1ra-1103/2016 — art. 186 al. 2 lit. c, d art. 27, 186 alin. 2 lit. c CP

1ra-1103/2016 — art. 186 al. 2 lit. c, d art. 27, 186 alin. 2 lit. c CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr. 1ra-1103/2016

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

29 iunie 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte - Ursache Petru,

Judecători - Timofti Vladimir, Toma Nadejda,

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

avocatul Marinescu Dumitru în numele inculpatului Zinovcenco Alexandru, prin

care solicită casarea sentinței Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 09 decembrie

2015 și a deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 15 martie 2016, în

cauza penală privindu-l pe

Zinovcenco Alexandru Constantin, născut la 17

martie 1984, originar și domiciliat provizoriu în

mun. Chișinău, str. Vasile Badiu 10/3, ap. 54 .

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal al Curții

Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T :

cauza fiind examinată în procedura simplificată, conform art. 3641 Cod de procedură

penală, Zinovcenco Alexandru a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunilor

prevăzute de:

- art. 186, alin.(2) lit. c), d) Cod Penal și în conformitate cu art. 34, 82 Cod

Penal, i-a fost stabilită o pedeapsă cu închisoare pe un termen de 2 (doi) ani și 8 (opt)

luni, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis;

- art.27, 186 alin.(2) lit. c) Cod Penal și în conformitate cu art. 34, 82 Cod

Penal, i-a fost stabilită o pedeapsă cu închisoare pe un termen de 2 (doi) ani și 8 (opt)

luni, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.

În conformitate cu art. 84 Cod Penal, prin cumul parțial al pedepselor stabilite,

lui Zinovcenco Alexandru i s-a stabilit pedeapsa definitivă sub formă de închisoare

pe un termen de 3 (trei) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.

1

Zinovcenco Alexandru la data de 11.08.2015, în perioada de timp de la ora 03:00 -

04:00, avînd scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane, prin deteriorarea

geamului de la ușa din față a pasagerului, a pătruns în automobilul de model „Rover

400”, cu n/î C OW 180, care era parcat în fața blocului de locuit de pe str. M. Dragan

32, mun. Chișinău, de unde a sustras un magnetofon de model „Alpina” cu prețul de

200 euro, care, conform cursului BNM la data comiterii infracțiunii constituia 4174

lei, astfel cauzîndu-i părții vătămate Calmațui Boris, un prejudiciu material

considerabil în sumă de 4174 lei.

Tot el, în aceiași perioadă de timp, avînd scopul sustragerii pe ascuns a

bunurilor altei persoane, a deteriorat geamul și a pătruns în automobilul de model

„Mercedes Benz”, cu n/î C LZ 655, parcat în fața blocului locativ de pe str. M.

Dragan 36/2, mun. Chișinău, de unde a sustras un cric cu prețul de 600 lei, astfel

cauzînd părții vătămate Șchiopu Fiodor, un prejudiciu material în proporții

considerabile în sumă de 600 lei.

Tot el, în aceiași perioadă de timp, avînd scopul sustragerii bunurilor altei

persoane, prin deteriorarea geamului a pătruns în automobilul de model „Ford

Tranzit”, cu n/î C QT 521, parcat pe str. M. Dragan 36/2, mun. Chișinău, de unde a

sustras o ștampilă la prețul de 500 lei, un registrator video cu prețul de 2100 lei și 6

chei cu prețul de 200 lei, astfel cauzînd părții vătămate Hiric Oleg, un prejudiciu

material în proporții considerabile în sumă de 2800 lei.

Tot el, la data de 08.10.2015, aproximativ la orele 05:00, avînd scopul

sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane, prin deteriorarea geamului, a pătruns

în automobilul de model „Citroen C3”, cu n/î DN AK 734, parcat în fața blocului

locativ de pe str .Voluntarilor 10, mun. Chișinău, care aparține părții vătămate

Tabacari Alisa, de unde a încercat să sustragă o gentuță pentru dame cu prețul de

400 lei, o plapumă electrică cu prețul de 250 lei, un set de ștergare cu prețul de 400

lei, o geantă cu prețul de 40 lei, în care se aflau 3 pulovere bărbătești cu prețul de

350 lei fiecare, însă din motive independente de voința sa, acțiunile sale nu au fost

duse pînă la capăt, deoarece a fost reținut de către colaboratorii de poliție, astfel prin

acțiunile sale infracționale Zinovcenco Alexandru ar fi cauzat părții vătămate

Tabacari Alisa o daună materială în sumă totală de 2140 lei.

Acțiunile inculpatului Zinovcenco Alexandru pe primele trei episoade din

11.08.2015, au fost încadrate de prima instanță în baza art. 186 alin. (2) lit. c), d)

Cod penal, furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, prin

pătrundere în alt loc pentru depozitare, cu cauzarea de daune în proporții

considerabile.

Acțiunile inculpatului Zinovcenco Alexandru pe al patrulea episod din

08.10.2015 , au fost încadrate de prima instanță în baza art. 27, 186 alin. (2) lit. c)

2

Cod penal, tentativa de furt, adică tentativa de sustragere pe ascuns a bunurilor altei

persoane, prin pătrundere în alt loc pentru depozitare.

În temeiul cererii inculpatului Zinovcenco Alexandru, prin înscris autentic,

admis de prima instanță, cauza penală a fost examinată în procedura simplificată

prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, pe baza probelor administrate la

faza de urmărire penală.

numele inculpatului Zinovcenco Alexandru, prin care a solicitat casarea sentinței,

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru

prima instanță, prin care inculpatului să-i fie aplicată o pedeapsă sub formă de muncă

neremunerată în folosul comunității pe un termen de 160 de ore, invocînd că:

- pedeapsa aplicată este prea aspră deoarece Zinovcenco Alexandru la faza

judecării cauzei a recunoscut vina integral, s-a căit sincer în cele comise, a solicitat

ca judecata să se desfășoare în baza probelor administrate la faza urmăririi penale,

iar prima instanță la aplicarea pedepsei nu a ținut cont de principiul proporționalității

și a aplicat inculpatului o pedeapsă prea aspră cu toate că sancțiunea art. 186 alin.

(2) Cod Penal, prevede pedeapsa amenzii în mărime de la 300 la 1000 unități

convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 180 la 240 de

ore, sau cu închisoare de pînă la 4 ani. Astfel, o pedeapsă sub forma muncii

neremunerate în folosul comunității pe un termen de 160 ore era oportună în speța

dată.

a fost respins ca nefondat apelul declarat și menținută sentința fără modificări.

sentinței, prima instanță corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a

ajuns la concluzia că inculpatul Zinovcenco Alexandru a săvârșit anume

infracțiunile imputate. Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe

acumulate la cauza penală, fiind corect apreciate, respectându-se prevederile art. 101

Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității

și veridicității, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor,

cum ar fi: declarațiile inculpatului Zinovcenco Alexandru; declarațiile părții

vătămate Calmațui Boris din data de 11.08.2015, date în cadrul urmăririi penale (f.

d. 24, vol. I); declarațiile părții vătămate Șchiopu Fiodor din data de 11.08.2015 date

în cadrul urmăriri penale (f. d. 121, vol. I); declarațiile părții vătămate Hiric Oleg,

din data de 11.08.2015 date în cadrul urmăririi penale (f. d. 118, vol. I); declarațiile

părții vătămate Tabacari Alisa din data de 08.10.2015, date în cadrul urmăririi penale

(f. d. 162, vol. I); declarațiile martorului Calmațui Serghei din data de 11.08.2015,

date în cadrul urmăririi penale (f. d. 48, vol. I); declarațiile martorului Lis Ilie din

data de 13.08.2015, date în cadrul urmăririi penale (f. d. 123, vol. I); declarațiile

3

martorului Tabacari Aurel din data de 08.10.2015, date în cadrul urmăririi penale (f.

d. 163, vol. I); declarațiile martorului Cociubaș Oleg din data de 08.10.2015 date în

cadrul urmăririi penale (f. d. 165, vol. I); declarațiile martorului Chișcuță Igor din

data de 08.10.2015, date în cadrul urmăririi penale (f. d. 166, vol. I).

Totodată, instanța de apel a reținut că potrivit materialelor cauzei (f. d. 54, vol.

II), inculpatul Zinovcenco Alexandru, în cadrul examinării cauzei în prima instanță,

a recunoscut săvârșirea faptelor indicate în rechizitoriu și a solicitat ca judecata să

se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, iar prima instanță,

prin încheierea protocolară din 09.12.2015, a dispus examinarea cauzei în procedură

simplificată (f. d. 64, vol. II).

Privitor la argumentele apelantului în vederea aplicării unei pedepse mai

blânde în privința inculpatului, instanța de apel a atestat că prima instanță a ținut

cont, la stabilirea categoriei și a măsurii de pedeapsă inculpatului Zinovcenco

Alexandru, de toate circumstanțele reale și personale privind individualizarea

pedepsei și anume: de caracterul prejudiciabil al infracțiunilor - că fac parte din

categoria celor mai puțin grave, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și

reeducării inculpatului, de persoana inculpatului, de comportamentul acestuia de

până la comiterea infracțiunii și după aceea. De faptul că, și-a recunoscut pe deplin

vina și s-a căit sincer de cele săvârșite, respectându-se totodată și prevederile art.

3641 Cod procedură penală. Prima instanță a ținut cont de circumstanțele agravante

în privința inculpatului - comiterea unei infracțiuni de către o persoană care anterior

a fost condamnată. Circumstanțe atenuante au fost stabilite ca recunoașterea vinei,

căința sinceră.

Cu referire la argumentul apelantului referitor la aplicarea pedepsei muncii

neremunerate în folosul comunității, instanța de apel a reiterat că prima instanță

corect a reținut comiterea de către inculpat a infracțiunii în stare de recidivă deosebit

de periculoasă, deoarece dânsul, fiind condamnat anterior de trei ori la închisoare

pentru infracțiuni intenționate a săvîrșit din nou cu o intenție infracțiune.

Astfel, instanța de apel a concluzionat că anume aplicarea unei pedepse cu

închisoarea ar asigura în cazul dat atingerea scopului pedepsei penale în privința

inculpatului Zinovcenco Alexandru or, aplicarea altei pedepse nu ar duce la

stabilirea echității sociale, la conștientizarea de către inculpat a faptelor comise,

precum și la corectarea acestuia.

Marinescu Dumitru, care indicînd temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod

de procedură penală, solicită casarea sentinței și a deciziei instanței de apel în partea

stabilirii pedepsei inculpatului și pronunțarea unei noi hotărîri potrivit modului

stabilit pentru prima instanță, prin care inculpatului Zinovcenco Alexandru să-i fie

4

aplicată o pedeapsă sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității, pe un

termen de 160 de ore, invocînd că:

- pedeapsa aplicată inculpatului este prea aspră, deoarece acesta la faza

judecării cauzei a recunoscut vina integral, s-a căit sincer de cele comise și a solicitat

ca judecata să se desfășoare în baza probelor administrate la faza urmăririi penale,

conform art. 3641 Cod de procedură penală;

- atît prima instanță, cît și instanța de apel la aplicarea pedepsei nu au ținut

cont de principiul proporționalității și individualizării pedepsei și au aplicat

inculpatului o pedeapsă prea aspră cu toate că sancțiunea art. 186 alin. (2) Cod penal,

prevede pedeapsa amenzii în mărime de la 300 la 1000 unități convenționale sau cu

muncă neremunerată în folosul comunității de la 180 la 240 de ore, sau cu închisoare

de pînă la 4 ani. Astfel, o pedeapsă sub forma muncii neremunerate în folosul

comunității pe un termen de 160 ore era oportună în speța dată.

pct. 11 Cod de procedură penală, a depus referință procurorul, care a pledat pentru

inadmisibilitatea recursului, ca fiind vădit neîntemeiat, din considerentul că motivele

invocate de recurent nu sunt aplicabile din punct de vedere al prezenței erorii de

drept, prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală. Pedeapsa stabilită de instanța

de apel este în dependență de circumstanțele atenuante și agravante, prevăzute de

art. 76-77 Cod penal, precum și efectele acestora prescrise în art. 78 Cod penal.

raport cu materialele cauzei, ținînd seama de opinia procurorului expusă în referință,

Colegiul penal conchide că acesta este inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat din

următoarele considerente.

În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de

procedură penală și a declarat recurs ordinar în termen.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța

de recurs, examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept

să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat este

vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427

Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent.

Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel

pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel la judecarea cauzei.

5

La caz se reține, că recurentul invocă ca temei de recurs, temeiul prevăzut în

art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, și anume că „s-au aplicat pedepse

individualizate contrar prevederilor legale”.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub acest aspect, Colegiul penal reține

că temeiul invocat de recurent nu s-a confirmat în urma cercetării materialelor

cauzei, argumentînd în acest context următoarele.

Astfel, ținînd cont de alegațiile recurentului în susținerea temeiului invocat,

„pedeapsa aplicată inculpatului este prea aspră, deoarece acesta la faza judecării

cauzei a recunoscut vina integral, s-a căit sincer de cele comise și a solicitat ca

judecata să se desfășoare în baza probelor administrate la faza urmăririi penale,

conform art. 3641 Cod de procedură penală; atît prima instanță, cît și instanța de

apel la aplicarea pedepsei nu au ținut cont de principiul proporționalității și

individualizării pedepsei și au aplicat inculpatului o pedeapsă prea aspră cu toate

că sancțiunea art. 186 alin. (2) Cod penal, prevede pedeapsa amenzii în mărime de

la 300 la 1000 unități convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul

comunității de la 180 la 240 de ore, sau cu închisoare de pînă la 4 ani. Astfel, o

pedeapsă sub forma muncii neremunerate în folosul comunității pe un termen de

160 ore era oportună în speța dată.”, Colegiul penal constată că sunt neîntemeiate

și constituie opinia subiectivă a recurentului, or din conținutul sentinței primei

instanțe (f.d. 68-70, vol. II) și deciziei instanței de apel (f.d. 113-114, vol. II), rezultă

că ambele instanțe la aplicarea pedepsei inculpatului au ținut cont corect de

prevederile art. 61, 75, 76, 77, 82, 84 Cod penal, luînd în considerație circumstanțele

cauzei și personalitatea inculpatului, și anume de caracterul prejudiciabil al

infracțiunilor săvîrșite – că sunt mai puțin grave, de motivul acestora, de influența

pedepsei asupra corectării inculpatului, de comportamentul inculpatului de pînă la

comiterea infracțiunilor și după aceasta, de faptul că și-a recunoscut pe deplin vina

și s-a căit sincer de cele săvîrșite, dar și de prezența circumstanței agravante –

săvîrșirea unei infracțiuni de către o persoană care anterior a fost condamnată, fiind

în stare de recidivă deosebit de periculoasă, reducîndu-i pedeapsa în măsură

echitabilă, conform cerințelor art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, respingînd

just argumentele apărării cu privire la aplicarea inculpatului unei pedepse sub formă

de muncă neremunerată în folosul comunității, aplicîndu-i în aceste condiții

pedeapsa cea mai aspră sub formă de închisoare, conformîndu-se astfel pe deplin

prevederilor art. 82 alin. (2) Cod penal, ce stabilește expres că mărimea pedepsei

pentru recidivă deosebit de periculoasă nu poate fi mai mică de cel puțin trei pătrimi

din maximul celei mai aspre pedepse prevăzute la articolul corespunzător din Partea

specială a prezentului cod.

În acest sens, veridic s-a reținut de către ambele instanțe că în privința

inculpatului doar aplicarea unei pedepse sub formă de închisoare cu executare,

6

pedeapsă ce conform sancțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. c), d) și art. 27,

186 alin. (2) lit. c) Cod penal este cea mai aspră, numai aceasta ar duce la atingerea

scopului legii penale, or aplicarea unei alte pedepse mai blînde nu ar duce la

restabilirea echității sociale și la conștientizarea de către inculpat a faptelor comise

precum și corectarea acestuia, care deși anterior a mai fost condamnat de trei ori, nu

a mers pe cale corijării dar a mai săvîrșit din nou cu intenție prezentele infracțiuni,

argumente ce sunt acceptate și însușite de instanța de recurs ordinar, fapt ce vine în

corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert

vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele

să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunînd un răspuns detaliat

pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate

acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea

motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat

chestiunile esențiale supuse atenției sale.

invocate de recurent ce ar fi afectat hotărîrile atacate sub aspectele contestate,

deoarece soluția adoptată de către prima instanță și instanța de apel este legală și

întemeiată, iar recursul ordinar declarat este inadmisibil fiind vădit neîntemeiat.

penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Marinescu

Dumitru în numele inculpatului Zinovcenco Alexandru, împotriva sentinței

Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 09 decembrie 2015 și a deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 15 martie 2016, în cauza penală privindu-l pe

Zinovcenco Alexandru Constantin, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 08 iulie 2016.

Președinte Ursache Petru

Judecători Timofti Vladimir

Toma Nadejda

7