1ra-867/17 — art.217 alin.2, art.217/1 alin.3 lit.f CP

Prima instanță: 29.03.2016 - 20.05.2016;

Instanța de apel: 11.07.2016 - 05.10.2016;

Instanța de recurs: 13.04.2017 - 30.05.2017. În baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție C O N S T A T Ă: 1. Prin sentința Judecătoriei Rîșcani, mun.Chișinău din 20 mai 2016, Andrușca Alexandr a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza: - art.217 alin.(2) Cod penal la 8 luni închisoare; - art.217 alin.(2) Cod penal la 8 luni închisoare; - art.2171 alin.(3) lit.f) Cod penal la 2 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita funcții legate de gestionarea substanțelor narcotice și psihotrope pe un termen de 4 ani. În baza art.84 alin.(1) Cod penal, prin cumulul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost numită pedeapsa definitivă de 3 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita funcții legate de gestionarea substanțelor narcotice și psihotrope pe un termen de 4 ani. 2. Prima instanța, examinând cauza în procedura prevăzută de art.3641 Cod de procedură penală, a constatat că Andrușca Alexandr, la 14 ianuarie 2016, ora 14.50, aflându-se pe str.Vasile Alecsandri în apropiere de intersecția cu str.Albișoara, mun.Chișinău, acționând intenționat, urmărind premeditat scopul obținerii unor venituri ilegale pentru sine sau pentru alte persoane neidentificate, fiind conștient de faptul că are asupra sa substanțe narcotice, circulația cărora este interzisă, a vândut investigatorului sub acoperire cu date cifrate cu numele Xxxx Xxxxxx, contra 600 lei, un pachețel confecționat din hârtie, în care se afla o substanță de culoare cafenie care, potrivit raportului de expertiză nr.34/12/1-r-45 din 15 ianuarie 2016, reprezintă heroină, masa căreia constituia 0,11 grame, care face parte din lista substanțelor narcotice neutilizate în scopuri medicinale, în proporții mari. Tot el, Andrușca Alexandr, acționând intenționat, urmărind premeditat scopul păstrării ilegale a substanțelor psihotrope pentru consum propriu, a păstrat la sine un pachet de hârtie în care se afla jumătate de pastilă de culoare albă, două fragmente de pastilă de culoare albă, 3 1 pastile de formă cilindrică de culoare albă și o capsulă de culoare galbenă care, potrivit raportului de expertiză nr.34/12/1/- S-633 din 08 februarie 2016, în capsula de culoare galben- cafenie se conținea preparat medicamentos tramadol cu masa de 0,29 grame, în comprimata de culoare albă se conținea preparat medicamentos diazepam cu masa de 0,10 grame, care fac parte din categoria substanțelor psihotrope în proporții mari, pe care le-a păstrat la sine, fără scop de înstrăinare, până la data de 14 ianuarie 2016 ora 17.52, când în cadrul percheziției corporale efectuate în incinta IP Rîșcani a DP mun.Chișinău din str.Miron Costin 5/1, mun.Chișinău au fost depistate și ridicate. Tot el, Andrușca Alexandr, urmărind premeditat scopul păstrării ilegale a substanțelor psihotrope pentru consum propriu, a păstrat la domiciliul său din str.Romană 4/1, ap.76, mun.Chișinău o capsulă de culoare galbenă, o pastilă mică de culoare albă comprimată, 2 pastile de culoare albă de dimensiuni mai mari comprimate și 28 pastile comprimate de culoare cafenie deschisă care, potrivit raportului de expertiză nr.34/12/1-R-449 din 09 februarie 2016, substanța din capsula de culoare galbenă conține tramadol cu masa de 0,05 grame, cele două fragmente de pastilă de culoare albă, pe suprafața cărora erau imprimate semnele „B” și „8”, conțin buprenofrin cu masa de 0,008 grame, pastila cu diametru mic de culoare albă conține diazepam cu masa de 0,01 grame, care se atribuie la categoria substanțelor psihotrope în proporții mari, pe care le-a păstrat fără scop de înstrăinare, până la data de 14 ianuarie 2016, ora 19.25, când în cadrul percheziției efectuate la domiciliul său au fost depistate și ridicate. 3. Împotriva sentinței au declarat apeluri procurorul și avocatul V.Pavlov în numele inculpatului A.Andrușca, care au solicitat: - procurorul, casarea sentinței în partea numirii pedepsei, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatului să-i fie stabilită pedeapsa definitivă de 6 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita funcții legate de gestionarea substanțelor narcotice și psihotrope pe un termen de 5 ani, invocând că inculpatul nu a recunoscut vina, anterior a fost condamnat pentru infracțiuni similare, astfel fiind un pericol sporit pentru societate, iar pedeapsa aplicată de prima instanță nu-și va atinge scopul; - avocatul, casarea sentinței în partea numirii pedepsei, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatului să-i fie suspendată condiționat pedeapsa aplicată, pe motiv că dânsul s-a căit sincer, are persoane la întreținere, loc permanent de trai și de muncă, astfel neaplicarea motivată a prevederilor art.90 Cod penal, a dus la lezarea dreptului acestuia la un proces echitabil. În cadrul ședinței instanței de apel, avocatul V.Pavlov și inculpatul A.Andrușca au înaintat cerere, prin care au solicitat aplicarea în privința ultimului a prevederilor Legii nr.210 din 29.07.2016, privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței R.Moldova.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 05 octombrie 2016, au fost respinse, ca fiind nefondate, apelurile declarate de procuror și avocatul V.Pavlov în numele inculpatului A.Andrușca. Instanța de apel a constatat că prima instanță, în conformitate cu prevederile art.101 Cod de procedură penală, a verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei, dând probelor administrate o apreciere legală din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, corect ajungând la concluzia privind vinovăția inculpatului A.Andrușca în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.217 alin.(2), 217 alin.(2) 2 și 2171 alin.(3) lit.f) Cod penal. La fel, instanța de apel a conchis că, la stabilirea pedepsei inculpatului, prima instanță a ținut cont de principiul individualizării pedepsei penale, prevăzut de art.7, 61, 75 Cod penal, de comportamentul inculpatului, care și-a recunoscut vina și s-a căit în cele comise, precum și de gravitatea infracțiunilor săvârșite, pedeapsa definitivă stabilită inculpatului de 3 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita funcții legate de gestionarea substanțelor narcotice și psihotrope pe un termen de 4 ani, fiind într-un raport rezonabil cu fapta comisă și scopul sancțiunii penale. Reieșind din circumstanțele cauzei, instanța de apel a concluzionat că, în speță, nu este posibilă corectarea inculpatului fără privarea acestuia de libertate, prin suspendarea executării pedepsei numite, sancțiunea aplicată încadrându-se în dispozițiile legale. Totodată, instanța de apel a menționat că prima instanță a motivat soluția privind aplicarea inculpatului a unei pedepse sub formă de închisoare, cu executarea reală a acesteia, soluție care este fundamentată pe circumstanțele în care a fost descoperită infracțiunea, pericolul pentru sănătatea și securitatea publică pe care îl generează consumul de substanțe narcotice. Inculpatul anterior a fost judecat pentru infracțiuni similare, iar pedepsele aplicate nu au fost eficiente și inculpatul a comis din nou alte infracțiuni. Astfel, instanța a conchis că, modalitatea de executare a pedepsei este în măsură să asigure reeducarea inculpatului și exercitarea unui control ce vine să prevină antrenarea sa viitoare în activități de același gen, raportat la fapta comisă, gradul de pericol social al acesteia, cantitatea de droguri, din care motive, stabilirea unei pedepse penale sub formă de închisoare, cu suspendarea condiționată a executării ei nu este eficientă, de natură să aducă atingere scopului pedepsei penale. Totodată, instanța de apel a respins cererea părții apărării referitor la aplicarea în privința inculpatului A.Andrușca a Legii nr.210 din 29.07.2016, privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței R.Moldova, indicând că acțiunile inculpatului au fost încadrate în baza art.217 alin.(2), 217 alin.(2), 2171 alin.(3) lit.f) Cod penal, pedeapsa penală a fost aplicată prin prisma art.84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, iar pentru una din infracțiuni îi sînt aplicabile prevederile lit.d) art.10 din Legea dată, în care se indică expres că actul de amnistie nu se aplică persoanei condamnate pentru concurs de infracțiuni căreia, cel puțin pentru una dintre infracțiuni, îi sunt aplicabile prevederile lit.a)-g).

Împotriva deciziei a declarat recurs ordinar avocatul V.Pavlov în numele inculpatului A.Andrușca care, invocând temeiurile prevăzute de art.427 alin.(1) pct.6), 10), 13) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei, cu rejudecarea cauzei și pronunățarea unei noi hotărâri sau transmiterea cauzei la rejudecare, pe motiv că instanțele de fond eronat au interpretat și nu au aplicat prevederile art.90 Cod penal, inculpatul întrunind condițiile de aplicarea a acestuia; - instanța de apel eronat nu a aplicat față de inculpat prevederile Legii privind amnistia, indicând că acesta a fost condamnat pentru concurs de infracțiuni căreia, cel puțin uneia dintre infracțiuni, îi sunt aplicabile prevederile lit.a-g) din Legea nr.210 din 29.07.2016, privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței R.Moldova, însă A.Andrușca nu are calitatea de condamnat, ci de inculpat, astfel în privința lui urmau a fi aplicate prevederile acestei Legi. 3

Judecând recursul ordinar în raport cu materialele dosarului și motivele invocate, ținând cont de opinia procurorului expusă în referință, prin care a solicitat respingerea recursului ca inadmisibil, Colegiul penal consideră că recursul declarat de avocatul V.Pavlov în numele inculpatului A.Andrușca urmează a fi admis, din următoarele considerente. Potrivit art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol. Potrivit dispoziției art.435 alin.(1) pct.2) lit.b) Cod de procedură penală, instanța de recurs, judecând recursul, admite recursul, casează, parțial sau total, hotărârea atacată și dispune achitarea persoanei sau încetarea procesului penal în cazurile prevăzute de normele de procedură penală. În conformitate cu prevederile art.434 Cod de procedură penală, Colegiul penal, judecând recursul declarat împotriva deciziei instanței de apel, verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialelor din dosar și se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în recurs de titularul acestuia. Totodată, instanța de recurs reiterează că, în conformitate cu cele stipulate în art.424 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în art. 427, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația condamnatului. Colegiul lărgit atestă că, avocatul V.Pavlov în numele inculpatului critică soluția instanței de apel în aspectul stabilirii pedepsei cu închisoare reală, pe care o consideră prea aspră, precum și soluția instanței de apel de respingere a solicitării de aplicare în privința inculpatului A.Andrușca a Legii privind amnistia, indicând ca temei de recurs pct.6) 10), 13) alin.(1) al art.427 Cod de procedură penală, potrivit cărora, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul în care instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, ori s- au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale și a intervenit o lege penală mai favorabilă condamnatului. Verificând legalitatea hotărârilor atacate pe baza materialelor cauzei, Colegiul penal consideră că vinovăția inculpatului A.Andrușca în săvârșirea infracțiunilor imputate este pe deplin stabilită, iar calificarea acțiunilor acestuia este corectă și corespunde circumstanțelor de fapt ale cauzei, însă instanța de apel la examinarea cauzei, nu a luat în considerație motivele apelului părții apărării, referitor la aplicarea în privința inculpatului a prevederilor Legii nr.210 din 29.07.2016, privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței R.Moldova. În acest sens, Colegiul penal reține că, la 09 septembrie 2016 au intrat în vigoare prevederile Legii nr.210 din 29 iulie 2016, privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței R.Moldova. Potrivit art.(1) alin.(1) din Legea menționată, prevederile acestei Legi se aplică condiționat și exclusiv persoanelor bănuite, învinuite și inculpate care manifestă căință activă în cadrul procesului penal și celor condamnate care sunt caracterizate pozitiv pe parcursul executării pedepsei, perioadei de probațiune sau termenului de probă și sunt evaluate psihologic ca prezentând risc de recidivă mediu sau redus, dacă aceste persoane cad sub incidența prevederilor art. 2-9, 11 și 12. 4 Potrivit art.2 alin.(1) din aceeași Lege, procesul penal încetează la faza de urmărire penală sau la cea de judecare referitor la infracțiunea săvârșită până la adoptarea prezentei Legi pentru care Codul penal prevede în calitate de pedeapsă principală maximă o pedeapsă nu mai aspră decât pedeapsa cu închisoare pe un termen de 7 ani. Iar potrivit alin.(2) din același articol, încetarea procesului penal conform alin.(1) are loc cu acordul scris al persoanei învinuite sau inculpate. Din materialele cauzei se constată că, până la începerea cercetării judecătorești în prima instanță, inculpatul A.Andrușca a solicitat, personal prin înscris autentic, ca judecata să aibă loc pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, declarând că recunoaște în totalitate faptele indicate în rechizitoriu și nu solicită administrarea de noi probe. Ulterior, la judecarea cauzei în ordine de apel, la data de 05.10.2016, avocatul V.Pavlov în numele inculpatului A.Andrușca și inculpatul au înaintat cereri, prin care au solicitat încetarea procesului penal pe motivul intervenirii amnistiei (f.d.48-49, v.2), iar potrivit procesului-verbal inculpatul a declarat că susține cererea de aplicare a amnistiei și confirmă faptul că este semnată de el personal (f.d.54, v.2) Analizând decizia atacată, Colegiul lărgit constată că, instanța de apel a respins cererile inculpatului și a avocatului privind aplicarea amnistiei, pe motiv că inculpatul este condamnat pentru concurs de infracțiuni, iar unei din aceste infracțiuni îi sunt aplicabile prevederile lit.d) art.10 din Legea privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței R.Moldova. Conform materialelor cauzei, acțiunile inculpatului A.Andrușca au fost încadrate în baza art.217 alin.(2), 217 alin.(2), 2171 alin.(3), lit.f) Cod penal. Potrivit Recomandării nr.97 din 09.02.2017, cu privire la aplicarea prevederilor din Legea nr.210 din 29 iulie 2016, privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței R.Moldova, de către instanțele judecătorești, prevederile art.10 lit.j) din Legea nr.210 se aplică persoanelor care au fost condamnate prin sentință, devenită irevocabilă. În cazul în care cauza penală se află în curs de judecare și persoanei îi este incriminat un concurs de infracțiuni, iar cel puțin una din ele este susceptibilă amnistierii, cercetarea judecătorească se va desfășura conform normelor generale de examinare a cauzei, iar, după dezbaterile judiciare, la adoptarea hotărârii se va aplica Legea nr.210, doar față de acele infracțiuni amnistiabile și pe acest capăt de învinuire procesul penal urmează a fi încetat, în baza art.391 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, și în temeiul art.2 din Legea nr.210, urmând ca, pe celelalte capete de acuzare, în caz de condamnare, să fie stabilite pedepse corespunzătoare. Totodată, Colegiul penal atestă că, faza judecării cauzei, în conformitate cu prevederile din Codul de procedură penală, include toate instanțele ordinare de judecată, adică atât prima instanță, cât și instanța de apel și cea de recurs ordinar. Potrivit practicii judiciare constante a Curții Supreme de Justiție, persoana, la faza judecării cauzei, se consideră ca având statut de inculpat, până când nu epuizează toate căile ordinare de atac. Reieșind din circumstanțele expuse supra, Colegiul lărgit consideră că, inculpatul A.Andrușca pe capetele de învinuire în baza art.217 alin.(2), 217 alin.(2) Cod penal, întrunește condițiile prevăzute la art.1 din Legea nr.210 din 29 iulie 2016, și în privința lui 5 pot fi aplicate aceste dispoziții legale, iar procesul penal urmează a fi încetat în legătură cu intervenirea amnistiei, deoarece inculpatul a recunoscut vina în săvârșirea infracțiunilor, s-a căit sincer de cele comise, în cauză lipsind careva acțiune privind recuperarea vreunui prejudiciu. Astfel, Colegiul penal apreciază ca fiind întrunite condițiile legale, instituite prin Legea nr.210 din 29 iulie 2016 privind amnistia, motiv pentru care urmează a fi dispusă încetarea procesului penal în privința lui A.Andrușca conform prevederilor legii sus- menționate, pentru infracțiunile prevăzute de art.217 alin.(2), 217 alin.(2) Cod penal. Totodată, Colegiul menționează că Legea nr.210, la art.10 lit.d), impune expres anumite restricții de aplicare a amnistiei, în privința persoanelor care au comis infracțiunea în baza art.2171 alin.(2)-(4) Cod penal. Din materialele cauzei, se reține faptul că, inculpatul a fost condamnat și în baza art.2171 alin.(3) lit.f) Cod penal la 2 ani închisoare cu privarea de dreptul de a exercita funcții legate de gestionarea substanțelor narcotice și psihotrope pe un termen de 4 ani, iar în această parte avocatul solicită aplicarea prevederilor art.90 Cod penal. La acest capitol, Colegiul penal menționează că, la individualizarea pedepsei, conform criteriilor generale de individualizare a acesteia, instanța de judecată trebuie să respecte toate cerințele prevăzute de legea penală ce asigură aplicarea față de inculpat a unei pedepse echitabile și legale. Totodată, instanța trebuie să aleagă și să aplice acel tip și acea mărime a pedepsei care vor fi cele mai eficiente pentru atingerea scopului legii. Articolul 2171 alin.(3) lit.f) Cod penal, prevede pedeapsa de la 3 la 7 ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 3 la 5 ani. Colegiul penal atestă că, conform prevederilor art.61, 75 alin.(1) Cod penal, pedeapsa penală este o măsură de constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a inculpatului și se aplică persoanelor care au săvârșit infracțiuni, cauzând anumite lipsuri și restricții drepturilor lor, având drept scop restabilirea echității sociale, corectarea acestuia. Persoanei recunoscute vinovată de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele sancțiunii articolului în baza căruia persoana se declară vinovată. În același rând, după caz, instanța poate să aplice și prevederile Părții generale a Codului penal, în special, a prevederilor art.90 Cod penal. Astfel, în cazul săvârșirii unei infracțiuni, instanța de judecată este singură în măsură să înfăptuiască nemijlocit opera de individualizare a pedepsei pentru infractorul care a comis infracțiunea, având deplina libertate de acțiune în vederea realizării acestei operațiuni. Stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei de către instanța de judecată, într-un caz concret, se face în raport cu gravitatea infracțiunii săvârșite și cu periculozitatea infractorului. Potrivit art.90 alin.(1) Cod penal, la stabilirea pedepsei cu închisoarea de cel mult 5 ani pentru infracțiunile săvârșite cu intenție, ținând seama de circumstanțele cauzei și de persoana celui vinovat, instanța de judecată poate dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate vinovatului. Colegiul penal constată că instanțele de fond, ținând seama de faptul că inculpatul a comis o infracțiune gravă, de gradul de pericol social al acesteia, de cantitatea de droguri depistată la inculpat, luând în considerație persoana acestuia, care anterior a fost condamnat pentru infracțiuni similare, iar pedepsele aplicate nu au fost eficiente și a comis din nou alte infracțiuni, corect au conchis că corectarea lui este posibilă doar cu aplicarea unei pedepse penale cu închisoarea, fără suspendarea condiționată a executării acesteia. 6 Respectiv, instanța de recurs va respinge argumentul avocatului V.Pavlov, precum că pedeapsa stabilită inculpatului în baza art.2171 alin.(3) lit.f) Cod penal urmează a fi suspendată condiționat în baza art.90 Cod penal. Prin urmare, reieșind din cele expuse, recursul ordinar declarat de avocatul V.Pavlov în numele inculpatului se va admite, cu casarea parțială a hotărîrilor contestate, în partea condamnării lui A.Andrușca în baza art.217 alin.(2) și art.217 alin.(2) Cod penal.

În conformitate cu prevederile art.434, 435 alin.(1) pct.2) lit.b) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție D E C I D E : Admite recursul ordinar declarat de către avocatul Pavlov Victor în numele inculpatului Andrușca Alexandr, casează parțial decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 05 octombrie 2016 și sentința Judecătoriei Rășcani, mun.Chișinău din 20 mai 2016, în partea condamnării lui Andrușca Alexandr, în baza art.217 alin.(2) și art.217 alin.(2) Cod penal. Se aplică în privința lui Andrușca Alexandr prevederile art.2 din Legea privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței R.Moldova și se încetează procesul penal în privința acestuia, în baza art.217 alin.(2) și art.217 alin.(2) Cod penal. Se exclude aplicarea prevederilor art.84 Cod penal. Andrușca Alexandr, se consideră condamnat în baza art.2171 alin.(3) lit.f) Cod penal la 2 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita funcții legate de gestionarea substanțelor narcotice și psihotrope pe un termen de 4 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Celelalte dispoziții ale hotărârii contestate se mențin. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată publicată integral la 21 iunie 2017. Președinte Nicolae Gordilă Judecători Elena Covalenco Iurie Diaconu Liliana Catan Ion Guzun 7