1ra-1494/2016 — art. 145 alin. 1 CP

1ra-1494/2016 — art. 145 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr. 1ra-1494/2016

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

26 octombrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte – Nicolae Gordilă,

Judecători – Ion Guzun, Liliana Catan,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, declarat de către

avocatul Raciula Alexandru în numele inculpatului Zralko Mykhaylo, prin care se

solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 10 februarie 2016,

în cauza penală privindu-l pe

Zralko Mykhaylo Piotr, născut la 21 noiembrie 1971,

originar din Ucraina, regiunea Vinița, temporar închiriază

spațiu locativ în mun. Bălți.

Termenul de examinare a cauzei:

prima instanță: 29.03.2013- 28.11.2014;

instanța de apel: 27.01.2015-10.02.2016;

instanța de recurs: 06.07.2016-26.10.2016.

Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală a fost

legal executată.

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție asupra recursului în cauză în baza

actelor din dosar,

CONSTATĂ :

Mykhaylo a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 145

alin. (1) Cod penal, și i-a fost stabilită pedeapsa de 9 ani închisoare, cu executarea

pedepsei în penitenciar de tip închis.

Mykhaylo aproximativ la ora 15:00-16:00, împreună cu colegii săi de serviciu

Sicutschi Ruslan, Mahinea Natalia, Laptev Andrei și concubina Sîrghi Mariana au

ieșit de pe teritoriul SRL „Premium carne” amplasat în mun. Bălți, str. Pușchin 85,

unde activa neoficial în calitate de tocător de carne și procurând băuturi spirtoase

din magazinul „Orhei Vin” amplasat în mun. Bălți, str. Dubăsarilor, 6, s-au

îndreptat în parcul central din mun. Bălți, unde le-au consumat.

Aproximativ la ora 18:00, Mahinea Natalia împreună cu Sîrghi Mariana și

Sicutschi Ruslan au hotărât să plece acasă, propunându-le să facă acest lucru și lui

Zralko Mykhaylo cu Laptev Andrei, aceștia însă au refuzat.

1

Atunci, Mahinea Natalia împreună cu Sîrghi Mariana și Sicutschi Ruslan au

plecat, iar Zralko Mykhaylo și Laptev Andrei au rămas pe teritoriul parcului central

mun. Bălți, unde între ei s-a iscat o ceartă în legătură cu faptul sustragerii banilor

de la ultimul ce avuse loc mai înainte, precum și numirea lui Zralko Mykhaylo

superior la locul de muncă.

Ulterior, Zralko Mykhaylo împreună cu Laptev Andrei s-au îndreptat la

domiciliul lui Zralko Mykhaylo pe adresa mun. Bălți, str. Sf. Nicolae 9, ap. 12, unde

Laptev Andrei a rămas afară, iar Zralko Mykhaylo a intrat în apartament după banii

necesari pentru procurarea băuturilor spirtoase.

Aflându-se în apartamentul, între Zralko Mykhaylo și concubina acestuia

Sîrghi Mariana s-a iscat un conflict, deoarece ultima era împotrivă ca Zralko

Mykhaylo să consume mai departe băuturi spirtoase.

Aproximativ la ora 20:00, Zralko Mykhaylo a ieșit din apartament și împreună

cu Laptev Andrei s-au îndreptat spre bulevardul Larisa, mun. Bălți, pentru a

procura băuturi spirtoase. Aproximativ la ora 20.00, aflându-se în apropierea casei

nr.10 din bulevardul Larisa, mun. Bălți, între Zralko Mykhaylo și Laptev Andrei din

nou pe aceleași motive s-a iscat o ceartă, care ulterior s-a transformat în bătaie. În

acest timp Zralko Mykhaylo, fiind în stare de ebrietate, în baza relațiilor ostile cu

Laptev Andrei, acționând cu scopul omorului unei persoane, dându-și seama de

caracterul acțiunilor sale criminale, prevăzând și dorind survenirea consecințelor

criminale, i-a aplicat lui Laptev Andrei cu un corp tăios-înțepător - cuțit, o lovitură

în regiunea inimii, organ de importanță vitală, pricinuindu-i conform raportului de

expertiză medico-legală nr.381 din 12.11.2012, o plagă tăiat-înțepată a cutiei toracice

pe stânga în spațiul intercostal 4 pe linia claviculară -medie cu penetrare și lezarea

pulmonului stâng și inimii, care au dus la moartea lui Laptev Andrei, după ce a

fugit de la locul infracțiunii.

inculpatului Zralko Mykhaylo prin care a solicitat casarea sentinței, cu pronunțarea

unei noi hotărâri prin care inculpatul să fie achitat, deoarece fapta nu a fost săvârșită

de acesta.

În motivarea apelului, avocatul a indicat că, instanța de fond a apreciat eronat

careva probe cu caracter obiectiv care ar indica că, Zralko Mykhaylo ar fi comis

infracțiunea respectivă, având în vedere faptul că unicul martor ocular Adrian

Alexei nu l-a recunoscut ca fiind persoana prezentă la incident.

Totodată a indicat că, conform argumentelor înaintate de procuror crima a fost

săvârșită cu un cuțit ridicat de la domiciliul inculpatului, pe când martorul Sîrghi

2

Mariana a indicat că, acest cuțit nu a fost scos din apartament.

Mai mult, a menționat că, organul de urmărire penală nu stabilit cu certitudine

apartenența grupei de sânge ridicate de pe cuțit, deoarece aceasta corespunde cu

cea a lui Sîrghi Mariana cât și a lui Laptev Andrei, iar acuzarea nu a demonstrat că

acest sânge nu ar fi aparținut lui Sîrghi Mariana, cu atât mai mult că conflictul pe

care l-au avut ei în seară respectivă este confirmat printr-un raport de expertiză

medico-legală.

Avocatul a indicat că, instanța de fond în lipsa unor probe veridice a constatat

că, între Zralko Mykhaylo și Laptev Andrei a avut loc un conflict.

a fost respins ca nefondat apelul avocatului Raciula Alexandru în numele

inculpatului Zralko Mykhaylo.

4.1. În motivarea deciziei, instanța de apel a conchis că, instanța de fond a

stabilit în mod corect situația de fapt și vinovăția inculpatului Zralko Mykhaylo,

care a fost dovedită cu certitudine și fără echivoc, dând faptei săvârșite încadrarea

juridică corespunzătoare.

Astfel, în urma cercetării suplimentare a probelor instanța de apel a indicat

că, judecând cauza penală, instanța de fond a verificat complet, sub toate aspectele

și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și a dat probelor administrate o apreciere

legală din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor,

iar toate în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, corect ajungând la

concluzia privind vinovăția inculpatului Zralko Mykhaylo și a făcut o încadrare

juridică justă a acțiunilor acestuia în baza art. 145 alin. (1) Cod penal.

Instanța de apel a indicat că, deși inculpatul Zralko Mykhaylo nu își

recunoaște vinovăția în săvârșirea infracțiunii incriminate acestuia, reieșind din

probele administrate de către instanța de fond și verificate de către instanța de apel,

vinovăția acestuia este dovedită pe deplin.

Mai mult, instanța de apel a respins afirmațiile avocatului precum că,

vinovăția inculpatului nu a fost confirmată prin probe, iar pe cauză sunt mai multe

contradicții și dubii, care nu au fost înlăturate și care conform prevederilor art. 8

Cod de procedură penală, au fost tratate în defavoarea inculpatului Zralko

Mykhaylo.

În această ordine de idei instanța de apel a indicat că, prima instanță a ținut

cont de legea procesual-penală, a apreciat probele administrate în ansamblu din

punct de vedere al coroborării, fiind înlăturate toate dubiile privind nevinovăția

inculpatului și just a concluzionat referitor la vinovăția inculpatului în săvârșirea

3

infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (1) Cod penal.

Totodată, instanța de apel a menționat că, avocatul eronat a interpretat

concluzia instanței de fond precum că, aceasta este întemeiată pe declarațiile

martorilor, care nu au confirmat prezența la fața locului a inculpatului sau nu au

cunoscut nici un detaliu despre infracțiunea comisă, precum și unele probe scrise

din materialele acumulate la urmărirea penală, care de fapt demonstrează în cumul

și prin coroborare că omorul victimei Laptev Andrei a fost comisă de o altă

persoană.

Astfel, instanța de apel a conchis că, avocatul critică modul de apreciere a

probelor de către instanța de fond, considerând-o ca necorespunzătoare

circumstanțelor de fapt ale cauzei, și anume că, instanța de fond incorect și-a

întemeiat concluzia de vinovăție a inculpatului pe declarațiile date de martori și

incorect a apreciat critic declarațiile martorului Andrian Alexei, care este martor

ocular al faptului infracțional cercetat, declarațiile căruia, însă au fost apreciate

critic, pentru motivul că, ele probau nevinovăția inculpatului.

Aceste argumente însă nu au fost reținute de către instanța de apel, deoarece

conform art. 101 alin. (2) Cod de procedură penală, la faza judecării cauzei, instanța

de judecată apreciază probele conform propriei convingeri, formate în urma

examinării lor în ansamblu, sub toate aspectele și în mod obiectiv, călăuzindu-se de

lege.

Totodată, apelantul supune analizei probele administrate, însă le apreciază

conform propriei opinii și le interpretează din punctul său de vedere, pe când

instanța de fond a verificat probele și după veridicitatea acestora.

La fel, instanța de apel a respins argumentul apărătorului care a indicat că,

instanța de fond a concluzionat despre „o ceartă în legătură cu faptul sustragerii banilor

de la Laptev Andrei”, „îndreptarea la domiciliul lui Zralko Mykhaylo, pe adresa Sf. Nicolae

9 ap. 12”, „în apropierea casei nr.10 s-a iscat o ceartă, care s-a transformat în bătaie”, însă

la examinarea cadavrului Laptev Andrei, potrivit raportului de expertiză nr. 381

din 12.11.2012 (f.d.68-71, vol. I), alte leziuni corporale decât plaga liniară în regiunea

inimii nu s-a depistat, ceea ce infirmă concluzia despre faptul că, între aceștia a avut

loc un conflict cu aplicarea loviturilor.

În acest sens, instanța de apel a menționat că, conform raportului de expertiză

medico-legală nr.954 din 12.11.1012, pe corpul inculpatului Zralko Mykhaylo s-au

depistat echimoze și excoriația feții, care se atribuie la leziuni corporale

neînsemnate, care au fost produse prin acțiunea unui corp dur bont cu o suprafață

limitată - mâini, localizarea și caracterul leziunilor corporale exclud posibilitatea

formării lor prin cădere sau automutilare (f.d.92 vol. I).

4

Totodată, instanța de apel a respins argumentul apărării precum că, instanța

de fond a reținut în calitate de probă a vinovăției inculpatului în omorul cet. Laptev

Andrei, raportul de expertiză nr.955 din 12.11.2012 (f.d.85, voi. II), prin care s-a

constatat la cet. Sîrghi Mariana (concubina inculpatului), leziuni corporale ușoare

sub forma a două plăgi tăiate la degetul mâinii drepte și suprafața mâinii stângi,

concluzie care confirmă declarațiile martorului Sîrghi Mariana și a inculpatului cu

privire la conflictul dintre aceștia în seara din 09.11.2012, proveniența petelor de

sânge pe unele din haine și lucruri personale ale inculpatului.

În acest aspect instanța de apel a indicat că, din declarațiile martorului Sîrghi

Mariana rezultă că, după conflict cuțitul era în sânge, la fel podeaua până la ușă și

mânerul de la ușă. Peste o perioadă de timp când inculpatul s-a întors acasă i-a

comunicat că, Andrei a fost tăiat și este mort, a mers în baie pentru a se spăla.

Martora Sîrghi Mariana n-a indicat că, pe hainele personale ale inculpatului

erau pete de sânge.

La fel instanța de apel a menționat că, potrivit raportului de expertiză medico-

legală nr.250 din 19.12.2012 „a determina apartenența de sex a sângelui pe cuțit nu a fost

posibil din cauza lipsei în preparate a celulelor sanguine necesare pentru această

investigație”.

Totodată, prin raportul de expertiză medico-legală nr. 1143 din 12.12.2012, s-

a concluzionat:

- sângele cet. Laptev Andrei aparține grupei Abeta;

- sângele cet. Sîrghi Mariana aparține grupei Abeta;

- sângele cet. Mykhaylo Zralko aparține grupei Balfa.

În petele de culoare cafenie-deschisă de pe mânerul cuțitului (ob. 1) și

tamponul din tifon (ob. 2) a fost depistat sânge de origine umană. La determinarea

apartenenței de grup în ob. 2, a fost constatat antigenul A, aglutinantele n-au fost

determinate, ce nu exclude prevenirea acestui sânge atât de la cet. Laptev Andrei,

cât și de la cet. Sîrghi Mariana și nu putea proveni de la cet. Mykhaylo Zralko.

Din cauza cantității insuficiente a sângelui în ob. 1 determinarea apartenenței

de grup n-a fost posibilă (f.d. 110-113, vol. I).

Din concluzia expertizei medico-legale s-a stabilit cert că, sângele decedatului

Laptev Andrei și a lui Sîrghi Mariana aparține unei și aceleiași grupe Abeta.

Instanța de apel a conchis că, prima instanță just a concluzionat vinovăția

inculpatului care se confirmă prin corpurile delicte - hainele inculpatului pătate de

sânge, grupa căreia este asemănătoare cu cea a părții vătămate decedate, iar

afirmația invocată, precum că petele puteau proveni și de la sângele lui Sîrghi

Mariana, nu poate fi reținută în favoarea inculpatului, deoarece instanța de fond la

5

constatarea vinovăției inculpatului a ținut cont și de restul probelor prezente în

respectiva cauză penală.

Totodată, instanța de apel nu a reținut argumentul invocat de către apărare

cu referire la faptul că, potrivit informației organului de poliție, la 09.11.2012 ora

20:55 este înregistrat apelul despre depistarea unei persoane cu rană de cuțit pe

bulevardul Larisa 10, iar potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. 519 D

din 17.12.2012 (f.d.78, vol. I), hemoragiile din fragmentele examinate la cadavrul

cet. Laptev Andrei au apărut aproximativ 30-40 minute până la deces, astfel autorul

apelului concluzionează că, leziunile corporale grave, în rezultatul căreia a survenit

decesul cet. Laptev Andrei, a fost provocată ultimului la 09.11.2012 în intervalul de

timp 20:15-20:25, interval de timp confirmat și de către martorul Andrian Alexei, iar

potrivit declarațiilor martorului Sîrghi Mariana, la 09.11.2012, ora 20.00, aceasta se

afla împreună cu inculpatul în apartamentul de pe str. Sfîntul Nicolai 8/12, unde

între cei doi s-a iscat o ceartă.

Astfel, instanța de apel a indicat că, în instanța de fond a stabilit că, declarațiile

martorului Sîrghi Mariana, concubina inculpatului, audiată în cadrul urmăririi

penale diferă de cele date în ședința de judecată, declarațiile date inițial la urmărirea

penală au fot date citirii în ședință, din care s-a constatat că, martora a declarat că

inculpatul nu era agresiv, dar totuși a tăiat-o cu cuțitul și liniștit a plecat afară, pe la

orele 21.00 a revenit, era agitat și speriat, i-a comunicat că Laptev Andrei este mort,

iar la întrebarea ei ce sa întâmplat, el nu a răspuns nimic și a mers în baie să se spele,

după ce imediat a venit poliția.

Mai mult, instanța de apel a reținut că, potrivit raportului de expertiză nr.381

din 12.11.2012 (f.d.68 vol. I), leziunile corporale depistate pe cadavrul victimei

Laptev Andrei, puteau fi provocate de cuțitul depistat acasă la inculpatul Zralko

Mykhaylo, astfel, instanța de fond just a respins versiunea apărătorului că,

dimensiunile cuțitului nu corespund dimensiunilor leziunilor corporale depistate

pe cadavru.

Instanța de apel a considerat argumentele invocate de către avocat, precum că

vina inculpatului nu a fost probată în de ajuns, ca un mod de apărare în vederea

eschivării de la răspunderea penală, acestea fiind combătute prin totalitatea de

probe administrate și just puse la baza sentinței de condamnare.

Totodată, instanța de apel a precizat că, este neîntemeiată și nemotivată

solicitarea avocatului și inculpatului de casare totală a sentinței, cu pronunțarea

unei noi hotărâri prin care inculpatul să fie achitat, dat fiind faptul că, temeiuri de

achitare a inculpatului instanța de apel nu a constatat, iar probele cercetate și

apreciate în coroborare dovedesc deplin vina inculpatului în săvârșirea infracțiunii

6

prevăzute de art. 145 alin. (1) Cod penal.

Cu privire la stabilirea pedepsei penale inculpatului, instanța de apel a indicat

că, prima instanță a acordat deplină eficientă și s-a condus de principiile generale

de aplicare a pedepsei, a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de persoana

inculpatului, că nu are antecedente penale, a săvârșit o infracțiune care se califică ca

una deosebit de gravă, nu a recunoscut vinovăția și nu s-a căit de cele comise, a

săvârșit infracțiunea fiind în stare de ebrietate, corect stabilindu-i pedeapsa sub

formă de închisoare cu executare ei reală.

Raciula Alexandru în numele inculpatului Zralko Mykhaylo, în temeiurile art. 427

alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, prin care solicită casarea deciziilor

anterioare, cu pronunțarea unei hotărâri prin care inculpatul să fie achitat, pe motiv

că, fapta nu a fost săvârșită de către inculpat.

În motivarea recursului ordinar, recurentul menționează că, instanța de apel

eronat a apreciat probele care demonstrează vinovăția inculpatului în săvârșirea

infracțiunii imputate, deoarece acțiunile acestuia nu întrunesc elementele infracțiunii

prevăzute de art. 145 alin. (1) Cod penal.

Mai mult, recurentul indică că, deciziile instanțelor de fond au fost pronunțate

contrar prevederilor art. 8 Cod de procedură penală, deoarece acestea sunt bazate pe

presupuneri, iar toate dubiile în probarea învinuirii care nu pot fi înlăturate, trebuie

interpretate în favoarea inculpatului.

Totodată, recurentul consideră că, instanțele ierarhic inferioare nu s-au

pronunțat clar asupra argumentelor invocate în apel, în special lipsa unor declarații

privind aflarea inculpatului la locul infracțiunii, acestea au fost respinse ca fiind o

metodă de apărare și eschivare de la răspundere penală.

5.1. În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură

penală, procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursului declarat de

către de către avocatul Raciula Alexandru în numele inculpatului Zralko Mykhaylo,

solicitând respingerea acestuia, cu menținerea hotărârii contestate, menționând

netemeinicia cerințelor solicitate de către recurent, deoarece recurentul solicită

reaprecierea probelor, iar un asemenea temei nu se regăsește în prevederile art. 427

Cod de procedură penală.

materialelor din dosar, Colegiul penal în unanimitate decide inadmisibilitatea

acestuia, din următoarele considerente.

7

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în

cazul în care se constată că, este vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres în art. 427

alin. (1) Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de

recurent, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava

situația condamnatului.

Recurentul indică ca temeiuri pentru declararea recursului art. 427 alin. (1) pct.

6), 8) Cod de procedură penală - când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra

tuturor motivelor invocate în apel și nu au fost întrunite elementele infracțiunii.

Aceste temeiuri nu și-au găsit confirmare la examinarea recursului menționat,

nefiind stabilite presupusele erori de drept invocate de recurent.

Colegiul penal consideră că, instanța de apel legal și întemeiat a pronunțat

decizia, constatând corect stabilirea circumstanțelor de fapt și de drept, analizând

obiectiv cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct

de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, corect

concluzionând asupra vinovăției inculpatului de săvârșirea infracțiunii imputate,

motivându-și soluția în acest sens (pct. 4.1. din prezenta decizie).

Colegiul penal reiterează că, criticile formulate de recurent enunțate la pct. 5. din

prezenta decizie, au fost obiect de discuție la judecarea cauzei în instanța de apel, care

le-a dat o motivare corespunzătoare, argumentată și pe larg expusă în prezenta

decizie la pct. 4.1., soluție, pe care instanța de recurs și-o însușește pe deplin, ori

materialul probator al cauzei penale dovedește incontestabil legalitatea temeiurilor

de fapt și de drept care au adus la pronunțarea hotărârilor recurate.

Necătând la faptul că, inculpatul nu și-a recunoscut vina, instanța de apel a

constatat că, vinovăția acestuia pe deplin a fost dovedită prin probele acumulate la

dosar.

Nerecunoașterea vinovăției de către inculpat în comiterea infracțiunii

incriminate nu poate servi ca temei pentru achitarea acestuia, dat fiind faptul că, în

cursul judecării cauzei au fost administrate probe care confirmă cu certitudine vina

acestuia în comiterea infracțiunii imputate, iar cele invocate de recurent sub acest

aspect sunt apreciate de către instanța de recurs drept o modalitate de exercitare a

dreptului la apărare, urmându-se scopul evitării răspunderii penale.

Cu referire la afirmațiile recurentului, precum că, instanțele de judecată au

încălcat dreptul la un proces echitabil inculpatului, Colegiul penal menționează că,

8

instanțele anterioare, în mod public și într-un termen rezonabil a cauzei sale, au

respectat principiile fundamentale, precum contradictorialitatea, dreptul la apărare,

egalitatea, și într-un termen care să nu determine lipsa de interes a cererii au examinat

cauza, pronunțându-i în mod public o hotărâre legală și întemeiată.

Cât privește argumentul inculpatului, precum că, instanțele ierarhic inferioare

nu au ținut cont de art. 8 Cod de procedură penală și au pronunțat decizii întemeiate

pe presupuneri, Colegiul penal conchide că, aprecierea a întregului ansamblu

probator administrat a fost efectuată în conformitate cu prevederile legale (art. 101

Cod de procedură penală), dându-le o apreciere justă și obiectivă în raport cu

circumstanțele cauzei.

Colegiul penal, conchide că, instanța de apel corect a luat în calcul declarațiile

martorului Sîrghi Mariana date în cadrul urmăririi penale ca fiind veridice și a respins

declarațiile acesteia din cadrul cercetării judecătorești, deoarece diferă, declarațiile

date inițial la urmărirea penală au fost date citirii în ședință, din care s-a constatat că,

martora a declarat că inculpatul nu era agresiv, dar totuși a tăiat-o cu cuțitul și liniștit

a plecat afară, pe la orele 21:00 a revenit, era agitat și speriat, i-a comunicat că, Laptev

Andrei este mort, iar la întrebarea ei ce sa întâmplat, el nu a răspuns nimic și a mers

în baie să se spele, după ce imediat a venit poliția.

Astfel, declarațiile acesteia date în cadrul urmăririi penale corespund cu

ansamblul probelor administrate în respectiva cauză penală, și dovedesc că,

inculpatul la ora comiterii faptei infracționale nu se afla împreuna cu aceasta în

apartamentul pe care îl închiriau în comun.

Mai mult, recurentul indică că, instanțele de fond doar au presupus că, între

inculpat și victimă a avut loc o ceartă soldată cu aplicarea loviturilor, deoarece pe

corpul victimei conform raportului de expertiză medico-legală nr. 381 din 12.11.2012,

alte leziuni corporale decât plaga liniară în regiunea inimii nu s-a depista, ceia ce

după părerea apărării infirmă bănuiala instanțelor.

În acest sens, Colegiul penal menționează că, conform raportului de expertiză

medico-legală nr. 954 din 12.11.2012 (f.d. 92, vol. I) s-a stabilit că pe corpul

inculpatului au fost depistate mai multe vătămări neînsemnate care au putut apărea

în timpul și circumstanțele indicate.

Este de menționat și faptul că, motivele expuse în recursul ordinar au fost

anterior invocate în apel, iar instanța de apel, le-a examinat apreciind toate probele

din dosar în ansamblu și conform art. 414 alin. (3), 417 alin. (1) pct. 8) Cod de

procedură penală, s-a pronunțat detaliat asupra motivelor invocate în apel.

O nouă reapreciere a probelor nu poate fi efectuată de către instanța de recurs,

deoarece aceasta judecă numai temeiurile de drept.

9

Colegiul penal menționează că, la etapa recursului ordinar instanța de recurs nu

declanșează un control asupra fondului cauzei, ci verifică doar dacă s-au aplicat

corect normele de drept la faptele constatate de instanța de fond și, după caz, de

instanța de apel.

Colegiul constată că, erori de drept în speța nominalizată nu s-au stabilit,

acțiunilor săvârșite de către inculpatul Zralko Mykhaylo, li s-au dat o apreciere și

încadrare juridică corectă, iar pedeapsa i-a fost stabilită cu respectarea prevederilor

art. 7, 61, 75 Cod penal, ținându-se seama de pericolul social al faptei comise,

persoana vinovată, de toate circumstanțele cauzei, care agravează ori atenuează

răspunderea, fiindu-i numită o pedeapsă în limitele sancțiunii normelor penale în

baza cărora a fost declarat vinovat, astfel temeiuri de a interveni în hotărârea

judecătorească în această parte la fel nu s-au stabilit.

Prezența circumstanțelor nominalizate permit instanței de recurs să

concluzioneze asupra inadmisibilității recursului declarat pe motiv că, acesta este

vădit neîntemeiat.

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar, declarat de către avocatul Raciula

Alexandru în numele inculpatului Zralko Mykhaylo, împotriva deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Bălți din 10 februarie 2016, în cauza penală în privința lui

Zralko Mykhaylo Piotr, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Publicată integral la 02 noiembrie 2016.

Președinte: Nicolae Gordilă

Judecători: Ion Guzun

Liliana Catan

10