1ra-1719/16 — Art. 189 alin.3 lit.e; 190 alin.2 lit. c CP

Prin sentința Judecătoriei Bălți din 16 septembrie 2014, Stupalov Vladimir a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 189 alin.(3) lit. e) și art.190 alin.(2) lit. c) Cod penal, cu stabilirea pedepsei: - în baza art.190 alin.(2) lit.c) Cod penal - închisoare pe un termen de 4 /patru/ ani 6 /șase/ luni cu privarea de dreptul de a ocupa funcții cu răspundere materială pe un termen de 2 /doi/ ani; - în baza art.189 alin.(3) lit. e) Cod penal - sub formă de închisoare pe un termen de 7 /șapte/ ani 6 /șase/ luni cu amendă în mărime de 1500 /una mie cinci sute/ unități convenționale. Conform art.84 alin.(1) Cod penal pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate a fost stabilită pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 9 /nouă/ ani în penitenciar de tip închis cu amendă în mărime de 1500 /una mie cinci sute/ unități convenționale – 30 000 /treizeci mii/ lei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții cu răspundere materială pe un termen de 2 /doi/ ani. Acțiunea civilă înaintată de Harabara Rimma a fost admisă în principiu, 1 urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța civilă.

Pentru a se pronunța în sensul celor expuse instanța de fond a reținut, că Stupalov Vladimir la 18.03.2013, aflându-se în mun. Bălți, cu scopul dobândirii bunurilor altei persoane prin înșelăciune și abuzului de încredere a cet. R.Harabara, sub pretextul unei recompense bănești și achitării de către el a creditului pentru bunuri cumpărate de către ea, cu automobilul personal de model ”VAZ 2108" cu n/î BL DP 195, a dus-o din mun. Bălți la oficiul companiei de telecomunicații ”ORANGE” filiala or. Florești, str.31 August 46, unde a convins pe cet. R.Harabara de a procura în credit pe numele ei a noutbookului de model ”ASUS 501” de culoarea neagră, în valoare de 5700 lei, pentru care ea a achitat în avans o sumă de 1 100 lei, primite de la V.Stupalov, după ce continuând intenția criminală de a dobândi bunurile ce aparțin altei persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere, la propunerea și insistența lui, s-au deplasat cu acelaș automobil în mun. Bălți, unde în oficiul companiei SA ”Moldtelecom”, care se află pe adresa mun. Bălți, str. Independenței 28, a convins pe cet. R.Harabara să cumpere în credit pe numele ei a telefonului mobil de model ”HUAWEI U 8185 y/IOO” IMEI 862886010682341 cu carta sim UNITE N 2067632440, în valoare de 1899 lei și a telefonului mobil de model ”HUAWEI U 8185 y/100”, IMEI 862886010682929 cu carta sim UNITE N 067632445, în valoarea de 1899 lei, pentru care a achitat în avans în sumă de 89 lei pentru fiecare, primite de la V.Stupalov, după ce în aceeași zi, aproximativ la ora 16.00, convingând-o pe cet. R.Harabara că va achita în continuare ratele de credit, ilegal a obținut de la ea un notebook de model "ASUS 501” de culoarea neagră, telefonul mobil de model ”HUAWEI U 8185 y/100” IMEI 862886010682341 cu carta sim UNITE N 2067632440 și telefonul mobil de model ”HUAWEI U 8185 y/100”, IMEI 862886010682929 cu carta sim UNITE N 2067632445, bunuri materiale în suma totală de 8220 lei, astfel cauzându-i cet. R. Harabara o daună materială în proporții considerabile. Instanța de fond a mai reținut că tot el, Stupalov Vladimir, la 07.05.2013, aproximativ ora 19.00, în scopul dobândirii bunurilor altei persoane, împreună cu persoanele nestabilite de organul de urmărire penală, aflându-se în mun. Bălți, în apropierea blocului locativ nr. 107 de pe str.Calea Ieșilor, sub pretextul existenței unei datorii pretinse a cet. A.Grib față de cet. I.Roșca pentru un automobil deteriorat de model ”Volga”, amenințând cu aplicarea violenței cet. A.Grib și fiului său minor, amenințând cu moartea lui și fiului său minor, cerea transmiterea bunurilor ce aparțin cet. A.Grib, și anume a unei sume de 8000 lei. Astfel, la data de 27.06.2013, aproximativ ora 16.40, aflându-se în apropierea garajelor situate în apropierea SA“Incomlac” mun. Bălți, a primit de la cet. A.Grib bani obținuți în urma șantajului în sumă de 8000 lei, ulterior încercând să se ascundă de locul transmiterii banilor, cu automobilul de model “BA3 2108” cu n/î BL DP 195 s-a 2 deplasat la o distanță aproximativă de 500 metri, dar a fost reținut de colaboratorii poliției pe str. Calea Ieșilor, mun. Bălți, în apropierea stației peco “BEMOL”, unde la ora 17.00, în urma efectuării percheziției corporale, în buzunarul din urmă din stânga a pantalonilor în care era îmbrăcat, de către colaboratorii poliției au fost depistați și ridicați banii care au fost obținuți de la cet. A.Grib prin șantaj, în sumă de 8000 lei.

Sentința în cauză a fost contestată cu apeluri de către: 3.1. Avocatul Kovaliov Timur, care a solicitat casarea acesteia cu pronunțarea unei hotărâri de achitare a inculpatului Stupalov Vladimir. În motivarea cerințelor sale, apelantul a invocat: - în pofida informației despre aflarea inculpatului în instituția medicală în legătură cu înrăutățirea stării sănătății și imposibilității prezenței la pronunțarea sentinței pe cauză, primite de la soția inculpatului și prezentate în timpul ședinței de judecată, instanța de judecată a decis să se retragă în camera de deliberare și să examineze cauza în lipsa inculpatului, de asemenea în legătură cu aflarea îndelungată a președintelui ședinței în camera de deliberare sentința a fost pronunțată și în lipsa apărătorului inculpatului, - instanța nu a stabilit toate circumstanțele cauzei și nu a cercetat toate documentele, în materialele cauzei lipsind actele procesuale, iar instanța nu se expune pe marginea faptului dat. Totodată instanța nu a interogat toți martorii pe cauză, prezența cărora a fost asigurată, ei aflându-se în incinta instanței. Inculpatul a fost lipsit de dreptul de a prezenta probele sale, astfel instanța a ignorat principiul prezumției nevinovăției și nu s-a expus referitor la încălcarea drepturilor în timpul efectuării urmăririi penale, ignorând drepturile inculpatului și în ședința de judecată, motive din care sentința pronunțată este ilegală și neîntemeiată. 3.2. Inculpatul Stupalov Vladimir, care a solicitat rejudecarea cauzei în privința sa.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 16 martie 2016, s-a dispus respingerea apelului avocatului Kovaliov Timur ca neîntemeiat și ca depus peste termen apelul inculpatului Stupalov Vladimir, cu menținerea sentinței. 4.1. În cadrul examinării cauzei, instanța de apel a dispus investigații de căutare a inculpatului care se eschiva de la judecarea cauzei, locul aflării căruia nu a fost stabilit, fapt confirmat prin înscrisurile anexate la materialele cauzei, astfel Colegiul a considerat posibilă judecarea cauzei penale în ordine de apel în lipsa inculpatului în temeiul art.321 alin.(2) pct. 1) Cod de procedură penală, interesele acestuia în ședința de judecată fiind apărate de avocatul Timur Kovaliov. Cu referire la apelul declarat de inculpat, instanța a constatat că conform materialelor cauzei, în ședința judiciară din 11.09.2014 la care a participat 3 inculpatul Stupalov Vladimir, după dezbaterile judiciare și ultimul cuvânt al acestuia, a fost anunțată întrerupere pentru 16.09.2014 pentru deliberarea și adoptarea sentinței, cu înmânarea citației inculpatului, fapt ce rezultă din procesul verbal al ședinței judiciare și semnătura inculpatului la f.d.203 vol. 3. La 16.09.2014, la pronunțarea sentinței motivate, inculpatul nu s-a prezentat, iar copia acesteia i-a fost expediată în adresa lui la 17.09.2014, totodată fiind expediată inculpatului și traducerea sentinței în limba rusă. Colegiul a menționat că potrivit legii de la data pronunțării hotărârii începe a curge termenul de exercitare a căii de atac, în cazul din speță, de la 16.09.2014, însă inculpatul a depus apel la oficiul poștal la 27.07.2015, după expirarea termenului de atac, astfel apelul a fost depus tardiv, cu încălcarea evidentă a termenului prevăzut de art. 402 alin.(1) Cod de procedură penală, iar careva motive întemeiate de întârziere a depunerii apelului nu au fost invocate și nu s- au stabilit, fapt ce a impus soluția respingerii apelului declarat de inculpat ca depus peste termen. Referitor la apelul declarat de avocatul Kovaliov Timur, instanța de apel, în urma verificării probelor a conchis, că judecând cauza instanța de fond a respectat normele procesuale, a verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și a dat probelor administrate o apreciere legală din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, iar toate în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, just ajungând la concluzia privind vinovăția inculpatului Stupalov Vladimir în comiterea infracțiunilor prevăzute de art.190 alin.(2) lit.c) și art.189 alin.(3) lit.e) Cod penal, totodată instanța de fond corect apreciind categoria și termenul pedepsei aplicate inculpatului, ținând cont de circumstanțele cauzei și persoana vinovată. Colegiul a constatat că soluția instanței de fond se bazează pe declarațiile părților vătămate A. Grib, R. Harabara, martorilor L. Roșca, A. Petcov, A. Clipca, V. Dobjanschi, V. Guțu, A. Tarlapan, V. Fedișin precum și pe probele scrise ale cauzei penale, care au fost cercetate suplimentar și în ședința instanței de apel, și anume: - plângerea depusă de O.Pleșca la 28.03.2013 în adresa Procurorului General interimar /f.d.3-4 vol. 1/; -raport informativ din 01.04.2013 întocmit de Inspectorul Principal al Biroului nr.2 al Secției Nord al INI al IGP /f.d.5-6 vol.1/; -procesul-verbal de confruntare dintre partea vătămată O.Pleșca și bănuitul V. Stupalov din 28.06.2013 /f.d.17-19 vol.1/; -anexă la procesul verbal din 26.04.2013 de examinarea CD-R cu înregistrările comunicărilor avute loc între cet. O.Pleșca și suspecții - stenograma comunicărilor /f.d.20-24/; -procesul-verbal de sesizare despre săvârșirea sau pregătirea pentru 4 săvârșirea infracțiunii din 17.05.2013 potrivit plângerii cet. A. Grib /f.d.46/; -ordonanța și procesul-verbal de ridicare de la A.Grib a purtătorului de informație electronic de model CD-R din 06.06.2013 /f.d.47-48/; -procesul-verbal de examinare a obiectului din 07.06.2013 /f.d.48-49, 50- 52/; -cererea depusă de A.Grib privind acordul de a transmite bani persoanei care estorcă bani /f.d.63/; -procesul-verbal de marcare a banilor din 17.06.2013 /f.d.64-85/; -procesul-verbal de examinare a obiectului-purtătoare de informație electronice din 27.06.2013 /f.d.89/; -anexă la procesul-verbal din 27.06.2013 de examinare a CD-R cu înregistrarea comunicărilor avute între A.Grib cu persoana suspectă care estorcă bani /f.d.90/; -procesul-verbal de efectuare a percheziției corporale a cet. V.Stupalov din 27.06.2013, tabela fotografică anexă la proces-verbal /f.d.92-94/; -procesul-verbal de percheziției din 27.06.2013 în automobilul de model VAZ 2108 nr. BL DP 195 /f.d.97,98-99/; -procesul-verbal de urmărire vizuală din 17.06.2013 /f.d. 106-107/; -certificat prin care se confirmă că bancnotele cu valoarea nominală de 100 lei au fost verificate și s-a constatat că toate bancnotele sunt solvente, eliberate de Casa de schimb valutar ”BAV-Schimb” mun. Bălți C/F 1009602005063 /f.d.108/; -procesul-verbal de examinare a obiectelor și ordonanța de recunoaștere și de anexare a corpurilor delicte la cauza penală din 28.06.2013 /f.d.109-110/; -procesul-verbal de examinare a obiectului-telefonului mobil de model Samsung din 29.06.2013 /f.d. 113-114/; -procesul-verbal de examinare a obiectului din 29.06.2013, a DVD-R Werbatium și ordonanța de recunoaștere și de anexare a corpurilor delicte la cauza penală din 29.06.2013 /f.d. 117-118/; -procesul-verbal de efectuare a percheziției la domiciliul cet. L.Roșca din 28.06.2013 /f.d.119-121/; -raportul de expertiză nr.1673 din 05.07.2013 /f.d.129-131/; -procese-verbale de cercetare la fața locului /f.d. 135-136, 140, 147-148/; -procesul-verbal din 03.07.2013 de ridicare de la cet. L.Roșca a recipisei din 11.09.2009 /f.d.161-162/; -procesul-verbal de examinare a obiectului din 03.07.2013 /f.d. 163-165/; -procesul-verbal de confruntare dintre partea vătămată A. Grib și bănuitul V. Stupalov din 28.06.2013 /f.d.176-177/; -plângerea depusă de R.Harabara din 10.07.2013 /f.d.3 vol.2/; -procesul-verbal de ridicare din 11.07.2013 și copiile actelor ridicate de la 5 R. Harabara /f.d.5-12 vol.2/; -procesul-verbal de examinare a documentelor din 12.07.2013, ordonanța de anexare a documentelor la materialele cauzei penale din 12.07.2013 /f.d.13-21 vol.2/; -informația prezentată de către SA”Moldtelecom” din 24.07.2013 nr.19/6094 /f.d.26 vol.2/; -contract nr.7597443 de prestare a serviciilor de telefonie mobilă Unite din 18.03.2013 încheiat de abonatul R. Harabara /f.d.27-32 vol. 2/; -procesul-verbal de recunoaștere a persoanei din 25.07.2013 /f.d.42 vol.2/; -procesul-verbal de confruntare dintre partea vătămată R.Harabara și bănuitul V.Stupalov din 15.07.2013 /f.d.46-49/; -procesul-verbal de confruntare dintre martorul A.Tarlapan și bănuitul V.Stupalov din 24.07.2013 /f.d.56-59/; -ordonanța privind scoaterea parțială de sub urmărire penală din 24.07.2013 a cet. L.Roșca /f.d.107-111/; Colegiul a conchis că probele administrate pe cauză, cercetate în ședința instanței de fond, precum și verificate suplimentar în ședința instanței de apel, corespund cerințelor stipulate de art.101 Cod de procedură penală, adică sunt pertinente, concludente, utile pentru a putea fi puse la baza unei sentințe de condamnare, ele fiind în coroborare între ele și demonstrând deplin vinovăția lui V. Stupalov în baza art.190 alin.(2) lit. c) Cod penal sub formă de escrocherie, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere, cu cauzarea daunei considerabile, precum și în baza art.189 alin.(3) lit.e) Cod penal sub formă de șantaj, adică cererea de a se transmite bunurile proprietarului, amenințând cu violență persoana, apropiații acesteia, săvârșit de două sau mai multe persoane, cu amenințarea cu moartea, urmate de dobândirea bunurilor cerute, după cum a stabilit instanța de fond, în deplină măsură. Faptul că inculpatul nu a recunoscut vina, instanța nu l-a luat în considerație menționând că nu poate fi echivalat cu achitarea lui, mai ales că vina acestuia este dovedită deplin în cadrul procesului judiciar, la care el a avut acces deplin și nu a fost îngrădit. Totodată, s-a conchis că instanța de fond la stabilirea pedepsei inculpatului a acordat deplină eficiență și s-a condus de principiile generale de aplicare a pedepsei prevăzute în art.61 alin.(2) și art. 75 Cod penal, ținând cont de gravitatea infracțiunilor comise, calificate ca grave, de circumstanțele atenuante pe caz, printre care aflarea la întreținerea inculpatului a persoanelor inapte de muncă, faptul că este bolnav și are vârstă înaintată, ca circumstanță agravantă fiind considerată comiterea infracțiunilor de o persoană care anterior a fost condamnată pentru infracțiuni similare. Deoarece inculpatul avea antecedent penal nestins, instanța de fond corect a 6 considerat necesară numirea pedepsei sub formă de închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții cu răspundere materială, motivând că corectarea lui fiind posibilă doar în condițiile izolării de societate, cu numirea pedepsei potrivit art. 34, 82 Cod penal, aplicându-i pedeapsa pentru recidivă de infracțiuni. În opinia Colegiului și pedeapsa stabilită inculpatului, este echitabilă faptei infracționale săvârșite, fiind în corespundere cu împrejurările cauzei, normele legale și care va atinge scopul de corectare și reeducare a acestuia. Judecând cauza în ordine de apel, instanța a constatat că apelul avocatului Kovaliov Timur declarat în interesele inculpatului Stupalov Vladimir este nemotivat, fără invocarea motivelor de fapt și de drept, iar argumentele aduse nu corespund cu împrejurările și soluția instanței de fond, or probele cercetate în cumul confirmă deplin vina inculpatului în faptele stabilite de instanța de fond și temeiuri de intervenire a instanței de apel în aspectul propus de avocat nu sunt. Colegiul a considerat că nu poate fi luată în considerație referirea avocatului la procesele-verbale de audiere adăugătoare a părții vătămate O. Pleșca /f.d.12, 13-16 vol.1/ cît și procesul-verbal de confruntare din 28.06.2013 dintre partea vătămată O. Pleșca și bănuitul V.Stupalov /f.d.17, vol.1/, deoarece nu au atribuție la acuzarea adusă inculpatului în cazul penal judecat. Mențiunile avocatului referitor la ordonanța de ridicare din 06.06.2013 /f.d.47 vol.1/, procesul-verbal de ridicare de la A. Grib a purtătorului de informație electronic de model CD-R din 06.06.2013 /f.d.47a/ și anexa la procesul-verbal de examinare al CD-R cu înregistrarea comunicărilor avute loc între cet. A.Grib cu persoana suspectă /f.d.50/, nu au fost reținute de Colegiu deoarece din aceste înscrisuri reies elemente care servesc la constatarea existenței infracțiunii incriminate de șantaj inculpatului, fiind de fapt probe în acuzarea inculpatului. Au fost respinse și afirmațiile aduse de avocat cu referire la procesul-verbal de marcare a banilor din 17.06.2013 /f.d.64/ și copia bancnotelor cu valoarea de 100 lei /f.d.65-85/ deoarece, la fel sunt probe în dovedirea vinei inculpatului, banii respectivi fiind marcați, ulterior fiind transmiși de A.Grib lui V.Stupalov și fiind ridicați de la V. Stupalov în cadrul percheziției. Nu au fost admise ca probe în apărarea inculpatului nici cererea depusă de L.Roșca la 15.07.2013 nr.3704 adresată Procurorului mun. Bălți /f.d.137/ și copia recipisei depuse de L.Roșca la 11.09.2009 /f.d. 164/, deoarece faptul că L.Roșca a depus cerere de eliberare a pistolului pneumatic ridicat de la el nu demonstrează nevinovăția penală a inculpatului V.Stupalov în faptele incriminate, mai ales că prin ordonanța privind scoaterea parțială de sub urmărire penală din 24.07.2013, L.Roșca a fost scos de sub urmărire penală referitor la cererea de transmitere a bunurilor cu amenințarea cu violență depusă de A.Grib, prevăzută de art.189 alin.(3) lit.e) Cod penal, în privința lui L.Roșca fiind continuată urmărirea penală 7 în baza art.189 alin. (6) Cod penal pe faptul estorcării și dobândirii bunurilor cet. O.Pleșca în proporții deosebit de mari /f.d. 107-111 vol.2 /. Considerând că nu poate fi susținută ca probă în apărarea inculpatului copia recipisei depuse de A.Grib din 26.08.2010 /f.d. 165/, instanța de apel a relatat că de fapt aceasta nu dovedește prezența litigiului civil dintre părți, după cum a susținut apărarea, mai ales că din probele cercetate rezultă că V.Stupalov la solicitarea sumei bănești de la A.grib l-a șantajat, amenințându-l cu violență pe el și apropiații lui, fapt demonstrat prin declarațiile părții vătămate, declarațiile martorilor audiați, stenograma convorbirilor înregistrate și alte probe. Colegiul nu a ținut cont nici de informația prezentată de SA ”Moldtelecom” din 24.07.2013 nr.19/6094, contractul nr.7597443 de prestare a serviciilor de telefonie mobilă din 18.03.2013 încheiat între SA ”Moldtelecom” cu abonatul R.Harabara, anexe la contract /f.d.26, 27-32, 34 vol. 2 /, la care s-a referit apărarea, deoarece din aceste înscrisuri rezultă că R. Harabara a încheiat contract de prestare a serviciilor de telefonie mobilă „Unite”, fapt menționat și de către ultima în declarațiile sale. Totodată partea vătămată R.Harabara a declarat că a încheiat contractele date și telefoanele le-a transmis lui V.Stupalov prin înșelăciune, ultimul nu a restituit telefoanele, fiind prejudiciată prin aceste acțiuni. Nu a fost reținut nici procesul-verbal de confruntare din 24.07.2013 dintre martorul A.Tarlapan și bănuitul V.Stupalov /f.d.56 vol. 2 /, deoarece din declarațiile fixate în procesul-verbal rezultă că A.Tarlapan declară că V.Stupalov i-a spus să vorbească cu R.Harabara să primească credit, apoi R.Harabara a vorbit cu V.Stupalov și a primit în credit notebook și două telefoane, V.Stupalov luând notebookul. Referirea avocatului la solicitarea de petrecere a confruntărilor dintre învinuitul V.Stupalov și partea vătămată R.Harabara adresată Procuraturii mun. Bălți /f.d.128/ nu a fost reținută, deoarece de fapt pe caz a fost petrecută confruntare între R.Harabara și V.Stupalov, fapt ce rezultă din procesul-verbal al acțiunii procesuale petrecute la 15.07.2013 iar necesitatea petrecerii unei confruntări suplimentare nefiind stabilită, fiind emisă în sensul dat ordonanța privind refuzul în admiterea cererii avocatului /f.d.129 vol. 2 /. La fel, nu a fost luată în considerație nici cererea depusă de avocatul T. Kovaliov adresată Procuraturii mun. Bălți din 01.08.2013 cu privire la efectuarea confruntării suplimentare dintre partea vătămată A.Grib și V.Stupalov și efectuarea testării la poligraf a învinuirii V.Stupalov /f.d.134/, deoarece pe caz a fost petrecută de fapt confruntare între A.Grib și V.Stupalov, la fel s-a considerat că nu este rațională testarea la poligraf a lui V.Stupalov. Referitor la ordonanța cu privire la scoaterea persoanelor M.Țurcan, I.Țurcan, E.Țurcan, V.Stupalov, V.Fedișin de sub urmărire penală, încetarea urmăririi penale și clasarea cauzei penale din 27.09.2013 /f.d.60 vol.3 /, Colegiul 8 a considerat că aceasta nu are atribuție la învinuirile formulate lui V.Stupalov referitor la cererile părților vătămate A.Grib și R.Harabara, mai ales că instanța de fond a exclus din învinuirea formulată lui V.Stupalov în șantaj față de A.Grib participarea lui V.Fedișin. În confirmarea aflării la data pronunțării sentinței a inculpatului V.Stupalov în instituția medicală, de către apărare nu au fost aduse careva probe nici în ziua respectivă, nici ulterior, fapt, care în viziunea Colegiului, demonstrează că nu sunt afirmative aceste declarații, iar inculpatul V. Stupalov s-a eschivat atât de la prezentare în instanța de judecată precum și ulterior în instanța de apel. Nici afirmațiile că sentința a fost pronunțată în lipsa avocatului inculpatului, nu au fost reținute de instanța de apel, deoarece la retragerea instanței de fond în sala de deliberare avocatul a fost prezent, iar plecarea acestuia și neasistarea la pronunțarea sentinței nu poate fi considerată ca încălcare din partea instanței. A mai menționat Colegiul și faptul, că potrivit materialelor cauzei, la prezentarea învinuitului și avocatului a materialelor cauzei, inculpatul și avocatul nu au înaintat cereri sau demersuri referitor la încălcări procedurale sau obiecții la probele prezente la materialele cauzei. Conducîndu-se de prevederile art.230 alin.(2), art.251 alin.(1,4) Cod de procedură penală, Colegiul a relatat că potrivit procesului-verbal din 31.07.2013 de prezentare învinuitului și avocatului T.Kovaliov a materialelor de urmărire penală, după luarea de cunoștință de materialele urmăririi penale /f.d.132 vol. 2/, ultimii nu au avut careva cereri, fiind înaintată recuzare procurorului V.Belinschi, care a fost respinsă prin ordonanța adjunctului procurorului mun. Bălți, I.Covalciuc, alte obiecții asupra probelor conținute în materialele cauzei penale și nici încălcarea prevederilor procedurale nefiind invocate de către inculpat și avocat. Astfel, în cazul în care pentru exercitarea unui drept procesual este prevăzut un anumit termen, nerespectarea acestuia impune pierderea dreptului procesual iar această chestiune nu poate fi invocată la momentul judecării cauzei, argumentele respective privind încălcarea drepturilor în timpul urmăririi penale fiind cu caracter de declarație. Deși apărarea a invocat că lipsesc probe în acuzarea inculpatului, Colegiul a conchis că declarațiile părților vătămate și a martorilor demonstrează cert vina inculpatului iar temei de a pune la îndoială declarațiile respective nu s-au stabilit, mai ales că părțile vătămate și martorii au depus declarații sub jurământ în cadrul unui proces judiciar public, fiind preîntâmpinați despre răspunderea penală pe care o poartă pentru darea de mărturii false, nefiind constatate careva suspiciuni, mai mult, baza probantă a condamnării inculpatului nu o constituie doar declarațiile părților vătămate și a martorilor, ci cumulul de probe cercetate în cadrul procesului judiciar, printre care și probele scrise, la studierea căruia inculpatul a avut acces, nefiindu-i încălcate careva drepturi. 9

Avocatul Kovaliov Timur în numele inculpatului Stupalov Vladimir, în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală a contestat decizia instanței de apel cu recurs ordinar, solicitând casarea hotărârilor judecătorești adoptate la caz și pronunțarea unei hotărâri de achitare. În motivarea recursului a invocat: I. Totalitatea probelor administrate în cadrul urmăririi penale și cercetate în instanța de judecată și în instanța de apel, confirmă nevinovăția inculpatului Stupalov Vladimir în comiterea infracțiunilor prevăzute de art.190 alin.(2) lit.c) și art.189 alin.(3) lit.e) Cod penal. II. Cauza penală a fost examinată în lipsa inculpatului Stupalov Vladimir, acesta nefiind citat legal de către instanță. Totodată, la materialele cauzei nu există dovada că traducerea sentinței a fost înmânată inculpatului V. Stupalov care este vorbitor de limbă rusă. III. Instanța de apel nu a ținut cont de faptul că partea apărării a comunicat instanței de apel că inculpatul își ispășește pedeapsa penală în orașul Tiraspol, avocatul solicitând instanței ca să ajute la citarea acestuia, instanța însă a respins demersul înaintat. IV. Instanța de judecată a respins demersurile înaintate de partea apărării privind vizionarea înregistrării video efectuate în cadrul urmăririi penale și dispunerea efectuării expertizei dactiloscopice în privința a două bancnote cu numerele 864401 și 864480, demersul privind anexarea la materialele cauzei recipisele care confirmă faptul că între A.Grib, L.Roșca și V.Dobjanschi existau relații civile, demersul privind audierea suplimentară a martorilor și a părții vătămate și demersul privind reluarea cercetării judecătorești și cercetarea suplimentară a probelor în instanța de apel, astfel cauza a fost examinată unilateral, doar în baza probelor prezentate de partea acuzării. V. Învinuirea lui Stupalov Vladimir în comiterea infracțiunii prevăzute de art.190 alin.(2) lit.c) Cod penal se bazează doar pe declarațiile părții vătămate R.Harabara, acestea nefiind sprijinite de declarațiile martorului A.Tarlapan așa cum menționează instanța de apel. VI. În cadrul examinării cauzei în instanța de fond, inculpatul Stupalov Vladimir a declarat că nu posedă limba de stat, fiind vorbitor de limbă rusă, iar la etapa luării cunoștinței cu materialele cauzei nu a fost prezent interpretul, ultimul fiind privat de dreptul la traducător și lipsit de posibilitatea de a acorda întrebări suplimentare părții vătămate R. Harabara. 5.1. Procurorul pe marginea recursului ordinar declarat a prezentat referință, prin care pledează pentru inadmisibilitatea acestuia deoarece criticile formulate de avocat nu sunt motivate sub aspectul casării hotărârii recurate, ca fiind ilegale, or reaprecierea probelor, soluție propusă de autor, nu se încadrează în prevederile art. 427 Cod de procedură penală. Totodată, acuzarea constată că instanța de apel în 10 strictă conformitate cu prevederile art. 100-101 Cod de procedură penală a dat apreciere întregului sistem de probe, corespunzător și întemeiat a ajuns la concluzia respingerii apelului avocatului Timur Covaliov ca fiind nefondat iar a lui Stupalov Vladimir ca fiind depus tardiv.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar în baza materialelor din dosar, Colegiul penal în unanimitate decide inadmisibilitatea ca fiind vădit neîntemeiat, din următoarele considerente. Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, iar alin.(2) al aceluiași articol prevede că temeiurile menționate la alin.(1) pot fi invocate în recurs doar în cazul în care au fost invocate în apel sau încălcarea a avut loc în instanța de apel. Erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Raportând aceste prevederi la speța examinată, Colegiul penal reține, că recursul depus are ca temei pct. 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală care stipulează că, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când nu au fost întrunite elementele infracțiunii. Acest temei nu și-a găsit confirmare la examinarea recursului menționat, nefiind stabilite presupusele erori de drept invocate de recurent. Sub aspectul situației de „neîntrunire a elementelor infracțiunii”, se înțeleg acele cazuri când s-a produs condamnarea persoanei, însă acțiunile acestuia nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii respective. Colegiul penal constată că motivul invocat în recurs nu și-a găsit confirmarea în urma cercetării materialelor cauzei, dat fiind faptul că, instanța de apel, la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), 417 alin. (1) pct. 8), 419 Cod de procedură penală și prin decizia adoptată corect a menținut sentința privind condamnarea inculpatului Stupalov Vladimir în baza art. 189 alin.(3) lit. e) și art. 190 alin.(2) lit. c) Cod penal. Mai mult ca atât, motivarea hotărârii este un proces de analiză și sinteză a actelor și lucrărilor dosarului, care nu presupune în mod necesar expunerea tuturor elementelor amănunțit, atât timp cât sunt valorificate toate aspectele relevante din punct de vedere probatoriu și sunt menționate componentele obligatorii ale unei 11 motivări a hotărârii penale, așa cum s-a procedat, de altfel, în cauza de față. Investită cu o situație de fapt, instanța de apel, ca urmare a efectuării cercetării judecătorești, just a concluzionat că instanța de fond, analizând probele administrate corect a stabilit și a reținut în sarcina lui Stupalov Vladimir încadrarea juridică corespunzătoare prevăzută la art. 189 alin.(3) lit. e) și art. 190 alin.(2) lit. c)Cod penal. Motivul invocat de recurent, precum că „nu au fost întrunite elementele infracțiunii”, constituie o interpretare subiectivă a sa, or instanțele de fond corect au constatat că în acțiunile inculpatului sunt prezente toate elementele constitutive a infracțiunilor prevăzute de art. 189 alin.(3) lit. e) și art. 190 alin.(2) lit. c) Cod penal, argumente pe care instanța de recurs le acceptă și pentru a evita repetări inutile le însușește. Cu referire la pct. I și V din recursul declarat, Colegiul constată că recurentul invocă dezacordul cu aprecierea probelor și a vinovăției inculpatului stabilită în comiterea infracțiunilor incriminate. Însă instanța de apel, în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală a examinat complet și obiectiv probele administrate la dosar, verificându-le sub aspectul pertinenței și concludenței, atât pe cele obținute în procesul urmăririi penale cât și în cadrul ședințelor de judecată, fapt ce face, ca concluzia despre vinovăția lui Stupalov Vladimir în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 189 alin.(3) lit. e) și art. 190 alin.(2) lit. c) Cod penal să fie justă și întemeiată. La acest capitol se menționează că motivele de reapreciere a probelor, nu se conțin în temeiurile prevăzute la alin.(1) art. 427 Cod de procedură penală. Astfel, Colegiul penal reține că, instanța de apel verificând minuțios probele administrate legal de către organul de urmărire penală și verificate în ședința de judecată, cu respectarea prevederilor art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală, le- a dat o apreciere justă potrivit art. 101 Cod de procedură penală din punct de vedere al pertinenței, utilității, concludenței, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, și ajungând la concluzia corectă cu privire la vinovăția inculpatului Stupalov Vladimir în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 189 alin.(3) lit. e) și art. 190 alin.(2) lit. c) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă echitabilă ținându-se cont de prevederile art. 61, 75 Cod penal, în limita sancțiunilor normelor penale în baza cărora a fost declarat vinovat, ținându- se seama de criteriile generale de individualizare a pedepsei, de gradul pericolului social al infracțiunilor comise, de persoana acestuia și de toate circumstanțele cauzei, care agravează ori atenuează răspunderea. Motivul avocatului menționat la pct. II în recursul declarat, Colegiul îl consideră nefondat deoarece cercetând materialele cauzei se constată că instanța de apel deși a examinat cauza în lipsa inculpatului, până a ajunge la decizia respectivă a întreprins toate măsurile necesare în vederea asigurării prezenței acestuia în ședința 12 de judecată. Astfel, conform f.d. 8, vol.4 inculpatul Stupalov Vladimir a fost înștiințat despre data, ora și locul examinării cauzei contra semnătură. Ulterior, inculpatul refuză a se prezenta în ședința de judecată, de aceea instanța de apel, conducându-se de prevederile art. 321 alin.(5) Cod de procedură penală, a dispus aducerea silită a acestuia, repetat, de pe toate adresele cunoscute ca fiind domiciliul inculpatului. Raportând despre aducerea forțată a inculpatului, Inspectoratul de Poliție Bălți, a informat instanța despre faptul că inculpatul nu locuiește pe adresele indicate și locul aflării acestuia nu este cunoscut. Mai mult ca atât, a fost informată instanța de apel că Stupalov Vladimir Feodor, este anunțat în căutare, numărul dosarului fiind 2014040157. În altă ordine de idei, Colegiul consideră că informația avocatului adusă la cunoștința instanței în ședința de judecată din 08.07.2015 precum că Stupalov Vladimir a fost reținut în Tiraspol și plasat în Penitenciar (motiv invocat la pct. III în recurs), este lipsită de careva probe, or contrar celor expuse, la 28.07.2015 inculpatul Stupalov Vladimir expediază în adresa instanței, prin poștă, o cerere semnată personal iar pe plic se indică adresa de domiciliu și anume: mun. Bălți, bd. Victoriei 94, ap. 40. Reieșind din cele expuse, Colegiul consideră că inculpatul s-a ascuns de la prezentarea în instanță, iar instanța de apel, în conformitate cu prevederile art. 321 alin.(2) pct. 1) Cod de procedură penală, corect a dispus examinarea cauzei în lipsa inculpatului. Cu referire la faptul că inculpatul nu a primit copia sentinței traduse în limba rusă, Colegiul menționează că potrivit scrisorii anexate la materialele cauzei (f.d. 229, vol.3), la 27.11.2014, inculpatului Stupalov Vladimir i se expediază sentința în limba rusă pe adresa cunoscută instanței, or atât la etapa urmăririi penale cât și în instanța de judecată, inculpatul a menționat adresa sa de domiciliu ca fiind mun.Bălți, str. A. Russo 3, ap. 17. Contrar celor invocate de avocat în pct. IV al recursului, Colegiul reiterează că instanța de apel, examinând demersurile înaintate de apărare în ședința de judecată, corect le-a respins motivând că atât inculpatul cât și avocatul acestuia au participat la examinarea cauzei în instanța de fond, au avut posibilitatea de a adresa întrebări părților vătămate și martorilor audiați, nefiind contestate declarațiile acestora, astfel, audierea lor suplimentară nefiind necesară, iar înregistrările video de asemenea au fost vizionate cu participarea avocatului. Mai mult ca atât inculpatul și avocatul său nu au fost lipsiți de dreptul de a prezenta în instanța de fond și probele pe care le considerau necesare pentru aflarea adevărului și examinarea deplină a tuturor circumstanțelor cauzei. Astfel, nu poate fi reținut motivul avocatului că cauza a fost examinată unilateral, or atât procurorul cât și inculpatul cu avocatul său au beneficiat de drepturi egale în fața instanței de judecată în ce privește administrarea probelor, participarea la cercetarea acestora și formularea cererilor și demersurilor. Instanța de recurs nu se va expune asupra motivului invocat de avocat la pct. 13 VI al recursului, or contrar prevederilor art. 427 alin.(2) Cod de procedură penală, acest motiv nu a fost invocat în cererea de apel examinată. Reieșind din cele expuse, Colegiul consideră că instanța de apel, examinând cauza penală a emis o decizie legală, motivată și argumentată, soluție, pe care instanța de recurs și-o însușește pe deplin, și a cărei reluare nu se mai impune, având în vedere și faptul că verificând hotărârea judecătorească în raport și cu prevederile art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, nu se identifică existența altor motive care analizate din oficiu să ducă la casare, constatându-se astfel, că recursul declarat este inadmisibil. Prin urmare, argumentele recurentului, precum că inculpatul nu a comis infracțiunile incriminate sunt neîntemeiate și contravin materialelor cauzei, de vreme ce în cursul judecării cauzei au fost administrate suficiente probe care confirmă cu certitudine vinovăția acestuia și este apreciată de către instanța de recurs drept o modalitate de exercitare a dreptului la apărare, urmărind scopul evitării răspunderii penale.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) și alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Timur Kovaliov, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 16 martie 2016, în cauza penală în privința lui Stupalov Vladimir, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 09 noiembrie 2016. Președinte: Nicolae Gordilă Judecători: Liliana Catan Ion Guzun 14