1ra-872/2016 — art. 217 al. 2, 217-2, 84 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 217 al. 2, 217-2, 84 CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6 CPP
1ra-872/2016 — art. 217 al. 2, 217-2, 84 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)
Dosarul nr. 1ra-872/2016
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
27 aprilie 2016 mun. Chișinău
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:
Președinte – Nicolae Gordilă,
Judecători – Ion Guzun și Liliana Catan,
examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, declarat de avocatul
Boris Druță în numele inculpatului Andriușcenco Andrei, prin care se solicită casarea
sentinței Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 05 mai 2015, decizia Colegiului
penal al Curții de Apel Chișinău din 13 octombrie 2015, în cauza penală, în privința
lui
Andriușcenco Andrei Leonid, născut la 21 februarie
1980, originar și domiciliat în mun. Chișinău, str. Petru
Zadnipru 16/3, ap. 149.
Termenul examinării cauzei:
Instanța de fond de la 04.09.2014 pînă la 05.05.2015;
Instanța de apel de la 08.06.2015 pînă la 13.10.2015;
Instanța de recurs de la 21.03.2016 pînă la 27.04.2016.
Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală a fost
legal executată.
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție asupra recursului ordinar în cauză în
baza actelor din dosar,
C O N S T A T Ă :
Prin sentința Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău din 05 mai 2015, cauza
fiind judecată în procedura prevăzută de art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală,
Andriușcenco Andrei a fost recunoscut vinovat și condamnat:
- în baza art. 217 alin. (2) Cod penal, la 8 luni închisoare;
- în baza art. 2172 Cod penal, la 1 an și 4 luni închisoare, cu privarea de
dreptul de a ocupa funcții legate de accesul la substanțele psihotrope sau
medicamentelor ce au circuit restrîns în medicină, pe termen de 2 ani.
În conformitate cu prevederile art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni,
prin cumul parțial al pedepselor aplicate, a fost stabilită lui Andriușcenco Andrei
pedeapsa sub formă de închisoare pe termen de 1 an și 6 luni, cu privarea de dreptul
de a ocupa funcții legate de accesul la substanțele psihotrope sau medicamentelor ce
au circuit restrîns în medicină, pe termen de 2 ani, cu ispășirea pedepsei închisorii în
penitenciar de tip semiînchis.
Pentru a se pronunța, instanța de fond a reținut că, Andriușcenco Andrei
avînd scopul circulației ilegale a substanței psihotrope, fără scop de înstrăinare,
aflîndu-se la domiciliul său din mun. Chișinău, str. Petru Zadnipru 16/3 ap. 149,
cunoscînd că circuitul substanțelor psihotrope metamfetamina este limitată, a preparat
în circumstanțe nestabilite de organul de urmărire penală substanță psihotropă pe care
a păstrat-o ilegal pînă la 07 mai 2014, cînd în cadrul percheziției efectuate la
domiciliul său, a fost depistată și ridicată o seringă de unică folosință, în care
conform raportului de expertiză chimică nr. 4475 din 21 mai 2014, lichidul conținut
în cantitate de 4,1 ml reprezintă soluție de metamfetamină, preparată artizanal din
efedrină, care se atribuie la substanțe psihotrope și constituie proporții mari.
1
Tot el, în scopul producerii substanței psihotrope metamfetamină pentru consum
personal, aflîndu-se la domiciliul său din mun. Chișinău, str. Petru Zadnipru 16/3 ap.
149, a obținut în circumstanțe nestabilite de organul de urmărire penală, precursori ai
substanțelor narcotice și psihotrope - fosforul roșu și acidul clorhidric, pe care le-a
păstrat ilegal pînă la 07 mai 2014, cînd în cadrul percheziției la domiciliul acestuia a
fost depistat și ridicat un flacon din sticlă cu depuneri de culoare roșietică pe pereții
interiori, o butelie în care se afla lichid de culoare gălbuie în cantitate de 320 ml,
două periuțe de dinți cu depuneri de culoare roșietică și un talger metalic cu depuneri
de culoare roșietică. Toate acestea conform raportului de expertiză chimică nr. 4457
din 21 iulie 2014, s-a stabilit a fi fosfor roșu în cantități de urme, care se referă la
precursorii substanțelor narcotice și a preparatelor psihotrope, iar lichidul de culoare
galbenă din butelie reprezintă acid clorhidric ce se atribuie la precursorii substanțelor
narcotice și psihotrope.
Nefiind de acord cu sentința primei instanțe, avocatului Druță Boris în
numele inculpatului Andriușcenco Andrei, a declarat apel, potrivit căruia a solicitat
casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărîri, prin care inculpatului
să-i fie aplicată o pedeapsă sub formă de amendă prevăzută de art. 217 alin. (2) și art.
2172 Cod penal.
În argumentarea apelului declarat, apărarea a invocat că:
- instanța de fond a pronunțat o sentință prea aspră; inculpatul în perioada
desfășurării anchetei preliminare și în instanță și-a recunoscut pe deplin vinovăția,
fapt confirmat prin cererea depusă; muncește în calitate de șofer, dispune de salariu și
este disponibil de a achita o amendă pentru fapta comisă;
- inculpatului Andriușcenco Andrei are la îngrijire un tată bolnav, invalid de
gradul I (maladie de cancer), e unicul copil întreținător și un termen exagerat de
aflare în detenție l-ar lipsi pe părinte de îngrijire și susținere;
Din aceste considerente, prima instanță avea temeiuri de a aplica amendă
inculpatului.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 13 octombrie
2015, a fost respins ca nefondat apelul avocatului Druță Boris în numele inculpatului
Andriușcenco Andrei, cu menținerea sentinței.
4.1. Pentru a se pronunța, instanța de apel a menționat că, prima instanță de
judecată corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a ajuns la concluzia
că inculpatul Andriușcenco Andrei Leonid a săvîrșit infracțiunile imputate lui
conform art. 217 alin. (2) Cod penal, păstrarea, substanțelor narcotice, psihotrope
săvîrșite în proporții mari și Iară scop de înstrăinare, art. 2172 Cod penal, circulația
ilegală a precursorilor în scopul producerii sau prelucrării substanțelor narcotice,
psihotrope sau a analoagelor lor, adică păstrarea precursorilor în scopul prelucrării
substanțelor psihotrope, fapt ce și-a găsit deplină confirmare în cadrul ședinței de
judecată a instanței de fond și a celei de apel prin declarațiile inculpatului și respectiv
materialele dosarului, elucidate.
Privitor la numirea pedepsei penale, instanța de apel a conchis că instanța de
fond la stabilirea categoriei pedepsei, corect a aplicat prevederile legale, și, în
conformitate cu revederile art. 7, 75 Cod penal, a ținut cont de gravitatea infracțiunii
săvîrșite, de motivul acesteia, de personalitatea celui vinovat, de circumstanțele
cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, precum și scopul pedepsei aplicate
asupra corectării și reeducării vinovatului.
2
Astfel, potrivit prevederilor art. 16 Cod penal, infracțiunile prevăzute de art. 217
alin. (2) și art. 2172 Cod penal, săvîrșite de către Andriușcenco Andrei se clasifică ca
fiind ușoare, comise cu intenție.
Inculpatul Andriușcenco Andrei, a avut o comportare sinceră în cursul
procesului penal în ce privește poziția de recunoaștere a vinovăției și din declarațiile
acestuia în ședința de judecată rezultă căința sinceră și regretarea faptei comise,
anterior a fost condamnat de mai multe ori.
Totodată, inculpatul Andriușcenco Andrei este caracterizat exclusiv negativ,
manifestînd pe perioada anterioară un comportament antisocial, anterior a fost tras la
răspundere penală de mai multe ori, pentru infracțiuni similare privind circulația
ilegală a substanțelor interzise, inclusiv sustrageri.
Drept circumstanțe atenuante s-au reținut: recunoașterea vinovăției și faptul
solicitării examinării cauzei penale în procedură simplificată în baza probelor
administrate la faza de urmărire penală.
Drept circumstanța agravantă a fost reținută: săvîrșirea infracțiunii de către o
persoană care anterior a fost condamnată pentru infracțiunea similară sau pentru alta
fapte care au o relevanță pentru cauză.
Conform art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, inculpatul care a
recunoscut săvîrșirea faptelor indicate în rechizitoriu și a solicitat ca judecata să se
facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală beneficiază de
reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei cu
închisoare, cu muncă neremunerată în folosul comunității și de reducerea cu o
pătrime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei cu amendă.
Astfel, instanța de apel a reținut că, în speță sancțiunea pentru comiterea
infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (2) Cod penal prevede: ,,amendă în mărime de
la 400 la 700 unități convenționale sau muncă neremunerată în folosul comunității de
pînă la 150 de ore, sau cu închisoare de pînă la 1 an”; iar sancțiunea infracțiunii
prevăzută de art. 2172 Cod penal prevede: ’’amendă în mărime de la 150 la 300
unități convenționale sau cu închisoare de pînă la 2 ani, în ambele cazuri cu privarea
de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un
termen de pînă la 5 ani.
Analizînd în cumul circumstanțele pricinii, instanța de apel a reținut că,
întemeiat instanța de fond a reținut că corectarea inculpatului este posibilă doar cu
aplicarea unei pedepse penale cu închisoarea, determinată de sancțiunea art. 217 alin.
(2) și art. 2172 Cod penal.
Instanța de apel a considerat că, au fost corect apreciate probele respectîndu-se
prevederile art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței,
concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de
vedere al coroborării lor.
Nefiind de acord cu hotărîrile pronunțate, avocatul Boris Druță în numele
inculpatului Andriușcenco Andrei, făcînd trimitere la prevederile art. 427 alin. (1)
pct. 6) Cod de procedură penală, declară recurs ordinar, prin care solicită casarea
acestora, cu pronunțarea unei noi hotărîri, cu aplicarea față de inculpat a unei pedepse
în formă de amendă. Recurentul invocă dezacordul cu aplicarea pedepsei prea aspre
și menționează că, inculpatul are la îngrijire tatăl bolnav și invalid de gr. I; cauza a
fost judecată în procedura simplificată, este angajat în cîmpul muncii și are
posibilitate de a achita amenda pentru fapta comisă, astfel instanța avea temeiul să-i
aplice lui Andriușcenco Andrei, pedeapsă în formă de amendă.
3
5.1. În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură
penală, procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursului declarat de
avocatul Boris Druță în numele inculpatului Andriușcenco Andrei, solicitînd
respingerea acestuia ca inadmisibil, deoarece instanța de apel a argumentat suficient
soluția, a ținut cont în deplină măsură de principiile generale de aplicare a pedepsei,
precum și de criteriile generale de individualizare a pedepsei.
Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de
avocatul Boris Druță în numele inculpatului Andriușcenco Andrei, în raport cu
materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție
consideră inadmisibilitatea acestuia, deoarece este vădit neîntemeiat, din următoarele
considerente.
Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs
examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii
instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în
care constată că este vădit neîntemeiat.
Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs, se
pronunță doar în limitele temeiurilor invocate în recurs. Potrivit art. 429 alin. (1) Cod
de procedură penală, recursul trebuie să fie motivat. În corespundere cu art. 430 alin.
(5) Cod de procedură penală, cererea de recurs trebuie să conțină indicarea
temeiurilor prevăzute în art. 427 și argumentarea ilegalității hotărîrii atacate în acest
sens.
În această consecutivitate se reține că, în recursul ordinar, apărătorul a invocat în
drept temei de casare a deciziei instanței de apel prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6)
Cod de procedură penală, precum că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor
motive invocate în apel.
Colegiul penal reține că, acest temei nu și-a găsit confirmarea în instanța de
recurs, ori recurentul nu a indicat asupra căror motive instanța de apel nu s-a
pronunțat. Mai mult, din conținutul recursului rezultă că apărarea nu este de acord cu
stabilirea pedepsei inculpatului.
Reieșind din prevederile art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel,
judecînd apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate pe baza probelor
examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, și oricăror probe noi
prezentate instanței de apel sau cercetează suplimentar probele administrate de
instanța de fond, fiind obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în
apel.
Conform art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia instanței de
apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la
respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției.
Însă, așa cum rezultă din textul deciziei atacate, Colegiul constată că instanța
de apel și-a motivat decizia în conformitate cu art. 417 alin. (1) pct.8) Cod procedură
penală, astfel, decizia cuprinde temeiurile de fapt și de drept care au dus, în caz, la
respingerea apelului declarat de apărător, cu menținerea sentinței.
Or, în fapt, decizia instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii de
procedură penală, ea fiind legală și întemeiată.
Recurentul critică deciziile instanțelor inferioare în sensul aplicării inculpatului
a unei pedepse sub formă de amendă, considerînd că o asemenea pedeapsă va atinge
scopul asupra corectării și reeducării inculpatului.
4
În acest sens, Colegiul menționează că, pedeapsa a fost numită sub limita
sancțiunilor art. 217 alin. (2), 2172 Cod penal prin prisma prevederilor art. 3641 alin.
(8) Cod de procedură penală, ținînd cont de prevederile art. 61, 75-77 Cod penal și
anume, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care
atenuează ori agravează răspunderea penală, de influența pedepsei aplicate asupra
corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei
acestuia, de poziția inculpatului care și-a recunoscut pe deplin vina, se căiește sincer
de cele comise, a colaborat activ cu organul de urmărire penală, aplicîndu-i corect
aplicarea pedepsei cu închisoare pentru fapta săvîrșită.
Astfel, pedeapsa stabilită lui Andriușcenco Andrei de către instanța de apel, se
încadrează în limitele legale prevăzute de lege.
Colegiul penal reține că, recursul declarat de apărător, nu se întemeiază pe
temeiurile stipulate expres de dispoziția art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură
penală, mai mult, recurentul nu reflectă în ce constă problema de drept de importanță
generală care, în opinia lui, persistă în cauză, care este eroarea comisă de instanța de
apel ce ar duce la casarea hotărîrilor atacate prin prisma temeiurilor din norma de
drept vizată.
În consecință, raportînd situația reținută în cauză, la prevederile art. 432 alin. (2)
Cod de procedură penală, Colegiul concluzionează că la judecarea cauzei în ordine de
apel, instanța de apel a respectat prevederile legale relevante, prescrise de art.414-417
Cod de procedură penală, iar recursul declarat, este vădit neîntemeiat și se apreciază
ca inadmisibil.
În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,
Colegiul penal,
D E C I D E:
Inadmisibilitatea recursului ordinar, declarat de avocatul Boris Druță în numele
inculpatului Andriușcenco Andrei, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de
Apel Chișinău din 13 octombrie 2015, în cauza penală, în privința lui Andriușcenco
Andrei Leonid, ca fiind vădit neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată integral la 18 mai 2016.
Președinte: Nicolae Gordilă
Judecători: Ion Guzun
Liliana Catan
5