1ra-736/2016 — Art. 46, 217-1 al. 4 lit. b, d CP

Prin sentința Judecătoriei Centru mun. Chișinău din din 08 iulie 2015, Ipati Veaceslav a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, fiindu-i numită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate ce ține de circulația substanțelor narcotice și psihotrope pe un termen de 3 ani. În conformitate cu prevederile art. 90 Cod penal, executarea pedepsei cu închisoarea a fost suspendată pe un termen de probă de 2 ani, obligîndu-l să nu-și schimbe domiciliul fără consimțămîntul organului competent.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a reținut că, inculpatul Ipati Veaceslav a păstrat fără autorizația corespunzătoare o perioadă nedeterminată de timp, la domiciliul său situat în mun. Chișinău str. Inculeț nr. 78, o substanță solidă, de culoare cafenie, cu miros specific, ce a fost depistată și ridicată la 10 martie 2015 în cadrul percheziției și care conform raportului de expertiză nr. 3072 din 19 martie 2015, a fost determinată ca fiind „hașiș,, cu cantitatea de 1060,76 gr. Substanță narcotică inclusă în Tabelu nr. 1 „Substanțele narcotice și substanțele psihotrope neutilizate în scopuri medicale”. Lista nr. 1 „Substanțele narcotice” aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr. 1088 din 05 octombrie 2004 „Cu privire la aprobarea tabelelor și listelor substanțelor narcotice, psihotrope și precursorilor acestora, supuse controlului” și care potrivit listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de 1 substanțe, depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr. 79 din 23.01.2006, constituie proporții deosebit de mari.

Sentința a fost atacată cu apel de către procurorul în secția exercitare a urmăririi penale în cauze de criminalitate organizată și excepționale a Procuraturii Generale, Caraman Alexandru, în care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care să fie recunoscut vinovat Ipati Veaceslav în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 46, 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal și de a-i stabili categoria de pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 7 ani, cu executarea acesteia în penitenciar de tip închis. 3.1. În susținerea apelului, procurorul a invocat că: - instanța de judecată a pronunțat o sentință ilegală; - la emiterea sentinței instanța de judecată a dat o apreciere unilaterală a probelor prezentate spre cercetare și anume cumulul de circumstanțe descrise, în condițiile, în care probele acumulate colaborează între ele confirmă în întregime faptul, că infracțiunea incriminată a fost săvîrșită de persoana pusă sub învinuire; - recalificarea acțiunilor inculpatului Ipati Veaceslav este lipsită de careva suport probatoriu. Probele acumulate în cadrul urmăririi penale și administrate în cadrul cercetării judecătorești incontestabil confirmă intenția directă a lui Veaceslav Ipati de a comite infracțiunea prevăzută de art. art. 46, 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal; - instanța de fond recalificînd acțiunile lui Ipati Veaceslav a ignorat totalmente probele prezentate de către partea acuzării, dînd o apreciere eronată acțiunilor inculpatului; - nu a fost clarificat în volum deplin cauza deținerii cantității de 1060.76 gr. de hașiș, instanța reținînd doar că substanțele narcotice erau procurate pentru uz personal, dar nu s-a întrebat că cantitatea dată este prea mare pentru consum și costul de piață a substanțelor narcotice este destul de mare; - instanța de fond nu a reținut că Ipati Veaceslav nu este consumator de droguri și nu se află la evidența medicului narcolog; - poziția de apărarea a inculpatului vine în contradicție cu probele cercetate, mai cu seamă cu interceptările convorbirilor telefonice și măsura special de investigație urmărirea vizuală, care fără nici o îndoială indica la faptul practicării de către Ipati Veaceslav a comercializării substanțelor narcotice; - gradul de pericol social pe care-1 prezintă inculpatul Veaceslav Ipati se deduce anume din atitudinea sa față de infracțiunea săvîrșită căreia i s-a încriminat, precum și din personalitatea acestuia; - fiecare din probele prezentate examinate separat nu demonstrează vinovăția inculpatului, dar privite în totalitatea lor, exclud orice altă versiune înaintată de acesta, demonstrînd vinovăția lui.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 15 decembrie 2015, a fost admis apelul procurorului, casată sentința în latura pedepsei numite și pronunțată în această parte o nouă hotărîre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, după cum urmează: 2 Ipati Veaceslav Alexei a fost recunoscut vinovat în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 46, 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal și în temeiul legii i-a fost numită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 8 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și de a exercita activitate în domeniul circulației substanțelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor lor și în domeniul farmaceutic pe un termen de 5 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. A fost menținută sentința în privința corpurilor delicte. 4.1. În motivarea deciziei instanța de apel a conchis că, la pronunțarea sentinței instanța de judecată eronat a stabilit circumstanțele de fapt și de drept ale infracțiunii comise, a făcut o apreciere incorectă a probelor prezentate, neîntemeiat a recalificat acțiunile inculpatului Ipati Veaceslav de la art. 46, 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod Penal la art. 217 alin. (4) lit. b) Cod Penal și, drept urmare, nejustificat a aplicat în privința inculpatului pedeapsa penală prea blîndă. Astfel, instanța de apel analizînd totalitatea de probe acumulate la cauza penală sus-indicată și apreciindu-le, respectîndu-se prevederile art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, a constatat următoarele: A fost cert stabilit că inculpatul Ipati Veaceslav fiind membrul unei grupări criminale specializate în trafic internațional de droguri, care are o ierarhie internațională strict determinată, avînd intenția obținerii unui profit ca rezultat a comercializării substanțelor narcotice, pe parcursul anului 2013-2015 prin intermediul membrilor activi ai acesteia, persoanelor de încredere și prin metode bine camuflate, au organizat traficul de droguri și stupefiante din Uniunea Europeană, Spania, în Federația Rusă, or. Moscova, folosind Republica Moldova ca țară de tranzit și după caz de desfacere, realizînd în cadrul grupării criminale rolul de distribuitor. Astfel, Ipati Veaceslav Alexei, a păstrat fară autorizația corespunzătoare, o perioadă nedeterminată de timp, la domiciliul său situat în mun. Chișinău, str. Ion Inculeț 78, o substanță solidă, de culoare cafenie, cu miros specific, ce a fost depistată și ridicată la 10.03.2015 în cadrul percheziției și care conform raportului de expertiză nr. 3072 din 19.03.2015, a fost determinată ca fiind „hașiș” cu cantitatea de 1060.76 gr., substanță narcotică inclusă în Tabelul nr. 1 „Substanțele narcotice și substanțele psihotrope neutilizate în scopuri medicale”, Lista nr. 1 „Substanțele narcotice”, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1088 din 05.10.2004 „Cu privire la aprobarea tabelelor și listelor substanțelor narcotice, psihotrope și precursorilor acestora, supuse controlului” și care potrivit listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 79 din 23.01.2006, constituie proporții deosebit de mari și care urma să fie transportată de către o altă verigă a grupării criminale în Federația Rusă pentru comercializarea lor. Cu oate că inculpatul Ipati Veaceslav vina în săvîrșirea infracțiunii imputate a recunoscut-o parțial, a considerat că vina acestuia în comiterea infracțiunii imputate se probează, cu certitudine, prin următoarea sistemă de probe analizate și apreciate 3 de instanța de apel prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, cum ar fi: - declarațiile inculpatului Ipati Veaceslav; - declarațiile martorului Ipati Nadejda; - declarațiile martorului Melnic Ion; - procesul-verbal de percheziție din 10 martie 2015 (f.d. 28 vol. I); - procesul-verbal de examinare din 08 aprilie 2015 (f.d. 37 vol. I); - ordonanța de recunoaștere ca corp delict și anexate la cauza penală a 2 telefoane de model NOKIA (f.d. 42 vol. I); - raportul de expertiză nr. 3072 din 19 martie 2015 (f.d. 45 vol. I); - raportul de expertiză nr. 3102 din 03 aprilie (f.d. 58 vol. I ); - ordonanța de recunoaștere ca corp delict și anexare la cauza penală a substanței narcotice depistate la domiciliul lui Ipati (f.d. 67 vol. I); - procesul-verbal de interceptare și înregistrarea comunicărilor (f.d. 81-85 vol. I); - CD - cu înregistrările convorbirilor telefonice anexată la procesul verbal (f.d. 86 vol. I); - procesul-verbal privind măsurile speciale de investigație din 05 martie 2015 și din 06 martie 2015 (f.d. 107 vol. I); - procesul-verbal de audiere în calitate de bănuit prin care Ipati Veaceslav Alexei a recunoscut integral vina (f.d. 121 vol. I); - certificatul eliberat de către medicul narcolog prin care s-a stabilit că Ipati Veaceslav Alexei nu se află la evidența acestuia (f.d. 171 vol. I). Instanța de apel audiind părțile, examinând materialele cauzei penale constată cu certitudine vinovăția inculpatului Ipati Veaceslav Alexei în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 46, 217 alin. (4) lit. b), d) Cod penal, după indicii calificativi: „procurarea, păstrarea, transportarea și distribuirea substanțelor narcotice, săvârșite în scop de înstrăinare, de către un grup criminal, în proporții deosebit de mari. Astfel, instanța de apel a reținut că, este eronată concluzia reținută prin sentința Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 08.07.2015 potrivit căreia au fost recalificate acțiunile inculpatului Ipati Veaceslav Alexei de la art. 46, 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod Penal la art. 217 alin. (4) lit. b) Cod Penal, pe motiv că nu a fost stabilit că inculpatul Ipati Veaceslav Alexei a fost membru unei grupări criminale specializate în trafic internațional de droguri și că acesta a urmărit scopul de înstrăinare a substanțelor narcotice depistate în timpul percheziției la domiciliul ultimului, deoarece această concluzie contravine probelor prezentate și cercetate în instanța de judecată care confirmă pe deplin vina inculpatului în săvârșirea infracțiunii imputate. La aprecierea categoriei și măsurii de pedeapsă în privința inculpatului, în conformitate cu prevederile art. 7, 61, 75, 76 și 77 Codul penal, instanța de apel a ținut cont de gradul prejudiciabil și pericolul social al infracțiunii comise, de persoana inculpatului Ipati Veaceslav Alexei, de circumstanțele cauzei care atenuează sau agravează răspunderea penală, de influența pedepsei aplicate asupra vinovatului. 4

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către avocatul Babără Octavian în numele inculpatului Ipati Veaceslav, prin care solicită casarea deciziei instanței de apel, cu menținerea sentinței, invocînd următoarele argumente: - avînd în vedere dispozițiile art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, așa cum acestea au fost interpretate și aplicate, după o hotărîre de achitare pronunțată de prima instanță, instanța de apel nu este în drept să pronunțe o hotărîre de condamnare, bazîndu-se exclusiv pe dosarul din prima instanță, care conține depozițiile martorilor și declarațiile inculpatului, același dosar, în temeiul căruia fusese achitat în primă instanță. Instanța de apel urmează să procedeze la o nouă audiere atît a inculpatului, cît și a anumitor martori ai acuzării solicitați de părți (hotărîrile CEDO Popovici împotriva Moldovei din 27 noiembrie 2007, §72, și Dănila împotriva României din 8 martie 2007, §62-63); - tot aici atragem atenția asupra noii tendințe a jurisprudenței CEDO, cristalizate în hotărîrea Mischie contra României din 16 septembre 2014, cererea nr.50224/07, prin care înalta Curte a sancționat Romania, statuînd ca este inadmisibila condamnarea în apel, după achitare, fără a se administra probe noi care sa răstoarne probatoriul de la fond. Judecătorii CEDO au interzis reinterpretarea acelorași probe; - învinuirea înaintată lui Ipati V. este bazată doar pe presupunerea faptului că acesta este membru ai unei grupări criminale și că el deținea substanțele cu scop de a le pune în circulație; - probele invocate de acuzator, inclusiv argumentele din cererea de apel, care au fost puse la baza condamnării de instanța de apel, exceptînd probele care confirmă deținerea substanțelor narcotice, care este recunoscută de condamnat și confirmată și de prima instanță, în partea ce ține de apartenența la grup criminal și la scopul de punere în circulație se referă la declarațiile recurentului, care detaliat și argumentat expune modul în care a obținut drogurile, cît și că le deținea pentru consum propriu, făcînd referire la doi martori, care au văzut cum el a intrat în posesia substanțelor (martorul Ipati Nadejda) și că el consuma personal aceste substanțe (martorul Melnic Ion). Remarcăm că declarațiile lui Ipati V. instanța de apel le apreciază critic, iar declarațiile martorilor care confirmă cele spuse de inculpat, instanța le apreciază ca fiind veridice; - careva probe noi, sau ce ar fi prezentate în prima instanță, dar care să confirme versiunea acuzatorului despre calitatea de membru al grupului criminal și scopul de punere în circulație, nici în prima instanță și nici în acea de apel nu au fost prezentate; - considerăm că prima instanță corect a stabilit că nici acuzarea nu a demonstrat și nici în fapt nu a existat fapta imputată, deoarece, circulația ilegală a substanțelor narcotice de către un grup criminal organizat are loc atunci, cînd fapta este comisă de o reuniune stabilă de persoane, care s-au organizat în prealabil pentru săvîrșirea actelor de activitate ilegală privind circulația substanțelor narcotice. Prin urmare, raportînd aceste criterii obligatorii ale semnului calificativ,, grup criminal organizat,, la cazul lui Ipati Veaceslav, ținînd seama de materialele dosarului, prima instanță just a constatat lipsa acestor criterii. 5 Prin urmare, în situația cazului vizat, nici unul dintre membrii așa numitului „grup criminal specializat în trafic internațional de droguri"nu au fost identificați de către organul de urmărire penală, nu au fost interogați în general asupra circumstanțelor infracțiunii și, în special referitor la semnul calificativ al infracțiunii de circulație ilegală a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare, imputat inculpatului Ipati Veaceslav. Anume din aceste motive prima instanță a ajuns corect la concluzia că, în acțiunile lui Ipati Veaceslav Alexei lipsesc semnele constitutive ale infracțiunii-circulația ilegală a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare, prin procurarea, păstrarea, transportarea și distribuirea substanțelor narcotice, săvîrșite în scop de înstrăinare, de către un grup criminal organizat, în proporții deosebit de mari, însă sunt prezente semnele constitutive ale infracțiunii de circulație ilegală a substanțelor narcotice fără scop de înstrăinare prin procurarea, păstrarea substanțelor narcotice, săvîrșite în proporții deosebit de mari și fără scop de înstrăinare, pentru ce justa s-a dispus reîncadrarea acțiunilor potrivit faptei infracționale prevăzute la art. 217 alin. 4) lit. b) Cod penal; - mai accentuăm și faptul că asupra situației lui Ipati V. au aplicabilitate deplină și prevederile art. 8 alin. (3) Cod penal, care stabilește că, concluziile despre vinovăția persoanei de săvîrșirea infracțiunii nu pot fi întemeiate pe presupuneri. Toate dubiile în probarea învinuirii care nu pot fi înlăturate, în condițiile prezentului cod, se interpretează în favoarea bănuitului, învinuitului, inculpatului. Astfel, prima instanță a aplicat corect cadrul legal în vigoare, l-a coroborat efectiv cu starea reală de fapt și a pronunțat just sentința de condamnare a lui Ipati Veaceslav.

La recursul ordinar declarat de către avocatul inculpatului O. Babără, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11 Cod de procedură penală, a depus referință procurorul, care a pledat pentru inadmisibilitatea recursului, deoarece starea de fapt și de drept reținută de către instanța de apel concordă cu circumstanțele stabilite și probele administrate, relatate și examinate în cuprinsul hotărîrii atacate în conformitate cu prevedrile art. 101 Cod de procedură penală.

Judecînd recursul ordinar declarat, în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal lărgit consideră că recursul urmează a fi admis din următoarele considerente. Potrivit art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. a) Cod de procedură penală, judecînd recursul, instanța de recurs, admite recursul, casează, parțial sau total, hotărîrea atacată, cu menținerea hotărîrii primei instanțe, cînd apelul a fost greșit admis. Conform art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în temeiurile prevăzute de prezentul articol. Recurentul invocă ca temei de casare a deciziei instanței de apel art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel cînd: pct. 6) hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat 6 soluția instanței; pct. 8) nu au fost întrunite elementele infracțiunii; pct. 9) inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală; pct. 12) faptei săvîrșite i s- a dat o încadrare juridică greșită; pct. 15) instanța de judecată internațională, prin hotărîre pe un alt caz, a constatat o încălcare la nivel național a drepturilor și libertăților omului care poate fi reparată și în această cauză. Din conținutul recursului rezultă că partea apărării nu este de acord cu starea de fapt stabilită de instanța de apel, precum și cu încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului, și critică decizia prin care V. Ipati a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 46, 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal, considerînd-o ilegală și neîntemeiată. Verificînd argumentele recursului, Colegiul penal constată că temeiurile prevăzute la pct. 6), 8) și 12) și-au găsit confirmare în speța nominalizată, reieșind din următoarele. Instanța de recurs menționează că, potrivit rechizitoriului lui V. Ipati i-a fost incriminat faptul că fiind membru unei grupări criminale specializate în trafic internațional de droguri, care are o ierarhie infracțională strict determinată, avînd intenția obținerii unui profit ca rezultat a comercializării substanțelor narcotice, pe parcursul anului 2013-2015 prin intermediul membrilor activi ai acesteia, persoanelor de încredere și prin metode bine camuflate, au organizat traficul de droguri și stupefiante din Uniunea Europeană, Spania, în Federația Rusă, or. Moscova, folosind Republica Moldova ca țară de tranzit și după caz de desfacere, realizînd în cadrul grupării criminale rolul de distribuitor. Astfel, Ipati Veaceslav Alexei, a păstrat fără autorizația corespunzătoare, o perioadă nedeterminată de timp, la domiciliul său situat în mun. Chișinău, str. Ion Inculeț 78, o substanță solidă, de culoare cafenie, cu miros specific, ce a fost depistată și ridicată la 10.03.2015 în cadrul percheziției și care conform raportului de expertiză nr. 3072 din 19.03.2015, a fost determinată ca fiind „hașiș” cu cantitatea de 1060.76 gr., substanță narcotică inclusă în Tabelul nr. 1 „Substanțele narcotice și substanțele psihotrope neutilizate în scopuri medicale”, Lista nr. 1 „Substanțele narcotice”, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr. 1088 din 05.10.2004 „Cu privire la aprobarea tabelelor și listelor substanțelor narcotice, psihotrope și precursorilor acestora, supuse controlului” și care potrivit listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr. 79 din 23.01.2006, constituie proporții deosebit de mari și care urma să fie transportată de către o altă verigă a grupării criminale în Federația Rusă pentru comercializarea lor, adică infracțiunea prevăzută de art. 46, 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal. Colegiul atestă că, potrivit sentinței, prima instanță a considerat ca fiind incorectă încadrarea acțiunilor lui V. Ipati în baza art. 46, 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal și a reîncadrat acțiunile acestuia în baza art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal – circulația ilegală a substanțelor narcotice fără scop de înstrăinare prin procurarea și păstrarea substanțelor narcotice în proporții deosebit de mari, vinovăția inculpatului fiind dovedită integral. 7 Instanța de apel, prin decizia din 15 decembrie 2015, casînd parțial sentința primei instanțe, a reîncadrat acțiunile inculpatului V. Ipati, conform învinuirii din rechizitoriu, în baza art. 46, 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal – procurarea, păstrarea, transportarea și distribuirea substanțelor narcotice, săvîrșite în scop de înstrăinare, de către un grup criminal, în proporții deosebit de mari. Examinînd argumentele instanței de apel invocate în decizie, instanța de recurs constată că, aceasta nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția de condamnare a lui V. Ipati în baza art. 46. 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal, astfel, instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, iar faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. Colegiul penal lărgit ține să menționeze că infracțiunea prevăzută la art. 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal este o infracțiune formală și se consideră consumată din momentul primirii substanței narcotice de către o altă persoană. Prin înstrăinare, se are în vedere trecerea în stăpînirea altei persoane a substanțelor narcotice, psihotrope, a analoagelor sau precursorilor acestora, prin vînzare, schimb, donare, dare cu împrumut, dare în contul unei datorii. Scopul este un semn obligatoriu pentru calificarea acțiunilor în baza art. 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal, fiind necesar ca făpturitorul să acționeze pentru înstrăinarea substanțelor narcotice. Or, scopul înstrăinării este prezent atunci cînd făptuitorul urmărește transmiterea substanțelor narcotice în posesia unei alte persoane. Latura obiectivă a infracțiunii prevăzută la art. 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal, se exprimă în fapta prejudiciabilă care constă în acțiune. Această acțiune la caz se înfășează în modalitatea normativă de înstăinare ilegală. Latura subiectivă a infracțiunii examinate se caracterizează prin intenție directă. Motivul infracțiunii se exprimă, în principal, în interesul material. În cazul dat, relevant este și pct. 16) al Hotărîrii Plenului Curții Supreme de Justiție ,,Cu privire la practica judiciară de aplicare a legislației penale ce reglementează circulația substanțelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor lor și a precursorilor nr. 2 din 26.12.2011” nr. 2 din 26.12.2011, conform căruia ,,înstrăinarea ilegală de plante care conțin substanțe narcotice sau psihotrope ori de substanțe narcotice, psihotrope sau analoage ale acestora reprezintă orice acțiune în urma căreia posesor al substanțelor respective devine o altă persoană (vînzare, donare, schimb, achitare a datoriei, dare cu împrumut etc.). Intenția de a înstrăina substanțele menționate reprezintă dorința, planul unei persoane care declanșează acțiuni în acest sens, cum ar fi: procurarea, prepararea, păstrarea, transportarea acestora, plasarea într-un ambalaj comod pentru înstrăinare sau încheierea unei înțelegeri corespunzătoare cu consumatorul etc”. După cum rezultă din materialele cauzei, inculpatul și-a recunoscut vina pentru faptul păstrării substanțelor narcotice fără scop de înstrăinare, iar faptul privind apartenența sa la un grup criminal organizat îl neagă, deoarece substanțele narcotice depistate la el în carul percheziției le deținea pentru consum propriu, fapt cofirmat și prin declarațiile martorilor I. Melnic și N. Ipati, declarații care nu pot fi puse la îndoială, deoarece nu conțin divergențe, sunt consecvente la toate etapele procesului 8 penal, coroborează între ele, precum și cu celelalte probe materiale, fiind preîntîmpinați de răspunderea penală pe care o poartă pentru darea de declarații false. În consecină, instanța de recurs reține că, la caz de către partea învinuirii nu au fost prezentate careva probe pertinente și concludente care să confirme faptul că inculpatul V. Ipati a avut scop de înstrăinare a substanțelor narcotice, căror persoane au fost vîndute acestea și venitul obținut în urma săvîrșirii acestor fapte. Din aceste motive, Colegiul penal lărgit ajunge la concluzia că, în acțiunile inculpatului V. Ipati lipsesc semnele constitutive ale infracțiunii incriminate prin rechizitoriu si de către instanța de apel. Astfel, Colegiul penal conchide că, conform materialelor cauzei, instanța de fond corect a ajuns la concluzia reîncadrării acțiunilor inculpatului V. Ipati potrivit normei la art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, luînd la bază totalitatea probelor administrate la dosar. Instanța de apel casînd sentința primei instanțe, a indicat că vinovăția lui V. Ipati în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 46, 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal, este dovedită prin totalitatea probelor cercetate, atît în cadrul ședinței de judecată, cît și în apel enumerate la pct. 4.1 a prezentei decizii, inclusiv, și declarațiile martorilor I. Melnic și N. Ipati, care, în opinia instanței de recurs, sunt probe ce îl dezvinovățesc pe inculpat și nicidecum, nu demonstrează vinovăția acestuia în comiterea infracțiunii incriminate. Argumentul instanței de apel precum că, învinuirea adusă inculpatului în comiterea faptei imputate a fost confirmată, nu poate fi reținut de instanța de recurs și acesta va fi respins, deoarece prima instanță a examinat toate probele prezentate de părți, a audiat inculpatul, martorii, a cercetat actele cauzei, în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, a dat o apreciere obiectivă probelor administrate în cauză, corect și legal a reîncadrat acțiunile inculpatului în baza art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal. Potrivit art. 46 Cod penal, prin grup criminal organizat se înțelege o reuniune stabilită de persoane care s-au organizat în prealabil pentru a comite unu sau mai multe infracțiuni. Instanța de recurs ținînd cont de materialele dosarului, constată lipsa acestor criterii în speța dată. Astfel, instanța de apel calificînd acțiunile inculpatului în baza art. 46 Cod penal, s-a expus doar formal asupra învinuii aduse în pct. 26-28, însă, nu a motivat în ce constau acțiunile inculpatului, nu a constatat existența cărorva legături între inculpat cu careva membri ai grupării criminale și nici unul din membrii acestei grupări nu a fost identificat de către organul de urmărire penală pentru a fi interogați asupra circumstanțelor infracțiunii, nu s-a constatat transmiterea de către inculpat a drogurilor contra plată către consumatori, sau prin intermediul altor persoane, fapt, ce în viziunea instanței de recurs demonstrează că, instanța de fond just a constatat lipsa criteriilor grupului criminal organizat. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei inculpatului, Colegiul penal lărgit menționează că, prima instanță a ținut cont de prevederile art. 7, 61, 75 Cod penal, 9 stabilindu-i o pedeapsă echitabilă, cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, luîn în considerație faptul că s-a căit sincer de cele întîmplate, anterior nu a avut tangență cu legea penală, avînd la întreținere doi copii dintre care unul minor bolnav și care necesită ajutor permanent din partea adulților, se caracterizează pozitiv și este unicul întreținător în familie. Referitor la temeiurile invocate de recurent prevăzute la pct. 9) și 15) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, instanța cercetînd materialele cauzei a ajuns la concluzia ca nu și-au găsit confirmare în speța nominalizată. Reținînd cele invocate, Colegiul conchide că eroarea comisă de instanța de apel urmează a fi corectată, avînd în vedere că apelul neîntemeiat a fost admis, prin casarea deciziei instanței de apel cu menținerea sentinței primei instanțe în privința lui Ipati Veaceslav.

În conformitate cu art. art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. a) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, DECIDE : Admite recursul ordinar declarat de către avocatul Babără Octavian în numele inculpatului Ipati Veaceslav, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 15 decembrie 2015, în cauza penală în privința lui Ipati Veaceslav Alexei, cu menținerea sentinței Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 08 iulie 2015, prin care acesta a fost condamnat în baza art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, la pedeapsa cu închisoare pe un termen de 3 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate ce ține de circulația substanțelor narcotice și psihotrope pe un termen de 3 ani. În conformitate cu prevederile art. 90 Cod penal, executarea pedepsei cu închisoarea a fost suspendată pe un termen de 2 ani, obligîndu-l să nu-și schimbe domiciliul fără consimțămîntul organului competent. Decizia este irevocabilă. Pronunțarea integrală la data de 12 iulie 2016. Președinte: Gordilă Nicolae Judecători: Guzun Ion Covalenco Elena Catan Liliana Diaconu Iurie 10