1ra-742/16 — Art.328 al.1 CP

Prin sentința Judecătoriei Taraclia din 02 aprilie 2014, Atanasov Gheorghi a fost condamnat în baza art. 328 alin. (3) lit. b), d) Cod penal, cu aplicarea prevederilor art. 79 cod penal, la 4 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții administrative de dispoziție ori organizatorico-economice pe un termen de 2 ani. În temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedepsei cu închisoarea i-a fost suspendată pe o perioadă de probațiune de 2 ani. Acțiunea civilă a fost admisă, fiind dispusă încasarea de la Atanasov Gheorghi în beneficiul părții vătămate Agenția ,,Apele Moldovei” prejudiciul material în sumă de 1 151.185,39 lei.

Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a reținut că Atanasov Gheorghi, la 01 decembrie 2008, ocupând funcția de primar al s. Corten, r-nul Taraclia, fiind persoană cu funcție de demnitate publică, căreia prin alegere i-au fost acordate drepturi și obligații în vederea exercitării funcției autorității publice, prevăzute de art. 29 din Legea nr. 436 din 28.12.2006 privind administrația publică locală, printre care și răspunderea de administrare a bunurilor domeniului public și privat ale satului (comunei), în limitele competenței sale, atribuții de a dispune, aparținînd în conformitate cu lit. b), c), d) art. 14 Legea nr. 436 din 28.12.2006 privind administrația publică locală, consiliului local, intenționat, depășind limitele drepturilor și împuternicirilor acordate lui, ilegal a încheiat din numele Primăriei s. Corten, r-nul Taraclia cu C.A.P. ,,Corten” un contract de transmitere în arendă, prin care a transmis în arendă întreprinderii obiectivul acvatic - lac cu nr. cadastral 8723107999, cu suprafața 69,07 ha, pe un termen de 3 ani, termen care se prelungește cu un an calendaristic, dacă părțile nu își expun dorința de reziliere, apoi a fost înregistrat la Primăria s. Corten, r-nul Taraclia în registrul contractelor de arendă sub nr. 5 la 01 decembrie 2008, lacul care nu aparținea cu drept de proprietate unității administrativ- teritoriale s. Corten, r-nul Taraclia, fiind amplasat pe teritoriul a 2 unități administrativ- teritoriale, r-nul Taraclia și r-nul Ceadîr-Lunga, și care conform art. 22 lit. a) Codul apelor, era proprietatea statului, în privința căruia Consiliul sătesc Corten, r-nul Taraclia nu avea dreptul de a emite decizii, fără a avea asemenea competențe, cauzînd prin aceasta prejudiciu în proporții considerabile intereselor publice în rezultatul încălcării grave a principiilor fundamentale a proprietății, cerințele imperative ale legii, la fel prejudiciu în proporții mari intereselor publice în sumă totală de 151.185,39 lei, adică mărimea minimă a plății pentru arendă pentru folosirea obiectivului acvatic dat, conform Legii privind prețul normativ și modul de vînzare-cumpărare a pămîntului nr. 1308-XIII din 25.07.1997, pentru perioada anilor 2008-2012. În drept, acțiunile inculpatului Atanasov Gheorghi au fost încadrate în baza art. 328 alin. (3) lit. b), d) Cod penal, conform indicilor: săvîrșirea de către о persoană publică a unor acțiuni care depășesc în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, care a cauzat daune în proporții considerabile intereselor publice, acțiuni săvîrșite de о persoană cu funcție de demnitate publică, și care s-au soldat cu urmări grave.

Sentința a fost atacată cu apel de către: 3.1. - procuror, care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărîri, prin care Atanasov Gheorghi să fie condamnat în baza art. 328 alin. (3) lit. b), d) Cod penal, la 7 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții cu caracter administrativ și de dispoziție pe un termen de 5 ani. În argumentarea apelului a invocat că, aplicarea de către prima instanță a 2 prevederilor art. art. 79, 90 Cod penal, este eronată, deoarece inculpatul nu a recunoscut vina și nu s-a căit de cele săvîrșite, anterior a fost condamnat pentru săvîrșirea unor infracțiuni similare, iar pedeapsa stabilită nu corespunde gravității faptei săvîrșite. Faptul că Atanasov Gheorghi este pensionar nu constituie o circumstanță excepțională care ar fi în legătură cu scopul și motivul săvîrșirii infracțiuni și cu comportamentul acestuia în momentul săvîrșirii faptei infracționale. 3.2. - avocatul Carafizi Nicolai în numele inculpatului Atanasov Gheorghi, care a solicitat casarea acesteia cu pronunțarea unei hotărîri de achitare, iar acțiunea civilă să fie respinsă ca neîntemeiată. În motivare, a invocat că, vinovăția lui Atanasov Gheorghi în săvîrșirea infracțiunii incriminate nu a fost dovedită, acuzarea fiind neîntemeiată. Contractul de arendă nu este valabil deoarece actul de predare-primire a obiectului acvatic nu a fost semnat și bunul nu a fost transmis. Totodată, organul de urmărire penală ilegal a recunoscut în calitate de parte vătămată Agenția ,,Apele Moldovei”, pe motiv că, obiectul acvatic niciodată nu a aparținut agenției date, iar reprezentantul agenției nu a avut dreptul de a înainta acțiune civilă privind încasarea prejudiciului.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Cahul din 24 decembrie 2014, au fost respinse apelurile declarate de către procuror și de avocatul Carafizi Nicolai în numele inculpatului Atanasov Gheorghi, ca nefondate și menținută sentința.

Împotriva deciziei instanței de apel au declarat recursuri ordinare: 5.1. - procurorul invocînd temeiurile pentru recurs prevăzute în art. 427 alin. (1) pct. 6), 10), 16) Cod de procedură penală, care a solicitat casarea parțială a acesteia, în latura stabilirii pedepsei, cu remiterea cauzei la o nouă rejudecare în instanța de apel. 5.2. - inculpatul, în temeiul pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei hotărîri de achitare, pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiuni, iar acțiunea civilă să fie respinsă.

Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 12 mai 2015, s-au admis recursurile ordinare declarate de către procuror și de inculpatul Atanasov Gheorghi, s-a casat total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Cahul din 24 decembrie 2014, în cauza penală privindu-l pe Atanasov Gheorghi, și s-a dispus rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Cahul din 15 decembrie 2015, a fost respins apelul declarat de către procuror, și admis apelul declarat de către inculpatul Atanasov Gheorghi, casată sentința, cu pronunțarea unei noi hotărîri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care, Atanasov Gheorghi a fost recunoscut vinovat în baza art. 328 alin. (1) Cod penal, la 1 an închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pe un termen de 2 ani, cu liberarea de răspundere penală a lui Atanasov Gheorghi, din motivul expirării termenului de prescripție de tragere la răspundere penală. Acțiunea civilă a părții vătămate Agenția „Apele Moldovei” împotriva 3 inculpatului Atanasov Gheorghi, privind repararea prejudiciului material a fost lăsată fără examinare. 7.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că inculpatul Atanasov Gheorghi, deținind funcția publică de primar al satului Corten, raionul Taraclia, căruia prin alegere i-au fost acordate drepturi și obligații în vederea exercitării funcției autorității publice, prevăzute de art. 29 din Legea privind administrația publică locală nr. 436 din 28.12.2006, inclusiv răspunderea de administrarea bunurilor domeniului public și celui privat ale satului în limitele competenței sale, neavînd competență de a dispune asupra bunurilor de domeniul public, competența aparținîndu-i consiliului local în conformitate cu art. 14 lit. b), c), d) din Legea privind administrația publică locală nr.436 din 28.12.2006, la 01 decembrie 2008, intenționat, depășind vădit limitele drepturilor și împuternicirilor acordate lui, aflîndu-se în satul Corten, raionul Taraclia, ilegal a încheiat din numele Primăriei satului Corten, raionul Taraclia, un contract de arendă cu CAP „Corten”, și a transmis în arendă întreprinderii indicate obiectivul acvatic - lacul cu nr. cadastral 8723107999, cu suprafața 69,07 ha, cu termenul de arenda 3 ani și posibilitatea prelungirii acestui termen, lac care nu era proprietate publică a unității administrativ-teritoriale s. Corten, r-1 Taraclia, în privința căruia Consiliul sătesc Corten, r-1 Taraclia, nu a emis decizii de dispoziție, prin aceasta cauzînd prejudiciu în proporții considerabile intereselor publice ca rezultat al încălcării grave a principiilor fundamentale ale proprietății și a cerințelor imperative ale legii și actelor normative. Aceste acțiuni ale inculpatului Atanasov Gheorghi au fost calificate de instanța de apel în baza art. 328 alin. (1) Cod penal, conform indiciilor: săvîrșirea de către о persoană publică a unor acțiuni care depășesc în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, care a cauzat daune în proporții considerabile intereselor publice. Instanța de apel a menționat că în cadrul ședinței instanței de apel, s-a stabilit cu certitudine lipsa în acțiunile lui Atanasov Gheorghi a calificativelor lit. b), d) alin. (3) art. 328 Cod penal și anume săvîrșite de o persoană cu funcție de demnitate publică și soldate cu urmări grave intereselor publice, astfel acestea au fost scoase din învinuire. Astfel, probe noi, la examinarea cauzei în instanța de apel nu au fost administrate și la solicitarea procurorului, au fost examinate materialele din dosar, cum ar fi: declarațiile reprezentantului părții vătămate Agenția „Apele Moldovei”, Gavrilovici Alexandru, martorilor Taucci Ivan, Gurgurov Nicolai, Nichiforova Marina, Runtov Dumitru, Stratieva Svetlana și Barbarov Vasile, și inculpatului Atanasov Gheorghi și probele scrise: - raportul de autosesizare a procurorului Chirnev B. din 12.12.2012 (f.d.3 vol. I); - informația OCT Taraclia, potrivit căreia proprietarul terenului înregistrat cu nr. cadastral 8723107999, atribuit fondului acvatic, este Republica Moldova (f.d.11-14, 92- 93 vol. I); 4 - informația serviciului relații funciare și cadastru al raionului Taraclia din 26.12.2012, potrivit căreia terenul cu nr. cadastral 8723107999 este ocupat de lac cu suprafața acvatică 69,07 ha și este înregistrat ca proprietate a statului, iar instalațiile inginerești nu sunt înregistrate, dar sunt la bilanțul CAP ’’Corten” (f.d.16 vol. I); - certificatul Primăriei s. Corten din 28.12.2012, potrivit căruia contractul de arendă este înregistrat în Registrul de evidență a contractelor de arendă a Primăriei Corten la 01.12.2008, iar impozitul funciar pentru terenul cu nr. cadastral 8723107999 nu s-a plătit din anul 2007 (f.d.24 vol. I); - contractul de arendă încheiat în anul 2008, înregistrat la Primaria s. Corten la 01.12.2008, încheiat între arendatorul Primăria s. Corten, r-1 Taraclia, în persoana inculpatului Atanasov Gheorghi, si arendașul CAP ’’Corten”, obiectul arendat constituind din lacul cu suprafața 65 ha și teritoriul adiacent cu suprafața 1,8 ha, cu plata de arendă 7.682 lei (f.d.25-26, 64-65 vol. I); - contractele de locațiune din 24.06.2010 și 24.06.2011, prin care locatorul ’’Corten” a transmis în locațiune locatorului SRL ”Fivas-Fox” obiectul acvatic cu suprafața 65 ha, pentru producerea peștelui și înființarea zonei de odihnă, încheiat pe un termen de 3 ani, și cu prelungirea ulterioară (f.d.29, 30 vol. I); - certificatul Primăriei s. Corten din 04.01.2013, potrivit căruia întrebarea transmiterii lacului în arendă nu a fost examinată la ședințele Consiliului sătesc (f.d.31 vol. I); - procesul-verbal de examinare din 03.01.2013, prin care se constată faptul înregistrării contractului de arendă în Registrul de evidență a contractelor de arendă din Primăria Corten, la data de 01.12.2008 (f.d.36-40 vol. I); - registrul bunurilor imobile (capitol A) și planul cadastral geometric, potrivit cărora la 21.06.2004 a fost înregistrat lacul cu suprafața 69,07 ha, proprietar Republica Moldova, temeiul înregistrării constituindu-1 Hotărîrea Guvernului nr. 959 din 04.08.2003 (f.d.91- vol. I); - scrisoarea Primăriei s. Corten, r-1 Taraclia, din 20.12.2010, semnată de inculpatul Atanasov Gheorghi în exercițiul funcției de primar, prin care recunoaște că lacul suprafața 65 ha nu este în proprietatea unității administrativ-teritoriale s. Corten, și menționează că contractul de arendă este nul, iar CAP ’’Corten” plătește impozitul funciar în mărime de 115 lei pentru l ha de suprafață acvatică, conform Titlului VI din Codul fiscal (f.d.108 vol. I); - certificatul Primăriei s. Corten, r-1 Taraclia, din 26.03.2013, prin care se atestă că în anul 2008 această instituție nu dispunea de documente ce confirmă dreptul de proprietate asupra terenului din fondul acvatic cu suprafața 69,07 ha, cu numărul cadastral 8723107999 (f.d.109 vol. I); - certificatul OCT Taraclia din 25.03.2013, cu informația din Registrul bunurilor imobile, potrivit căreia la 25.03.2013 este înregistrat dreptul de proprietate al Primăriei s. Corten asupra terenului din fondul apelor cu suprafața 69,07 ha, cu numărul cadastral 5 8723107999, temeiul înregistrării constituind decizia Consiliului sătesc Corten din 15.03.2013 (f.d.113 vol. I); - decizia Consiliului sătesc Corten, r-1 Taraclia, din 15.03.2013, prin care s-a decis recunoașterea dreptului de proprietate a s. Corten asupra terenului din fondul apelor cu suprafața 69,07 ha, numărul cadastral 8723107999, sub suprafața acvatică a lacului amplasat în partea de Nord a extravilanului (f.d.114 vol. I); - hotărîrea Judecătoriei Taraclia din 19.06.2007, prin care a fost confirmat rezultatul alegerilor locale din 03.06.2007 și validat mandatul inculpatului Atanasov Gheorghi ales la funcția de primar al s. Corten, r-1 Taraclia (f.d.214-216 vol. I); - certificatul Primăriei s. Corten din 18.03.2013, care atestă, că pe contractul de arendă din 2008 nu au parvenit mijloace financiare la contul Primăriei (f.d.75 vol. II). Totodată, instanța de apel a reținut că potrivit alin. (3) art. 123 Cod penal, prin „persoană cu funcție de demnitate publică” se înțelege: persoana al cărei mod de numire sau de alegere este reglementat de Constituția Republicii Moldova sau care este învestită în funcție, prin numire sau prin alegere, de către Parlament, Președintele Republicii Moldova sau Guvern, în condițiile legii; persoana căreia persoana cu funcție de demnitate publică i-a delegat împuternicirile sale. Există persoane cu funcție de demnitate publică care intră sub incidența prevederii de la alin. (3) art. 123 Cod penal, dar care nu sunt specificate în Anexa la Legea cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică din 16.07.2010. La fel, în Anexa la legea în cauză sunt menționate persoane cu funcții de demnitate publică care nu sunt consemnate în alin. (3) art. 123 Cod penal. În prezența unor astfel de divergențe, prioritate are accepțiunea de persoană cu funcție de demnitate publică din alin. (3) art. 123 Cod penal, și în sensul legii penale, prin „persoană cu funcție de demnitate publică” este numai acea persoană care îndeplinește condițiile stabilite la alin. (3) art. 123 Cod penal. Persoanele cu funcție de demnitate publică, specificate în Legea cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică, dar care nu intră sub incidența prevederii de la alin. (3) art. 123 Cod penal, nu pot avea altă calitate decât cea de persoană publică în sensul prevederii de la alin. (2) art.123 Cod penal. În pct. 6.4. al Hotărîrii Plenului Curții Supreme de Justiție ,,cu privire la aplicarea legislației referitoare la răspunderea penală pentru infracțiunile de corupție”, nr. 11 din 22.12.2014, este specificat că ,,în sensul legii penale primarul nu este persoană cu funcție de demnitate publică, deși acesta este menționat în Anexa Legii cu privire la statutul persoanelor cu funcție de demnitate publică. Aceasta deoarece, în conformitate cu alin. (3) art. 112 al Constituției R. Moldova, modul de alegere a primarilor este stabilit de lege, deci nu este reglementat de Constituție; or, simpla stipulare constituțională a modului de alegere a primarilor nu este echipolentă cu o reglementare. Altminteri, vom fi în prezența unei interpretări extensive defavorabile, fapt care va reține încălcarea principiului legalității”. 6 Astfel, inculpatul Atanasov Gheorghi, în exercitarea funcției de primar al s. Corten, r-1 Taraclia, nefiind investit în această funcție de către Parlament, Președintele Republicii Moldova sau Guvern, are calitatea de subiect al infracțiunii prevăzute la alin. (l) art. 328 Cod penal, dar nu poate fi subiect al infracțiunii specificate la lit. b) alin. (3) art. 328 Cod penal. Privitor la constatarea prejudiciului adus interesului public prin fapta inculpatului Atanasov Gheorghi și aprecierea dacă au survenit sau nu urmări grave, instanța de apel a reținut că în ședința instanței de apel, din declarațiile reprezentantului Agenției „Apele Moldovei” rezultă că, în perioada anilor 2004 pînă în prezent nici о persoană care se pretinde proprietar al lacului cu numărul cadastral 8723107999, suprafața 69.07 ha, fie Statul sau unitatea administrativ-teritorială s. Corten, practic nu a gestionat acest bun, nu a invocat niciodată tulburări de posesie și nu a pretins revendicarea bunului, nu a obținut venituri de pe urma gestionării și nici nu a întreprins nici о acțiune pentru a obține beneficii din gestionarea lacului. Practic lacul nici nu a fost conservat, ci a fost lăsat în voia sorții. În asemenea condiții instanța de apel a considerat că acuzația de cauzarea unor urmări grave, indiferent de natura acestora, nu are nici o consistență, or însăși proprietarul, indiferent cine ar fi, practic a abandonat bunul. Totodată, la momentul încheierii de către inculpatul Atanasov Gheorghi a contractului de arendă a lacului din 01.12.2008, unitatea administrativ - teritorială satul Corten, r-1 Taraclia, de la numele căreia a acționat Atanasov Gheorghi cu titlu de locator, nu era nici proprietar, nici locatar al bunului respectiv, or la acel moment în Registrul bunurilor imobile dreptul de proprietate era înregistrat după statul R. Moldova. Aceasta pe de о parte atestă că inculpatul Atanasov Gheorghi în mod vădit a depășit atribuțiile sale de serviciu, or în primul rînd la acel moment instituția condusă de el nu deținea dreptul de proprietate, iar în al doilea rînd, chiar și în cazul deținerii unui asemenea drept, atribuția gestionării bunurilor publice ale administrației publice locale în virtutea legii ținea de competența Consiliului sătesc Corten și nu a primarului, concesionarea bunului urma să fie expusă la licitație. Sfidarea de către inculpatul Atanasov Gheorghi a prevederilor legii a contribuit la denigrarea autorității funcției deținute și instituției publice gestionate, prin ce inevitabil a cauzat interesului public о daună în proporții considerabile. În partea acuzării de prejudicierea materială a interesului public la suma 151.185 lei 39 bani, instanța de apel a menționat că înregistrarea dreptului de proprietate al statului R. Moldova din 21.06.2004 asupra lacului cu numărul cadastral 8723107999, suprafața 69.07 ha, a fost radiată în virtutea constatării neconstituționalității Hotărîrii Guvernului nr.959 din 04.08.2003 prin Hotărîrea Curții Constituționale nr. 12 din 21.04.2005 (f.d.87- 90 vol. I). Iar potrivit actualei informații din Registrul bunurilor imobile, la 25.03.2013 a fost înregistrat dreptul de proprietate al Primăriei s. Corten asupra terenului din fondul apelor cu suprafața 69,07 ha, număr cadastral 8723107999 (f.d.113 vol. I). În fața 7 acestei prezumții nu rezistă argumentul procurorului, precum că potrivit art. 22 lit. a) Codul apelor proprietar este statul. În situația în care în contractul de arendă a lacului din 01.12.2008 este prevăzută plata de arendă în mărime de 115 lei pentru l ha de suprafață acvatică, care urma a fi plătită de CAP „Corten” în beneficul Primăriei s. Corten, iar actualul proprietar al lacului este unitatea administrativ-teritorială s. Corten, r-1 Taraclia, și nu statul, astfel, decade însăși faptul prejudicierii materiale a interesului public al statului la suma 151.185 lei 39 bani. Mai mult ca atît, pentru a constata elementul calificativ al infracțiunii ”soldate cu urmări grave” pe criteriul cauzării daunei materiale în proporții mari, ar fi necesar de a fi în prezenta unui prejudiciu cauzat efectiv. Însă inculpatului Atanasov Gheorghi i se incumbă cauzarea prejudiciului material care în circumstanțele din speță nu poate fi asimilat unui prejudiciu efectiv, ci venitului ratat. Nici probele examinate, și nici actul de învinuire nu atestă că proprietarul lacului ar fi fost privat de posesie, sau că ar fi avut obstacole de a gestiona lacul, și niciuna din autoritățile publice care se pretinde a fi prejudiciată nu a revendicat dreptul de posesie care ar fi fost tulburat ca urmare a faptei infracționale. Doar în cazul tulburării de posesiune invocată și probată, prejudiciul calculat ar fi putut fi catalogat ca fiind un prejudiciu efectiv. La fel, instanța de apel a concluzionat că săvîrșirea depășirii atribuțiilor de serviciu și culpa inculpatului Atanasov Gheorghi sunt confirmate prin declarațiile martorilor Taucci Ivan, Gurgurov Nicolai, Nichiforova Marina, Runtov Dumitru, Stratieva Svetlana și Barbarov Vasile, și prin însăși declarațiile inculpatului Atanasov Gheorghi, care confirmă că ultimul la încheierea contractului de arendă din 01.12.2008 era conștient de lipsa unui titlu de proprietate pentru autoritatea de la numele căreia a semnat contractul, și nici nu a pus examinarea acestei întrebări în ordinea de zi la ședințele autorității competente - Consiliul sătesc Corten, raionul Taraclia. Iar afirmația părții apărării, precum că contractul de arendă este nul în virtutea faptului că nu a fost întocmit actul de predare-primire a obiectului arendat, nu se înscrie în comportamentul ulterior al inculpatului Atanasov Gheorghi, care pe parcursul activității sale ulterioare în calitate de primat, pînă în anul 2011, a cunoscut că lacul- obiect al contractului de arendă este folosit de CAP „Corten”, și nu a întreprins nici o măsură pentru readucerea situației în albia legalității. Referitor la răspunderea penală a inculpatului Atanasov Gheorghi în baza art. 328 alin. (1) Cod penal, instanța de apel a considerat inadmisibilă aplicarea pedepsei, dat fiind că a intervenit termenul de prescripție prevăzut la art. 60 alin. (1) lit. b) Cod penal. Inculpatul Atanasov Gheorghi sa liberat de răspunderea penală deoarece de la săvîrșirea infracțiunii, din 01.12.2008, pînă la ziua pronunțării prezentei decizii au expirat mai mult de 7 ani. Prin urmare, instanța de apel a constatat că în cauză a intervenit prescripția tragerii la răspundere penală a inculpatului Atanasov Gheorghi în baza art. 328 alin. (1) Cod 8 penal.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către procuror, invocînd temeiurile pentru recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 10), 12) Cod de procedură penală, prin care a solicitat casarea acesteia, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, într-un alt complet de judecată, din următoarele considerente: - decizia Colegiului penal al Curții de Apel Cahul din 15.12.2015, nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței în ce privește calificarea acțiunilor inculpatului și prejudiciul cauzat, faptei săvîrșite sa dat o încadrare juridică greșită, s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale – temeiuri pentru recurs; - instanța de apel greșit a constatat precum că interesului public nu i-a fost cauzat un prejudiciu material în valoare de 151185,39 lei și anume prin acțiunile inculpatului Atanasov Gheorghi; - este neîntemeiat argumentul instanței de apel, precum că în prezent proprietarul obiectivului acvatic este unitatea administrativ-teritorială s. Corten r-1 Taraclia și nu statul, decade însăși faptul prejudicierii materiale a interesului public al statului la suma de 151185,39 lei; - prin acțiunile lui Atanasov Gheorghi obiectivul acvatic a fost dat în arendă, fără știrea statului, unei persoane juridice care desfășura activități respective cu obiectivul acvatic în interesele proprii pe parcursul anilor 2008-2012; - în actul de învinuire sa indicat expres că lacul nu era în proprietatea administrativ- teritoriale s. Corten r-1 Taraclia, ci a Statului, și prejudiciul a fost cauzat acestuia și a intereselor publice în valoare de 151185,39 lei pe parcursul anilor 2008-2012; - acțiunile urmează a fi calificate conform art. 328 alin. (3) lit. d) Cod penal și pedeapsa să fie stabilită în conformitate cu principiul individualizării pedepsei penale; - instanța de apel neîntemeiat a recalificat acțiunile inculpatului și ilegal a constatat lipsa prejudiciului material cauzat statului.

Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide, că acesta este vădit neîntemeiat, din următoarele considerente. Colegiul penal menționează că recurentul, drept temeiuri pentru declararea recursului a indicat prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 10), 12) Cod de procedură penală, care stipulează că hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul cînd hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale, ori faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. Colegiul penal constată că temeiurile la care se referă autorul recursului nu sunt aplicabile din punct de vedere al prezenței erorilor de drept, care ar fi temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei instanței de apel. 9 Conform prevederilor art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecînd apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrilor atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar și oricăror probe noi prezentate instanței de apel sau cercetează suplimentar probele administrate de instanța de fond, fiind obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel. Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel numai în cazurile prevăzute de această normă legală. Autorul recursului consideră că instanța de apel a tras o concluzie greșită în ce privește reîncadrarea acțiunilor inculpatului Atanasov Gheorghi din prevederile art. 328 alin. (3) lit. d) în cele ale art. 328 alin.(1) Cod penal, prin faptul că incorect a exclus din acțiunile acestuia indicile calificativ ,,soldată cu urmări grave”, care i-a fost incriminată inculpatului, deoarece prin infracțiunea comisă Atanasov Gheorghi a cauzat un prejudiciu material în sumă de 151185,39 lei intereselor publice – statului. La acest capitol, Colegiul menționează că, potrivit art. 101 alin. (2), (3) Cod de procedură penală, instanța apreciază probele conform propriei convingeri, formate în urma examinării lor în ansamblu, sub toate aspectele și în mod obiectiv, călăuzindu-se de lege. Nici o probă prezentată de părți, nu are o valoare dinainte stabilită pentru instanța de judecată. Astfel, instanța de apel, examinînd apelurile procurorului și a inculpatului, apreciind probele cauzei din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității, veridicității și coroborării reciproce, just a ajuns la concluzia privind reîncadrarea faptei săvîrșite de inculpat în baza art. 328 alin. (1) Cod penal, dat fiind că această stare de fapt și de drept stabilită concordă cu circumstanțele constatate și probele administrate în cadrul examinării cauzei în instanța de apel. Prin urmare, instanța de apel corect a reținut faptul că la momentul încheierii de către inculpatul Atanasov Gheorghi a contractului de arendă a lacului din 01.12.2008, unitatea administrativ - teritorială satul Corten, r-1 Taraclia, din numele căreia a acționat Atanasov Gheorghi cu titlu de locatar, nu era nici proprietar, nici locatar al bunului respectiv, or la acel moment în Registrul bunurilor imobile dreptul de proprietate era înregistrat după statul R. Moldova. Aceasta pe de о parte atestă că inculpatul Atanasov Gheorghi în mod vădit a depășit atribuțiile sale de serviciu, or la acel moment instituția condusă de el nu deținea dreptul de proprietate, iar în cazul deținerii unui asemenea drept, atribuția gestionării bunurilor publice ale administrației publice locale în virtutea legii ținea de competența Consiliului sătesc Corten și nu a primarului, concesionarea bunului urma să fie expusă la licitație. Astfel, instanța de apel corect a constatat că inculpatul prin acțiunile sale a depășit în mod vădit atribuțiile de serviciu, cauzînd daune în proporții considerabile intereselor publice, prin denigrarea autorității funcției deținute și instituției publice 10 gestionate, constatări pe care Colegiul penal le consideră juste, aflate în deplină concordanță cu probele prezentate, odată ce nu s-au soldat cu urmări grave. Colegiul penal constată că, argumentele invocate de procuror cu referire la încadrarea juridică greșită a faptei săvîrșite de către inculpatul Atanasov Gheorghi, prin care s-a exclus calificativul ,,soldate cu urmări grave” se combate prin motivele indicate în decizia instanței de apel atacate (f.d. 45-46, vol. III) și nu se constată în esență presupusele erori de fapt și de drept, indicate în recurs astfel încît, instanța de apel a făcut o încadrare juridică corectă a faptei săvîrșite de inculpat, pronunțîndu-se corect asupra tuturor motivelor invocate în apeluri, iar hotărîrea atacată cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, motive care sunt acceptate și însușite de către instanța de recurs, care conform jurisprudenței CEDO, hotărîrea cauza Albert vs România din 16.02.2010, instanța de recurs e în drept să le rețină. Cît privește argumentele recurentului, precum că ,, instanța de apel greșit a constatat precum că interesului public nu i-a fost cauzat un prejudiciu material în valoare de 151185,39 lei și anume prin acțiunile inculpatului Atanasov Gheorghi, precum că în prezent proprietarul obiectivului acvatic este unitatea administrativ- teritorială s. Corten r-1 Taraclia și nu statul decade, însăși faptul prejudicierii materiale a interesului public al statului la suma de 151185,39 lei’’, Colegiul penal constată că, instanța de apel corect a reținut că prin acțiunile inculpatului Atanasov Gheorghi nu s-a constatat un prejudiciu efectiv, fiindu-i incriminat un prejudiciu care constă din venitul ratat și just a reținut că din probele examinate precum și din rechizitoriu nu s-a atestat că proprietarul lacului – Statul, ar fi fost privat de posesie, sau că ar fi avut obstacole de a gestiona lacul, la fel niciuna din autoritățile publice care pretinde a fi prejudiciată nu a revendicat dreptul de posesie care ar fi fost tulburat ca urmare a faptei infracționale, argumente pe care instanța de recurs le acceptă și le însușește, or, temeinicia de a pune la îndoială veridicitatea acestora nu se atestă. Referitor la răspunderea penală a inculpatului Atanasov Gheorghi în baza art. 328 alin. (1) Cod penal, instanța de apel corect a constatat intervenirea termenului de prescripție de tragere la răspundere penală prevăzut la art. 60 alin. (l) lit. b), alin. (2) Cod penal, or, infracțiunea prevăzută de art. 328 alin. (1) Cod penal, în baza căruia Atanasov Gheorghi a fost găsit culpabil, se atribuie la categoria infracțiunilor mai puțin grave. Astfel, reieșind din materialele cauzei penale, infracțiunea prevăzută de art. 328 alin. (1) Cod penal, a fost săvîrșită de Atanasov Gheorghi la 01 decembrie 2008, prin urmare din ziua săvîrșirii infracțiunii pînă la pronunțarea hotărîrii instanței de apel au expirat mai mult de 7 ani, și inculpatul Atanasov Gheorghi urmează a fi liberat de pedeapsă. Prin urmare, instanța de apel adoptînd decizia sa condus de prevederilor art. 389 alin. (4) pct. 3) Cod de procedură penală. 11 În consecință, Colegiul penal nu a constatat prezența erorilor de drept care ar fi afectat hotărîrea atacată sub aspectele invocate, deoarece soluția adoptată de către instanța de apel este legală și motivată, iar recursul declarat este inadmisibil fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de nivelul Curții de Apel Cahul, Calendari Dumitru, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Cahul din 15 decembrie 2015, în cauza penală privindu-l pe Atanasov Gheorghi Stepan, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 23 iunie 2016. Președinte Gordilă Nicolae Judecătorii Timofti Vladimir Diaconu Iurie 12