentru examinarea cauzei în prima instanță, aceasta fiind investită cu examinarea cauzei atît în

fapt, cît și în drept și să evalueze complet probele vinovăției sau nevinovăției inculpatului și nu

poate ca o chestiune a unui proces echitabil, să aprecieze corect aceste aspecte fără o cercetare

nemijlocită a probelor oferite atît de partea acuzării, cît și de partea apărării;

- potrivit explicațiilor date în Hotărîrea Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 23 din

28 iunie 2004 „Cu privire la practica judiciară în procesele penale despre sustragerea

bunurilor”, cu modificările ulterioare, la pct. 2 în coroborare cu pct. 12 este indicat că, în

sensul legii, șantajul ca formă de sustragere reprezintă cererea de transmitere a bunurilor ori a

drepturilor asupra lor, precum și impunerea victimei de a săvîrși alte acțiuni de ordin

patrimonial în favoarea vinovatului (refuzarea de la dreptul de posesie asupra bunului);

- consideră că din totalitatea probelor administrate în cadrul cauzei penale nu rezultă

faptul că în acțiunile lui Cernat-Grigoriță Ghenadie au fost întrunite elementele componenței

infracțiunii prevăzute la art. 189 Cod penal. Însăși partea vătămată a confirmat faptul că are

datorii față de unele persoane, nefiindu-le achitate salariile pentru munca prestată, iar

inculpatul a dorit doar să determine persoana să returneze datoriile pe care acesta le avea;

 avocatul Vuico Angela în numele inculpatului Cernat-Grigoriță Ghenadie, care

invocînd temei pentru recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură, solicită

casarea hotărîrilor judecătorești, cu pronunțarea unei noi hotărîri prin care inculpatul Cernat-

9

Grigoriță Ghenadie să fie achitat, pe motiv că fapta acestuia nu întrunește elementele

infracțiunii.

În motivarea recursului au fost punctate următoarele considerente:

- inculpatul Cernat-Grigoriță Ghenadie nu neagă faptul că a discutat la telefon de

cîteva ori cu partea vătămată Țurcanu Ștefan și i-a comunicat că niște persoane solicită de la el

să le achite pentru munca prestată în Rusia, însă nu a șantajat, nu a amenințat, nu aplicat careva

violență față de partea vătămată, nu a solicitat să-i fie transmise careva bunuri ale

proprietarului;

- partea vătămată Țurcanu Galina fiind audiată în cadrul ședinței de judecată în prima

instanță, cît și în instanța de apel a declarat că pe Cernat-Grigoriță Ghenadie nu îl cunoaște, nu

a vorbit cu el la telefon, a confirmat că nu a fost amenințată de inculpat, acțiuni violente n-au

fost din partea lui și nu cunoaște conținutul discuției telefonice dintre soț și inculpat (vol. IV

f.d. 139-142);

- partea vătămată Țurcanu Ștefan fiind audiat în cadrul urmăririi penale, în ședința de

judecată în prima instanță, cît și în instanța de apel a depus declarații contradictorii,

comunicînd că pe Cernat - Grigoriță Ghenadie îl cunoaște vizual ca consătean, a vorbit cu el la

telefon referitor la datoria care o avea față de persoanele cu care a lucrat la Moscova și la

indicațiile inculpatului a transmis bunurile, însă la întrebările adresate cum a fost amenințat nu

a dat nici o explicație. La fel nu cunoaște dacă banii au fost transmiși lui Cernat-Grigoriță;

- din probele administrate la dosar nu este demonstrată vinovăția lui Cernat- Grigoriță

Ghenadie în săvîrșirea infracțiunii prevăzută de art. 189 alin. (6) Cod penal.

ajunge la concluzia că recursurile declarate de avocatul Palii Ion în numele inculpatului

Belocosov Mihail, de avocatul Medeleanu Roman în numele inculpatului Cernat-Grigoriță

Ghenadie și de avocatul Vuico Angela în numele inculpatului Cernat-Grigoriță Ghenadie

urmează a fi respinse, ca inadmisibile, iar recursul ordinar declarat de procuror urmează a fi

admis, din următoarele considerente.

Cu referire la recursul ordinar declarat de către avocatul Palii Ion în numele

inculpatului Belocosov Mihail, instanța de recurs constată că acesta este argumentat prin

prisma lipsei elementelor constitutive ale componenței infracțiunii prevăzute la art. 189 Cod

penal, fiind invocat că afirmația ce se conține în învinuire, precum că Belocosov M. a comis

acțiuni de șantaj, constituie o relatare incorectă a situației obiective. Or, acțiunea de șantaj se

exprimă în cererea de a se transmite drepturile asupra bunurilor proprietarului sau cerințe de a

fi transmise careva bunuri, drepturi asupra bunurilor sau săvîrșirea de careva acțiuni cu

caracter patrimonial. Prin amenințare cu aplicarea violenței, fapt nedemonstrat în cadrul

cercetării judecătorești de către acuzarea de stat, în prezenta cauză penală.

Critica dată este nefondată, deoarece potrivit declarațiilor martorului Rusu Natalia, care

au fost date citirii în prima instanță, aceasta a comunicat că a auzit discuțiile telefonice ale lui

Belocosov M. cu un oarecare prieten din penitenciar, zicîndu-i martorului în cauză că un bărbat

din satul Costești pe nume Ștefan trebuie să-i achite lui o datorie de 4 000 euro, iar Belocosov

M. urma să-l ajute pe acesta să scoată suma de bani de la Ștefan. Tot din declarațiile depuse

de martorul nominalizat rezultă că la 26.03.2016, Belocosov M. a fost telefonat de către

prietenul lui din penitenciar să meargă în or. Ialoveni să primească de la un cunoscut de al lui o

10

mașină. Seara a venit cu o mașină de culoare sură, de model Audi cu n/î IL 047. Întrebîndu-l

ce e cu mașina dată, Belocosov M. i-a zis că prietenul lui din penitenciar a organizat ca

mașina dată să ajungă la el pentru că ei au hotărît careva probleme și cînd acela va avea

nevoie Mihail mai rapid să poată acționa. (f.d. 186, vol. IV).

La fel, în sensul susținerii vinovăției lui Belocosov M. sunt elocvente și descifrările

convorbirilor telefonice purtate între Țurcanu Ștefan Și Belocosov Mihail, prin care se

demonstrează că partea vătămată era telefonată de nenumărate ori pe zi de către Belocosov M.,

care prin înțelegere prealabilă cu Cernat-Grigoriță Gh. acționau asupra părții vătămate în

scopul obținerii sumei de 4 000 euro, dar și a altor bunuri (f.d. 140, 160, vol. I).

Probele sus enumerate dovedesc pe deplin implicarea inculpatului Belocosov M. în

deposedarea părții vătămate de automobilul acestuia de model Audi, dar și a intenției de a-l

deposeda pe cel din urmă de suma de 4 000 euro.

Atît declarațiile martorului Rusu Natalia, cît și descifrările telefonice menționate supra,

indică asupra faptului că Belocosov M. acționa de comun acord cu Cernat-Grigoriță Gh. în

scopul deposedării părții vătămate de bani și alte bunuri valoroase.

Prin urmare, este de menționat faptul că deși Belocosov M. nu a înaintat în mod direct

anumite cerințe față de partea vătămată (transmiterea banilor sau a altor bunuri), și nu a

amenințat partea vătămată cu aplicarea violenței, totuși acesta a întreprins anumite acțiuni

concrete, care facilitau realizarea cererii înaintate de către Cernat-Grigoriță Gh., iar în

asemenea caz, Belocosov M. este identificat nu ca autor al infracțiunii, ci ca complice la

infracțiunea prevăzută de art. 189 alin. (6) Cod penal.

Se resping ca nefondate și alegațiile potrivit cărora recurentul susține că inculpatul

Belocosov M. a fost provocat de către partea vătămată de a se deplasa în mun. Chișinău, la

localul Metro în scopul transmiterii banilor de către Țurcanu Ș. Cu atît mai mult, că acesta se

afla la o distanță mare față de localul Metro, iar la momentul reținerii și efectuării percheziției

corporale, careva bunuri sau bani nu au fost depistați la Belocosov M.

În primul rînd, este necesar de menționat că suntem în prezența unei provocări atunci

cînd un agent infiltrat incită inculpatul la comiterea unei anumite infracțiuni, în cazul dat –

șantajul, ce constă în transmiterea ilegală a sumei de 4 000 euro. Din materialele cauzei, și

anume din convorbirile telefonice întreținute între partea vătămată și inculpatului Belocosov

M. rezultă că acesta intenționa de a-l deposeda pe Țurcanu Ș. de suma de 4 000 euro, în urma

indicațiilor primite de la Cernat-Grigoriță Gh. Astfel, rezultă că inițiatorul acțiunilor de șantaj a

fost inculpatul Belocosov M., iar în asemenea caz este incorectă invocarea unei provocări de

către Țurcanu Ș., care s-a adresat organelor de drept în vederea reținerii inculpatului.

În al doilea rînd, faptul că Belocosov M. nu a fost reținut la locul transmiterii banilor –

localul Metro, constituie o împrejurare evidentă rezultată din convorbirile cu Cernat-Grigoriță

Gh., care l-a informat că banii vor fi transmiși inițial martorului Ciocan Cristina, în localul

Metro. Inculpatul, la rîndul său, a telefonat-o pe Ciocan Cristina pentru a se asigura că banii au

fost transmiși de către partea vătămată. Așadar, lipsa banilor asupra sa, dar și reținerea lui

Belocosov M. înafara localului Metro nu indică asupra nevinovăției acestuia, din moment ce

planul de intrare în posesie a celor 2 000 euro a fost deconspirat de către organele de drept.

Referitor la incertitudinea părții vătămate asupra unor pretenții materiale sau morale față

de inculpat, instanța de recurs menționează că potrivit declarațiilor depuse în prima instanță,

11

Țurcanu Ș. a recunoscut că a semnat în prezența notarului declarația privind lipsa pretențiilor

față de Belocosov M., deoarece a fost indus în eroare, iar în instanța de apel acesta a susținut

pretențiile sale înaintate față de inculpații Cernat-Grigoriță Gh. și Belocosov M.

Concomitent, instanța de recurs menționează că dezacordul unei părți față de

modalitatea de apreciere a probelor de către instanța de judecată nu constituie temei de achitare

a inculpatului, din moment ce pe cauză au fost administrate un ansamblu de probe pertinente,

concludente și suficiente care dovedesc pe deplin vinovăția inculpatului în comiterea faptei

incriminate prin actul de învinuire.

Cu referire la recursurile ordinare declarate de către avocatul Medeleanu Roman și

Vuico Angela în numele inculpatului Cernat-Grigoriță Ghenadie, Colegiul penal lărgit

constată, din analiza textuală a recursurilor date că, recurenții invocă în mod generic încălcarea

de către instanța de apel a unor norme procesual-penale, precum și contestă vinovăția

inculpatului în comiterea infracțiunii de șantaj prin prisma probelor administrate pe cauză, dar

și lipsa elementelor infracțiunii în acțiunile acestuia.

Cît privește elementele constitutive ale componenței de șantaj, instanța de recurs se va

referi îndeosebi la latura obiectivă a acestei componențe.

Astfel, latura obiectivă a șantajului constă din cererea de a se transmite bunurile

proprietarului, posesorului sau deținătorului ori dreptul asupra acestora sau de a săvîrși alte

acțiuni cu caracter patrimonial, amenințînd cu violență persoana, rudele sau apropiații acesteia,

cu răspîndirea unor știri defăimătoare despre ele, cu deteriorarea sau cu distrugerea bunurilor

proprietarului, posesorului, deținătorului ori cu răpirea proprietarului, posesorului,

deținătorului, a rudelor sau a apropiaților acestora.

Prin înaintarea cererii cu caracter patrimonial se are în vedere acțiunea de solicitare,

rugăminte sau dispoziția de transmitere a bunurilor, a drepturilor asupra acestora sau de

săvîrșire a altor acțiuni cu caracter patrimonial, expusă de făptuitor într-o formă categorică,

insistentă. Forma de exprimare a cererii nu are importanță pentru calificarea faptei ca

infracțiune. Ea poate fi scrisă, verbală, transmisă personal sau prin altă persoană. Important

însă este ca cererea să ajungă la destinatar și să-i fie clară acestuia.

Amenințarea reprezintă acțiunea care constă în demonstrarea intenției de a pricinui

cuiva rău, promisiunea de a cauza cuiva neplăceri, fiind un act de natură să inspire victimei

temerea că, în viitor, ea, cineva dintre membrii familiei sau o rudă apropiată urmează să

suporte un rău, constînd în săvîrșirea unei infracțiuni sau a unei fapte păgubitoare, temere care

o pune în situația de a nu mai avea resursele psihice necesare pentru a rezista constrîngerii.

Componența șantajului însă nu se exclude dacă făptuitorul nu avea în realitate intenția

de a realiza amenințarea: este suficient ca amenințarea expusă să fie percepută de victimă ca

reală, iar făptuitorul s-o considere ca mijloc de influență asupra victimei care va favoriza

rezultatul scontat.

Acestea fiind reflectate, Colegiul penal lărgit constată, din materialele cauzei, că anume

inculpatul Cernat-Grigoriță Gh. a fost cel care l-a contactat pe Țurcanu Ș. prin intermediul

rețelei de socializare odnoklassniki, pentru ca ulterior să-l telefoneze și să solicite de la cel din

urmă suma de 2 000 euro pentru o pretinsă datorie față de două persoane cărora nu li s-a

achitat pentru lucrul efectuat la Moscova. Apelurile telefonice erau tot mai frecvente, partea

vătămată fiind amenințată de către Cernat-Grigoriță Gh., care deja solicita suma de 4 000 euro.

12

Amenințările înaintate de inculpat au fost percepute ca fiind reale de către partea vătămată,

aceasta cunoscînd faptul că inculpatul Cernat-Grigoriță este consătean și se află în penitenciar.

Circumstanțele date, denotă în mod evident realizarea laturii obiective a șantajului de

către inculpatul Cernat-Grigoriță Gh., concretizată prin înaintarea cererii cu caracter

patrimonial și amenințarea verbală a victimei.

Totodată, vinovăția inculpatului Cernat-Grigoriță Gh. a fost dovedită pe deplin prin

următoarele probe administrate de către partea acuzării:

- declarațiile părții vătămate Țurcanu Ștefan (f.d. 120-121, vol. V);

- declarațiile părții vătămate Țurcanu Galina (f.d. 121-122, vol. V);

- declarațiile părții vătămate Țurcanu Grigore (f.d. 122, vol. V);

- declarațiile părții vătămate Țurcanu Sergiu (f.d. 122-123, vol. V);

- rezultatul ridicării de imagini de pe site-ul de socializare Odnoklassniki,

demonstrează faptul că în luna februarie, 2014, Cernat-Grigoriță Ghenadie 1-a contactat pe

partea vătămată și i-a adresat primele forme de amenințare asupra sa (f.d. 30-31, vol. I);

- rezultatul ridicării convorbirilor telefonice dintre Țurcanu Ștefan și Cernat-Grigoriță

Ghenadie, demonstrează faptul că Țurcanu Ștefan era telefonat de nenumărate ori pe zi de

către Cernat-Grigoriță Ghenadie, prin metoda dată, acesta realizîndu-și scopul său de a-l

deposeda pe Țurcanu Ș. de suma de 4000 euro și alte bunuri (f.d. 160, 153, vol. I);

- descifrările convorbirilor telefonice de pe telefonul lui Țurcanu Ștefan, demonstrează

faptul că Țurcanu Ștefan era telefonat de nenumărate ori pe zi de către Cernat-Grigoriță

Ghenadie, Belocosov Mihail, Moraru Vasile Petru, în modul dat fiind influențat să le transmită

suma de 4000 euro și alte bunuri (f.d. 140, 153, 160, vol. I);

- descifrările convorbirilor telefonice de pe telefonul lui Cernat-Grigoriță Ghenadie,

demonstrează faptul că Cernat-Grigoriță Ghenadie într-adevăr dirija cu Belocosov Mihail și

Moraru Vasile, care acționau asupra lui Țurcanu Ștefan pentru a-l determina să achite suma de

4000 euro, precum și faptul că acesta a organizat deposedarea părții vătămate de bunurile sale

materiale (f.d. 153, vol. I);

- descifrările convorbirilor telefonice de pe telefonul lui Siloci Ilie, demonstrează

faptul că acesta primea indicații de la Cernat-Grigoriță Ghenadie, după care le aplica asupra

părții vătămate Țurcanu Ștefan (f.d. 119, vol. I).

Ce ține de invocarea unor norme procesual-penale presupuse a fi încălcate de către

instanța de apel, invocate de către recurentul Medeleanu Roman, instanța de recurs subliniază

că acestea au fost formulate la general, fără a se indica în concret, în ce anume au constat

aceste încălcări de judecare a cauzei în ordine de apel. Așadar, din aceste considerente,

Colegiul penal lărgit este în imposibilitate de a se expune asupra criticii vizate.

Cu referire la recursul declarat de procuror, acesta este fondat pe existența unui

ansamblu suficient de probe care demonstrează vinovăția inculpatului Moraru V. și legătura

dintre inculpați, care acționau împreună la comiterea infracțiunii de șantaj, fiind împărțite

rolurile între ei. Cernat-Gheorghiță Gh. dirija cu acțiunile, iar Belocosov M. și Moraru V. erau

cei care urmau să întreprindă nemijlocit acțiunile în teritoriu, deoarece primul era deținut în

penitenciar. Belocosov Mihail a fost cel care s-a ocupat de vînzarea automobilului, iar Moraru

Vasile era cel care se ocupa cu punerea în gaj a casei părților vătămate, în vederea obținerii

banilor solicitați de Cernat-Grigoriță Ghenadie.

13

Colegiul penal lărgit consideră întemeiate argumentele formulate în recursul

nominalizat și menționează că din descifrările convorbirilor telefonice (f.d. 140, 153, 160, vol.

I), este evident faptul că Moraru V. ținea legătura cu Cernat-Grigoriță Ghenadie și Belocosov

Mihail cu scopul de a deposeda de casa de locuit pe partea vătămată, Țurcanu Ștefan.

Astfel, este indubitabil că Moraru Vasile a contribuit, prin sfaturi, la realizarea laturii

obiective a șantajului, fiind complice la comiterea infracțiunii în cauză, situație în care toți

inculpații își reprezentau atît propriile activități infracționale (deposedarea de casa de locuit și

de automobilul de model Audi ce aparțineau părții vătămate), cît și legăturile realizate între ei

în cadrul cooperării lor. La caz, Cernat-Grigoriță Ghenadie, Belocosov Mihail și Moraru

Vasile cooperau telefonic pentru a duce la capăt intenția infracțională materializată de autorul

infracțiunii - Cernat-Grigoriță Ghenadie, care dădea indicații complicilor Belocosov Mihail și

Moraru Vasile referitoare la deposedarea de bunuri ce aparțineau lui Țurcanu Ștefan.

În acest context, instanța de recurs reține ca fiind întemeiate concluziile primei instanțe

referitoare la vinovăția lui Moraru V., care în sentința adoptată a concluzionat că inculpatul

Moraru V., prin acțiunile sale nu a oferit o simplă consultanță pentru ipotecarea casei

victimelor, dar a acționat în comun, la indicația consăteanului său, Cernat-Grigoriță Gh.,

despre care nu putea să nu cunoască că acesta își ispășește pedeapsa pentru infracțiuni deosebit

de grave (f.d. 189, vol. IV).

Contrar celor constatate de prima instanță, instanța de apel a concluzionat următoarele:

„În cadrul judecării apelurilor, Colegiul Penal din cumulul probelor cercetată, constată că, în

acțiunile inculpatului Moraru Vasile nu s-a constatat existența laturii obiective a infracțiunii

incriminate, deoarece nu se regăsesc modalitățile de săvîrșire a faptei prejudiciabile

manifestată prin cererea de a transmite bunurile proprietarului, cu amenințarea aplicării

violenței față de partea vătămată Țurcanu Ștefan, or, din declarațiile inculpatului și a părții

vătămate se conchide că Moraru nu cunoștea despre planul și scopul urmărit de către Cernat-

Grigoriță Ghenadie, deoarece nici ultimul, nici Țurcanu nu i-au comunicat pentru ce vor

folosi sumele de bani obținute prin credit, aceștia au solicitat ajutorul lui Moraru în vederea

pregătirii actelor necesare pentru a facilita și urgenta obținerea unui credit de la bancă cu

gajarea casei de locuit.

Colegiul penal, analizînd aceste probe și apreciindu-le prin prisma prevederilor art.

101 Cod de procedură penală, consideră că, vinovăția lui Moraru Vasile în săvîrșirea

infracțiunii prevăzute de art. 189 alin. (6) Cod penal nu a fost dovedită prin probe suficiente,

pertinente, concludente și utile, administrate în conformitate cu legea procesual-penală, și că

lipsește componența acestei infracțiuni, iar sentința de condamnare în privința lui Moraru

Vasile, adoptată de către Judecătoria Ialoveni este neîntemeiată.” (f.d. 136, vol. V).

Concluziile date, formulate de către instanța de apel sunt pripite și nefondate, deoarece,

după cum a fost relevat și în recursul declarat de avocatul Palii Ion în numele inculpatului

Belocosov M., deși inculpatul Moraru V. nu a înaintat în mod direct anumite cerințe față de

partea vătămată (transmiterea banilor sau altor bunuri), și nu a amenințat partea vătămată cu

aplicarea violenței, totuși acesta a întreprins anumite acțiuni concrete, fiind coordonate cu

Cernat-Grigoriță Gh., care facilitau realizarea cererii înaintate de către cel din urmă.

Nu în ultimul rînd, instanța de recurs apreciază critic concluziile instanței de apel

privind lipsa unui probatoriu concludent de probe care ar dovedi vinovăția inculpatului Moraru

14

V. în comiterea infracțiunii de șantaj, or, numeroasele descifrări telefonice administrate de

acuzarea de stat, demonstrează faptul că inculpații Cernat-Grigoriță Ghenadie, Belocosov

Mihail și Moraru Vasile cooperau telefonic, Cernat-Grigoriță fiind persoana care dădea

indicații, iar ceilalți doi inculpați executau indicațiile primului prin contactarea ulterioară a

părții vătămate Țurcanu Ș.

Așadar, reieșind din constatările formulate, Colegiul penal lărgit conchide că motivele

invocate în recursurile ordinare declarate de avocatul Palii Ion în numele inculpatului

Belocosov Mihail, de avocatul Medeleanu Roman în numele inculpatului Cernat-Grigoriță

Ghenadie și de avocatul Vuico Angela în numele inculpatului Cernat-Grigoriță Ghenadie sunt

nefondate, din care considerent acestea urmează a fi respinse, ca inadmisibile.

Totodată, se constată că argumentele invocate de procuror în recursul ordinar declarat

sunt justificate și întemeiate, fiind cert faptul că instanța de apel greșit a ajuns la concluzia

privind achitarea inculpatului Moraru V., împrejurare ce impune soluția de admitere a

recursului dat, cu casarea totală a deciziei contestate și menținerea sentinței primei instanțe.

Colegiul penal lărgit,

D E C I D E:

Respinge ca inadmisibile recursurile ordinare declarate de avocatul Palii Ion în numele

inculpatului Belocosov Mihail, de avocatul Medeleanu Roman în numele inculpatului Cernat-

Grigoriță Ghenadie și de avocatul Vuico Angela în numele inculpatului Cernat-Grigoriță

Ghenadie.

Admite recursul ordinar declarat de procurorul din procuratura de nivelul Curții de Apel

Chișinău, Miron Constantin, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău

din 29 martie 2016 în cauza penală în privința lui Belocosov Mihail Gheorghe, Cernat-

Grigoriță Ghenadie Grigore și Moraru Vasile Petru, cu menținerea sentinței Judecătoriei

Ialoveni din 18 mai 2015, prin care:

Belocosov Mihail Gheorghe a fost recunoscut vinovat de săvîrșirea infracțiunii

prevăzute de art. 189 alin. (6) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare

pe un termen de 13 (treisprezece) ani, cu executare în penitenciar de tip închis.

Cernat-Grigoriță Ghenadie Grigore a fost recunoscut vinovat de săvîrșirea

infracțiunii prevăzute de art. 189 alin. (6) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de

închisoare pe un termen de 14 (paisprezece) ani.

Conform art. 85 Cod penal, a fost adăugată prin cumul parțial la pedeapsa aplicată prin

noua sentință, partea neexecutată a pedepsei stabilite prin sentința Curții de Apel Chișinău din

25.01.2013, fiindu-i stabilită o pedeapsă definitivă pe un termen de 17 (șaptesprezece) ani

închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis.

Moraru Vasile Petru a fost recunoscut vinovat de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de

art. 189 alin. (6) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen

de 9 (nouă) ani, cu executare în penitenciar de tip închis.

A fost încasat în mod solidar de la Cernat-Grigoriță Ghenadie și Belocosov Mihail în

folosul lui Țurcanu Ștefan, Țurcanu Grigore, Țurcanu Galina și Țurcanu Sergiu prejudiciul

material rezultat din repararea mașinii, în mărime de 4 000 lei.

15

A fost încasat în mod solidar de la Cernat-Grigoriță Ghenadie, Belocosov Mihail și

Moraru Vasile în folosul lui Țurcanu Ștefan, Țurcanu Grigore, Țurcanu Galina și Țurcanu

Sergiu prejudiciul material rezultat din cheltuieli de transport și medicamente, în mărime de 10

000 lei și prejudiciul moral în mărime de 50 000 lei.

Termenul executării pedepsei cu închisoarea în privința lui Belocosov Mihail

Gheorghe se calculează din momentul reținerii acestuia, cu includerea în acest termen a

perioadei de aflare sub arest la domiciliu din 07.04.2014 pînă la 01.07.2014, de la 15.07.2014

pînă la 13.08.2014 și de la 14.08.2014 pînă la 18.05.2015.

Termenul executării pedepsei cu închisoarea în privința lui Cernat-Grigoriță

Ghenadie Grigore se calculează din data de 18.05.2015 (data pronunțării sentinței).

Termenul executării pedepsei cu închisoarea în privința lui Moraru Vasile Petru se

calculează din momentul reținerii acestuia.

Dispozițiile referitoare la corpurile delicte, se mențin.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 13 ianuarie 2017.

Președinte Petru Ursache

Judecători Ghenadie Nicolaev

Vladimir Timofti

Nadejda Toma

Petru Moraru

16