1ra-1618/2016 — art.287 al.3, 155, 290 al.1, 287 al.1 CP

Prin sentința Judecătoriei Criuleni din 28 ianuarie 2016, inculpatul Godoroja Vitalie a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) 1 Cod penal și i s-a stabilit pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani. Inculpatul Godoroja Vitalie a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 155 Cod penal și i s-a stabilit pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 1 an. La fel, inculpatul Godoroja Vitalie a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 290 alin. (1) Cod penal și i s-a stabilit pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 6 luni. Tot inculpatul Godoroja Vitalie a mai fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 291 Cod penal și i s-a stabilit pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 6 luni. Conform art. 84 Cod penal, i s-a stabilit pedeapsa definitivă lui Godoroja Vitalie pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul parțial, închisoare pe un termen de 5 ani. Conform art. 90 Cod penal, executarea pedepsei aplicată a fost suspendă condiționat pe un termen de probă de 3 ani. A fost încetat procesul penal în privința lui Godoroja Vitalie învinuit în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, din motiv că, fapta săvârșită constituie contravenție prevăzută de art. 78 alin. (2) și art. 354 Cod contravențional. Conform art. art. 26, 30, 441, 461 Cod contravențional a fost încetat procesul contravențional pe art. 78 alin. (2) și art. 354 Cod contravențional în privința lui Godoroja Vitalie în legătură cu expirarea termenului de prescripție. 1.1 Inculpatul Căpățînă Mihail a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal și i s-a stabilit pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani. Conform art. 90 Cod penal, executarea pedepsei aplicată a fost suspendă condiționat pe un termen de probă de 2 ani. 1.2 A fost încetat procesul penal în privința inculpatului Gîlcă Eugeniu învinuit în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal, din motiv că, fapta săvârșită constituie contravenție prevăzută de art. 354 Cod contravențional. Conform art. art. 26, 30, 441, 461 Cod contravențional s-a încetat procesul contravențional pe art. 354 Cod contravențional în privința lui Gîlcă Eugeniu, în legătură cu expirarea termenului de prescripție. 1.3 La fel, s-a dispus încasarea de la Godoroja Vitalie în beneficiul părții vătămate Mihailov Serghei Mihail prejudiciul moral în mărime de 1000 lei. Totodată, s-a dispus încasarea și de la Gîlcă Eugeniu Vasile în beneficiul părții vătămate Mihailov Serghei Mihail prejudiciul moral în mărime de 500 lei.

Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că inculpatul Godoroja Vitalie Gheorghe, la data de 06 august 2013, aproximativ la orele 02:00, împreună cu inculpatul Căpățînă Mihail Grigore, aflându-se în incinta barului ÎI „A. Șapovalov”, amplasat pe malul râului Nistru, orașul Criuleni, încălcând grosolan ordinea publică, manifestând lipsă de respect față de societate și cu o obrăznicie deosebită, sub pretextul unor motive inventate, i-au aplicat lui Melnic Iulian Sergiu multiple lovituri cu mâinile și 2 picioarele, apoi cu o rangă metalică, peste diferite pârți ale corpului, în urma cărora acestuia i-au fost provocate vătămări corporale neînsemnate. Tot ei, continuând acțiunile sale îndreptate spre încălcarea ordinii publice, au efectuat câteva împușcături din armă de foc neidentificată de către organul de urmărire penală, ce a dus la suspendarea activității normale a barului, încălcare îndelungată și insistentă a ordinii publice, urmată de zădărnicirea activităților de masă. După aceasta, în continuarea acțiunilor sale criminale, tot ei, cu o rangă metalică au aplicat mai multe lovituri peste diferite pârți ale automobilului de model „Honda Civic” cu numărul de înmatriculare K BC 141, în rezultatul cărora automobilul în cauză a fost deteriorat, prin ce au cauzat proprietarului Ursu Constantin o daună materială considerabilă în mărime de 35930 lei. 2.1. Tot inculpatul Godoroja Vitalie Gheorghe, la data de 06 august 2013, aproximativ la orele 03:05, aflându-se la parcarea din fața barului ÎI „A. Șapovalov”, amplasat pe malul râului Nistru, orașul Criuleni, deținând asupra sa o armă de foc de model „Kalașnicov”, amenințându-i cu aplicarea armei, i-a impus pe Ursu Constantin, Dombrovschi Sergiu și Samoil Eugen să coboare din automobilul în care aceștia se aflau și amenințându-i cu omorul, i-a determinat să îngenuncheze și să ridice mâinile după cap, în timp ce el stătea cu arma la capul lor și continua amenințările cu omor, amenințări pe care victimele le-au primit drept reale, deoarece anterior acesta a tras câteva focuri de armă în direcția în care ei fugeau. 2.

Tot el, deținând permisul de port armă nr. 21/7859 asupra pistolului automat de model „AKMC-MФ 1”, calibrul 9x19 mm cu numărul 314-18216, contrar prevederilor art. 28 alin. (2) lit. lit. b), c) din Legea nr. 110 din 18 mai 1994 „cu privire la arme”, care prevede că proprietarii de arme sunt obligați să respecte modul stabilit de transport al armelor și munițiilor aferente, să asigure integritatea armelor și munițiilor aferente conform legislației în vigoare și actelor normative ale Ministerului Afacerilor Interne, prevederile art. 31 din Legea menționată că persoanele fizice și juridice care achiziționează arme și muniții aferente cu titlu de proprietate ori care le-au primit în posesiune sau folosință sunt obligate să asigure integritatea și să nu permită transmiterea lor unor alte persoane fizice sau juridice. Prevederile art. 30 alin. (2) din Legea cu „privire la arme”, stipulează, că la obținerea autorizației de deținere și port-armă, proprietarul, posesorul sau beneficiarul de arme semnează obligația de respectare a acestei legi și a regulilor de mânuire a armelor, precum și ignorând prevederile art. 41 alin. (1) din Legea menționată, care indică, că persoanele oficiale și cetățenii ce poartă răspundere administrativă sau penală, în modul stabilit, pentru încălcarea legislației privind modul de fabricare, vânzare, deținere, port, transport, folosirea și aplicarea armelor, păstra în dormitor, lângă pat, pistolul automat de model ,AKMC-MФ 1”, arma 3 fiind încărcată cu cartușul în camera pentru cartușe și fiind neasigurată, iar în sertarul noptierei, situată în dormitor alături de pat, păstra pistolul de model „Ruger P-95 DC” care la fel, avea în încărcător 15 cartușe, precum și cartușe de diferit calibru. Astfel, inculpatul Godoroja Vitalie a încălcat regulile de păstrare și port-armă, deoarece la armele și munițiile menționate aveau acces liber persoane străine, inclusiv și copiii minori ai ultimului. 2.

Tot el, la o dată și loc nestabilit de organul de urmărire penală, a procurat și păstrat ilegal fără a dispune de autorizația respectivă, în noptiera din dormitorul din domiciliul său, situat în orașul Criuleni, str. Alexandru cel Bun, nr. 1 A, până la data de 07 august 2013, când au fost depistate în cadrul percheziției, 17 cartușe cu glonț din metal moale (5 cu vârful expansiv), calibrul 5,6 mm (22LR) și un cartuș cu calibrul 7,62x25 mm (TT), care conform raportului de expertiză nr. 5062, 5063 din 22 august 2013, se atribuie la categoria munților și sunt utile pentru efectuarea tragerii. 2.

La fel, inculpatul Godoroja Vitalie este învinuit că, la 25 mai 2014, aproximativ la ora 19:00, aflându-se în orașul Criuleni pe str. 31 august, în apropierea stației de pompieri, fiind în stare de ebrietate alcoolică, încălcând grosolan ordinea publică însoțită de aplicarea violenței asupra persoanei, în urma unui conflict spontan apărut, fără niciun motiv, intenționat, i-a aplicat două lovituri cu pumnul în regiunea capului părții vătămate Mihailov Serghei Mihail, după care din automobilul de model „BMW X6”, cu numărul de înmatriculare CR MG 888, a scos o bâtă din lemn și i-a mai aplicat o lovitură în regiunea capului părții vătămate. Mai este învinuit Godoroja Vitalie, de către organul de urmărire penală precum că continuându-și acțiunile criminale, aflându-se în orașul Criuleni, în apropierea Inspectoratului de Poliție Criuleni, împreună și după o înțelegere prealabilă cu inculpatul Gîlcă Eugeniu Vasile, fiind în stare de ebrietate alcoolică, încălcând grosolan ordinea publică însoțită de aplicarea violenței asupra persoanei, în urma unui conflict spontan apărut, fără niciun motiv, intenționat, i-au aplicat lovituri cu pumnul în regiunea capului lui Mihailov Serghei Mihail, cauzându-i vătămări neînsemnate sub formă de echimoză, edem al pleoapei superioare a ochiului stâng 3. Sentința menționată a fost atacată cu apeluri de către : 3.1. procurorul în procuratura r-nul Criuleni, Ivan Rapeșco prin care a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care: inculpatul Godoroja Vitalie să fie recunoscut culpabil de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal și a-i stabili pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 6 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis; inculpatul Godoroja Vitalie să fie recunoscut culpabil de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 290 alin. (1) Cod penal și a-i stabili 4 pedeapsa sub formă de 2 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis; inculpatul Godoroja Vitalie să fie recunoscut culpabil de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 291 Cod penal și a-i stabili pedeapsă sub formă de 2 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis; inculpatul Godoroja Vitalie să fie recunoscut culpabil de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 155 Cod penal și să-i fie aplicată pedeapsa sub formă de 2 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial a-i stabili inculpatului Godoroja Vitalie o pedeapsă definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 8 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Inculpatul Căpățînă Mihail să fie recunoscut culpabil de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal și a-i stabili pedeapsa sub formă de 5 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Inculpatul Gîlcă Eugeniu să fie recunoscut culpabil de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal și a-i stabili pedeapsa sub formă de 2 ani închisoare, iar conform art. 90 Cod penal a-i suspenda executarea pedepsei și a-i stabili un termen de probă de 1 an. În motivarea cererii de apel procurorul a invocat că contestă ilegalitatea sentinței pe faptul maltratării lui Mihailov Serghei și consideră că instanța de fond ilegal a constatat că fapta constituie o contravenție în acțiunile lui Godoroja Vitalie și Gîlcă Eugeniu. La acest capitol, acuzarea face trimitere la declarațiile părții vătămate Mihailov Serghei de la faza urmăririi penale și la declarațiile martorului Mihailov Ion din instanța de judecată. Mai indică că, sentința aplicată în privința lui Godoroja Vitalie și Căpățînă Mihail este prea blândă pentru infracțiunile de care au fost recunoscuți vinovați. La fel, susține că la analiza circumstanțelor cauzei și probelor prezentate de acuzarea de stat, instanța de judecată greșit a apreciat totalitatea semnelor obiective și subiective ale faptelor social periculoase comise de către Godoroja Vitalie și Căpățînă Mihail. Consideră că prin pedeapsa prea blândă aplicată de către instanța de judecată inculpaților Godoroja Vitalie și Căpățînă Mihail nu au fost realizate scopurile legii penale, deoarece având la bază circumstanțele sus-menționate, nu poate fi vorba de careva corectare a condamnaților, deoarece există riscul comiterii de către aceștia a unor noi infracțiuni la ispășirea pedepsei blânde care le-a fost numită. 3.2. avocatul Topală Igor în numele inculpaților Godoroja Vitalie, Căpățînă Mihail și Gîlcă Eugeniu, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpații Godoroja Vitalie, Căpățînă 5 Mihail și Gîlcă Eugeniu să fie achitați, pe motivul că, în acțiunile lor nu există componența elementelor infracțiunilor incriminate. În motivarea cerințelor sale avocatul Topală Igor a invocat următoarele aspecte: - cu referire la acuzarea adusă inculpatului Godoroja Vitalie privind comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal, în urma analizei învinuirii înaintate cet. Godoroja Vitalie precum și probele existente la dosarul penal, a solicitat achitarea inculpatului Godoroja Vitalie dat fiind faptul că, lipsesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal; - la materialele cauzei penale nu sunt prezente careva probe care ar demonstra existenta componenței de infracțiune a huliganismului în acțiunile cet. Godoroja Vitalie. Indică că la data de 24 mai 2014 a existat doar o ceartă dintre Godoroja Vitalie și Mihailov Serghei fără aplicarea violenței asupra cet. Mihailov Serghei, mai ales că aceștia sunt prieteni încă din copilărie, fiind în relații foarte bune, faptul existentei unei certe nu constituie temei de calificare a acesteia ca huliganism. Mai mult ca atât, partea vătămată nu are careva pretenții fată de Godoroja Vitalie, iar martorii - inspectorii de politie au indicat că, nu au observat dacă în timpul conflictului cei doi s-au îmbrâncit ori s-au năpustit unul asupra altuia; - la materialele cauzei nu sunt probe care ar demonstra intențiile huliganice ale lui Godoroja Vitalie de a întreprinde acțiuni îndreptate spre încălcarea ordinii publice; - pe parcursul urmăririi penale, cât și în cadrul cercetării judecătorești nu s-a probat existenta în acțiunile cet. Godoroja Vitalie a componenței de infracțiune prevăzute de art. 155 Cod penal; - coroborând analiza infracțiunii de amenințare cu omor, cu acțiunile săvârșite de către Godoroja Vitafie, apărarea indică că în acțiunile acestuia lipsește latura subiectivă a componenței de infracțiune și anume, intenția directă a lui Godoroja Vitalie de a amenința victima cu omor sau realizarea acestei amenințări; - părțile vătămate s-au împăcat cu Godoroja Vitalie și nu au careva pretenții față de acesta. Astfel că, apărarea solicită ca Godoroja Vitalie să fie achitat în partea ce ține de comiterea infracțiunii date, deoarece fapta nu întrunește elementele componenței de infracțiune prevăzute de art. 155 Cod Penal; - pe învinuirea adusă lui Godoroja Vitalie în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, apărarea indică faptul că, nu au fost prezentate suficiente probe care ar demonstra vinovăția lui Godoroja Vitalie în comiterea infracțiunii de huliganism agravat; - la materialele cauzei penale nu sunt prezente careva probe care ar demonstra existenta componenței de infracțiune a huliganismului agravat în acțiunile lui Godoroja Vitalie. Menționează că în acțiunile inculpatului se atestă doar contravenția de 6 huliganism nu prea grav. Apărarea indică că au fost careva altercații între inculpat și părțile vătămate, însă gradul prejudiciabil al faptelor fac trimitere la contravenția de huliganism nu prea grav. Astfel, se solicită tragerea lui Godoroja Vitalie la răspundere contravențională cu încetarea procesului în legătură cu faptul expirării termenului de prescripție de tragere la răspundere contravențională. La fel, în cadrul procesului nu s-a demonstrat faptul că, automobilul a fost deteriorat anume de către Godoroja Vitalie, dat fiind faptul că nimeni din părțile vătămate sau din martori nu au văzut direct că anume Godoroja Vitalie a lovit în automobil și 1-a deteriorat; - pârțile vătămate s-au împăcat cu Godoroja Vitalie, acesta achitându-le prejudiciul material și moral. Astfel, că pârțile vătămate nu au nicio pretenție față de inculpat; - pe capătul de acuzare în încriminarea comiterii infracțiunii prevăzute de art. 291 Cod penal, acuzarea de stat nu a probat în cadrul examinării cauzei care este pericolul păstrării armei în dormitorul inculpatului. Mai mult ca atât, percheziția la domiciliul inculpatului a fost efectuată fără participarea acestuia, astfel că Godoroja Vitalie nu a fost la fața locului pentru a indica organului de urmărire penală unde deține arma. Cu referire la cartușele depistate în noptiera din dormitorul din domiciliul lui Godoroja Vitalie, la fel nu s-a probat faptul că aceste cartușe aparțin anume lui Godoroja Vitalie; - în ceea ce privește confiscarea armelor și munițiilor, se notează că, instanța de fond eronat a interpretat prevederile art. 106 alin. (1) Cod penal. Armele date fiind procurate de către Godoroja Vitalie în mod legal având permis de port-armă; - referitor la acuzarea adusă inculpatului Căpățînă Mihail în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, din materialele cauzei reiese faptul că, Căpățînă Mihail doar s-a aflat la locul altercațiilor ce au avut loc între Godoroja Vitalie și pârțile vătămate, însă careva acțiuni violente din partea inculpatului Căpățînă Mihail nu au fost întreprinse, acesta doar a asistat la altercație. Însăși părțile vătămate și martorii susțin faptul dat; - părțile vătămate s-au împăcat cu Căpățînă Mihail, acesta achitându-le prejudiciul material și moral. Astfel, că părțile vătămate nu au nicio pretenție față de inculpat; - în ceea ce privește acuzarea adusă inculpatului Gîlcă Eugeniu, instanța de fond prin sentință a dispus încetarea procesului penal în privința lui Gîlcă Eugeniu învinuit în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal, din motiv că, fapta săvârșită constituie contravenție prevăzută de art. 354 Cod contravențional. Apărarea solicită achitarea inculpatului, pe motiv că, în acțiunile acestuia nu sunt prezente atât elementele componenței de infracțiune a huliganismului prevăzut de art. 287 alin. (1) Cod penal, nici componenta de contravenție prevăzută de art. 354 Cod contravențional, deoarece în cadrul examinării cauzei penale, nu s-a probat faptul că în acțiunile lui Gîlcă Eugen există componenta de contravenție. Mai mult ca atât, partea vătămată în cadrul 7 examinării cauzei a menționat că a fost lovit de către cineva cu pumnul în ochi și numit cu cuvinte necenzurate, de către cine nu poate spune concret, deoarece la fața locului se aflau mai multe persoane, inclusiv Godoroja Vitalie și Gîlcă Eugeniu. Respectiv, nu este indicat direct la persoana lui Gîlcă Eugeniu că ar fi provocat lovitura anume el, victimei. Martorii, inspectorii de poliție au indicat faptul că nu au observat dacă în timpul conflictului să i se fi aplicat părții vătămate careva lovituri. 4. Prin decizia Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 11 mai 2016, a fost respins ca nefondat apelul declarat de avocatul Topală Igor în numele inculpaților Godoroja Vitalie, Căpățînă Mihail și Gîlcă Eugeniu și a fost admis apelul procurorului, casată sentința parțial, inclusiv din oficiu în baza art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală, și pronunțată o nouă hotărîre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care: Godoroja Vitalie Gheorghe a fost recunosct vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. art. 287 alin. (3), 155, 290 alin. (1), 291, 287 alin. (3) Cod penal, stabilindu-i-se pedeapsa după cu urmează: - în baza art. 287 alin. (3) Cod penal (pe episodul din 06 august 2013) închisoare pe termen de 4 ani, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis; - în baza art. 287 alin. (3) Cod penal (pe episodul din 25 mai 2014) închisoare pe termen de 3 ani, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis; - în baza art. 155 Cod penal închisoare pe termen de 1 an, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis; - în baza art. 290 alin. (1) Cod penal închisoare pe termen de 6 luni, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis; - în baza art. 291 Cod penal închisoare pe termen de 6 luni, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis; În baza art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul pedepselor aplicate i s-a stabilit lui Godoroja Vitalie Gheorghe pedeapsa definitivă cu închisoare pe termen de 6 ani, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Căpățînă Mihail Grigore a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, stabilindu-i-se pedeapsă sub formă de închisoare pe termen de 4 ani, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Gîlcă Eugeniu Vasile a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal, stabilindu-i-se pedeapsă sub formă de închisoare pe termen de 1 an. În conformitate cu art. 90 Cod penal pedeapsa aplicată în privința lui Gîlcă Eugeniu Vasile a fost suspendată condiționat pe o perioadă de probațiune de 1 an, obligând-l ca în termenul stabilit să nu-și schimbe domiciliul fără consimțământul 8 organului competent și prin comportare exemplară și muncă cinstită să îndreptățească încrederea ce i s-a acordat. În rest, sentința Judecătoriei Criuleni din 28 ianuarie 2016 a fost menținută fără modificări. Astfel, în ședința instanței de apel s-a constatat că, „la data de 25 mai 2014, aproximativ la orele 19:00, inculpatul Godoroja Vitalie Gheorghe, aflând-se în strada din or. Criuleni, str. 31 august, în apropierea stației de pompieri, fiind în stare de ebrietate alcoolică, încălcând grosolan ordinea publică însoțită de aplicarea violenței asupra persoanei, în urma unui conflict spontan apărut, fără niciun motiv, intenționat, i-a aplicat două lovituri cu pumnul în regiunea capului lui Mihailov Serghei, după care din automobilul de model „BMW X6”, cu numerele de înmatriculare CR MG 888 a scos o bâtă din lemn și i-a mai aplicat o lovitură în regiunea capului părții vătămate. Tot el, continuându-și acțiunile criminale, aflând-se în or. Criuleni, în apropierea Inspectoratului de Poliție Criuleni, împreună și după o înțelegere prealabilă cu Gîlcă Eugeniu Vasile, fiind în stare de ebrietate alcoolică, încălcând grosolan ordinea publică însoțită de aplicarea violenței asupra persoanei în urma unui conflict spontan apărut, fără niciun motiv, intenționat i-au aplicat lovituri cu pumnul în regiunea capului lui Mihailov Serghei, cauzându-i, vătămari neînsemnate sub formă de echimoză, edem al pleaopei superioare a ochiului stâng. La fel, instanța de apel a constatat că inculpatul Gîlcă Eugeniu Vasile, la 25 mai 2014, aproximativ la orele 19:20, aflându-se în stradă în or. Criuleni, str. 31 august, în apropierea Inspectoratului de Poliție Criuleni, împreună și după o înțelegere prealabilă cu cet. Godoroja Vitalie Gheorghe, fiind în stare de ebrietate alcoolică, încălcând grosolan ordinea publică însoțită de aplicarea violenței asupra persoanei, în urma unui conflict spontan apărut, fără niciun motiv, intenționat, i-au aplicat o lovitură cu pumnul în față lui Mihailov Serghei, cauzându-i, vătămări neînsemnate sub formă de echimoză, edem al pleoapei superioare a ochiului stăng. 4.1. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a reținut că, prima instanță incorect a reîncadrat juridic acțiunile inculpatului Godoroja Vitalie Gheorghe în baza art. 354 Cod contravențional - huliganismul nu prea grav, adică acostarea jignitoare în locuri publice a persoanei fizice, alte acțiuni similare ce încalcă normele morale, tulbură ordinea publică și liniștea persoanei fizice și în baza art. 78 alin. (2) Cod contravențional — vătămarea intenționată ușoară a integrității corporale, maltratarea, aplicarea de lovituri, alte acțiuni violente care au provocat dureri fizice, iar acțiunile inculpatului Gîlcă Eugeniu Vasile în baza art. 354 Cod contravențional, or, în baza probelor administrate de către acuzatorul de stat, s-a constatat că acțiunile infracționale ale inculpatului Godoroja Vitalie Gheorghe urmează a fi încadrate în baza art. 287 alin. (3) Cod penal - huliganismul, adică acțiunile 9 intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanei, cu folosirea unor obiecte în calitate de armă, iar acțiunile infracționale ale inculpatului Gîlcă Eugeniu Vasile urmează a fi încadrate în baza art. 287 alin. (1) Cod penal — huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanei. Totodată, instanța de apel a mai constatat că, instanța de fond corect a încadrat juridic acțiunile inculpatului Godoroja Vitalie Gheorghe în baza art. 287 alin. (3) Cod penal - huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor, precum și acțiuni care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism și obrăznicie deosebită, săvârșit de două persoane, acțiuni săvârșite cu aplicarea armei și a altor obiecte pentru vătămarea integrității corporale sau a sănătății; în baza art. 155 Cod Penal - amenințarea cu omor, dacă a existat pericolul realizării acestei amenințări; în baza art. 290 alin. (1) Cod penal - procurarea, purtarea, păstrarea munițiilor fără autorizația corespunzătoare; în baza art. 291 Cod Penal — păstrarea neglijentă a armelor de foc și a munițiilor, precum și transmiterea acestora altor persoane, iar acțiunile inculpatului Căpățînă Mihail Grigore în baza art. 287 alin. (3) Cod penal - huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor, precum și acțiuni care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism și obrăznicie deosebită, săvârșit de două persoane, acțiuni săvârșite cu aplicarea armei și a altor obiecte, pentru vătămarea integrității corporale sau a sănătății. Colegiul Penal al Curții de Apel Chișinău a notat că obiectul juridic special al infracțiunii de huliganism îl constituie relațiile sociale cu privire la ordinea publică apărate împotriva infracțiunii de huliganism. Latura obiectivă a infracțiunii constă în fapta prejudiciabilă exprimată fie în acțiunile care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor sau de amenințare cu aplicarea unei asemenea violențe, de opunerea de rezistență violentă reprezentanților autorităților sau altor persoane care curmă actele huliganice, fie în acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită. În doctrina penală se notează că în cele mai frecvente cazuri, infracțiunea de huliganism este comisă în locuri publice (străzi, piețe, plaje, cafenele, restaurante, cinematografe, mijloace de transport în comun etc.), însă această infracțiune poate fi săvârșită și în locuri care nu au un caracter public (apartament, sedii de întreprinderi, terenuri private, mijloace de transport personal etc.). 10 Infracțiunea de huliganism este comisă în prezenta altor persoane, având rolul de victime sau martori. Nu este însă exclusă posibilitatea săvârșirii huliganismului în absența unor persoane străine. Mai reține că infracțiunea specificată la art. 287 Cod penal este o infracțiune formală. Ea se consideră consumată din momentul realizării fie a acțiunilor care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor sau de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, de opunere de rezistență violentă reprezentanților autorităților sau altor persoane care curmă actele huliganice, fie a acțiunilor care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită. Latura subiectivă a infracțiunii de huliganism se caracterizează prin intenție directă. Motivele acestei infracțiuni sunt motive huliganice. La fel, instanța de apel a reținut că motivele invocate de către partea vătămată Mihailov Serghei ca modificare a declarațiilor date la faza urmăririi penale nu și-au găsit confirmarea, fapt pentru care urmează a fi reținute declarațiile acestuia date la faza urmăririi penale, care confirmă circumstanțele comiterii faptei. Raționamentul reținerii declarațiilor părții vătămate Mihailov Serghei de la faza urmăririi penale constă în faptul că aceste declarații coroborează cu celelalte materiale probatorii administrate de către acuzarea de stat, și anume cu declarațiile martorului Simon Lilian care a indicat că în unitatea de gardă s-a adresat Mihailov Serghei precum că a fost agresat de către Godoroja Vitalie și urmează să se deplaseze la fața locului, și anume la stadionul din or. Criuleni. Martorul a indicat că în fața Inspectoratului de Poliție Criuleni se aflau mai mulți angajați, precum și partea vătămată. Între timp în fața Judecătoriei Criuleni a parcat un automobil de unde a coborât Godoroja Vitalie, iar după un timp între Mihailov Serghei și Godoroja Vitalie s-a iscat o ceartă, au început să se numească cu cuvinte necenzurate. A indicat că la locul conflictului era prezent și inculpatul Gîlcă Eugeniu, însă ce acțiuni făcea acesta nu a observat, deoarece îl liniștea pe Godoroja Vitalie. L-a auzit pe Gîlcă Eugeniu doar că acesta vorbea cu un ton ridicat, nu a văzut dacă acesta a aplicat lovituri în privința vreunei persoane. Relevante sub aspect probatoriu sunt și declarațiile martorului Buga Petru care coroborează cu declarațiile părții vătămate Mihailov Serghei date la faza urmăririi penale și care a indicat că în fața Inspectoratului de Poliție Criuleni s-a iscat o ceartă. Ieșind afară mai mulți inspectori de poliție, i-a observat pe Godoroja Vitalie și Mihailov Serghei că se certau, se numeau cu cuvinte necenzurate și se îmbrânceau reciproc. Spre finalul conflictului, la fața locului a venit și inculpatul Gîlcă Eugeniu, care s-a apropiat de către Mihailov Serghei intenționând să-1 lovească cu pumnul, numindu-1 pe acesta cu cuvinte necenzurate. A indicat martorul că în timpul incidentului, inculpatul Godoroja Vitalie i-a 11 aplicat lui Mihailov Serghei o singură lovitură cu pumnul în regiunea feței, însă careva leziuni vizibile la cei doi nu a observat. Instanța de apel a reținut drept nefondat argumentul avocatului Topală Igor precum că martorii - inspectorii de poliție au indicat că nu au observat dacă în timpul conflictului cei doi s-au îmbrâncit ori s-au năpustit unul asupra altuia, or, martorul Buga Petru a indicat că 1-a observat pe Godoroja Vitalie și Mihailov Serghei că se certau, se numeau cu cuvinte necenzurate și se îmbrânceau reciproc, totodată, Godoroja Vitalie s-a năpustit asupra lui Mihailov Serghei, însă a fost stopat de către inspectorii de poliție, iar partea vătămată fiind întrebată dacă Godoroja Vitalie i-a aplicat sau nu careva lovituri, a răspuns că în timpul conflictului Vitalie Godoroja i-a aplicat o lovitură cu pumnul lui Mihailov Serghei în regiunea ochiului. La fel, martorul Simon Lilian a indicat că Godoroja Vitalie în mod brutal a început să discute cu Mihailov Serghei, între ei s-a iscat un conflict, ambii numindu-se cu cuvinte necenzurate, Godoroja Vitalie 1-a un moment dat s-a năpustit asupra lui Mihailov Serghei. Totodată, instanța de a apel a reținut că faptul aplicării violenței asupra părții vătămate Mihailov Serghei se confirmă și prin raportul de expertiză medico-legală nr. 236 din 28 mai 2014 potrivit căruia, la examinarea medico-legală a lui Mihailov Serghei s-au depistat leziuni corporale sub formă de echimoză, edem a pleoapei superioare a ochiului stâng, care au fost produse cu un corp contondent și se califică ca vătămări neînsemnate. Consideră că instanța de fond contrar probelor administrate la cauza penală a recalificat acțiunile inculpaților Godoroja Vitalie și Gîlcă Eugeniu în baza contravențiilor prevăzute de art. art. 354, 78 alin. (2) Cod contravențional, respectiv, în baza art. 354 Cod contravențional, or, acțiunile intenționate ale inculpaților Godoroja Vitalie și Gîlcă Eugeniu îndreptate spre încălcarea grosolană a ordinii publice, au fost însoțite de acțiunea adiacentă care s-a manifestat pentru inculpatul Godoroja Vitalie sub forma aplicării violenței asupra persoanei, cu folosirea unui obiect în calitate de armă, iar pentru inculpatul Gîlcă Eugeniu, acțiunea adiacentă s-a manifestat prin aplicarea violenței asupra persoanei. Astfel, inculpații Godoroja Vitalie și Gîlcă Eugeniu nu s-au limitat doar la acostarea jignitoare în locuri publice a părții vătămate Mihailov Serghei, prin care au fost încălcate normele morale, tulburată ordinea publică și liniștea persoanei fizice, dar acțiunile intenționate ale inculpaților Godoroja Vitalie și Gîlcă Eugeniu au fost însoțite de acțiunea adiacentă, care în cazul contravențiilor lipsește, și anume aplicarea violenței asupra persoanei, cu folosirea unui obiect în calitate de armă. În această ordine de idei, instanța de apel nu a reținut că între partea vătămată Mihailov Serghei și inculpații Godoroja Vitalie și Gîlcă Eugeniu să fi avut loc o ceartă de 12 o intensitate redusă, care s-ar fi exprimat prin schimbul unor replici necenzurate, or, acuzatorul de stat a administrat suficiente probe care atestă că acțiunile inculpaților manifestate în fața Inspectoratului de Poliție Criuleni au atins gradul de pericol social al unei infracțiuni, au încălcat în mod grosolan ordinea publică prin atentarea la regulile sociale și morale de conviețuire, care au fost încălcate într-un mod grosolan și demonstrativ de către inculpați și care au fost însoțite de acțiunea adiacentă, manifestată prin aplicarea violenței asupra părții vătămate, de către inculpații Godoroja Vitalie și Gîlcă Eugeniu. Totodată, Colegiul Penal al Curții de Apel Chișinău a constatat că acuzatorul de stat a administrat suficiente probe pertinente, concludente și utile care dovedesc că acțiunile inculpaților Godoroja Vitalie și Gîlcă Eugeniu cad sub incidența legii penale și demonstrează vinovăția inculpatului Godoroja Vitalie în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, și vinovăția inculpatului Gîlcă Eugeniu în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal, fapt constatat prin declarațiile părții vătămate Mihailov Serghei de la faza urmăririi penale care coroborează pe deplin cu declarațiile martorilor Simon Lilian și Buga Petru, prin declarațiile cărora instanța de apel a reținut în acțiunile inculpaților semnele constitutive ale infracțiunilor incriminate inculpaților, declarații care sunt credibile și veridice, iar careva temeiuri de a pune la îndoială veridicitatea declarațiilor acestor martori și a părții vătămate de la faza urmăririi penale, instanța de apel nu a constatat. Cu referire la stabilirea vinovăției inculpaților Godorojoa Vitalie Gheorghe și Căpățînă Mihail Grigore în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal pe episodul din 06 august 2013, instanța de apel a constatat că instanța de fond corect a apreciat probele administrate la cauza penală din punct de vedere al pertinenței, concludentei, utilității și veridicității acestora, probe care pot fi apreciate prin coroborare și care în ansamblu dovedesc vinovăția inculpaților Godorojoa Vitalie Gheorghe și Căpățînă Mihail Grigore în comiterea infracțiunii incriminate. Totodată, instanța de apel a reținut că în urma aprecierii probelor administrate la cauza penală, în acțiunile infracționale ale inculpaților Godoroja Vitalie și Căpățînă Mihail, sunt prezente elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, care fiind într-un loc public — barul ÎI ,A. Șapovalov”, situat pe malul râului Nistru, or. Criuleni, precum și în parcarea de lângă acest bar, au încălcat grosolan ordinea publică, au manifestat o lipsă de respect față de societate și cu o obrăznicie deosebită i-au aplicat lui Melnic Iulian multiple lovituri cu mâinile și picioarele, apoi cu o rangă metalică peste diferite părți ale corpului. Tot din ansamblul probelor administrate la cauza penală, instanța de apel a constatat că după aplicarea loviturilor părții vătămate Melnic Iulian, inculpații Godoroja 13 Vitalie și Căpățînă Mihail au continuat activitatea infracțională îndreptată spre încălcarea ordinii publice, care s-a exprimat prin efectuarea de către aceștia a câtorva împușcături dintr-o armă de foc, ceea ce a dus la suspendarea activității normale a barului, încălcare îndelungată și insistentă a ordinii publice, urmată de zădărnicirea activităților de masă. Instanța de apel a constatat în baza probelor administrate la cauza penală că în continuarea acțiunilor lor criminale, inculpații Godoroja Vitalie și Căpățînă Mihail, cu o rangă metalică, au aplicat mai multe lovituri peste diferite părți ale automobilului de model „Honda Civic”, în rezultatul cărora automobilul a fost deteriorat, prin ce proprietarului Ursu Constantin i-a fost cauzată o daună materială considerabilă. Drept neîntemeiat a fost apreciat și argumentul apărătorului inculpaților precum că Căpățînă Mihail doar s-a aflat la locul altercațiilor ce au avut loc între Godoroja Vitalie și părțile vătămate, însă careva acțiuni violente din partea inculpatului Căpățînă Mihail nu au fost întreprinse, or, această afirmație se contrazice prin probele administrate la cauza penală, și anume declarațiile părții vătămate Ursu Constantin care a indicat că a văzut precum că Melnic Iulian era bătut de către inculpații Godoroja Vitalie și Căpățînă Mihail. Tot în contextul dovedirii nevinovăției inculpatului Căpățînă Mihail, avocatul Topală Igor a invocat că părțile vătămate s-au împăcat cu Căpățînă Mihail, acesta achitându-le prejudiciul material și moral, astfel, părțile vătămate nu au nicio pretenție față de inculpat. Astfel, instanță de apel a constatat că pe de o parte apărarea indică că inculpatul Căpățînă Mihail doar a asistat la altercație, el careva acțiuni violente nu a întreprins, ca ulterior să indice că inculpatul Căpățînă Mihail a recuperat prejudiciul material și moral cauzat părților vătămate. Or, există o contradicție în poziția apărării, neexistând o legătură de cauzalitate în a indica că inculpatul nu a întreprins careva acțiuni violente fată de pârțile vătămate, deci este nevinovat, și totodată, invocarea că inculpatul a recuperat prejudiciile materiale și morale cauzate, în acest caz se apreciază că apărarea în mod indirect a sugerat că inculpatul Căpățănă Mihail a cauzat prejudicii materiale părților vătămate, deci dânsul se face vinovat pentru comiterea acțiunilor incriminate. Cu referire la stabilirea vinovăției inculpatului Godoroja Vitalie în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 155 Cod penal, la 06 august 2013, instanța de apel a constatat că instanță de fond corect a apreciat probele administrate la cauza penală din punct de vedere al pertinenței, concludentei, utilității și veridicității acestora, probe care pot fi apreciate prin coroborare și care în ansamblu dovedesc vinovăția inculpatului Godoroja Vitalie în comiterea infracțiunii incriminate. La fel, instanța de apel nu a putut reține argumentele avocatului Topală Igor și anume că în acțiunile inculpatului Godoroja Vitalie lipsește latura subiectivă a componenței de infracțiune, de a amenința părțile vătămate cu omor sau realizarea acestei 14 amenințări, deoarece aceste argumente se combat prin totalitatea probelor administrate la cauza penală și care au fost analizate supra, respectiv, instanța de apel a constatat că inculpatul Godoroja Vitalie a acționat cu intenție directă, dânsul amenințând părțile vătămate că-i împușcă, fapt care a fost reținut prin declarațiile părților vătămate Ursu Constantin, Dombrovschi Serghei și Samoil Eugen. Cu referire la stabilirea vinovăției inculpatului Godoroja Vitalie în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. art. 290 alin. (1), 291 Cod penal, Colegiul Penal al Curții de Apel Chișinău a constatat că instanța de fond corect a apreciat probele administrate la cauza penală din punct de vedere al pertinenței, concludentei, utilității și veridicității acestora, probe care pot fi apreciate prin coroborare și care în ansamblu dovedesc vinovăția inculpatului Godoroja Vitalie în comiterea infracțiunilor incriminate. În acest sens, instanța de apel a indicat că latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de art. 290 alin. (1) Cod penal constă în fapta prejudiciabilă exprimată în acțiune. Această acțiune se înfățișează în oricare din următoarele modalități normative alternative, în speță - procurarea, purtarea, păstrarea a munițiilor fără autorizația corespunzătoare Instanța de apel a respins și argumentele avocatului Topală Igor care a indicat că nu s-a probat faptul că cartușele care au fost depistate în noptiera din dormitorul lui Godoroja Vitalie aparțin anume acestuia, deoarece aceste cartușe au fost depistate la domiciliul inculpatului și printre lucrurile personale ale acestuia, iar faptul că inculpatul Godoroja Vitalie a indicat că nu cunoaște în ce circumstanțe au fost găsite cartușele în noptieră, constituie o modalitate de eschivare a inculpatului de răspundere penală. În ceea ce privește afirmația avocatului Topală Igor precum că percheziția la domiciliul inculpatului Godoroja Vitalie a fost efectuată fără participarea și, respectiv, dânsul nu a fost la fața locului pentru a indica organului de urmărire penală unde deține arma, instanța de apel a notat că acțiunea procesuală de percheziție a fost efectuată în conformitate cu prevederile art. 125, 127 Cod procedură penală, fiind prezenți Godoroja Nicoleta, Godoroja Gabriel, Godoroja Alina membrii de familie ai inculpatului Godoroja Vitalie, respectiv, faptul că inculpatul nu a participat la această acțiune și nu a indicat personal unde deține arma nu poate constitui un temei de a dispune achitarea acestuia, or, percheziția a fost efectuată în prezența membrilor de familie ai inculpatului. Neîntemeiate le-a apreciat și argumentele avocatului precum că instanța de fond eronat a interpretat prevederile art. 106 alin. (1) Cod penal, dispunând confiscarea armelor și munițiilor, or, armele date fiind procurate de către inculpat în mod legal, având permis de port-armă, instanța de apel considerând că instanța de fond corect a dispus spre confiscare corpurile delicte, reieșind din faptul că aceste obiecte au fost utilizate și destinate pentru săvârșirea infracțiunilor, or, în acțiunile inculpatului Godoroja Vitalie au fost constatate elementele constitutive ale infiacțiunilor prevăzute de art. art. 290 alin. 15 (1), 291 Cod penal, privind purtarea, păstrarea, procurarea ilegală a armelor și munițiilor, precum și păstrarea neglijentă a armelor de foc și a munițiilor. A constatat instanța de apel că acțiunile inculpatului Godoroja Vitalie Gheorghe au fost încadrate în baza art. 287 alin. (3) Cod penal (pentru episodul din 25 mai 2014, cu partea vătămată Mihailov Serghei), pentru care legea penală prevede pedeapsa sub formă de închisoare de la 3 la 7 ani, iar în conformitate cu criteriile enunțate la art. 16 Cod penal, infracțiunea respectivă se califică ca infractiune gravă. În acest context, Colegiul Penal al Curții de Apel Chișinău ținând cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat și de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea penală, a reținut faptul că inculpatul Godoroja Vitalie nu a recunoscut vina în comiterea faptei infracționale incriminate acestuia că i se impută săvârșirea unei infracțiuni grave că în privința acestuia au fost reținute circumstanțe atenuante ca lipsa antecedentelor penale, prezența la întreținere a unui copil minor, caracteristica pozitivă de la locul de trai, repararea prejudiciului material și moral, iar careva circumstanțe agravante nu au fost reținute, instanța de apel a aplicat inculpatului Godoroja Vitalie pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal (pentru episodul din 25 mai 2014, cu partea vătămată Mihailov Serghei), pedeapsa sub formă de 3 (trei) ani închisoare, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Totodată, instanța de apel a reținut că acțiunile infracționale ale inculpatului Godoroja Vitalie au fost încadrate în baza art. 287 alin. (3) Cod penal (episodul din 06 august 2013), precum și în baza art. art. 155, 290 alin. (1), 291 Cod penal, iar în conformitate cu criteriile enunțate la art. 16 Cod penal, infracțiunile respective se califică ca infracțiune gravă, respectiv, infracțiuni mai puțin grave. Astfel, instanța de apel ținând cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunilor săvârșite, de persoana celui vinovat și de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea penală, astfel reținând faptul că inculpatul Godoroja Vitalie nu a recunoscut vina în comiterea faptelor infracționale incriminate acestuia, că i se incriminează săvârșirea unor infracțiuni grave și mai puțin grave că în privința acestuia au fost reținute circumstanțe atenuante ca lipsa antecedentelor penale, prezența la întreținere a unui copil minor, caracteristica pozitivă de la locul de trai, repararea prejudiciului material și moral, iar careva circumstanțe agravante nu au fost reținute. Prin urmare, instanța de apel a aplicat inculpatului Godoroja Vitalie pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal (episodul din 06 august 2013) pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 4 (patru) ani; în baza art. 155 Cod penal — pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 1 (unu) an; în baza art. 290 alin. (1) Cod penal — pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 6 (șase) luni; în 16 baza art. 291 Cod penal — închisoare pe un termen de 6 (șase) luni, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. În baza art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul pedepselor aplicate i s-a stabilit lui Godoroja Vitalie pedeapsa defenitivă cu închisoare pe termen de 6 (șase) ani, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Totodată, instanța de apel a menționat că soluția primei instanțe privind suspendarea condiționată a executării pedepsei penale în privința inculpatului Godoroja Vitalie este una inechitabilă în coraport cu circumstanțele comiterii infracțiunilor și cu personalitatea inculpatului, or, în speță nu sunt întrunite condițiile art. 90 Cod penal. A mai constatat instanța de apel că prima instanță incorect a individualizat pedeapsa penală în privința inculpatului Căpățînă Mihail Grigore – stabilindu-i pedeapsa penală sub formă de 3 ani închisoare, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei penale pe un termen de probă de 2 ani, or, acțiunile acestuia au fost încadrate în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, respectiv, infracțiunea incriminată inculpatului se califică ca infracțiune gravă. Prin urmare Colegiul Penal al Curții de Apel Chișinău a constatat că inculpatul Căpățînă Mihail a comis o infracțiune gravă, nu a recunoscut vina în comiterea infracțiunii incriminate și nu a conștientizat gradul de pericol social al faptei comise, de circumstanțele în care a fost comisă fapta de două persoane, cu aplicarea armei și altor obiecte pentru vătămarea integrității corporale sau a sănătății, totodată ținându-se cont și de fapt că în privința inculpatului au fost reținute circumstanțe atenuate, cum ar fi: caracteristica pozitivă de la locul de trai, lipsa antecedentelor penale, repararea prejudiciului material și moral, iar careva circumstanțe agravante nu au fost reținute. Astfel, instanța de apel a aplicat inculpatului Căpățînă Mihail pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 4 (patru) ani, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Instanța de apel a constat că în speță nu sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 90 Cod penal privind suspendarea condiționată a executării pedepsei penale, iar în acest sens a invocat că inculpatul nu a recunoscut vina în comiterea infracțiunii, dânsul anterior a fost condamnat, deși antecedentele penale sunt stinse, pe parcursul efectuării urmăririi penale, s-a eschivat de a se prezenta în fața organului de drept, fiind dispusă anunțarea în căutare a acestuia, din aceste motive, instanța de apel a considerat că izolarea inculpatului de societate și executarea reală a pedepsei penale cu închisoare este o măsură echitabilă în coraport cu fapta săvârșită și reprezintă o măsură menită să asigure realizarea scopului pedepsei penale, de restabilire a echității sociale, de corectare a condamnatului, precum și de prevenire a săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea inculpatului, cât și a altor persoane. 17 În această ordine de idei, instanța de apel a aplicat inculpatului Căpățînă Mihail pentru comiterea infracțiunii prevăzute dea art. 287 alin. (3) Cod penal pedeapsa sub formă de închisoare pe termen de 4 (patru) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. În privința inculpatului Gîlcă Eugeniu, instanța de apel ținând cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat și de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspundere penală, astfel a reținut că inculpatul Gîlcă Eugeniu nu a recunoscut vina în comiterea infracțiunii mai puțin grave, că în privința acestuia nu au fost stabilite careva circumstanțe atenuate și nici agravante, instanța de apel i-a aplicat inculpatului Gîlcă Eugeniu pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal, pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 1 (unu) an, executarea pedepsei fiind suspendată condiționat pe un termen de 1 (unu) an, obligându-l ca în termenul stabilit să nu-și schimbe domiciliul fără consimțământul organului competent. 5. Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către avocatul Topală Igor în numele inculpaților Godoroja Vitalie, Căpățînă Mihail și Gîlcă Eugeniu prin care indicând temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei atacate, sentinței primei instanțe, cu pronunțarea unei sentințe de achitare a inculpaților Godoroja Vitalie și Gîlcă Eugeniu pe motiv că în acțiunile inculpaților nu există componența infracțiunii incriminate pe episodul din 06 august 2013. A înceta procesul penal în privința lui Godoroja Vitalie și Căpățînă Mihail învinuiți de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, din motiv că fapta săvârșită constituie contravenție prevăzută de art. 78 alin. (2) și art. 354 Cod contravențional, pe episodul din 25 mai 2014. A înceta procesul contravențional pe art. 78 alin. (2) și 354 Cod contravențional în privința lui Godoroja Vitalie și Căpățână Mihail în legătură cu expirarea termenului de prescripție. A achita pe Godoroja Vitalie pe capătul de acuzare în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 155, 290 alin. (1) Cod penal pe motiv că în acțiunile inculpatului nu există componența infracțiunilor incriminate. În motivarea cererii de recurs avocatul recurenților a invocat următoarele : - cazului dat i s-a dat o încadrare juridică greșită; - instanța de apel la adoptarea deciziei nu a luat în considerare probele și motivele prezentate de către avocat în interesele inculpaților, le-a respins ca nefondate, apreciindu- le critic punând la baza deciziei doar declarațiile martorilor acuzării și documentele anexate la materialele dosarului; 18 - decizia este una abstractă, ceea ce înseamnă că instanța a încălcat mai multe drepturi și chiar principii generale, care au menirea să asigure dreptul la un proces echitabil în sensul art. 6 paragraful 1 din Convenția Europeană pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale; - indică faptul că la materialele dosarului nu sunt prezente careva probe care ar demonstra existența componenței de infracțiune a huliganismului în acțiunile lui Godoroja Vitalie. Specifică că la data de 24 mai 2014 a existat doar o ceartă dintre Godoroja Vitalie și Mihailov Serghei fără aplicarea violenței asupra cet. Mihailov Serghei, mai ales că aceștia sunt prieteni încă din copilărie, fiind în relații bune, faptul existenței unei cerți nu constituie temei de calificare a acesteia ca huliganism; - menționează că în cadrul examinării cauzei atât în instanța de fond cât și în cea de apel nu s-a probat faptul că în acțiunile lui Gîlcă Eugen există componența de infracțiune prevăzută de art. 287 alin. (1) Cod penal, or, partea vătămată în cadrul examinării cauzei în instanța de fond, a menționat faptul că a fost lovit de către cineva cu pumnul și numit cu cuvinte necenzurate, însă de către cine nu poate spune cu certitudine, deoarece la fața locului se aflau mai multe persoane, inclusiv Godoroja Vitalie și Gîlcă Eugeniu. Mai mult ca atât, martorii – inspectorii de poliție au indicat că nu au observat dacă în timpul conflictului să-i fi aplicat părții vătămate careva lovituri; - relatează că în ceea ce privește învinuirea adusă inculpatului Godoroja Vitalie pe episodul din 06 august 2013, referitor la comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 155, 290 alin. (1), 291, 287 alin. (3) Cod penal, pe parcursul urmăririi penale cât și în cadrul cercetării judecătorești nu s-a probat existența în acțiunile lui Godoroja Vitalie a componenței de infracțiune prevăzute de art. 155 Cod penal „Amenințarea cu omor, dacă a existat pericolul realizării acestei amenințări”. Indică că în acțiunile acestuia lipsește latura subiectivă a componenței de infracțiune, și anume intenția directă a lui Godoroja Vitalie de a amenința victima cu omor sau realizarea acestei amenințări; - susține că conform art. 276 Codului de procedură penală, pornirea urmăririi penale se face doar la depunerea de către victimă a plângerii prealabile. La împăcarea victimei cu bănuitul, învinuitul, inculpatul, urmărirea penală încetează. Indică că părțile vătămate s-au împăcat cu Godoroja Vitalie și nu au careva pretenții față de acesta; - invocă că la materialele dosarului nu sunt prezente careva probe care ar demonstra existența componenței de infracțiune a huliganismului agravat în acțiunile lui Godoroja Vitalie, or, în acțiunile acestuia se atestă doar contravenția de huliganism nu prea grav; - la fel, în cadrul procesului nu s-a demonstrat faptul că automobilul a fost deteriorat anume de către Godoroja Vitalie, dat fiind faptul că nimeni din părțile vătămate sau din martori nu au văzut direct că anume Godoroja Vitalie a lovit în automobil și l-a deteriorat. 19 Mai mult ca atât, partea vătămată Samoil Eugen a indicat faptul că doar a auzit câteva împușcături, însă cine le-a efectuat nu cunoaște. La fel, nu-și amintește dacă au fost amenințați sau strigați de cineva în timp ce fugeau. Mai mult ca atât, indică faptul că părțile vătămate s-au împăcat cu Godoroja Vitalie, acesta achitându-le prejudiciul material și moral. Astfel că părțile vătămate nu au nicio pretenție față de inculpat; - ce ține de infracțiunile prevăzută la art. 291 și 290 Cod penal, adică păstrarea neglijentă a armelor de foc și munițiilor. Ține să menționeze că acuzarea de stat nu a probat în cadrul examinării cauzei care este pericolul păstrării armei în dormitorul inculpatului. Mai mult ca atât, percheziția la domiciliul inculpatului a fost efectuată fără participarea acestuia, astfel că Godoroja Vitalie nu a fost la fața locului pentru a indica organului de urmărire penală unde deține arma; - la fel, nu s-a probat faptul că cartușele depistate în noptiera din dormitorul inculpatului Godoroja Vitalie, aparțin anume lui, or, acesta nu cunoaște de unde s-au luat cartușele în noptiera din dormitor; - consideră că instanța de fond eronat a interpretat prevederile art. 106 alin. (1) Cod penal și a dispus confiscarea armelor și munițiilor; - referitor la acuzarea adusă inculpatului Căpățînă Mihail, în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, indică faptul că din materialele dosarului reiese că ultimul doar s-a aflat la locul altercațiilor ce au avut loc între Godoroja Vitalie și părțile vătămate, însă careva acțiuni violente din partea lui nu au fost întreprinse, acesta doar a asistat la altercație. Însuși părțile vătămate Samoil Eugen, Ursu Constantin și martorul Țîșcul Alexandru susțin faptul că la data de 05 august 2013 în bar Godoroja Vitalie se afla împreună cu Căpățînă Mihail însă ultimul nu a participat la cearta ce s-a iscat între Godoroja Vitalie și Melnic Iulian.

În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursului declarat, solicitând declararea inadmisibilității acestuia, din motiv că reaprecierea probelor nu se conține în temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală. Astfel, criticile formulate de acesta nu sunt motivate sub aspectul casării hotărârii recurate. Mai mult ca atât, potrivit art. 430 Cod de procedură penală recurentul este obligat să indice temeiurile prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală și în ce constă problema de drept de importanță generală abordată în cauză, care este eroarea de drept comisă de instanță ce duce la casarea hotărârii. Astfel, recurentul solicită reaprecierea probelor considerând că nu au fost respectate prevederile art. 101 Cod de procedură penală. La fel, procurorul indică că decizia instanței de apel cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția de condamnare, cuprinzând prevederile art. 414 și art. 417 Cod de 20 procedură penală, iar cele invocate de recurent în niciun mod nu constituie temei de pronunțare a unei hotărâri de achitare și de încetare a cauzei pe unele epizoade. Totodată, a mai menționat că la aplicarea pedepsei s-a ținut cont în deplină măsură de principiile generale de aplicare a pedepsei, precum și de criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute la art. 75 Cod penal.

La data de 05 octombrie 2016, inculpatul Godoroja Vitalie, a depus o cerere cu privire la aplicarea în privința lui a dispozițiilor Legii nr. 210 din 29 iulie 2016 privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, prin care a solicitat încetarea procesului în privința sa, în legătură cu adoptarea legii sus menționate. 7.1. La data de 31 octombrie 2016, inculpatul Godoroja Vitalie, a mai depus o cerere suplimentară privind aplicarea în privința lui a dispozițiilor Legii nr. 210 din 29 iulie 2016 privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, în care a indicat că a manifestat căință activă, a recuperat pagubele, iar părțile vătămate nu au careva pretenții față de el. Totodată a menționat că va respecta legea și pe viitor nu va mai comite alte abateri. 7.2. La 04 noiembrie 2016, inculpatul Gîlcă Eugeniu, a depus o cerere cu privire la aplicarea în privința lui a dispozițiilor Legii nr. 210 din 29 iulie 2016 privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, prin care a solicitat încetarea procesului în privința sa, în legătură cu adoptarea legii sus menționate.

Judecând recursul ordinar declarat în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit constată că acesta urmează a fi admis din următoarele considerente. Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. b) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța de recurs este în drept să admită recursul, să caseze parțial hotărârea, să dispună achitarea persoanei sau încetarea procesului penal în cazurile prevăzute de prezentul cod. Potrivit prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația condamnaților. Art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. În sensul prevederilor din art. 414 alin. (1), 417 alin. (1) pct. 8), 419 Cod de procedură penală și a jurisprudenței naționale, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, 21 conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. Instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel. Astfel, Colegiul penal lărgit menționează că recurentul, drept temeiuri pentru declararea recursului a indicat prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, sub aspectul că „instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, sau nu au fost întrunite elementele infracțiunii sau instanța a pronunțat o hotărâre de condamnare pentru o altă faptă decât cea pentru care condamnatul a fost pus sub învinuire, cu excepția cazurilor reîncadrării juridice a acțiunilor lui în baza unei legi mai blânde”. Se mai invocă că s-a încălcat de instanța de apel dreptul la un proces echitabil prevăzut de art. 6 paragraf 1 CEDO. Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal lărgit reține că temeiurile invocate de recurent nu s-au confirmat în urma cercetării materialelor cauzei, invocând în acest context următoarele. În opinia Colegiului penal, instanța de apel, în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, a examinat complet și obiectiv probele administrate la dosar, verificându-le sub aspectul pertinenții și concludenții, atât pe cele obținute în procesul urmăririi penale cât și în cadrul ședințelor de judecată, cât ale apărării atât și ale acuzării, fapt ce face, ca concluzia despre vinovăția inculpaților Godoroja Vitalie, Căpățînă Mihail și Gîlcă Eugen, să fie întemeiată și legală. Referitor la temeiul invocat de recurent, prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit statuează că el este invocat pur declarativ, fără nicio motivare, respectiv instanța de recurs nu-l poate accepta, considerându-l neîntemeiat. Pe parcursul urmăririi penale, cât și în cadrul cercetării judecătorești au fost respectate normele de procedură penală, probele puse la baza condamnării fiind obținute în condițiile legii. În privința criticilor recurentului, prin care acesta manifestă dezacordul cu aprecierea probelor de către instanța de apel, indicând că „cazului dat i s-a dat o încadrare juridică greșită; instanța de apel la adoptarea deciziei nu a luat în considerare probele și motivele prezentate de către avocat în interesele inculpaților, le-a respins ca nefondate, apreciindu-le critic punând la baza deciziei doar declarațiile martorilor acuzării și documentele anexate la materialele dosarului”. Colegiul penal lărgit reține că nu pot fi acceptate, din considerentul că instanța de apel nu a comis erori de drept la încadrarea juridică a acțiunilor inculpaților Godoroja 22 Vitalie, Căpățînă Mihail și Gîlcă Eugeniu. Astfel, instanța de recurs ordinar nu consideră necesar de a da o nouă apreciere probelor examinate de către instanțele inferioare în speța dată, ce este de competența exclusivă a primei instanțe și a instanței de apel, iar instanța de recurs ca instanță ierarhic superioară, examinează cauza doar sub aspectul prezenței erorilor de drept, care nu se confirmă prin probe în speța dată. Cât privește alegațiile recurentului precum că „la materialele dosarului nu sunt prezente careva probe care ar demonstra existența componenței de infracțiune a huliganismului în acțiunile lui Godoroja Vitalie, or, la data de 24 mai 2014 a existat doar o ceartă dintre Godoroja Vitalie și Mihailov Serghei fără aplicarea violenței asupra cet. Mihailov Serghei, mai ales că aceștia sunt prieteni încă din copilărie, fiind în relații bune, faptul existenței unei cerți nu constituie temei de calificare a acesteia ca huliganism”, Colegiul penal lărgit la fel, îl apreciază critic, or, acțiunile intenționate ale inculpatului Godoroja Vitalie din 25 mai 2014, s-au deosebit printru-un cinism și obrăznicie deosebită, care au încălcat în mod grosolan ordinea publică, or, potrivit probelor examinate și anume declarațiilor date de către partea vătămată Mihailov Serghei la faza de urmărire penală (f. d. 22, vol. IV), ultimul a indicat că a fost lovit de către Godoroja Vitalie și Gîlcă Eugen în regiunea feței în prezența colaboratorilor de poliție, mai mult ca atât, faptul dat a fost confirmat și de către martorii Buga Petru și Simon Lilian. Totodată, urmează de reținut că acțiunile huliganice ale inculpatului Godoroja Vitalie cu încercarea aplicării violenței cu pumnii și bâta din lemn, îndreptate împotriva cet. Mihailov Serghei, desfășurate pe str. 31 August, or. Criuleni, au avut loc în prezența minorului Mihailov Ion, care este fiul părții vătămate, creând astfel o situație de pericol social ridicat și pentru viața și sănătatea acestuia. Mai mult ca atât, corect instanța de a apel a statuat că faptul aplicării violenței asupra părții vătămate Mihailov Serghei, se confirmă și prin raportul de expertiză medico-legală nr. 236 din 26 mai 2014 potrivit căruia, la examinarea medico-legală a cet. Mihailov Serghei s-au depistat leziuni corporale sub formă de echimoză, edem a pleoapei superioare a ochiului stâng, care au fost produse cu un corp contodent și se califică ca vătămări neînsemnate (f. d. 17 – 18, vol. IV). Nu poate fi reținută nici invocarea precum că „în cadrul examinării cauzei atât în instanța de fond cât și în cea de apel nu s-a probat faptul că în acțiunile lui Gîlcă Eugen există componența de infracțiune prevăzută de art. 287 alin. (1) Cod penal, or, partea vătămată în cadrul examinării cauzei în instanța de fond, a menționat faptul că a fost lovit de către cineva cu pumnul și numit cu cuvinte necenzurate, însă de către cine nu poate spune cu certitudine, deoarece la fața locului se aflau mai multe persoane, inclusiv Godoroja Vitalie și Gîlcă Eugeniu. Mai mult ca atât, martorii – inspectorii de poliție au 23 indicat că nu au observat dacă în timpul conflictului să-i fi aplicat părții vătămate careva lovituri”, la acest capitol Colegiul penal lărgit menționează că instanța de apel corect a reținut declarațiile date de Mihailov Serghei la faza de urmărire penală, or, aceste declarații coroborează cu celelalte materiale probatorii administrate de către acuzarea de stat cum ar fi declarațiile martorilor Simon Lilian, Minciuna Vladislav, Petco Anastasia, Buga Petru (f. d. 97 – 100, vol. IV), care au declarat că în fața IP Criuleni a sosit și inculpatul Gîlcă Eugeniu, care a intenționat să-l lovească cu pumnul pe Mihailov Serghei numindu-l pe acesta cu cuvinte necenzurate. Astfel, întemeiat instanța de apel a specificat că instanța de fond contrar probelor administrate și examinate a recalificat greșit acțiunile inculpaților Godoroja Vitalie și Gîlcă Eugeniu în baza contravențiilor prevăzute de art. art. 354, 78 alin. (2) Cod contravențional, respectiv, în baza art. 354 Cod contravențional, or, acțiunile inculpaților intenționate îndreptate spre încălcarea grosolană a ordinii publice au fost însoțite de acțiunea adiacentă, care în cazul contravențiilor lipsește, și anume aplicarea violenței asupra persoanei, cu folosirea unui obiect în calitate de armă, a bâtei de lemn de către inculpatul Godoroja Vitalie. La fel, pur declarativ urmează de apreciat și argumentul precum că în acțiunile lui Godoroja Vitalie, lipsește componența de infracțiune prevăzută de art. 155 Cod penal „Amenințarea cu omor, dacă a existat pericolul realizării acestei amenințări”, or, Colegiul penal reiterează, că argumentele invocate de către partea apărării au fost invocate și în apel, cărora instanța de apel le-a dat o motivare și apreciere justă, fiind argumentate atât în fapt, cât și în drept și descrise la pct. 7 – 7.5. al deciziei instanței de apel. Astfel, Colegiul penal lărgit însușește această motivare, constatând că instanța de apel la judecarea cauzei, a ținut cont în deplină măsură de prevederile art. 101 Cod de procedură penală, a cercetat sub toate aspectele probele solicitate de părți, le-a verificat minuțios, dându-le o apreciere justă, prin prisma pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, care în ansamblul lor au confirmat vinovăția inculpatului, în săvârșirea infracțiunii imputate. Mai mult, conținutul probelor și valoarea lor probatorie este analizată detaliat și multiaspectual în textul deciziei instanței de apel, iar temeiuri de a pune la îndoială veridicitatea acestor probe nu s-au stabilit, deoarece ele au fost obținute cu respectarea normelor de procedură penală. De menționat este și faptul, că infracțiunea comisă de inculpat întrunește elementele infracțiunii, adică latura obiectivă - care se realizează prin amenințarea cu omor ori cu vătămarea gravă a integrității corporale sau a sănătății, dacă a existat pericolul realizării acestei amenințări. Totodată prin amenințare se înțelege o acțiune de influență psihică prin care făptuitorul insuflă victimei temerea de a i se produce o vătămare gravă a 24 integrității corporale sau a sănătății sau a lipsirii de viață. Metodele amenințării pot fi diferite: orale, în scris, prin gesturi, prin telefon, prin alte persoane, prin semne simbolice etc. Acțiunea de amenințare trebuie să fie de natură să alarmeze pe cel amenințat, să fie percepută de el ca reală, serioasă, prezentând suficiente temeiuri că se va realiza într-un viitor nu prea îndepărtat. Respectiv din declarațiile părților vătămate, care au dat declarații analogice rezultă că inculpatul Godoroja Vitalie a îndreptat arma de model „Kalașnikov” în direcția acestora amenințând cu moartea (f. d. 67, 69, 88, 93, vol. I). În asemenea circumstanțe amenințarea cu omor a avut loc direct prin prezentarea armei pe care o ținea în mâni îndreptându-o spre părțile vătămate Dombrovschi Serghei, Samoil Eugen și Ursu Constantin. Latura subiectivă se caracterizează numai prin intenție directă ce se caracterizează prin acțiuni și expresii, utilizate de către inculpat cum ar fi ordonarea de a ieși din automobil și a coborî în genunchi cu punerea mâinilor după cap, amenințând cu arma în direcția părților vătămate, circumstanțe ce determină și stabilesc intenția și atitudinea psihică a ultimului. Colegiului penal lărgit a stabilit că instanța de apel, întemeiat a considerat declarațiile inculpatului privind nerecunoașterea vinovăției în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 155 Cod penal, ca fiind combătute prin materialele cauzei și anume prin cumulul de motive, menționate la pct. 7 – 7.5. al deciziei instanței de apel. Pe parcursul procesului penal în cauză au fost administrate suficiente probe, ce dovedesc vinovăția inculpatului privind săvârșirea infracțiunii imputate. Nu poate fi reținut nici argumentul precum că nu s-a demonstrat faptul că automobilul a fost deteriorat anume de către Godoroja Vitalie, or, însăși faptul depunerii cererii părții vătămate Ursu Constantin care este proprietarul automobilului de model „Honda Civic” deteriorat în urma acțiunilor inculpatului Godoroja Vitalie, prin care indică că nu are careva pretenții materiale și morale față de inculpații Godoroja Vitalie și Căpățînă Mihail (f. d. 195, vol. II), deoarece aceștia i-au recuperat paguba, demonstrează incontestabil că anume inculpații au deteriorat automobilul, dorind astfel să-și amelioreze situația. Referitor la invocarea recurentului precum că acuzarea de stat nu a probat care este pericolul păstrării armei în dormitorul inculpatului Godoroja Vitalie, iar percheziția a fost efectuată în lipsa acestuia, cât și nu a fost probat că cartușele depistate în noptiera din dormitorul acestuia, aparțin anume lui, Colegiul penal le respinge ca neîntemeiate, deoarece soluția criticată este una corectă, ce rezultă din cumulul de probe administrate și examinate de prima instanță, dânduli-se motivarea și aprecierea cuvenită de instanța de apel în pct. 8 – 8.4. a deciziei atacate, care instanța de recurs ordinar le însușește ca corecte. 25 La soluționarea speței date, instanțele ierarhic inferioare au ținut cont în deplină măsură de prevederile art. 99-101 Cod de procedură penală, au cercetat cauza sub toate aspectele, probele prezentate de părți verificându-le și apreciindu-le just, prin prisma pertinenței, concludentei, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor și în mod întemeiat au confirmat vinovăția inculpatului Godoroja Vitalie în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 290 alin. (1) și 291 Cod penal. Potrivit prevederilor art. 394 alin. (1) și (2) Cod de procedură penală, instanța de apel în decizie a făcut o analiză amplă a probelor acumulate în cauză și toate probele prezentate au primit o apreciere la justa valoare, concluziile făcute de instanța de apel rezultă din materialul factologic acumulat în cauză. Mai mult ca atât, Colegiul penal menționează că instanța de apel a dat răspuns la toate argumentele apelantului invocate în apel și corect s-a expus asupra acestora, făcând trimitere la probele cercetate pe parcursul examinării cauzei. Prin urmare, depistarea cartușelor în noptiera din dormitorul inculpatului Godoroja Vitalie, printre lucrurile personale ale acestuia, demonstrează că aceste muniții aparțin anume lui, iar invocarea că nu cunoaște în ce condiții au apărut acestea, constituie o modalitate de apărare și de eschivare de la răspunderea penală. La acest capitol, Colegiul penal lărgit statuează că percheziția la domiciliul inculpatului Godoroja Vitalie a fost efectuată în conformitate cu prevederile art. 125, 127 Cod de procedură penală, la efectuarea acestei acțiuni fiind prezenți Godoroja Nicoleta, Godoroja Gabriel și Godoroja Alina, toți fiind membrii de familie a inculpatului Godoroja Vitalie, astfel faptul că, ultimul nu a participat la această acțiune și nu a indicat personal unde deține arma nu poate constitui un temei de achitare, or, percheziția a fost efectuată în prezența membrilor de familie a inculpatului (f. d. 29 – 41, vol. I). Mai mult ca atât, prin încheierea Judecătoriei Criuleni din 08 august 2013 s-au confirmat rezultatele percheziției efectuate la domiciliul lui Godoroja Vitalie, situat în or. Criuleni, str. Alexandru cel Bun, 1 A (f. d. 43, vol. I), iar prin încheierea Judecătoriei Criuleni din 04 august 2013 a fost respinsă ca inadmisibilă plângerea avocatului Topală Igor privind anularea procesului-verbal de percheziție din 07 august 2013 (f. d. 45, vol. I). Nu poate fi reținut nici argumentul precum că eronat s-a dispus confiscarea armelor și munițiilor, or, corect s-a stabilit de către instanțele ierarhic inferioare precum că confiscarea armelor și munițiilor a fost una necesară, dat fiind faptul că aceste obiecte au fost utilizate și destinate pentru săvârșirea infracțiunilor, în acțiunile inculpatului Godoroja Vitalie fiind constatate elementele constitutive ale infracțiunilor prevăzute de 26 art. 290 alin. (1) și 291 Cod penal, privind purtarea, păstrarea, procurarea ilegală a armelor și munițiilor, precum și păstrarea neglijentă a armelor de foc și munițiilor. Colegiul penal lărgit va respinge ca pur declarativ și motivul recurentului precum că inculpatul Căpățînă Mihail, nu a comis careva infracțiuni, și anume huliganismul, or, întemeiat instanța de apel a reținut că această afirmație se contrazice prin probele administrate la cauza penală, și anume declarațiile părții vătămate Ursu Constantin (f. d. 69, vol. I), care a văzut cum Melnic Iulian era culcat jos la podea și bătut de către inculpații Godoroja Vitalie și Căpățînă Mihail, cât și declarațiile părții vătămate Melnic Iulian, care la fel, a indicat că inculpatul Căpățînă Mihail lovea în el cu pumnii (f. d. 12, vol. I). Totodată, vinovăția inculpatului Căpățînă Mihail, este demonstrată și prin faptul că ultimul fiindu-i frică de pedeapsa penală a încercat să se împace cu părțile vătămate, achitându-le prejudiciul material și moral. Rezumând cele menționate mai sus, Colegiul penal lărgit apreciază că situația de fapt a fost stabilită corect de instanța de apel în urma analizei coroborate a întregului ansamblu probator administrat, încadrarea juridică dată faptelor este justă și corespunde situației de fapt reținute, în mod corect apreciind că sunt îndeplinite în cauză condițiile tragerii la răspundere penală a inculpaților sub aspectul infracțiunilor imputate în sarcina acestora. Referindu-se la pedepsele aplicate inculpaților Căpățînă Mihail și Gîlcă Eugeniu instanța de recurs ordinar constată că instanța de apel în decizia adoptată corect a individualizat pedepsele aplicate acestor inculpați, indicând motive relevante, descrise în pct. 9.4. – 9.4.5. și 9.5. – 9.6. a deciziei atacate, care instanța de recurs ordinar le însușește, stabilind că instanța de apel le-a aplicat pedepse echitabile în limitele legii penale incriminate lor. Totodată, Colegiul penal lărgit constată că la data de 09 septembrie 2016 au intrat în vigoare prevederile Legii nr. 210 din 29 iulie 2016 privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova. Potrivit art. (l) alin. (l), (4) al Legii nr. 210 din 29 iulie 2016 privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova „(1) Prezenta lege se aplică condiționat și exclusiv persoanelor bănuite, învinuite și inculpate care manifestă căință activă în cadrul procesului penal, dacă aceste persoane cad sub incidența prevederilor art. 2-9, 11 și 12” Potrivit art. 2 alin. (l) al Legii sus menționate „Procesul penal încetează la faza de urmărire penală sau la cea de judecare referitor la infracțiunea săvârșită până la adoptarea prezentei legi pentru care Codul penal nr. 985-XV din 18 aprilie 2002 sau Codul penal aprobat prin Legea R.S.S. Moldovenești din 24 martie 1961 prevede în calitate de 27 pedeapsă principală maximă o pedeapsă nu mai aspră decât pedeapsa cu închisoare pe un termen de 7 ani. Iar potrivit alin. (2) al aceluiași articol încetarea procesului penal conform alin. (1) are loc cu acordul scris al persoanei învinuite sau inculpate.” La data de 05 octombrie 2016, inculpatul Godoroja Vitalie a depus o cerere cu privire la aplicarea în privința lui a dispozițiilor Legii nr. 210 din 29 iulie 2016 privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, prin care a solicitat încetarea în faza de judecare a recursului ordinar a procesului penal pornit în privința lui în legătură cu adoptarea legii sus menționate. La 31 octombrie 2016, inculpatul Godoroja Vitalie a mai depus un supliment la cerere, prin care a indicat că manifestă căință activă în cauză prin faptul că a recuperat activ orice pagube și pătimiții nu au careva-i pretenții față de el, se căiește. Examinând cererea inculpatului Godoroja Vitalie, confirmată de avocatul Topală Igor, Colegiul penal lărgit constată că inculpatul Godoroja Vitalie întrunește condițiile prevăzute la art. 1, 2 al Legii nr. 210 din 29 iulie 2016 și în privința lui pot fi aplicate dispozițiile acestei legi, în legătură cu ce procesul penal urmează a fi încetat în legătură cu intervenirea amnistiei, deoarece inculpatul Godoroja Vitalie s-a căit activ, prin recuperarea daunelor materiale și morale la toate părțile vătămate, ce se constată prin invocarea instanței de apel în decizie (f. d. 162 – 163, vol. V) ca circumstanță atenuantă și prin înscrisurile semnate de părțile vătămate (f. d. 195, vol. II; f. d. 197, vol. II; f. d. 199, vol. II; f. d. 202, vol. II; f. d. 210, vol. V) și prin declarațiile părții vătămate Samoil Eugen din prima instanță (f. d. 7 – 8, vol. V). Astfel, Colegiul penal lărgit constată că inculpatul Godoroja Vitalie, până la examinarea recursului ordinar, a reparat integral prejudiciul material și moral părților vătămate prin echivalent bănesc, iar părțile vătămate nu au careva pretenții față de inculpatul Godoroja Vitalie, el nu are antecedente penale nestinse, nu a executat pedeapsă cu închisoare, nu a fost absolvit anterior în tot sau în parte, în baza actului de amnistie de pedeapsa stabilită pentru săvârșirea unei dintre infracțiuni. Prin urmare, Colegiul penal lărgit menționează că există circumstanțe care exclud și condiționează tragerea la răspundere penală a inculpatului Godoroja Vitalie, conform prevederilor art. 391 alin. (1) pct. 6), 285 alin. (2), 275 pct. 4) Cod de procedură penală care preved că urmărirea penală nu poate fi pornită, iar dacă a fost pornită, nu poate fi efectuată, și va fi încetată în cazurile în care a intervenit amnistia. Astfel, Colegiul penal lărgit apreciază ca fiind întrunite condițiile legale, instituite prin Legea nr. 210 din 29 iulie 2016 privind amnistia în privința inculpatului Godoroja Vitalie, motiv pentru care urmează a fi dispusă încetarea procesului penal în privința lui Godoroja Vitalie Gheorghe conform prevederilor legii sus menționate, pe învinuirea 28 înaintată acestuia în baza art. 287 alin. (3), 287 alin. (3), 155, 290 alin. (1), 291 Cod penal. Cât privește cererea privind aplicarea Legii nr. 210 din 29 iulie 2016 privind amnistia în privința inculpatului Gîlcă Eugeniu, Colegiul penal lărgit consideră că ea nu poate fi examinată din motiv că inculpatul Gîlcă Eugeniu nu a invocat căința activă în cerere, în privința lui urmează a fi verificată informația din revendicare (f. d. 77, vol. IV) privind condamnarea lui în anul 2012 în baza art. 2641 alin. (3) Cod penal, cu menținerea în vigoare în privința acestuia a pedepsei stabilite de către instanța de apel, or, instanța de recurs nu a constatat în acțiunile acestuia căința activă, condiție obligatorie stabilită de art. 1 alin. (2) din Legea nr. 210 din 29 iulie 2016 privind amnistia, dat fiind faptul că în cererea depusă la 04 noiembrie 2016, ultimul nu a indicat că se căiește activ și prin ce se demonstrează căința lui activă. Totodată, urmează de reținut că potrivit art. 2 alin. (2) din legea sus menționată încetarea procesului penal conform alin. (1) are loc cu acordul scris al persoanei învinuite sau inculpate, în această ordine de idei Colegiul penal lărgit este în imposibilitate de a stabili dacă cererea privind aplicarea amnistiei în privința lui Gîlcă Eugeniu, a fost depusă cu acordul acestuia, cererea dată nefiind confirmată întru confirmarea veridicității semnăturii lui Gîlcă Eugeniu de către avocatul Topală Igor. Prin urmare, recursul avocatului Topală Igor urmează a fi admis, casată parțial sentința și decizia instanței de apel în privința lui Godoroja Vitalie, cu dispunerea încetării procesului penal în privința lui, iar în privința lui Căpățînă Mihail și Gîlcă Eugeniu se vor menține prevederile deciziei atacate. Conducându-se de art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. b) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, D E C I D E : Admite recursul ordinar declarat de către avocatul Topală Igor, casează parțial sentința Judecătoriei Criuleni din 28 ianuarie 2016 și decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 11 mai 2016 în privința lui Godoroja Vitalie Gheorghe, pronunțând următoarea hotărâre în această parte: Se dispune încetarea procesului penal pe învinuirea înaintată lui Godoroja Vitalie Gheorghe în baza art. 287 alin. (3), 287 alin. (3), 155, 290 alin. (1), 291 Cod penal, conform prevederilor art. 2 al Legii nr. 210 din 29 iulie 2016 privind amnistia, în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova. Inculpatul Godoroja Vitalie Gheorghe, urmează a fi eliberat imediat din penitenciar dacă nu are de executat pedeapsa închisorii sau măsura preventivă – arestul, în baza altor 29 hotărâri judecătorești. În privința inculpaților Căpățînă Mihail Grigore și Gîlcă Eugeniu Vasile se mențin prevederile deciziei atacate. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 08 decembrie 2016. Președinte Ursache Petru Judecători Timofti Vladimir Alerguș Constantin Toma Nadejda Moraru Petru 30