1ra-1618/2016 — art.287 al.3, 155, 290 al.1, 287 al.1 CP

1ra-1618/2016 — art.287 al.3, 155, 290 al.1, 287 al.1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr. 1ra-1618/2016

Curtea Supremă de Justiție

DECIZIE

08 noiembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte - Ursache Petru,

judecători - Timofti Vladimir, Alerguș Constantin, Toma Nadejda și Moraru Petru,

a judecat în ședință, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către avocatul

Topală Igor în numele inculpaților Godoroja Vitalie, Căpățînă Mihail și Gîlcă Eugeniu,

prin care se solicită casarea sentinței Judecătoriei Criuleni din 28 ianuarie 2016 și a

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 11 mai 2016, în cauza penală

privindu-i pe

Godoroja Vitalie Gheorghe, născut la 18 iunie 1969,

originar și domiciliat în or. Criuleni, str. Alexandru cel Bun,

nr. 1 A;

Căpățînă Mihail Grigore, născut la 19 septembrie

1961 în s. Pojăreni, r-nul Ialoveni, domiciliat în

or. Criuleni, str-la Miciurin, nr. 6;

Gîlcă Eugeniu Vasile, născut la 31 ianuarie 1986,

originar și domiciliat în or. Criuleni, str. Milescu Spătaru, 2

ap. 55

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal al Curții

Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T :

Vitalie a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3)

1

Cod penal și i s-a stabilit pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani.

Inculpatul Godoroja Vitalie a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 155 Cod penal și i s-a stabilit pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de

1 an. La fel, inculpatul Godoroja Vitalie a fost recunoscut vinovat în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 290 alin. (1) Cod penal și i s-a stabilit pedeapsă sub formă

de închisoare pe un termen de 6 luni. Tot inculpatul Godoroja Vitalie a mai fost

recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 291 Cod penal și i s-a

stabilit pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 6 luni. Conform art. 84 Cod

penal, i s-a stabilit pedeapsa definitivă lui Godoroja Vitalie pentru concurs de infracțiuni,

prin cumulul parțial, închisoare pe un termen de 5 ani. Conform art. 90 Cod penal,

executarea pedepsei aplicată a fost suspendă condiționat pe un termen de probă de 3 ani.

A fost încetat procesul penal în privința lui Godoroja Vitalie învinuit în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, din motiv că, fapta săvârșită

constituie contravenție prevăzută de art. 78 alin. (2) și art. 354 Cod contravențional.

Conform art. art. 26, 30, 441, 461 Cod contravențional a fost încetat procesul

contravențional pe art. 78 alin. (2) și art. 354 Cod contravențional în privința lui

Godoroja Vitalie în legătură cu expirarea termenului de prescripție.

1.1 Inculpatul Căpățînă Mihail a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal și i s-a stabilit pedeapsă sub formă de închisoare

pe un termen de 3 ani. Conform art. 90 Cod penal, executarea pedepsei aplicată a fost

suspendă condiționat pe un termen de probă de 2 ani.

1.2 A fost încetat procesul penal în privința inculpatului Gîlcă Eugeniu învinuit în

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal, din motiv că, fapta

săvârșită constituie contravenție prevăzută de art. 354 Cod contravențional. Conform art.

art. 26, 30, 441, 461 Cod contravențional s-a încetat procesul contravențional pe art. 354

Cod contravențional în privința lui Gîlcă Eugeniu, în legătură cu expirarea termenului de

prescripție.

1.3 La fel, s-a dispus încasarea de la Godoroja Vitalie în beneficiul părții vătămate

Mihailov Serghei Mihail prejudiciul moral în mărime de 1000 lei. Totodată, s-a dispus

încasarea și de la Gîlcă Eugeniu Vasile în beneficiul părții vătămate Mihailov Serghei

Mihail prejudiciul moral în mărime de 500 lei.

Vitalie Gheorghe, la data de 06 august 2013, aproximativ la orele 02:00, împreună cu

inculpatul Căpățînă Mihail Grigore, aflându-se în incinta barului ÎI „A. Șapovalov”,

amplasat pe malul râului Nistru, orașul Criuleni, încălcând grosolan ordinea publică,

manifestând lipsă de respect față de societate și cu o obrăznicie deosebită, sub pretextul

unor motive inventate, i-au aplicat lui Melnic Iulian Sergiu multiple lovituri cu mâinile și

2

picioarele, apoi cu o rangă metalică, peste diferite pârți ale corpului, în urma cărora

acestuia i-au fost provocate vătămări corporale neînsemnate.

Tot ei, continuând acțiunile sale îndreptate spre încălcarea ordinii publice, au

efectuat câteva împușcături din armă de foc neidentificată de către organul de urmărire

penală, ce a dus la suspendarea activității normale a barului, încălcare îndelungată și

insistentă a ordinii publice, urmată de zădărnicirea activităților de masă.

După aceasta, în continuarea acțiunilor sale criminale, tot ei, cu o rangă metalică au

aplicat mai multe lovituri peste diferite pârți ale automobilului de model „Honda Civic”

cu numărul de înmatriculare K BC 141, în rezultatul cărora automobilul în cauză a fost

deteriorat, prin ce au cauzat proprietarului Ursu Constantin o daună materială

considerabilă în mărime de 35930 lei.

2.1. Tot inculpatul Godoroja Vitalie Gheorghe, la data de 06 august 2013,

aproximativ la orele 03:05, aflându-se la parcarea din fața barului ÎI „A. Șapovalov”,

amplasat pe malul râului Nistru, orașul Criuleni, deținând asupra sa o armă de foc de

model „Kalașnicov”, amenințându-i cu aplicarea armei, i-a impus pe Ursu Constantin,

Dombrovschi Sergiu și Samoil Eugen să coboare din automobilul în care aceștia se aflau

și amenințându-i cu omorul, i-a determinat să îngenuncheze și să ridice mâinile după cap,

în timp ce el stătea cu arma la capul lor și continua amenințările cu omor, amenințări pe

care victimele le-au primit drept reale, deoarece anterior acesta a tras câteva focuri de

armă în direcția în care ei fugeau.

2.3. Tot el, deținând permisul de port armă nr. 21/7859 asupra pistolului automat de

model „AKMC-MФ 1”, calibrul 9x19 mm cu numărul 314-18216, contrar prevederilor

art. 28 alin. (2) lit. lit. b), c) din Legea nr. 110 din 18 mai 1994 „cu privire la arme”, care

prevede că proprietarii de arme sunt obligați să respecte modul stabilit de transport al

armelor și munițiilor aferente, să asigure integritatea armelor și munițiilor aferente

conform legislației în vigoare și actelor normative ale Ministerului Afacerilor Interne,

prevederile art. 31 din Legea menționată că persoanele fizice și juridice care

achiziționează arme și muniții aferente cu titlu de proprietate ori care le-au primit în

posesiune sau folosință sunt obligate să asigure integritatea și să nu permită transmiterea

lor unor alte persoane fizice sau juridice. Prevederile art. 30 alin. (2) din Legea cu

„privire la arme”, stipulează, că la obținerea autorizației de deținere și port-armă,

proprietarul, posesorul sau beneficiarul de arme semnează obligația de respectare a

acestei legi și a regulilor de mânuire a armelor, precum și ignorând prevederile art. 41

alin. (1) din Legea menționată, care indică, că persoanele oficiale și cetățenii ce poartă

răspundere administrativă sau penală, în modul stabilit, pentru încălcarea legislației

privind modul de fabricare, vânzare, deținere, port, transport, folosirea și aplicarea

armelor, păstra în dormitor, lângă pat, pistolul automat de model ,AKMC-MФ 1”, arma

3

fiind încărcată cu cartușul în camera pentru cartușe și fiind neasigurată, iar în sertarul

noptierei, situată în dormitor alături de pat, păstra pistolul de model „Ruger P-95 DC”

care la fel, avea în încărcător 15 cartușe, precum și cartușe de diferit calibru.

Astfel, inculpatul Godoroja Vitalie a încălcat regulile de păstrare și port-armă,

deoarece la armele și munițiile menționate aveau acces liber persoane străine, inclusiv și

copiii minori ai ultimului.

2.4. Tot el, la o dată și loc nestabilit de organul de urmărire penală, a procurat și

păstrat ilegal fără a dispune de autorizația respectivă, în noptiera din dormitorul din

domiciliul său, situat în orașul Criuleni, str. Alexandru cel Bun, nr. 1 A, până la data de

07 august 2013, când au fost depistate în cadrul percheziției, 17 cartușe cu glonț din

metal moale (5 cu vârful expansiv), calibrul 5,6 mm (22LR) și un cartuș cu calibrul

7,62x25 mm (TT), care conform raportului de expertiză nr. 5062, 5063 din 22 august

2013, se atribuie la categoria munților și sunt utile pentru efectuarea tragerii.

2.5. La fel, inculpatul Godoroja Vitalie este învinuit că, la 25 mai 2014, aproximativ

la ora 19:00, aflându-se în orașul Criuleni pe str. 31 august, în apropierea stației de

pompieri, fiind în stare de ebrietate alcoolică, încălcând grosolan ordinea publică însoțită

de aplicarea violenței asupra persoanei, în urma unui conflict spontan apărut, fără niciun

motiv, intenționat, i-a aplicat două lovituri cu pumnul în regiunea capului părții vătămate

Mihailov Serghei Mihail, după care din automobilul de model „BMW X6”, cu numărul

de înmatriculare CR MG 888, a scos o bâtă din lemn și i-a mai aplicat o lovitură în

regiunea capului părții vătămate.

Mai este învinuit Godoroja Vitalie, de către organul de urmărire penală precum că

continuându-și acțiunile criminale, aflându-se în orașul Criuleni, în apropierea

Inspectoratului de Poliție Criuleni, împreună și după o înțelegere prealabilă cu inculpatul

Gîlcă Eugeniu Vasile, fiind în stare de ebrietate alcoolică, încălcând grosolan ordinea

publică însoțită de aplicarea violenței asupra persoanei, în urma unui conflict spontan

apărut, fără niciun motiv, intenționat, i-au aplicat lovituri cu pumnul în regiunea capului

lui Mihailov Serghei Mihail, cauzându-i vătămări neînsemnate sub formă de echimoză,

edem al pleoapei superioare a ochiului stâng

3.1. procurorul în procuratura r-nul Criuleni, Ivan Rapeșco prin care a solicitat

admiterea apelului, casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri

potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care: inculpatul Godoroja Vitalie să fie

recunoscut culpabil de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal și

a-i stabili pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 6 ani, cu executarea

pedepsei în penitenciar de tip semiînchis; inculpatul Godoroja Vitalie să fie recunoscut

culpabil de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 290 alin. (1) Cod penal și a-i stabili

4

pedeapsa sub formă de 2 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

semiînchis; inculpatul Godoroja Vitalie să fie recunoscut culpabil de comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 291 Cod penal și a-i stabili pedeapsă sub formă de 2 ani

închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis; inculpatul Godoroja

Vitalie să fie recunoscut culpabil de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 155 Cod

penal și să-i fie aplicată pedeapsa sub formă de 2 ani închisoare, cu executarea pedepsei

în penitenciar de tip semiînchis. Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de

infracțiuni, prin cumul parțial a-i stabili inculpatului Godoroja Vitalie o pedeapsă

definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 8 ani, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip semiînchis.

Inculpatul Căpățînă Mihail să fie recunoscut culpabil de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal și a-i stabili pedeapsa sub formă de 5 ani

închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

Inculpatul Gîlcă Eugeniu să fie recunoscut culpabil de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal și a-i stabili pedeapsa sub formă de 2 ani

închisoare, iar conform art. 90 Cod penal a-i suspenda executarea pedepsei și a-i stabili

un termen de probă de 1 an.

În motivarea cererii de apel procurorul a invocat că contestă ilegalitatea sentinței

pe faptul maltratării lui Mihailov Serghei și consideră că instanța de fond ilegal a

constatat că fapta constituie o contravenție în acțiunile lui Godoroja Vitalie și Gîlcă

Eugeniu. La acest capitol, acuzarea face trimitere la declarațiile părții vătămate Mihailov

Serghei de la faza urmăririi penale și la declarațiile martorului Mihailov Ion din instanța

de judecată.

Mai indică că, sentința aplicată în privința lui Godoroja Vitalie și Căpățînă Mihail

este prea blândă pentru infracțiunile de care au fost recunoscuți vinovați.

La fel, susține că la analiza circumstanțelor cauzei și probelor prezentate de

acuzarea de stat, instanța de judecată greșit a apreciat totalitatea semnelor obiective și

subiective ale faptelor social periculoase comise de către Godoroja Vitalie și Căpățînă

Mihail.

Consideră că prin pedeapsa prea blândă aplicată de către instanța de judecată

inculpaților Godoroja Vitalie și Căpățînă Mihail nu au fost realizate scopurile legii

penale, deoarece având la bază circumstanțele sus-menționate, nu poate fi vorba de

careva corectare a condamnaților, deoarece există riscul comiterii de către aceștia a unor

noi infracțiuni la ispășirea pedepsei blânde care le-a fost numită.

3.2. avocatul Topală Igor în numele inculpaților Godoroja Vitalie, Căpățînă Mihail și

Gîlcă Eugeniu, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței, rejudecarea

cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpații Godoroja Vitalie, Căpățînă

5

Mihail și Gîlcă Eugeniu să fie achitați, pe motivul că, în acțiunile lor nu există

componența elementelor infracțiunilor incriminate.

În motivarea cerințelor sale avocatul Topală Igor a invocat următoarele aspecte:

- cu referire la acuzarea adusă inculpatului Godoroja Vitalie privind comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal, în urma analizei învinuirii înaintate

cet. Godoroja Vitalie precum și probele existente la dosarul penal, a solicitat achitarea

inculpatului Godoroja Vitalie dat fiind faptul că, lipsesc elementele constitutive ale

infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal;

- la materialele cauzei penale nu sunt prezente careva probe care ar demonstra

existenta componenței de infracțiune a huliganismului în acțiunile cet. Godoroja Vitalie.

Indică că la data de 24 mai 2014 a existat doar o ceartă dintre Godoroja Vitalie și

Mihailov Serghei fără aplicarea violenței asupra cet. Mihailov Serghei, mai ales că

aceștia sunt prieteni încă din copilărie, fiind în relații foarte bune, faptul existentei unei

certe nu constituie temei de calificare a acesteia ca huliganism. Mai mult ca atât, partea

vătămată nu are careva pretenții fată de Godoroja Vitalie, iar martorii - inspectorii de

politie au indicat că, nu au observat dacă în timpul conflictului cei doi s-au îmbrâncit ori

s-au năpustit unul asupra altuia;

- la materialele cauzei nu sunt probe care ar demonstra intențiile huliganice ale

lui Godoroja Vitalie de a întreprinde acțiuni îndreptate spre încălcarea ordinii publice;

- pe parcursul urmăririi penale, cât și în cadrul cercetării judecătorești nu s-a probat

existenta în acțiunile cet. Godoroja Vitalie a componenței de infracțiune prevăzute de

art. 155 Cod penal;

- coroborând analiza infracțiunii de amenințare cu omor, cu acțiunile săvârșite de

către Godoroja Vitafie, apărarea indică că în acțiunile acestuia lipsește latura subiectivă a

componenței de infracțiune și anume, intenția directă a lui Godoroja Vitalie de a

amenința victima cu omor sau realizarea acestei amenințări;

- părțile vătămate s-au împăcat cu Godoroja Vitalie și nu au careva pretenții față de

acesta. Astfel că, apărarea solicită ca Godoroja Vitalie să fie achitat în partea ce ține de

comiterea infracțiunii date, deoarece fapta nu întrunește elementele componenței de

infracțiune prevăzute de art. 155 Cod Penal;

- pe învinuirea adusă lui Godoroja Vitalie în comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 287 alin. (3) Cod penal, apărarea indică faptul că, nu au fost prezentate suficiente

probe care ar demonstra vinovăția lui Godoroja Vitalie în comiterea infracțiunii de

huliganism agravat;

- la materialele cauzei penale nu sunt prezente careva probe care ar demonstra

existenta componenței de infracțiune a huliganismului agravat în acțiunile lui Godoroja

Vitalie. Menționează că în acțiunile inculpatului se atestă doar contravenția de

6

huliganism nu prea grav. Apărarea indică că au fost careva altercații între inculpat și

părțile vătămate, însă gradul prejudiciabil al faptelor fac trimitere la contravenția de

huliganism nu prea grav. Astfel, se solicită tragerea lui Godoroja Vitalie la răspundere

contravențională cu încetarea procesului în legătură cu faptul expirării termenului de

prescripție de tragere la răspundere contravențională. La fel, în cadrul procesului nu s-a

demonstrat faptul că, automobilul a fost deteriorat anume de către Godoroja Vitalie, dat

fiind faptul că nimeni din părțile vătămate sau din martori nu au văzut direct că anume

Godoroja Vitalie a lovit în automobil și 1-a deteriorat;

- pârțile vătămate s-au împăcat cu Godoroja Vitalie, acesta achitându-le prejudiciul

material și moral. Astfel, că pârțile vătămate nu au nicio pretenție față de inculpat;

- pe capătul de acuzare în încriminarea comiterii infracțiunii prevăzute de art. 291

Cod penal, acuzarea de stat nu a probat în cadrul examinării cauzei care este pericolul

păstrării armei în dormitorul inculpatului. Mai mult ca atât, percheziția la domiciliul

inculpatului a fost efectuată fără participarea acestuia, astfel că Godoroja Vitalie nu a fost

la fața locului pentru a indica organului de urmărire penală unde deține arma. Cu referire

la cartușele depistate în noptiera din dormitorul din domiciliul lui Godoroja Vitalie, la fel

nu s-a probat faptul că aceste cartușe aparțin anume lui Godoroja Vitalie;

- în ceea ce privește confiscarea armelor și munițiilor, se notează că, instanța de fond

eronat a interpretat prevederile art. 106 alin. (1) Cod penal. Armele date fiind procurate

de către Godoroja Vitalie în mod legal având permis de port-armă;

- referitor la acuzarea adusă inculpatului Căpățînă Mihail în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, din materialele cauzei reiese faptul că, Căpățînă

Mihail doar s-a aflat la locul altercațiilor ce au avut loc între Godoroja Vitalie și pârțile

vătămate, însă careva acțiuni violente din partea inculpatului Căpățînă Mihail nu au fost

întreprinse, acesta doar a asistat la altercație. Însăși părțile vătămate și martorii susțin

faptul dat;

- părțile vătămate s-au împăcat cu Căpățînă Mihail, acesta achitându-le prejudiciul

material și moral. Astfel, că părțile vătămate nu au nicio pretenție față de inculpat;

- în ceea ce privește acuzarea adusă inculpatului Gîlcă Eugeniu, instanța de fond prin

sentință a dispus încetarea procesului penal în privința lui Gîlcă Eugeniu învinuit în

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal, din motiv că, fapta

săvârșită constituie contravenție prevăzută de art. 354 Cod contravențional. Apărarea

solicită achitarea inculpatului, pe motiv că, în acțiunile acestuia nu sunt prezente atât

elementele componenței de infracțiune a huliganismului prevăzut de art. 287 alin. (1)

Cod penal, nici componenta de contravenție prevăzută de art. 354 Cod contravențional,

deoarece în cadrul examinării cauzei penale, nu s-a probat faptul că în acțiunile lui Gîlcă

Eugen există componenta de contravenție. Mai mult ca atât, partea vătămată în cadrul

7

examinării cauzei a menționat că a fost lovit de către cineva cu pumnul în ochi și numit

cu cuvinte necenzurate, de către cine nu poate spune concret, deoarece la fața locului se

aflau mai multe persoane, inclusiv Godoroja Vitalie și Gîlcă Eugeniu. Respectiv, nu este

indicat direct la persoana lui Gîlcă Eugeniu că ar fi provocat lovitura anume el, victimei.

Martorii, inspectorii de poliție au indicat faptul că nu au observat dacă în timpul

conflictului să i se fi aplicat părții vătămate careva lovituri.

fost respins ca nefondat apelul declarat de avocatul Topală Igor în numele inculpaților

Godoroja Vitalie, Căpățînă Mihail și Gîlcă Eugeniu și a fost admis apelul procurorului,

casată sentința parțial, inclusiv din oficiu în baza art. 409 alin. (2) Cod de procedură

penală, și pronunțată o nouă hotărîre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin

care: Godoroja Vitalie Gheorghe a fost recunosct vinovat de comiterea infracțiunilor

prevăzute de art. art. 287 alin. (3), 155, 290 alin. (1), 291, 287 alin. (3) Cod penal,

stabilindu-i-se pedeapsa după cu urmează:

- în baza art. 287 alin. (3) Cod penal (pe episodul din 06 august 2013) închisoare pe

termen de 4 ani, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis;

- în baza art. 287 alin. (3) Cod penal (pe episodul din 25 mai 2014) închisoare pe

termen de 3 ani, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis;

- în baza art. 155 Cod penal închisoare pe termen de 1 an, cu ispășirea pedepsei în

penitenciar de tip semiînchis;

- în baza art. 290 alin. (1) Cod penal închisoare pe termen de 6 luni, cu ispășirea

pedepsei în penitenciar de tip semiînchis;

- în baza art. 291 Cod penal închisoare pe termen de 6 luni, cu ispășirea pedepsei în

penitenciar de tip semiînchis;

În baza art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul

pedepselor aplicate i s-a stabilit lui Godoroja Vitalie Gheorghe pedeapsa definitivă cu

închisoare pe termen de 6 ani, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

Căpățînă Mihail Grigore a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, stabilindu-i-se pedeapsă sub formă de

închisoare pe termen de 4 ani, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

Gîlcă Eugeniu Vasile a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal, stabilindu-i-se pedeapsă sub formă de

închisoare pe termen de 1 an.

În conformitate cu art. 90 Cod penal pedeapsa aplicată în privința lui Gîlcă

Eugeniu Vasile a fost suspendată condiționat pe o perioadă de probațiune de 1 an,

obligând-l ca în termenul stabilit să nu-și schimbe domiciliul fără consimțământul

8

organului competent și prin comportare exemplară și muncă cinstită să îndreptățească

încrederea ce i s-a acordat.

În rest, sentința Judecătoriei Criuleni din 28 ianuarie 2016 a fost menținută fără

modificări.

Astfel, în ședința instanței de apel s-a constatat că, „la data de 25 mai 2014,

aproximativ la orele 19:00, inculpatul Godoroja Vitalie Gheorghe, aflând-se în strada din

or. Criuleni, str. 31 august, în apropierea stației de pompieri, fiind în stare de ebrietate

alcoolică, încălcând grosolan ordinea publică însoțită de aplicarea violenței asupra

persoanei, în urma unui conflict spontan apărut, fără niciun motiv, intenționat, i-a aplicat

două lovituri cu pumnul în regiunea capului lui Mihailov Serghei, după care din

automobilul de model „BMW X6”, cu numerele de înmatriculare CR MG 888 a scos o

bâtă din lemn și i-a mai aplicat o lovitură în regiunea capului părții vătămate.

Tot el, continuându-și acțiunile criminale, aflând-se în or. Criuleni, în apropierea

Inspectoratului de Poliție Criuleni, împreună și după o înțelegere prealabilă cu Gîlcă

Eugeniu Vasile, fiind în stare de ebrietate alcoolică, încălcând grosolan ordinea publică

însoțită de aplicarea violenței asupra persoanei în urma unui conflict spontan apărut, fără

niciun motiv, intenționat i-au aplicat lovituri cu pumnul în regiunea capului lui Mihailov

Serghei, cauzându-i, vătămari neînsemnate sub formă de echimoză, edem al pleaopei

superioare a ochiului stâng.

La fel, instanța de apel a constatat că inculpatul Gîlcă Eugeniu Vasile, la

25 mai 2014, aproximativ la orele 19:20, aflându-se în stradă în or. Criuleni, str. 31

august, în apropierea Inspectoratului de Poliție Criuleni, împreună și după o înțelegere

prealabilă cu cet. Godoroja Vitalie Gheorghe, fiind în stare de ebrietate alcoolică,

încălcând grosolan ordinea publică însoțită de aplicarea violenței asupra persoanei, în

urma unui conflict spontan apărut, fără niciun motiv, intenționat, i-au aplicat o lovitură cu

pumnul în față lui Mihailov Serghei, cauzându-i, vătămări neînsemnate sub formă de

echimoză, edem al pleoapei superioare a ochiului stăng.

4.1. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a reținut că, prima instanță incorect

a reîncadrat juridic acțiunile inculpatului Godoroja Vitalie Gheorghe în baza art. 354 Cod

contravențional - huliganismul nu prea grav, adică acostarea jignitoare în locuri publice a

persoanei fizice, alte acțiuni similare ce încalcă normele morale, tulbură ordinea publică

și liniștea persoanei fizice și în baza art. 78 alin. (2) Cod contravențional — vătămarea

intenționată ușoară a integrității corporale, maltratarea, aplicarea de lovituri, alte acțiuni

violente care au provocat dureri fizice, iar acțiunile inculpatului Gîlcă Eugeniu Vasile în

baza art. 354 Cod contravențional, or, în baza probelor administrate de către acuzatorul

de stat, s-a constatat că acțiunile infracționale ale inculpatului Godoroja Vitalie Gheorghe

urmează a fi încadrate în baza art. 287 alin. (3) Cod penal - huliganismul, adică acțiunile

9

intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra

persoanei, cu folosirea unor obiecte în calitate de armă, iar acțiunile infracționale ale

inculpatului Gîlcă Eugeniu Vasile urmează a fi încadrate în baza art. 287 alin. (1) Cod

penal — huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică,

însoțite de aplicarea violenței asupra persoanei.

Totodată, instanța de apel a mai constatat că, instanța de fond corect a încadrat

juridic acțiunile inculpatului Godoroja Vitalie Gheorghe în baza art. 287 alin. (3) Cod

penal - huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică,

însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor, precum și acțiuni care, prin conținutul

lor, se deosebesc printr-un cinism și obrăznicie deosebită, săvârșit de două persoane,

acțiuni săvârșite cu aplicarea armei și a altor obiecte pentru vătămarea integrității

corporale sau a sănătății; în baza art. 155 Cod Penal - amenințarea cu omor, dacă a existat

pericolul realizării acestei amenințări; în baza art. 290 alin. (1) Cod penal - procurarea,

purtarea, păstrarea munițiilor fără autorizația corespunzătoare; în baza art. 291 Cod Penal

— păstrarea neglijentă a armelor de foc și a munițiilor, precum și transmiterea acestora

altor persoane, iar acțiunile inculpatului Căpățînă Mihail Grigore în baza art. 287 alin. (3)

Cod penal - huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea

publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor, precum și acțiuni care, prin

conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism și obrăznicie deosebită, săvârșit de două

persoane, acțiuni săvârșite cu aplicarea armei și a altor obiecte, pentru vătămarea

integrității corporale sau a sănătății.

Colegiul Penal al Curții de Apel Chișinău a notat că obiectul juridic special al

infracțiunii de huliganism îl constituie relațiile sociale cu privire la ordinea publică

apărate împotriva infracțiunii de huliganism.

Latura obiectivă a infracțiunii constă în fapta prejudiciabilă exprimată fie în

acțiunile care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra

persoanelor sau de amenințare cu aplicarea unei asemenea violențe, de opunerea de

rezistență violentă reprezentanților autorităților sau altor persoane care curmă actele

huliganice, fie în acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau

obrăznicie deosebită.

În doctrina penală se notează că în cele mai frecvente cazuri, infracțiunea de

huliganism este comisă în locuri publice (străzi, piețe, plaje, cafenele, restaurante,

cinematografe, mijloace de transport în comun etc.), însă această infracțiune poate fi

săvârșită și în locuri care nu au un caracter public (apartament, sedii de întreprinderi,

terenuri private, mijloace de transport personal etc.).

10

Infracțiunea de huliganism este comisă în prezenta altor persoane, având rolul de

victime sau martori. Nu este însă exclusă posibilitatea săvârșirii huliganismului în

absența unor persoane străine.

Mai reține că infracțiunea specificată la art. 287 Cod penal este o infracțiune

formală. Ea se consideră consumată din momentul realizării fie a acțiunilor care încalcă

grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor sau de

amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, de opunere de rezistență violentă

reprezentanților autorităților sau altor persoane care curmă actele huliganice, fie a

acțiunilor care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie

deosebită.

Latura subiectivă a infracțiunii de huliganism se caracterizează prin intenție

directă. Motivele acestei infracțiuni sunt motive huliganice.

La fel, instanța de apel a reținut că motivele invocate de către partea vătămată

Mihailov Serghei ca modificare a declarațiilor date la faza urmăririi penale nu și-au găsit

confirmarea, fapt pentru care urmează a fi reținute declarațiile acestuia date la faza

urmăririi penale, care confirmă circumstanțele comiterii faptei.

Raționamentul reținerii declarațiilor părții vătămate Mihailov Serghei de la faza

urmăririi penale constă în faptul că aceste declarații coroborează cu celelalte materiale

probatorii administrate de către acuzarea de stat, și anume cu declarațiile martorului

Simon Lilian care a indicat că în unitatea de gardă s-a adresat Mihailov Serghei precum

că a fost agresat de către Godoroja Vitalie și urmează să se deplaseze la fața locului, și

anume la stadionul din or. Criuleni. Martorul a indicat că în fața Inspectoratului de Poliție

Criuleni se aflau mai mulți angajați, precum și partea vătămată. Între timp în fața

Judecătoriei Criuleni a parcat un automobil de unde a coborât Godoroja Vitalie, iar după

un timp între Mihailov Serghei și Godoroja Vitalie s-a iscat o ceartă, au început să se

numească cu cuvinte necenzurate. A indicat că la locul conflictului era prezent și

inculpatul Gîlcă Eugeniu, însă ce acțiuni făcea acesta nu a observat, deoarece îl liniștea

pe Godoroja Vitalie. L-a auzit pe Gîlcă Eugeniu doar că acesta vorbea cu un ton ridicat,

nu a văzut dacă acesta a aplicat lovituri în privința vreunei persoane.

Relevante sub aspect probatoriu sunt și declarațiile martorului Buga Petru care

coroborează cu declarațiile părții vătămate Mihailov Serghei date la faza urmăririi penale

și care a indicat că în fața Inspectoratului de Poliție Criuleni s-a iscat o ceartă. Ieșind

afară mai mulți inspectori de poliție, i-a observat pe Godoroja Vitalie și Mihailov Serghei

că se certau, se numeau cu cuvinte necenzurate și se îmbrânceau reciproc. Spre finalul

conflictului, la fața locului a venit și inculpatul Gîlcă Eugeniu, care s-a apropiat de către

Mihailov Serghei intenționând să-1 lovească cu pumnul, numindu-1 pe acesta cu cuvinte

necenzurate. A indicat martorul că în timpul incidentului, inculpatul Godoroja Vitalie i-a

11

aplicat lui Mihailov Serghei o singură lovitură cu pumnul în regiunea feței, însă careva

leziuni vizibile la cei doi nu a observat.

Instanța de apel a reținut drept nefondat argumentul avocatului Topală Igor precum

că martorii - inspectorii de poliție au indicat că nu au observat dacă în timpul conflictului

cei doi s-au îmbrâncit ori s-au năpustit unul asupra altuia, or, martorul Buga Petru a

indicat că 1-a observat pe Godoroja Vitalie și Mihailov Serghei că se certau, se numeau

cu cuvinte necenzurate și se îmbrânceau reciproc, totodată, Godoroja Vitalie s-a năpustit

asupra lui Mihailov Serghei, însă a fost stopat de către inspectorii de poliție, iar partea

vătămată fiind întrebată dacă Godoroja Vitalie i-a aplicat sau nu careva lovituri, a răspuns

că în timpul conflictului Vitalie Godoroja i-a aplicat o lovitură cu pumnul lui Mihailov

Serghei în regiunea ochiului. La fel, martorul Simon Lilian a indicat că Godoroja Vitalie

în mod brutal a început să discute cu Mihailov Serghei, între ei s-a iscat un conflict,

ambii numindu-se cu cuvinte necenzurate, Godoroja Vitalie 1-a un moment dat s-a

năpustit asupra lui Mihailov Serghei.

Totodată, instanța de a apel a reținut că faptul aplicării violenței asupra părții

vătămate Mihailov Serghei se confirmă și prin raportul de expertiză medico-legală

nr. 236 din 28 mai 2014 potrivit căruia, la examinarea medico-legală a lui Mihailov

Serghei s-au depistat leziuni corporale sub formă de echimoză, edem a pleoapei

superioare a ochiului stâng, care au fost produse cu un corp contondent și se califică ca

vătămări neînsemnate.

Consideră că instanța de fond contrar probelor administrate la cauza penală a

recalificat acțiunile inculpaților Godoroja Vitalie și Gîlcă Eugeniu în baza contravențiilor

prevăzute de art. art. 354, 78 alin. (2) Cod contravențional, respectiv, în baza art. 354 Cod

contravențional, or, acțiunile intenționate ale inculpaților Godoroja Vitalie și Gîlcă

Eugeniu îndreptate spre încălcarea grosolană a ordinii publice, au fost însoțite de acțiunea

adiacentă care s-a manifestat pentru inculpatul Godoroja Vitalie sub forma aplicării

violenței asupra persoanei, cu folosirea unui obiect în calitate de armă, iar pentru

inculpatul Gîlcă Eugeniu, acțiunea adiacentă s-a manifestat prin aplicarea violenței

asupra persoanei.

Astfel, inculpații Godoroja Vitalie și Gîlcă Eugeniu nu s-au limitat doar la

acostarea jignitoare în locuri publice a părții vătămate Mihailov Serghei, prin care au fost

încălcate normele morale, tulburată ordinea publică și liniștea persoanei fizice, dar

acțiunile intenționate ale inculpaților Godoroja Vitalie și Gîlcă Eugeniu au fost însoțite de

acțiunea adiacentă, care în cazul contravențiilor lipsește, și anume aplicarea violenței

asupra persoanei, cu folosirea unui obiect în calitate de armă.

În această ordine de idei, instanța de apel nu a reținut că între partea vătămată

Mihailov Serghei și inculpații Godoroja Vitalie și Gîlcă Eugeniu să fi avut loc o ceartă de

12

o intensitate redusă, care s-ar fi exprimat prin schimbul unor replici necenzurate, or,

acuzatorul de stat a administrat suficiente probe care atestă că acțiunile inculpaților

manifestate în fața Inspectoratului de Poliție Criuleni au atins gradul de pericol social al

unei infracțiuni, au încălcat în mod grosolan ordinea publică prin atentarea la regulile

sociale și morale de conviețuire, care au fost încălcate într-un mod grosolan și

demonstrativ de către inculpați și care au fost însoțite de acțiunea adiacentă, manifestată

prin aplicarea violenței asupra părții vătămate, de către inculpații Godoroja Vitalie și

Gîlcă Eugeniu.

Totodată, Colegiul Penal al Curții de Apel Chișinău a constatat că acuzatorul de

stat a administrat suficiente probe pertinente, concludente și utile care dovedesc că

acțiunile inculpaților Godoroja Vitalie și Gîlcă Eugeniu cad sub incidența legii penale și

demonstrează vinovăția inculpatului Godoroja Vitalie în comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 287 alin. (3) Cod penal, și vinovăția inculpatului Gîlcă Eugeniu în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal, fapt constatat prin declarațiile părții

vătămate Mihailov Serghei de la faza urmăririi penale care coroborează pe deplin cu

declarațiile martorilor Simon Lilian și Buga Petru, prin declarațiile cărora instanța de apel

a reținut în acțiunile inculpaților semnele constitutive ale infracțiunilor incriminate

inculpaților, declarații care sunt credibile și veridice, iar careva temeiuri de a pune la

îndoială veridicitatea declarațiilor acestor martori și a părții vătămate de la faza urmăririi

penale, instanța de apel nu a constatat.

Cu referire la stabilirea vinovăției inculpaților Godorojoa Vitalie Gheorghe și

Căpățînă Mihail Grigore în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod

penal pe episodul din 06 august 2013, instanța de apel a constatat că instanța de fond

corect a apreciat probele administrate la cauza penală din punct de vedere al pertinenței,

concludentei, utilității și veridicității acestora, probe care pot fi apreciate prin coroborare

și care în ansamblu dovedesc vinovăția inculpaților Godorojoa Vitalie Gheorghe și

Căpățînă Mihail Grigore în comiterea infracțiunii incriminate.

Totodată, instanța de apel a reținut că în urma aprecierii probelor administrate la

cauza penală, în acțiunile infracționale ale inculpaților Godoroja Vitalie și Căpățînă

Mihail, sunt prezente elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 287 alin.

(3) Cod penal, care fiind într-un loc public — barul ÎI ,A. Șapovalov”, situat pe malul

râului Nistru, or. Criuleni, precum și în parcarea de lângă acest bar, au încălcat grosolan

ordinea publică, au manifestat o lipsă de respect față de societate și cu o obrăznicie

deosebită i-au aplicat lui Melnic Iulian multiple lovituri cu mâinile și picioarele, apoi cu

o rangă metalică peste diferite părți ale corpului.

Tot din ansamblul probelor administrate la cauza penală, instanța de apel a

constatat că după aplicarea loviturilor părții vătămate Melnic Iulian, inculpații Godoroja

13

Vitalie și Căpățînă Mihail au continuat activitatea infracțională îndreptată spre încălcarea

ordinii publice, care s-a exprimat prin efectuarea de către aceștia a câtorva împușcături

dintr-o armă de foc, ceea ce a dus la suspendarea activității normale a barului, încălcare

îndelungată și insistentă a ordinii publice, urmată de zădărnicirea activităților de masă.

Instanța de apel a constatat în baza probelor administrate la cauza penală că în

continuarea acțiunilor lor criminale, inculpații Godoroja Vitalie și Căpățînă Mihail, cu o

rangă metalică, au aplicat mai multe lovituri peste diferite părți ale automobilului de

model „Honda Civic”, în rezultatul cărora automobilul a fost deteriorat, prin ce

proprietarului Ursu Constantin i-a fost cauzată o daună materială considerabilă.

Drept neîntemeiat a fost apreciat și argumentul apărătorului inculpaților precum că

Căpățînă Mihail doar s-a aflat la locul altercațiilor ce au avut loc între Godoroja Vitalie și

părțile vătămate, însă careva acțiuni violente din partea inculpatului Căpățînă Mihail nu

au fost întreprinse, or, această afirmație se contrazice prin probele administrate la cauza

penală, și anume declarațiile părții vătămate Ursu Constantin care a indicat că a văzut

precum că Melnic Iulian era bătut de către inculpații Godoroja Vitalie și Căpățînă Mihail.

Tot în contextul dovedirii nevinovăției inculpatului Căpățînă Mihail, avocatul

Topală Igor a invocat că părțile vătămate s-au împăcat cu Căpățînă Mihail, acesta

achitându-le prejudiciul material și moral, astfel, părțile vătămate nu au nicio pretenție

față de inculpat.

Astfel, instanță de apel a constatat că pe de o parte apărarea indică că inculpatul

Căpățînă Mihail doar a asistat la altercație, el careva acțiuni violente nu a întreprins, ca

ulterior să indice că inculpatul Căpățînă Mihail a recuperat prejudiciul material și moral

cauzat părților vătămate. Or, există o contradicție în poziția apărării, neexistând o

legătură de cauzalitate în a indica că inculpatul nu a întreprins careva acțiuni violente fată

de pârțile vătămate, deci este nevinovat, și totodată, invocarea că inculpatul a recuperat

prejudiciile materiale și morale cauzate, în acest caz se apreciază că apărarea în mod

indirect a sugerat că inculpatul Căpățănă Mihail a cauzat prejudicii materiale părților

vătămate, deci dânsul se face vinovat pentru comiterea acțiunilor incriminate.

Cu referire la stabilirea vinovăției inculpatului Godoroja Vitalie în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 155 Cod penal, la 06 august 2013, instanța de apel a

constatat că instanță de fond corect a apreciat probele administrate la cauza penală din

punct de vedere al pertinenței, concludentei, utilității și veridicității acestora, probe care

pot fi apreciate prin coroborare și care în ansamblu dovedesc vinovăția inculpatului

Godoroja Vitalie în comiterea infracțiunii incriminate.

La fel, instanța de apel nu a putut reține argumentele avocatului Topală Igor și

anume că în acțiunile inculpatului Godoroja Vitalie lipsește latura subiectivă a

componenței de infracțiune, de a amenința părțile vătămate cu omor sau realizarea acestei

14

amenințări, deoarece aceste argumente se combat prin totalitatea probelor administrate la

cauza penală și care au fost analizate supra, respectiv, instanța de apel a constatat că

inculpatul Godoroja Vitalie a acționat cu intenție directă, dânsul amenințând părțile

vătămate că-i împușcă, fapt care a fost reținut prin declarațiile părților vătămate Ursu

Constantin, Dombrovschi Serghei și Samoil Eugen.

Cu referire la stabilirea vinovăției inculpatului Godoroja Vitalie în comiterea

infracțiunilor prevăzute de art. art. 290 alin. (1), 291 Cod penal, Colegiul Penal al Curții

de Apel Chișinău a constatat că instanța de fond corect a apreciat probele administrate la

cauza penală din punct de vedere al pertinenței, concludentei, utilității și veridicității

acestora, probe care pot fi apreciate prin coroborare și care în ansamblu dovedesc

vinovăția inculpatului Godoroja Vitalie în comiterea infracțiunilor incriminate.

În acest sens, instanța de apel a indicat că latura obiectivă a infracțiunii prevăzute

de art. 290 alin. (1) Cod penal constă în fapta prejudiciabilă exprimată în acțiune. Această

acțiune se înfățișează în oricare din următoarele modalități normative alternative, în speță

- procurarea, purtarea, păstrarea a munițiilor fără autorizația corespunzătoare

Instanța de apel a respins și argumentele avocatului Topală Igor care a indicat că

nu s-a probat faptul că cartușele care au fost depistate în noptiera din dormitorul lui

Godoroja Vitalie aparțin anume acestuia, deoarece aceste cartușe au fost depistate la

domiciliul inculpatului și printre lucrurile personale ale acestuia, iar faptul că inculpatul

Godoroja Vitalie a indicat că nu cunoaște în ce circumstanțe au fost găsite cartușele în

noptieră, constituie o modalitate de eschivare a inculpatului de răspundere penală.

În ceea ce privește afirmația avocatului Topală Igor precum că percheziția la

domiciliul inculpatului Godoroja Vitalie a fost efectuată fără participarea și, respectiv,

dânsul nu a fost la fața locului pentru a indica organului de urmărire penală unde deține

arma, instanța de apel a notat că acțiunea procesuală de percheziție a fost efectuată în

conformitate cu prevederile art. 125, 127 Cod procedură penală, fiind prezenți Godoroja

Nicoleta, Godoroja Gabriel, Godoroja Alina membrii de familie ai inculpatului Godoroja

Vitalie, respectiv, faptul că inculpatul nu a participat la această acțiune și nu a indicat

personal unde deține arma nu poate constitui un temei de a dispune achitarea acestuia, or,

percheziția a fost efectuată în prezența membrilor de familie ai inculpatului.

Neîntemeiate le-a apreciat și argumentele avocatului precum că instanța de fond

eronat a interpretat prevederile art. 106 alin. (1) Cod penal, dispunând confiscarea

armelor și munițiilor, or, armele date fiind procurate de către inculpat în mod legal, având

permis de port-armă, instanța de apel considerând că instanța de fond corect a dispus spre

confiscare corpurile delicte, reieșind din faptul că aceste obiecte au fost utilizate și

destinate pentru săvârșirea infracțiunilor, or, în acțiunile inculpatului Godoroja Vitalie au

fost constatate elementele constitutive ale infiacțiunilor prevăzute de art. art. 290 alin.

15

(1), 291 Cod penal, privind purtarea, păstrarea, procurarea ilegală a armelor și munițiilor,

precum și păstrarea neglijentă a armelor de foc și a munițiilor.

A constatat instanța de apel că acțiunile inculpatului Godoroja Vitalie Gheorghe au

fost încadrate în baza art. 287 alin. (3) Cod penal (pentru episodul din 25 mai 2014, cu

partea vătămată Mihailov Serghei), pentru care legea penală prevede pedeapsa sub formă

de închisoare de la 3 la 7 ani, iar în conformitate cu criteriile enunțate la art. 16 Cod

penal, infracțiunea respectivă se califică ca infractiune gravă.

În acest context, Colegiul Penal al Curții de Apel Chișinău ținând cont de

caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat și de

circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea penală, a reținut faptul că

inculpatul Godoroja Vitalie nu a recunoscut vina în comiterea faptei infracționale

incriminate acestuia că i se impută săvârșirea unei infracțiuni grave că în privința acestuia

au fost reținute circumstanțe atenuante ca lipsa antecedentelor penale, prezența la

întreținere a unui copil minor, caracteristica pozitivă de la locul de trai, repararea

prejudiciului material și moral, iar careva circumstanțe agravante nu au fost reținute,

instanța de apel a aplicat inculpatului Godoroja Vitalie pentru comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal (pentru episodul din 25 mai 2014, cu partea

vătămată Mihailov Serghei), pedeapsa sub formă de 3 (trei) ani închisoare, cu ispășirea

pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

Totodată, instanța de apel a reținut că acțiunile infracționale ale inculpatului

Godoroja Vitalie au fost încadrate în baza art. 287 alin. (3) Cod penal (episodul din

06 august 2013), precum și în baza art. art. 155, 290 alin. (1), 291 Cod penal, iar în

conformitate cu criteriile enunțate la art. 16 Cod penal, infracțiunile respective se califică

ca infracțiune gravă, respectiv, infracțiuni mai puțin grave.

Astfel, instanța de apel ținând cont de caracterul și gradul prejudiciabil al

infracțiunilor săvârșite, de persoana celui vinovat și de circumstanțele cauzei care

atenuează ori agravează răspunderea penală, astfel reținând faptul că inculpatul Godoroja

Vitalie nu a recunoscut vina în comiterea faptelor infracționale incriminate acestuia, că i

se incriminează săvârșirea unor infracțiuni grave și mai puțin grave că în privința acestuia

au fost reținute circumstanțe atenuante ca lipsa antecedentelor penale, prezența la

întreținere a unui copil minor, caracteristica pozitivă de la locul de trai, repararea

prejudiciului material și moral, iar careva circumstanțe agravante nu au fost reținute. Prin

urmare, instanța de apel a aplicat inculpatului Godoroja Vitalie pentru comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal (episodul din 06 august 2013)

pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 4 (patru) ani; în baza art. 155 Cod

penal — pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 1 (unu) an; în baza art. 290

alin. (1) Cod penal — pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 6 (șase) luni; în

16

baza art. 291 Cod penal — închisoare pe un termen de 6 (șase) luni, cu ispășirea pedepsei

în penitenciar de tip semiînchis.

În baza art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul

pedepselor aplicate i s-a stabilit lui Godoroja Vitalie pedeapsa defenitivă cu închisoare

pe termen de 6 (șase) ani, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

Totodată, instanța de apel a menționat că soluția primei instanțe privind

suspendarea condiționată a executării pedepsei penale în privința inculpatului Godoroja

Vitalie este una inechitabilă în coraport cu circumstanțele comiterii infracțiunilor și cu

personalitatea inculpatului, or, în speță nu sunt întrunite condițiile art. 90 Cod penal.

A mai constatat instanța de apel că prima instanță incorect a individualizat

pedeapsa penală în privința inculpatului Căpățînă Mihail Grigore – stabilindu-i pedeapsa

penală sub formă de 3 ani închisoare, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei

penale pe un termen de probă de 2 ani, or, acțiunile acestuia au fost încadrate în baza art.

287 alin. (3) Cod penal, respectiv, infracțiunea incriminată inculpatului se califică ca

infracțiune gravă.

Prin urmare Colegiul Penal al Curții de Apel Chișinău a constatat că inculpatul

Căpățînă Mihail a comis o infracțiune gravă, nu a recunoscut vina în comiterea

infracțiunii incriminate și nu a conștientizat gradul de pericol social al faptei comise, de

circumstanțele în care a fost comisă fapta de două persoane, cu aplicarea armei și altor

obiecte pentru vătămarea integrității corporale sau a sănătății, totodată ținându-se cont și

de fapt că în privința inculpatului au fost reținute circumstanțe atenuate, cum ar fi:

caracteristica pozitivă de la locul de trai, lipsa antecedentelor penale, repararea

prejudiciului material și moral, iar careva circumstanțe agravante nu au fost reținute.

Astfel, instanța de apel a aplicat inculpatului Căpățînă Mihail pentru comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, pedeapsă sub formă de închisoare

pe un termen de 4 (patru) ani, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

Instanța de apel a constat că în speță nu sunt întrunite condițiile prevăzute de art.

90 Cod penal privind suspendarea condiționată a executării pedepsei penale, iar în acest

sens a invocat că inculpatul nu a recunoscut vina în comiterea infracțiunii, dânsul anterior

a fost condamnat, deși antecedentele penale sunt stinse, pe parcursul efectuării urmăririi

penale, s-a eschivat de a se prezenta în fața organului de drept, fiind dispusă anunțarea în

căutare a acestuia, din aceste motive, instanța de apel a considerat că izolarea inculpatului

de societate și executarea reală a pedepsei penale cu închisoare este o măsură echitabilă

în coraport cu fapta săvârșită și reprezintă o măsură menită să asigure realizarea scopului

pedepsei penale, de restabilire a echității sociale, de corectare a condamnatului, precum și

de prevenire a săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea inculpatului, cât și a altor

persoane.

17

În această ordine de idei, instanța de apel a aplicat inculpatului Căpățînă Mihail

pentru comiterea infracțiunii prevăzute dea art. 287 alin. (3) Cod penal pedeapsa sub

formă de închisoare pe termen de 4 (patru) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de

tip semiînchis.

În privința inculpatului Gîlcă Eugeniu, instanța de apel ținând cont de caracterul și

gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat și de

circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspundere penală, astfel a reținut că

inculpatul Gîlcă Eugeniu nu a recunoscut vina în comiterea infracțiunii mai puțin grave,

că în privința acestuia nu au fost stabilite careva circumstanțe atenuate și nici agravante,

instanța de apel i-a aplicat inculpatului Gîlcă Eugeniu pentru comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal, pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen

de 1 (unu) an, executarea pedepsei fiind suspendată condiționat pe un termen de 1 (unu)

an, obligându-l ca în termenul stabilit să nu-și schimbe domiciliul fără consimțământul

organului competent.

Igor în numele inculpaților Godoroja Vitalie, Căpățînă Mihail și Gîlcă Eugeniu prin care

indicând temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, a

solicitat casarea deciziei atacate, sentinței primei instanțe, cu pronunțarea unei sentințe de

achitare a inculpaților Godoroja Vitalie și Gîlcă Eugeniu pe motiv că în acțiunile

inculpaților nu există componența infracțiunii incriminate pe episodul din 06 august

2013.

A înceta procesul penal în privința lui Godoroja Vitalie și Căpățînă Mihail învinuiți

de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, din motiv că fapta

săvârșită constituie contravenție prevăzută de art. 78 alin. (2) și art. 354 Cod

contravențional, pe episodul din 25 mai 2014.

A înceta procesul contravențional pe art. 78 alin. (2) și 354 Cod contravențional în

privința lui Godoroja Vitalie și Căpățână Mihail în legătură cu expirarea termenului de

prescripție. A achita pe Godoroja Vitalie pe capătul de acuzare în comiterea infracțiunilor

prevăzute de art. 155, 290 alin. (1) Cod penal pe motiv că în acțiunile inculpatului nu

există componența infracțiunilor incriminate.

În motivarea cererii de recurs avocatul recurenților a invocat următoarele :

- cazului dat i s-a dat o încadrare juridică greșită;

- instanța de apel la adoptarea deciziei nu a luat în considerare probele și motivele

prezentate de către avocat în interesele inculpaților, le-a respins ca nefondate, apreciindu-

le critic punând la baza deciziei doar declarațiile martorilor acuzării și documentele

anexate la materialele dosarului;

18

- decizia este una abstractă, ceea ce înseamnă că instanța a încălcat mai multe drepturi

și chiar principii generale, care au menirea să asigure dreptul la un proces echitabil în

sensul art. 6 paragraful 1 din Convenția Europeană pentru apărarea Drepturilor Omului și

a Libertăților Fundamentale;

- indică faptul că la materialele dosarului nu sunt prezente careva probe care ar

demonstra existența componenței de infracțiune a huliganismului în acțiunile lui

Godoroja Vitalie. Specifică că la data de 24 mai 2014 a existat doar o ceartă dintre

Godoroja Vitalie și Mihailov Serghei fără aplicarea violenței asupra cet. Mihailov

Serghei, mai ales că aceștia sunt prieteni încă din copilărie, fiind în relații bune, faptul

existenței unei cerți nu constituie temei de calificare a acesteia ca huliganism;

- menționează că în cadrul examinării cauzei atât în instanța de fond cât și în cea de

apel nu s-a probat faptul că în acțiunile lui Gîlcă Eugen există componența de infracțiune

prevăzută de art. 287 alin. (1) Cod penal, or, partea vătămată în cadrul examinării cauzei

în instanța de fond, a menționat faptul că a fost lovit de către cineva cu pumnul și numit

cu cuvinte necenzurate, însă de către cine nu poate spune cu certitudine, deoarece la fața

locului se aflau mai multe persoane, inclusiv Godoroja Vitalie și Gîlcă Eugeniu. Mai

mult ca atât, martorii – inspectorii de poliție au indicat că nu au observat dacă în timpul

conflictului să-i fi aplicat părții vătămate careva lovituri;

- relatează că în ceea ce privește învinuirea adusă inculpatului Godoroja Vitalie pe

episodul din 06 august 2013, referitor la comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 155,

290 alin. (1), 291, 287 alin. (3) Cod penal, pe parcursul urmăririi penale cât și în cadrul

cercetării judecătorești nu s-a probat existența în acțiunile lui Godoroja Vitalie a

componenței de infracțiune prevăzute de art. 155 Cod penal „Amenințarea cu omor, dacă

a existat pericolul realizării acestei amenințări”. Indică că în acțiunile acestuia lipsește

latura subiectivă a componenței de infracțiune, și anume intenția directă a lui Godoroja

Vitalie de a amenința victima cu omor sau realizarea acestei amenințări;

- susține că conform art. 276 Codului de procedură penală, pornirea urmăririi penale

se face doar la depunerea de către victimă a plângerii prealabile. La împăcarea victimei

cu bănuitul, învinuitul, inculpatul, urmărirea penală încetează. Indică că părțile vătămate

s-au împăcat cu Godoroja Vitalie și nu au careva pretenții față de acesta;

- invocă că la materialele dosarului nu sunt prezente careva probe care ar demonstra

existența componenței de infracțiune a huliganismului agravat în acțiunile lui Godoroja

Vitalie, or, în acțiunile acestuia se atestă doar contravenția de huliganism nu prea grav;

- la fel, în cadrul procesului nu s-a demonstrat faptul că automobilul a fost deteriorat

anume de către Godoroja Vitalie, dat fiind faptul că nimeni din părțile vătămate sau din

martori nu au văzut direct că anume Godoroja Vitalie a lovit în automobil și l-a

deteriorat.

19

Mai mult ca atât, partea vătămată Samoil Eugen a indicat faptul că doar a auzit

câteva împușcături, însă cine le-a efectuat nu cunoaște. La fel, nu-și amintește dacă au

fost amenințați sau strigați de cineva în timp ce fugeau. Mai mult ca atât, indică faptul că

părțile vătămate s-au împăcat cu Godoroja Vitalie, acesta achitându-le prejudiciul

material și moral. Astfel că părțile vătămate nu au nicio pretenție față de inculpat;

- ce ține de infracțiunile prevăzută la art. 291 și 290 Cod penal, adică păstrarea

neglijentă a armelor de foc și munițiilor. Ține să menționeze că acuzarea de stat nu a

probat în cadrul examinării cauzei care este pericolul păstrării armei în dormitorul

inculpatului. Mai mult ca atât, percheziția la domiciliul inculpatului a fost efectuată fără

participarea acestuia, astfel că Godoroja Vitalie nu a fost la fața locului pentru a indica

organului de urmărire penală unde deține arma;

- la fel, nu s-a probat faptul că cartușele depistate în noptiera din dormitorul

inculpatului Godoroja Vitalie, aparțin anume lui, or, acesta nu cunoaște de unde s-au luat

cartușele în noptiera din dormitor;

- consideră că instanța de fond eronat a interpretat prevederile art. 106 alin. (1) Cod

penal și a dispus confiscarea armelor și munițiilor;

- referitor la acuzarea adusă inculpatului Căpățînă Mihail, în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, indică faptul că din materialele dosarului reiese

că ultimul doar s-a aflat la locul altercațiilor ce au avut loc între Godoroja Vitalie și

părțile vătămate, însă careva acțiuni violente din partea lui nu au fost întreprinse, acesta

doar a asistat la altercație. Însuși părțile vătămate Samoil Eugen, Ursu Constantin și

martorul Țîșcul Alexandru susțin faptul că la data de 05 august 2013 în bar Godoroja

Vitalie se afla împreună cu Căpățînă Mihail însă ultimul nu a participat la cearta ce s-a

iscat între Godoroja Vitalie și Melnic Iulian.

procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursului declarat, solicitând

declararea inadmisibilității acestuia, din motiv că reaprecierea probelor nu se conține în

temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală. Astfel, criticile

formulate de acesta nu sunt motivate sub aspectul casării hotărârii recurate.

Mai mult ca atât, potrivit art. 430 Cod de procedură penală recurentul este obligat să

indice temeiurile prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală și în ce constă problema

de drept de importanță generală abordată în cauză, care este eroarea de drept comisă de

instanță ce duce la casarea hotărârii. Astfel, recurentul solicită reaprecierea probelor

considerând că nu au fost respectate prevederile art. 101 Cod de procedură penală.

La fel, procurorul indică că decizia instanței de apel cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția de condamnare, cuprinzând prevederile art. 414 și art. 417 Cod de

20

procedură penală, iar cele invocate de recurent în niciun mod nu constituie temei de

pronunțare a unei hotărâri de achitare și de încetare a cauzei pe unele epizoade.

Totodată, a mai menționat că la aplicarea pedepsei s-a ținut cont în deplină măsură de

principiile generale de aplicare a pedepsei, precum și de criteriile generale de

individualizare a pedepsei prevăzute la art. 75 Cod penal.

privire la aplicarea în privința lui a dispozițiilor Legii nr. 210 din 29 iulie 2016 privind

amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii

Moldova, prin care a solicitat încetarea procesului în privința sa, în legătură cu adoptarea

legii sus menționate.

7.1. La data de 31 octombrie 2016, inculpatul Godoroja Vitalie, a mai depus o cerere

suplimentară privind aplicarea în privința lui a dispozițiilor Legii nr. 210 din 29 iulie

2016 privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței

Republicii Moldova, în care a indicat că a manifestat căință activă, a recuperat pagubele,

iar părțile vătămate nu au careva pretenții față de el. Totodată a menționat că va respecta

legea și pe viitor nu va mai comite alte abateri.

7.2. La 04 noiembrie 2016, inculpatul Gîlcă Eugeniu, a depus o cerere cu privire la

aplicarea în privința lui a dispozițiilor Legii nr. 210 din 29 iulie 2016 privind amnistia în

legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, prin

care a solicitat încetarea procesului în privința sa, în legătură cu adoptarea legii sus

menționate.

constată că acesta urmează a fi admis din următoarele considerente.

Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. b) Cod de procedură penală,

judecând recursul, instanța de recurs este în drept să admită recursul, să caseze parțial

hotărârea, să dispună achitarea persoanei sau încetarea procesului penal în cazurile

prevăzute de prezentul cod.

Potrivit prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de

procedură penală, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava

situația condamnaților. Art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile

instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

În sensul prevederilor din art. 414 alin. (1), 417 alin. (1) pct. 8), 419 Cod de

procedură penală și a jurisprudenței naționale, instanța de apel, judecând apelul, verifică

legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță,

21

conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței

de apel. Instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Astfel, Colegiul penal lărgit menționează că recurentul, drept temeiuri pentru

declararea recursului a indicat prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură

penală, sub aspectul că „instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția

ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau

instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, sau nu au fost

întrunite elementele infracțiunii sau instanța a pronunțat o hotărâre de condamnare pentru

o altă faptă decât cea pentru care condamnatul a fost pus sub învinuire, cu excepția

cazurilor reîncadrării juridice a acțiunilor lui în baza unei legi mai blânde”. Se mai invocă

că s-a încălcat de instanța de apel dreptul la un proces echitabil prevăzut de art. 6

paragraf 1 CEDO.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal lărgit reține

că temeiurile invocate de recurent nu s-au confirmat în urma cercetării materialelor

cauzei, invocând în acest context următoarele.

În opinia Colegiului penal, instanța de apel, în conformitate cu prevederile art. 101

Cod de procedură penală, a examinat complet și obiectiv probele administrate la dosar,

verificându-le sub aspectul pertinenții și concludenții, atât pe cele obținute în procesul

urmăririi penale cât și în cadrul ședințelor de judecată, cât ale apărării atât și ale acuzării,

fapt ce face, ca concluzia despre vinovăția inculpaților Godoroja Vitalie, Căpățînă Mihail

și Gîlcă Eugen, să fie întemeiată și legală.

Referitor la temeiul invocat de recurent, prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală, Colegiul penal lărgit statuează că el este invocat pur declarativ, fără

nicio motivare, respectiv instanța de recurs nu-l poate accepta, considerându-l

neîntemeiat.

Pe parcursul urmăririi penale, cât și în cadrul cercetării judecătorești au fost

respectate normele de procedură penală, probele puse la baza condamnării fiind obținute

în condițiile legii.

În privința criticilor recurentului, prin care acesta manifestă dezacordul cu aprecierea

probelor de către instanța de apel, indicând că „cazului dat i s-a dat o încadrare juridică

greșită; instanța de apel la adoptarea deciziei nu a luat în considerare probele și

motivele prezentate de către avocat în interesele inculpaților, le-a respins ca nefondate,

apreciindu-le critic punând la baza deciziei doar declarațiile martorilor acuzării și

documentele anexate la materialele dosarului”.

Colegiul penal lărgit reține că nu pot fi acceptate, din considerentul că instanța de

apel nu a comis erori de drept la încadrarea juridică a acțiunilor inculpaților Godoroja

22

Vitalie, Căpățînă Mihail și Gîlcă Eugeniu. Astfel, instanța de recurs ordinar nu consideră

necesar de a da o nouă apreciere probelor examinate de către instanțele inferioare în speța

dată, ce este de competența exclusivă a primei instanțe și a instanței de apel, iar instanța

de recurs ca instanță ierarhic superioară, examinează cauza doar sub aspectul prezenței

erorilor de drept, care nu se confirmă prin probe în speța dată.

Cât privește alegațiile recurentului precum că „la materialele dosarului nu sunt

prezente careva probe care ar demonstra existența componenței de infracțiune a

huliganismului în acțiunile lui Godoroja Vitalie, or, la data de 24 mai 2014 a existat

doar o ceartă dintre Godoroja Vitalie și Mihailov Serghei fără aplicarea violenței asupra

cet. Mihailov Serghei, mai ales că aceștia sunt prieteni încă din copilărie, fiind în relații

bune, faptul existenței unei cerți nu constituie temei de calificare a acesteia ca

huliganism”, Colegiul penal lărgit la fel, îl apreciază critic, or, acțiunile intenționate ale

inculpatului Godoroja Vitalie din 25 mai 2014, s-au deosebit printru-un cinism și

obrăznicie deosebită, care au încălcat în mod grosolan ordinea publică, or, potrivit

probelor examinate și anume declarațiilor date de către partea vătămată Mihailov Serghei

la faza de urmărire penală (f. d. 22, vol. IV), ultimul a indicat că a fost lovit de către

Godoroja Vitalie și Gîlcă Eugen în regiunea feței în prezența colaboratorilor de poliție,

mai mult ca atât, faptul dat a fost confirmat și de către martorii Buga Petru și Simon

Lilian.

Totodată, urmează de reținut că acțiunile huliganice ale inculpatului Godoroja Vitalie

cu încercarea aplicării violenței cu pumnii și bâta din lemn, îndreptate împotriva

cet. Mihailov Serghei, desfășurate pe str. 31 August, or. Criuleni, au avut loc în prezența

minorului Mihailov Ion, care este fiul părții vătămate, creând astfel o situație de pericol

social ridicat și pentru viața și sănătatea acestuia.

Mai mult ca atât, corect instanța de a apel a statuat că faptul aplicării violenței asupra

părții vătămate Mihailov Serghei, se confirmă și prin raportul de expertiză medico-legală

nr. 236 din 26 mai 2014 potrivit căruia, la examinarea medico-legală a cet. Mihailov

Serghei s-au depistat leziuni corporale sub formă de echimoză, edem a pleoapei

superioare a ochiului stâng, care au fost produse cu un corp contodent și se califică ca

vătămări neînsemnate (f. d. 17 – 18, vol. IV).

Nu poate fi reținută nici invocarea precum că „în cadrul examinării cauzei atât în

instanța de fond cât și în cea de apel nu s-a probat faptul că în acțiunile lui Gîlcă Eugen

există componența de infracțiune prevăzută de art. 287 alin. (1) Cod penal, or, partea

vătămată în cadrul examinării cauzei în instanța de fond, a menționat faptul că a fost

lovit de către cineva cu pumnul și numit cu cuvinte necenzurate, însă de către cine nu

poate spune cu certitudine, deoarece la fața locului se aflau mai multe persoane, inclusiv

Godoroja Vitalie și Gîlcă Eugeniu. Mai mult ca atât, martorii – inspectorii de poliție au

23

indicat că nu au observat dacă în timpul conflictului să-i fi aplicat părții vătămate careva

lovituri”, la acest capitol Colegiul penal lărgit menționează că instanța de apel corect a

reținut declarațiile date de Mihailov Serghei la faza de urmărire penală, or, aceste

declarații coroborează cu celelalte materiale probatorii administrate de către acuzarea de

stat cum ar fi declarațiile martorilor Simon Lilian, Minciuna Vladislav, Petco Anastasia,

Buga Petru (f. d. 97 – 100, vol. IV), care au declarat că în fața IP Criuleni a sosit și

inculpatul Gîlcă Eugeniu, care a intenționat să-l lovească cu pumnul pe Mihailov Serghei

numindu-l pe acesta cu cuvinte necenzurate.

Astfel, întemeiat instanța de apel a specificat că instanța de fond contrar probelor

administrate și examinate a recalificat greșit acțiunile inculpaților Godoroja Vitalie și

Gîlcă Eugeniu în baza contravențiilor prevăzute de art. art. 354, 78 alin. (2) Cod

contravențional, respectiv, în baza art. 354 Cod contravențional, or, acțiunile inculpaților

intenționate îndreptate spre încălcarea grosolană a ordinii publice au fost însoțite de

acțiunea adiacentă, care în cazul contravențiilor lipsește, și anume aplicarea violenței

asupra persoanei, cu folosirea unui obiect în calitate de armă, a bâtei de lemn de către

inculpatul Godoroja Vitalie.

La fel, pur declarativ urmează de apreciat și argumentul precum că în acțiunile lui

Godoroja Vitalie, lipsește componența de infracțiune prevăzută de art. 155 Cod penal

„Amenințarea cu omor, dacă a existat pericolul realizării acestei amenințări”, or,

Colegiul penal reiterează, că argumentele invocate de către partea apărării au fost

invocate și în apel, cărora instanța de apel le-a dat o motivare și apreciere justă, fiind

argumentate atât în fapt, cât și în drept și descrise la pct. 7 – 7.5. al deciziei instanței de

apel. Astfel, Colegiul penal lărgit însușește această motivare, constatând că instanța de

apel la judecarea cauzei, a ținut cont în deplină măsură de prevederile art. 101 Cod de

procedură penală, a cercetat sub toate aspectele probele solicitate de părți, le-a verificat

minuțios, dându-le o apreciere justă, prin prisma pertinenței, concludenței, utilității și

veridicității lor, care în ansamblul lor au confirmat vinovăția inculpatului, în săvârșirea

infracțiunii imputate.

Mai mult, conținutul probelor și valoarea lor probatorie este analizată detaliat și

multiaspectual în textul deciziei instanței de apel, iar temeiuri de a pune la îndoială

veridicitatea acestor probe nu s-au stabilit, deoarece ele au fost obținute cu respectarea

normelor de procedură penală.

De menționat este și faptul, că infracțiunea comisă de inculpat întrunește elementele

infracțiunii, adică latura obiectivă - care se realizează prin amenințarea cu omor ori cu

vătămarea gravă a integrității corporale sau a sănătății, dacă a existat pericolul realizării

acestei amenințări. Totodată prin amenințare se înțelege o acțiune de influență psihică

prin care făptuitorul insuflă victimei temerea de a i se produce o vătămare gravă a

24

integrității corporale sau a sănătății sau a lipsirii de viață. Metodele amenințării pot fi

diferite: orale, în scris, prin gesturi, prin telefon, prin alte persoane, prin semne simbolice

etc. Acțiunea de amenințare trebuie să fie de natură să alarmeze pe cel amenințat, să fie

percepută de el ca reală, serioasă, prezentând suficiente temeiuri că se va realiza într-un

viitor nu prea îndepărtat. Respectiv din declarațiile părților vătămate, care au dat

declarații analogice rezultă că inculpatul Godoroja Vitalie a îndreptat arma de model

„Kalașnikov” în direcția acestora amenințând cu moartea (f. d. 67, 69, 88, 93, vol. I). În

asemenea circumstanțe amenințarea cu omor a avut loc direct prin prezentarea armei pe

care o ținea în mâni îndreptându-o spre părțile vătămate Dombrovschi Serghei, Samoil

Eugen și Ursu Constantin.

Latura subiectivă se caracterizează numai prin intenție directă ce se caracterizează

prin acțiuni și expresii, utilizate de către inculpat cum ar fi ordonarea de a ieși din

automobil și a coborî în genunchi cu punerea mâinilor după cap, amenințând cu arma în

direcția părților vătămate, circumstanțe ce determină și stabilesc intenția și atitudinea

psihică a ultimului.

Colegiului penal lărgit a stabilit că instanța de apel, întemeiat a considerat declarațiile

inculpatului privind nerecunoașterea vinovăției în săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art. 155 Cod penal, ca fiind combătute prin materialele cauzei și anume prin cumulul de

motive, menționate la pct. 7 – 7.5. al deciziei instanței de apel. Pe parcursul procesului

penal în cauză au fost administrate suficiente probe, ce dovedesc vinovăția inculpatului

privind săvârșirea infracțiunii imputate.

Nu poate fi reținut nici argumentul precum că nu s-a demonstrat faptul că

automobilul a fost deteriorat anume de către Godoroja Vitalie, or, însăși faptul depunerii

cererii părții vătămate Ursu Constantin care este proprietarul automobilului de model

„Honda Civic” deteriorat în urma acțiunilor inculpatului Godoroja Vitalie, prin care

indică că nu are careva pretenții materiale și morale față de inculpații Godoroja Vitalie și

Căpățînă Mihail (f. d. 195, vol. II), deoarece aceștia i-au recuperat paguba, demonstrează

incontestabil că anume inculpații au deteriorat automobilul, dorind astfel să-și amelioreze

situația.

Referitor la invocarea recurentului precum că acuzarea de stat nu a probat care este

pericolul păstrării armei în dormitorul inculpatului Godoroja Vitalie, iar percheziția a

fost efectuată în lipsa acestuia, cât și nu a fost probat că cartușele depistate în noptiera

din dormitorul acestuia, aparțin anume lui, Colegiul penal le respinge ca neîntemeiate,

deoarece soluția criticată este una corectă, ce rezultă din cumulul de probe administrate și

examinate de prima instanță, dânduli-se motivarea și aprecierea cuvenită de instanța de

apel în pct. 8 – 8.4. a deciziei atacate, care instanța de recurs ordinar le însușește ca

corecte.

25

La soluționarea speței date, instanțele ierarhic inferioare au ținut cont în deplină

măsură de prevederile art. 99-101 Cod de procedură penală, au cercetat cauza sub toate

aspectele, probele prezentate de părți verificându-le și apreciindu-le just, prin prisma

pertinenței, concludentei, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu - din punct de

vedere al coroborării lor și în mod întemeiat au confirmat vinovăția inculpatului

Godoroja Vitalie în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 290 alin. (1) și 291 Cod

penal.

Potrivit prevederilor art. 394 alin. (1) și (2) Cod de procedură penală, instanța de apel

în decizie a făcut o analiză amplă a probelor acumulate în cauză și toate probele

prezentate au primit o apreciere la justa valoare, concluziile făcute de instanța de apel

rezultă din materialul factologic acumulat în cauză.

Mai mult ca atât, Colegiul penal menționează că instanța de apel a dat răspuns la

toate argumentele apelantului invocate în apel și corect s-a expus asupra acestora, făcând

trimitere la probele cercetate pe parcursul examinării cauzei.

Prin urmare, depistarea cartușelor în noptiera din dormitorul inculpatului Godoroja

Vitalie, printre lucrurile personale ale acestuia, demonstrează că aceste muniții aparțin

anume lui, iar invocarea că nu cunoaște în ce condiții au apărut acestea, constituie o

modalitate de apărare și de eschivare de la răspunderea penală.

La acest capitol, Colegiul penal lărgit statuează că percheziția la domiciliul

inculpatului Godoroja Vitalie a fost efectuată în conformitate cu prevederile art. 125, 127

Cod de procedură penală, la efectuarea acestei acțiuni fiind prezenți Godoroja Nicoleta,

Godoroja Gabriel și Godoroja Alina, toți fiind membrii de familie a inculpatului

Godoroja Vitalie, astfel faptul că, ultimul nu a participat la această acțiune și nu a indicat

personal unde deține arma nu poate constitui un temei de achitare, or, percheziția a fost

efectuată în prezența membrilor de familie a inculpatului (f. d. 29 – 41, vol. I).

Mai mult ca atât, prin încheierea Judecătoriei Criuleni din 08 august 2013 s-au

confirmat rezultatele percheziției efectuate la domiciliul lui Godoroja Vitalie, situat în

or. Criuleni, str. Alexandru cel Bun, 1 A (f. d. 43, vol. I), iar prin încheierea Judecătoriei

Criuleni din 04 august 2013 a fost respinsă ca inadmisibilă plângerea avocatului Topală

Igor privind anularea procesului-verbal de percheziție din 07 august 2013 (f. d. 45,

vol. I).

Nu poate fi reținut nici argumentul precum că eronat s-a dispus confiscarea armelor

și munițiilor, or, corect s-a stabilit de către instanțele ierarhic inferioare precum că

confiscarea armelor și munițiilor a fost una necesară, dat fiind faptul că aceste obiecte au

fost utilizate și destinate pentru săvârșirea infracțiunilor, în acțiunile inculpatului

Godoroja Vitalie fiind constatate elementele constitutive ale infracțiunilor prevăzute de

26

art. 290 alin. (1) și 291 Cod penal, privind purtarea, păstrarea, procurarea ilegală a

armelor și munițiilor, precum și păstrarea neglijentă a armelor de foc și munițiilor.

Colegiul penal lărgit va respinge ca pur declarativ și motivul recurentului precum că

inculpatul Căpățînă Mihail, nu a comis careva infracțiuni, și anume huliganismul, or,

întemeiat instanța de apel a reținut că această afirmație se contrazice prin probele

administrate la cauza penală, și anume declarațiile părții vătămate Ursu Constantin

(f. d. 69, vol. I), care a văzut cum Melnic Iulian era culcat jos la podea și bătut de către

inculpații Godoroja Vitalie și Căpățînă Mihail, cât și declarațiile părții vătămate Melnic

Iulian, care la fel, a indicat că inculpatul Căpățînă Mihail lovea în el cu pumnii (f. d. 12,

vol. I).

Totodată, vinovăția inculpatului Căpățînă Mihail, este demonstrată și prin faptul că

ultimul fiindu-i frică de pedeapsa penală a încercat să se împace cu părțile vătămate,

achitându-le prejudiciul material și moral.

Rezumând cele menționate mai sus, Colegiul penal lărgit apreciază că situația de fapt

a fost stabilită corect de instanța de apel în urma analizei coroborate a întregului

ansamblu probator administrat, încadrarea juridică dată faptelor este justă și corespunde

situației de fapt reținute, în mod corect apreciind că sunt îndeplinite în cauză condițiile

tragerii la răspundere penală a inculpaților sub aspectul infracțiunilor imputate în sarcina

acestora.

Referindu-se la pedepsele aplicate inculpaților Căpățînă Mihail și Gîlcă Eugeniu

instanța de recurs ordinar constată că instanța de apel în decizia adoptată corect a

individualizat pedepsele aplicate acestor inculpați, indicând motive relevante, descrise în

pct. 9.4. – 9.4.5. și 9.5. – 9.6. a deciziei atacate, care instanța de recurs ordinar le

însușește, stabilind că instanța de apel le-a aplicat pedepse echitabile în limitele legii

penale incriminate lor.

Totodată, Colegiul penal lărgit constată că la data de 09 septembrie 2016 au intrat în

vigoare prevederile Legii nr. 210 din 29 iulie 2016 privind amnistia în legătură cu

aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova.

Potrivit art. (l) alin. (l), (4) al Legii nr. 210 din 29 iulie 2016 privind amnistia în

legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova „(1)

Prezenta lege se aplică condiționat și exclusiv persoanelor bănuite, învinuite și inculpate

care manifestă căință activă în cadrul procesului penal, dacă aceste persoane cad sub

incidența prevederilor art. 2-9, 11 și 12”

Potrivit art. 2 alin. (l) al Legii sus menționate „Procesul penal încetează la faza de

urmărire penală sau la cea de judecare referitor la infracțiunea săvârșită până la adoptarea

prezentei legi pentru care Codul penal nr. 985-XV din 18 aprilie 2002 sau Codul penal

aprobat prin Legea R.S.S. Moldovenești din 24 martie 1961 prevede în calitate de

27

pedeapsă principală maximă o pedeapsă nu mai aspră decât pedeapsa cu închisoare pe un

termen de 7 ani. Iar potrivit alin. (2) al aceluiași articol încetarea procesului penal

conform alin. (1) are loc cu acordul scris al persoanei învinuite sau inculpate.”

La data de 05 octombrie 2016, inculpatul Godoroja Vitalie a depus o cerere cu privire

la aplicarea în privința lui a dispozițiilor Legii nr. 210 din 29 iulie 2016 privind amnistia

în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova,

prin care a solicitat încetarea în faza de judecare a recursului ordinar a procesului penal

pornit în privința lui în legătură cu adoptarea legii sus menționate.

La 31 octombrie 2016, inculpatul Godoroja Vitalie a mai depus un supliment la

cerere, prin care a indicat că manifestă căință activă în cauză prin faptul că a recuperat

activ orice pagube și pătimiții nu au careva-i pretenții față de el, se căiește.

Examinând cererea inculpatului Godoroja Vitalie, confirmată de avocatul Topală

Igor, Colegiul penal lărgit constată că inculpatul Godoroja Vitalie întrunește condițiile

prevăzute la art. 1, 2 al Legii nr. 210 din 29 iulie 2016 și în privința lui pot fi aplicate

dispozițiile acestei legi, în legătură cu ce procesul penal urmează a fi încetat în legătură

cu intervenirea amnistiei, deoarece inculpatul Godoroja Vitalie s-a căit activ, prin

recuperarea daunelor materiale și morale la toate părțile vătămate, ce se constată prin

invocarea instanței de apel în decizie (f. d. 162 – 163, vol. V) ca circumstanță atenuantă

și prin înscrisurile semnate de părțile vătămate (f. d. 195, vol. II; f. d. 197, vol. II; f. d.

199, vol. II; f. d. 202, vol. II; f. d. 210, vol. V) și prin declarațiile părții vătămate Samoil

Eugen din prima instanță (f. d. 7 – 8, vol. V).

Astfel, Colegiul penal lărgit constată că inculpatul Godoroja Vitalie, până la

examinarea recursului ordinar, a reparat integral prejudiciul material și moral părților

vătămate prin echivalent bănesc, iar părțile vătămate nu au careva pretenții față de

inculpatul Godoroja Vitalie, el nu are antecedente penale nestinse, nu a executat pedeapsă

cu închisoare, nu a fost absolvit anterior în tot sau în parte, în baza actului de amnistie de

pedeapsa stabilită pentru săvârșirea unei dintre infracțiuni.

Prin urmare, Colegiul penal lărgit menționează că există circumstanțe care exclud și

condiționează tragerea la răspundere penală a inculpatului Godoroja Vitalie, conform

prevederilor art. 391 alin. (1) pct. 6), 285 alin. (2), 275 pct. 4) Cod de procedură penală

care preved că urmărirea penală nu poate fi pornită, iar dacă a fost pornită, nu poate fi

efectuată, și va fi încetată în cazurile în care a intervenit amnistia.

Astfel, Colegiul penal lărgit apreciază ca fiind întrunite condițiile legale, instituite

prin Legea nr. 210 din 29 iulie 2016 privind amnistia în privința inculpatului Godoroja

Vitalie, motiv pentru care urmează a fi dispusă încetarea procesului penal în privința lui

Godoroja Vitalie Gheorghe conform prevederilor legii sus menționate, pe învinuirea

28

înaintată acestuia în baza art. 287 alin. (3), 287 alin. (3), 155, 290 alin. (1), 291 Cod

penal.

Cât privește cererea privind aplicarea Legii nr. 210 din 29 iulie 2016 privind amnistia

în privința inculpatului Gîlcă Eugeniu, Colegiul penal lărgit consideră că ea nu poate fi

examinată din motiv că inculpatul Gîlcă Eugeniu nu a invocat căința activă în cerere, în

privința lui urmează a fi verificată informația din revendicare (f. d. 77, vol. IV) privind

condamnarea lui în anul 2012 în baza art. 2641 alin. (3) Cod penal, cu menținerea în

vigoare în privința acestuia a pedepsei stabilite de către instanța de apel, or, instanța de

recurs nu a constatat în acțiunile acestuia căința activă, condiție obligatorie stabilită de

art. 1 alin. (2) din Legea nr. 210 din 29 iulie 2016 privind amnistia, dat fiind faptul că în

cererea depusă la 04 noiembrie 2016, ultimul nu a indicat că se căiește activ și prin ce se

demonstrează căința lui activă.

Totodată, urmează de reținut că potrivit art. 2 alin. (2) din legea sus menționată

încetarea procesului penal conform alin. (1) are loc cu acordul scris al persoanei învinuite

sau inculpate, în această ordine de idei Colegiul penal lărgit este în imposibilitate de a

stabili dacă cererea privind aplicarea amnistiei în privința lui Gîlcă Eugeniu, a fost

depusă cu acordul acestuia, cererea dată nefiind confirmată întru confirmarea veridicității

semnăturii lui Gîlcă Eugeniu de către avocatul Topală Igor.

Prin urmare, recursul avocatului Topală Igor urmează a fi admis, casată parțial

sentința și decizia instanței de apel în privința lui Godoroja Vitalie, cu dispunerea

încetării procesului penal în privința lui, iar în privința lui Căpățînă Mihail și Gîlcă

Eugeniu se vor menține prevederile deciziei atacate.

Conducându-se de art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. b) Cod de procedură penală,

Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Admite recursul ordinar declarat de către avocatul Topală Igor, casează parțial

sentința Judecătoriei Criuleni din 28 ianuarie 2016 și decizia Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 11 mai 2016 în privința lui Godoroja Vitalie Gheorghe, pronunțând

următoarea hotărâre în această parte:

Se dispune încetarea procesului penal pe învinuirea înaintată lui Godoroja Vitalie

Gheorghe în baza art. 287 alin. (3), 287 alin. (3), 155, 290 alin. (1), 291 Cod penal,

conform prevederilor art. 2 al Legii nr. 210 din 29 iulie 2016 privind amnistia, în legătură

cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova.

Inculpatul Godoroja Vitalie Gheorghe, urmează a fi eliberat imediat din penitenciar

dacă nu are de executat pedeapsa închisorii sau măsura preventivă – arestul, în baza altor

29

hotărâri judecătorești.

În privința inculpaților Căpățînă Mihail Grigore și Gîlcă Eugeniu Vasile se mențin

prevederile deciziei atacate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 08 decembrie 2016.

Președinte Ursache Petru

Judecători Timofti Vladimir

Alerguș Constantin

Toma Nadejda

Moraru Petru

30