1ra-240/2016 — Art.151 al. 4 CP

Prin sentința Judecătoriei Soroca din 11 iulie 2014, Bădărău Mihail a fost recunoscut vinovat în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 149 alin. (1) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa de 3 ani închisoare. În baza art. 85 alin. (1) Cod penal, prin cumul parțial a fost adaugată din partea neexecutată a pedepsei stabilite prin sentința Judecătoriei Florești din 12.06.2012, și i s-a stabilit definitiv pedeapsa de 7 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Acțiunea civilă a fost admisă în principiu, asupra cuantumului despăgubirilor urmînd să se pronunțe instanța de judecată în ordinea procedurii civile.

Pentru a decide astfel, instanța de fond a constatat că Bădărău Mihail la 06.11.2013, pe la orele 22:00, aflându-se în locuința proprie din satul Slobozia- 1 Vărăncău, r-nul Soroca, fiind în stare de ebrietate alcoolică, a intrat în conflict cu Tomac Nicolae, aplicându-i o lovitură cu pumnul în regiunea feții, urmată de ulterioara basculare peste ușă și perete, cădere și lovire de muchia mânerului fotoliului cu peretele anterior al abdomenului. Conform raportului de expertiză medico-legală nr. 8 „A” din 29.10.2014, lui Tomac Nicolae i-a fost lezat mezenterul intestinului subțire cu hemoperitoneum (2000 ml) și hemoragie retroperitonală, echimoză sub ochiul drept, excoriații pe frunte stînga, între sprîncene, pe piramida nazală, pe aripa stîngă a nasului, la nivelul sprîncenei drepte, excoriații și echimoze pe antebrațul drept, revărsate sanguine în mușchiul temporal stîng, în rezultatul cărora a survenit moartea acestuia. Acțiunile inculpatului, au fost încadrate de instanța de fond în baza art. 149 alin. (1) Cod penal, adică lipsirea de viață din imprudență. Soluția instanței privind încadrarea acțiunilor inculpatului Bădărău Mihail în baza art. 149 alin. (1) Cod penal, fiind motivată prin lipsa în acțiunile lui a elementelor caracteristice laturii subiective a infracțiunii imputate la art. 151 Cod penal, or motivul pentru care i-a aplicat victimei Tomac Nicolae o lovitură cu pumnul în față, a fost de a-1 liniști, reieșind din comportamentul agresiv manifestat de către acesta atât în privința lui cât și față de Țurcan Ion. Astfel, în opinia primei instanțe, caracterul, intensitatea, mecanismul și numărul de lovituri aplicate victimei de către inculpatul Bădărău Mihail, îi denotă lipsa intenției de a-i cauza leziuni corporale grave, lovindu-1 doar o singură dată cu pumnul în față, fără să-și dea seama de caracterul prejudiciabil (ruperea mezenterului) ce poate surveni, deși în împrejurările de fapt a cauzei trebuia și putea să prevadă aceste urmări.

Sentința a fost atacată cu apel de către: 3.1. Procurorul, care a solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărîri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Bădărău Mihail să fie recunoscut vinovat în baza art. 151 alin. (4) Cod penal, cu stabilirea pedepsei de 15 ani închisoare, iar în baza art. 85 Cod penal, prin cumul de sentințe, cu stabilirea pedepsei definitive de 17 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis și admiterea în totalitate a acțiunii civile, invocînd: - aprecierea neobiectivă de către prima instanță a probelor administrate pe caz și anume a declarațiilor succesorului legal a părții vătămate Tomac Valeriu și a martorilor: Țurcan Ion, Balan Andrei, Dorogan Egor, Mihalcean Serghei, Sochircă Alexei și Dorogan Vera, expertului Herescu Mihai, precum și a probelor materiale a acumulate în prezenta cauză, nominalizarea cărora a fost trecută în conținutul cererii de apel, acordînd apreciere și credibilitate doar declarațiilor inculpatului precum și a martorilor oculari, care de fapt sunt prietenii inculpatului și care în cadrul interogării au menționat, că se aflau în stare de ebrietate și nu cunosc cu certitudine toate cele întâmplate, însă paradoxal la întrebarea de câte ori a fost lovit inculpatul, 2 ei cu exactitate au declarat, că doar o singură dată, excluzînd astfel aplicarea altor lovituri; - argumentele primei instanțe, precum că în acțiunile inculpatului Bădărău Mihail lipsesc elementele infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (4) Cod penal, din motiv că acesta nu a avut intenția de a aplica leziuni corporale grave sunt eronate, or, după cum a enunțat și prima instanță, latura subiectivă a componenței de infracțiune prevăzute de art. 151 Cod penal, se caracterizează prin intenție atît directă cît și indirectă. Astfel, coroborând declarațiile martorilor cu cele depuse de Bădărău Mihail, rezultă că lovitura cu pumnul i-a fost aplicată victimei intenționat, fără careva provocări anticipate din partea acestuia, or la moment el se afla în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat, fiindu-i redusă posibilitatea de acțiune; - argumentul instanței vis-a-vis de imposibilitatea inculpatului de a-și aprecia caracterul prejudiciabil al acțiunilor criminale, rămîne a fi necredibil, or în momentul în care el intenționat i-a aplicat victimei lovitură, urma să prevadă posibilitatea apariției consecințelor, în cazul din speță cu efect letal; - prima instanță nu a ținut cont nici de comportamentul agresiv și provocator al inculpatului, care pînă la cele întîmplate, l-a maltratat și pe martorul Dorogan Egor, care l-a și alungat din domiciliul său; - pregătirea sportivă bună a inculpatului, i-ar fi permis ca dintr-o singură lovitură cu piciorul, să îi strivească victimei mezenterul. 3.2. Succesorul părții vătămate, Tomac Valeriu, care a solicitat casarea parțială a sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărîri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Bădărău Mihail să fie recunoscut culpabil de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (4) Cod penal, invocînd: - prima instanță greșit a reîncadrat acțiunile inculpatului din art. 151 alin. (4) Cod penal, în baza art. 149 alin. (1) Cod penal, întrucît aceste concluzii nu corespund cu împrejurările faptei și pericolul social ce îl prezintă inculpatul; - prima instanță n-a dat o apreciere corectă intenției criminale, ca rezultat eronat a încadrat acțiunile inculpatului în baza art. 149 alin. (1) Cod penal, fără a ține cont de modalitatea în care el a acționat și anume prin aplicarea mai multor lovituri, urmînd să prevadă concescințele acțiunilor sale.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți, din 16 septembrie 2015, au fost admise apelurile declarate, a fost casată sentința Judecătoriei Soroca din 11 iulie 2014, pronunțând o nouă hotărîre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care: Bădărău Mihail a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (4) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 12 ani. 3 În baza art. 85 alin. (1) Cod penal, la pedeapsa stabilită, a fost cumulată parțial, partea neexecutată a pedepsei penale stabilite prin sentința Judecătoriei Florești din 12 iunie 2012, stabilindu-i pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 15 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. A fost admisă parțial acțiunea civilă înaintată de succesorul părții vătămate, fiind dispusă încasarea în beneficiul lui, din contul lui Bădărău Mihail, a prejudiciului moral în mărime de 50000 lei și a lăsat fără soluționare acțiunea civilă în partea ce privește repararea prejudiciilor materiale, urmînd ca asupra acestora să se expună instanța în ordinea procedurii civile.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că la data de 06.11.2013, în jurul orelor 22:00, Bădărău Mihail aflându-se în domiciliul personal situat în satul Slobozia-Vărăncău, raionul Soroca, fiind în stare de ebrietate alcoolică, a intrat în conflict cu Tomac Nicolae, pe fonul căruia, cu scopul de a-i cauza leziuni corporale, intenționat i-a aplicat o lovitură cu pumnul în regiunea feții, de la care ultimul a căzut jos, unde, la pământ, continuându-și acțiunile intenționate, i-a aplicat mai multe lovituri cu piciorul în regiunea abdomenului, în urma cărui fapt, conform raportului de expertiză medico-legală Nr. 8 ”A” din 06.11.2013, i-a fost lezat mezenterul intestinului subțire cu hemoperitoneum (2000 ml) și hemoragie retroperitoneală, echimoză sub ochiul drept, excoriații pe frunte pe stânga, între sprâncene, pe piramida nazală, pe aripa stângă a nasului, la nivelul sprâncenei drepte, excoreații și echimoze pe antebrațul drept, revărsate sanguine în mușchiul temporal stâng, în rezultatul căror a survenit moartea lui Tomac Nicolae. La fel, instanța de apel a concluzionat netemeinicia sentinței în ce privește constatarea împrejurărilor de fapt a cauzei, prin aplicarea eronată a normelor de drept, reținînd în acest sens că, componența de infracțiune prevăzută de art. 151 alin. (4) Cod penal se caracterizează prin două forme de vinovăție: intenție directă față de producerea faptei inițiale (cauzarea vătămărilor corporale grave) și imprudență față de urmările letale survenite. Astfel, acționând intenționat la aplicarea loviturilor lui Tomac Nicolae, care la moment se afla în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat, inculpatul putea prevedea în situația de fapt a speței, urmările și consecințele ce pot surveni, ținând cont de locul unde a derulat fapta și imposibilitatea victimei de a se apăra sau a opune rezistență. Instanța de apel și-a întemeiat concluzia în baza probelor administrate la prezenta cauză penală, examinate și verificate în instanța de apel în urma reluării cercetării judecătorești, cum ar fi: - declarațiile succesorului legal al părții vătămate, Tomac Valeriu, care a declarat că la 05.11.2013, feciorul său Tomac Nicolae, a plecat la Soroca pentru a trece un control medical după tratamentul efectuat, urmând să înnopteze la prietenul său Mihalcean Serghei, iar în ziua următoare la 06.11.2013, a fost anunțat, că el a 4 decedat în timp ce se afla în localitatea Slobozia-Vărăncău, r-ul Soroca, fapt pentru care s-a deplasat la morgă, unde a văzut cadavrul fiului său, ce era plin de noroi, desculț și cu scurta ruptă, având leziuni la ochi și la barbă, fiind informat, că motivul decesului a fost maltratarea lui, suportând cheltuieli pentru serviciile de funeralii în jur la 40 mii lei, pe care le solicită pentru recuperare, alăturat la despăgubirile cu caracter moral în sumă de 100 mii lei; - declarațiile martorului Țurcan Ion, care a declarat că în decursul zilei de 06.11.2013, a întrebuințat băuturi alcoolice împreună cu vecinul său Bădărău Mihail, la care spre seară venise Mihalcean Serghei, Tomac Nicolae, Dorogan Egor, Balan Andrei și o persoană necunoscută în calitate de șofer, care în timp ce urma să plece, încurcând drumul a avut nevoie de ajutor, fapt pentru care inculpatul și victima ieșiseră afară, după revenire peste vreo 40 minute, între el și Tomac Nicolae, ce era plin de noroi, s-a inițiat o ceartă, motiv pentru care Bădărău Mihail i-a reproșat celui din urmă pe un ton mai ridicat, după care i-a aplicat o singură lovitură în regiunea ochiului drept, de la care el a căzut jos la podea și văzându-l în stare gravă, a propus chemarea ambulanței; - declarațiile martorului Sochircă Alexei, care a declarat că în luna noiembrie 2013, la rugămintea lui Tomac Nicolae s-au deplasat cu automobilul său în care, în calitate de pasageri îi avea pe Mihalcean Serghei și Chirilov Anton, în localitatea Slobozia Cremene, Soroca, unde în locuința lui Bădărău Mihail au stat la masă aproximativ 30 min., ne fiind inițiat careva conflict, toți fiind în stare de ebrietate, după care de unul singur s-a pornit acasă, însă pentru că a derapat prin noroi, a fost ajutat de victimă și inculpat să iasă pe traseu, după care aceștia s-au reîntors la ultimul acasă; - declarațiile martorului Balan Andrei, care a declarat că în seara de 06.11.2013, după finisarea lucrărilor de reparație în locuința inculpatului, a servit împreună cu el și oaspeții acestuia, Mihalcean Serghei, Tomac Nicolae, Țurcan Ion, băuturi alcoolice, moment în care între victimă și Țurcan Ion se iscase o ceartă referitor la serviciul militar, motiv pentru care a intervenit Bădărău Mihail, care la acel moment se afla în picioare și care fiind indignat de comportamentul lui Tomac Nicolae ce vorbea vulgar, 1-a apucat de haină, 1-a tras din fotoliu, lovindu-1 o singură dată cu pumnul în față, de la care acesta a căzut jos pe spate, lovindu-se cu capul de ușa deschisă, el plecând în odaia vecină, neauzind careva gălăgie și zgomot, iar când, după ceva timp reveni în verandă, a văzut victima nemișcată, rămasă în poziția și în locul în care a căzut jos, fapt pentru care a telefonat la salvare, unde i s- a comunicat, că este necesar de a anunța poliția; - declarațiile martorului Dorogan Egor, care a declarat că în ziua de 06.11.2013, după ce au servit băuturi alcoolice cu Mihalcean Serghei și Tomac Nicolae, s-au deplasat în localitatea vecină la Bădărău Mihail unde, în pridvorul 5 locuinței au mai servit vin și bucate, după care între el și Bădărău Mihail s-a inițiat un conflict, în urma căruia, ultimul 1-a lovit de câteva ori, alungându-l din casă; - declarațiile martorului Mihalcean Serghei, care a declarat că în ziua de 06.11.2013, în jurul orelor 10:00, la el în ospeție a venit Dorogan Egor, iar peste puțin timp și Tomac Nicolae, cu care a servit bere, după ce, cu automobilul unei rude s-au deplasat la Bădărău Mihail, unde au servit vin și bucate, între Tomac Nicolae și Bădărău Mihail iscându-se un conflict, cel din urmă apucându-l de haină, însă neobservând ca să-l fi lovit, când a revenit de afară în casă, victima era culcată pe spate, jos la podea, nemanifestând semne de viață, hainele lui nefiind murdare chiar și după ce l-a ajutat pe șofer să iasă din noroi; - declarațiile martorului Dorogan Vera, care a declarat că la începutul lunii noiembrie 2013, la ea acasă a venit Mihalcean Serghei, care i-a comunicat despre decesul lui Tomac Nicolae, în scurt timp venise și Bădărău Mihail ce era în stare de șoc, comunicându-i că în timpul cerții l-a lovit pe Tomac Nicolae o singură dată în față, însă acesta a decedat. Precum și prin probele scrise administrate la faza urmăririi penale, ce au servit obiect de cercetare judecătorească și anume: - comunicarea telefonică din 06.11.2013, făcută de inculpatul Bădărău Mihail (f.d. 11, vol. I); - procesul verbal din 06.11.2013, de cercetare a locului faptei și a cadavrului lui Tomac Nicolae, cu descrierea poziției în care se afla vis-a-vis de restul obiectelor (f.d. 12-18, vol. I); - procesul verbal din 11.02.2014, de cercetare repetată a locului faptei, verificându-se versiunea inculpatului cu privire la apariția vătămărilor corporale la Tomac Nicolae (f.d.40-43, vol. I); - procesul verbal de verificare la fața locului a declarațiilor lui: Țurcan Ion din 29.12.2013; Balan Andrei din 11.02.2014 și Bădărău Mihail din 29.12.2013 (f.d.53- 62; 65-75; 107-127, vol. I); - raportul de examinare medico-legală Nr. 132 din 07.11.2013, potrivit căruia la examinarea medico-legală a cadavrului s-au depistat următoarele leziuni traumatice: ruptura trans fixantă cu marginile zdrobite la nivelul rădăcinii mezenterului intestinului subțire cu hemiperitoneum (2000 ml), hemoragie retro peritoneală și revărsate sanguine la nivelul marginilor, fiind produse prin lovire cu (de) obiect dur contondent, cu suprafața de impact limitată, obiectul vulnerant acționând perpendicular (sau aproape perpendicular), pe suprafața peretelui abdominal, energia cinetică de izbire s-a asociat cu cea a lovirii sprijinite, strivind mezenterul pe planul osos al coloanei vertebrale subiacente; moartea survenind ca rezultat al hemoragiei acute masive intra abdominale consecutive rupturii de mezenter și se califică drept vătămare corporală gravă, care a pus în primejdie viața 6 (în cazul dat provocând moartea); echimoză sub ochiul drept, excoriații pe față, excoriații și echimoze pe antebrațul drept, revărsate sanguine în mușchiul temporal stâng; leziunile corporale descrise în pct. 1.2 și 1.5 fiind cauzate cu (de) obiecte dure contondente prin mecanism de lovire; iar cele indicate în pct. 1.3 și 1.4 prin acțiuni cu obiecte dure contondente, cu suprafața rugoasă, prin mecanism de lovire și fricțiune; echimozele, excoriațiile și revărsate sanguine depistate la Tomac Nicolae și enumerate în pct. 4 si 5 nu se află în legătură de cauzalitate cu cauza medicală a morții; toate leziunile traumatice la Tomac Nicolae au caracter vital și conform investigațiilor histopatologice, au modificări reactive incipiente și s-au produs cu c- ca 30 min. - 1 oră până la deces; alcoolemia a fost de 2,74 promile, alcoluria-3,41 promile; concentrația alcoolului în sângele lui Tomac Nicolae, conform tabelelor oficiale, corespunde unei ebrietăți alcoolice grave; raportul dintre concentrația alcoolului în sânge și urină indică faptul, că la momentul morții Tomac Nicolae se afla în faza eliminării alcoolului din organism (f.d.25-28, vol. I); - raport de expertiză medico - legală nr. 8 ”A” din 29.01.2014, conform căruia victimei Tomac Nicolae i-a fost lezat mezenterul intestinului subțire cu hemoperitoneum (2000 ml) și hemoragie retro peritoneală, echimoză sub ochiul drept, excoriații pe frunte pe stânga, între sprâncene, pe piramida nazală, pe aripa stângă a nasului, la nivelul sprâncenei drepte, excoriații și echimoze pe antebrațul drept, revărsate sanguine în mușchiul temporal stîng, în rezultatul cărora, a survenit moartea lui Tomac Nicolae (f.d. 32-34, vol. I). Fiind audiat în instanța de fond, expertul Herescu Mihai a concretizat că mezenterul este rădăcina intestinului, prin care trec vasele sangvine, atât spre intestine, cât și de la el, fiind format din două pelicule foarte subțiri, între care se află preponderant țesutul adipos, ce este foarte friabil, de aceea la producerea leziunilor corporale, pe țesuturi nu rămân urme specifice care ar putea duce la identificarea obiectului vulnerabil, fapt pentru care acesta s-a abținut să se expună asupra caracteristicilor lui, menționând doar că a fost un obiect dur, contondent, cu suprafața de impact relativ limitată, neexcluzând versiunea inculpatului referitor la posibilitatea producerii rupturii mezenterului prin lovitura cu pumnul peste față o dată (echimoza sub ochi), ulterioara basculare peste muchia ușii și perete (excoriații pe față), cădere și lovire peste muchia mânerului fotoliului cu peretele anterior al abdomenului (ruptura mezenterului), deși respectivele vătămări puteau fi produse și în alte circumstanțe a cauzei, având caracter vital, fiind produse cu circa 30 minute - 1 oră până la deces, corpul vulnerant acționând cu o putere suficientă pentru a învinge rezistența țesuturilor mezenterului și lezarea lor, în timpul vieții defunctul având scleroză diseminată micro focală și perivasculară cu miocardiodistrofie, având în mușchiul inimii focare de scleroză, decesul survenind ca rezultat al hemoragiei acute, masive, interne (intra abdominale), consecutive rupturii de 7 mezenter, având o legătură de cauzalitate directă. Potrivit rezultatelor toxicologice în sângele cadavrului s-a depistat alcool etilic în cantitate de 2,74 promile, iar în urină 3,41 promile, ce corespunde unei stări de ebrietate gravă, iar raportul dintre concentrația alcoolului în sânge și urină indică la faptul, că la momentul morții, Tomac Nicolae se afla în faza eliminării alcoolului din organism, alcoolemia grăbind hemoragia prin reducerea timpului coagulării (anticoagulant), ebrietatea fiind însoțită de dezechilibrare (ataxie), diminuând reflexele și simțul durerii, alcoolul având proprietatea de a încetini reacția organismului. A mai explicat că, mezenterul este o rădăcină a intestinului care se prinde de peretele abdominal posterior, pe mijlocul căruia se află coloana vertebrală. Lovind peste peretele anterior, mezenterul se strivește de peretele foarte dur al coloanei vertebrale. Ruptura mezenterului a avut loc în urma unei singure lovituri, iar căderea pe spate nu ar fi lezat mezenterul. Instanța de apel a concluzionat că cu toate că probele acumulate în prezenta cauză denotă cu certitudine vinovăția inculpatului Bădărău Mihail în cauzarea vătămărilor corporale grave victimei Tomac Nicolae, ce au dus la decesul acestuia, prin declarațiile depuse în instanța de fond și susținute în cea de apel, el încearcă să- și confirme versiunea referitor la lipsirea acestui de viață din imprudență, menționând, că la data de 06.11.2013, în timp ce împreună cu Tomac Nicolae, Mihalcean Serghei, Chirilov Anton si Sochirca Alexei servea băuturi alcoolice, între victimă și Țurcan Ion s-a iscat un conflict, motiv pentru care 1-a apucat pe Tomac Nicolae de gulerul scurtei, intenționând să-l dea afară, după care i-a aplicat o lovitură în regiunea feții, în rezultatul cărei acesta a căzut peste ușă, ulterior peste fotoliu, el ieșind în curte, iar victima cerând să mai fie servită cu vin, revenind în locuință, l-a văzut jos la podea, iar când a observat, că nu mai dă semne de viață, a anunțat poliția. Cercetarea suplimentară a probelor administrate în pezenta cauză, prin aprecierea lor obiectivă, denotă netemeinicia concluziei primei instanțe referitor la prezența în acțiunile inculpatului Bădărău Mihail a elementelor infracțiunii prevăzută de art. 149 alin. (1) Cod penal „lipsirea de viață din imprudență”, care se manifestă prin indisciplină, neatenție și lipsă de precauție din partea făptuitorului, pe când mecanismul apariției la victimă a vătămărilor corporale, denotă intenția cu care acesta a acționat la producerea lor. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de apel a dat deplină eficiență prevederilor art. 61, 75, 85 Cod penal. Totodată, instanța de apel a constatat necesitatea de a dispune casarea sentinței și în latura civilă, cu admiterea parțială a cerințelor înaintate de succesorul părții vătămate în partea recuperării prejudiciului moral și dispunerea încasării din contul lui Bădărău Mihail, în beneficiul lui Tomac Valeriu a 50 000 lei, ca prejudiciu moral, iar în partea despăgubirilor materiale socicitate, a lăsat nesoluționată acțiunea civilă, 8 urmînd ca asupra cuantumului prejudiciului material să se expună instanța în ordinea procedurii civile.

Decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți, din 16 septembrie 2015, este atacată cu recurs ordinar de către: 6.1. Avocatul Mironov Adriana în numele inculpatului Bădărău Mihail, fără a indica nici un temei prevăzut de art. 427 Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei instanței de apel, cu menținerea sentinței fără modificări, invocînd că: - reieșind din caracterul loviturilor, intensitatea acestora, mecanismul loviturilor, numărul de lovituri aplicate, prima instanță a conchis că condamnatul n- a avut intenția de ai cauza victimei leziuni corporale grave, lovindu-l o singură dată cu pumnul în față și la moment nu-și dădea seama de caracterul prejudiciabil al acțiunii sale, nu a prevăzut posibilitatea survenirii urmării prejudiciabile (ruperea mezenterului și decesul persoanei), deși trebuia și putea să le prevadă, lovindu-l, urma să conștientizeze că victima poate să cadă și să se lovească, de aceea acțiunile date, au fost calificate ca lipsirea de viață din imprudență, astfel prima instanță corect a ținut cont de faptul că atît inculpatul cît și martorii oculari, au indicat că Tomac Nicolae a fost lovit o singură dată cu pumnul peste față, fapt care denotă că Bădărău Mihail nu a avut intenția de a-i provoca victimei vătămări grave a integrității corporale, nefiind prezentate probe concludente și pertinente, care ar proba intenția inculpatului în comiterea vătămării intenționate grave; - instanța de apel eronat a reîncadrat acțiunile inculpatului în baza art. 151 alin. (4) Cod penal, concluzionînd veridicitatea sentinței în ce privește constatarea împrejurărilor de fapt a cauzei; - la materialele cauzei lipsesc date obiective ce ar confirma suma despăgubirilor solicitate de către succesorul părții vătămate Tomac Valeriu. 6.2. Inculpatul Bădărău Mihail, care fără a indica nici un temei prevăzut de art. 427 Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță în alt complet de judecată, invocînd că: - nu s-a luat în considerație raportul de expertiza medico legală, prin care s-a concluzionat că decesul lui Tomac Nicolae putea să se producă nu numai de lovitura aplicată de acesta, dar și în rezultatul căderii peste ceva, deși acesta și martorii oculari nu au declarat despre aplicarea mai multor lovituri, sau lovirea victimei în abdomen; - în ședința instanței de apel nu s-a prezentat martorul Dorogan Egor, doar în prima instanță acesta a declarat că el a adus la domiciliul inculpatului, persoanele care au fost prezente în momentul producerii incidentului; 9 - în ședința instanței de apel nu s-a prezentat martorul Mihalcenco Serghei, deși acesta a negat că a fost prezent la locul faptei, fapta totuși a avut loc în prezența lui; - instanța de apel greșit a recalificat acțiunile inculpatului din art. 149 alin. (1) Cod penal, în baza art. 151 alin. (4) Cod penal, indicînd în decizia că au fost aplicate mai multe lovituri victimei, fapt ce nu a fost probat prin careva probe, deși victima a fost lovită o singură dată.

La recursul ordinar declarat de avocatul Mironov Adriana în numele inculpatului Bădărău Mihail, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11 Cod de procedură penală, a depus referință procurorul Crijanovschi Serghei, care a pledat pentru inadmisibilitatea recursului, din motiv că recurentul, potrivit art. 430 Cod de procedură penală, este obligat să indice temeiurile prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală și în ce constă problema de drept, de importanță generală abordată în cauză, care este eroarea de drept comisă de instanță, ce duce la casarea hotărîrii. Astfel, recurentul solicită reaprecierea probelor, iar un asemenea temei nu se regăsește în prevederile normei sus menționate. Aprecierea probelor ține de soluționarea fondului cauzei de către instanțele de fond și de apel și nu poate constitui temei de recurs.

Examinînd admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate, în raport cu materialele cauzei, ținînd seama de opinia procurorului expusă în referință, Colegiul penal conchide că acestea sunt inadmisibile, fiind vădit neîntemeiate, din următoarele considerente. În speță se constată că recurenții s-au conformat prevederilor art. 422 Cod de procedură penală și au declarat recursuri ordinare în termen. Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat este vădit neîntemeiat. Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărîrile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. La caz, se reține că deși recurenții nu indică nici un temei prevăzut de art. 427 Cod de procedură penală, potrivit textului recursurilor declarate de recurenți, se deduce că aceștia contestă decizia instanței de apel, sub aspectul prezenței temeiurilor prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 12) Cod de procedură penală, și 10 anume că „hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței și faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită”. Verificînd legalitatea hotărîrii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal reține că temeiurile invocate de recurenți nu s-au confirmat în urma cercetării materialelor cauzei, invocînd în acest context următoarele. 8.1. Cu referire la recursurile avocatului Mironov Adriana în numele inculpatului Bădărău Mihail și a ultimului, prin care aceștia invocă temeiul comun prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală, care stipulează că „faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită”, precum și a motivelor invocate de recurenți care cad sub incidența acestui temei, precum că „reieșind din caracterul loviturilor, intensitatea acestora, mecanismul loviturilor, numărul de lovituri aplicate, prima instanță a conchis că condamnatul n-a avut intenția de ai cauza victimei leziuni corporale grave, lovindu-l o singură dată cu pumnul în față și la moment nu-și dădea seama de caracterul prejudiciabil al acțiunii sale, nu a prevăzut posibilitatea survenirii urmării prejudiciabile (ruperea mezenterului și decesul persoanei), deși trebuia și putea să le prevadă, lovindu-l, urma să conștientizeze că victima poate să cadă și să se lovească, de aceea acțiunile date, au fost calificate ca lipsirea de viață din imprudență, astfel prima instanță corect a ținut cont de faptul că atît inculpatul cît și martorii oculari, au indicat că Tomac Nicolae a fost lovit o singură dată cu pumnul peste față, fapt care denotă că Bădărău Mihail nu a avut intenția de a-i provoca victimei vătămări grave a integrității corporale, nefiind prezentate probe concludente și pertinente, care ar proba intenția inculpatului în comiterea vătămării intenționate grave; instanța de apel eronat a reîncadrat acțiunile inculpatului în baza art. 151 alin. (4) Cod penal, concluzionînd veridicitatea sentinței în ce privește constatarea împrejurărilor de fapt a cauzei; instanța de apel greșit a recalificat acțiunile inculpatului din art. 149 alin. (1) Cod penal, în baza art. 151 alin. (4) Cod penal, indicînd în decizia că au fost aplicate mai multe lovituri victimei, fapt ce nu a fost probat prin careva probe, deși victima a fost lovită o singură dată”, Colegiul penal constată că sunt neîntemeiate și constituie opinia subiectivă a recurenților, deoarece instanța de apel în decizia sa (f.d. 130,133-136, vol.II), într-o manieră argumentată și detaliată, corect a reîncadrat acțiunile inculpatului Bădărău Mihail din art. 149 alin. (1) Cod penal, în baza art. 151 alin. (4) Cod penal, întemeindu-și just soluția pe cumulul de probe descris în decizie (f.d.130-133, vol. II), apreciate prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor, care demonstrează vinovăția inculpatului în săvîrșirea infracțiunii imputate, iar temeiuri de a pune la îndoială veridicitatea și legalitatea acestor probe nu s-au identificat de către instanța 11 de recurs, iar argumentele instanței de apel privind reîncadrarea acțiunilor inculpatului Bădărău Mihail din art. 149 alin. (1) Cod penal în baza art. 151 alin. (4) Cod penal, instanța de recurs le acceptă și pentru a evita repetări inutile le însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunînd un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale. 8.2. Cu referire la motivul invocat în recursul avocatului Mironov Adriana în numele inculpatului, care cade sub incidența art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, precum că „la materialele cauzei lipsesc date obiective ce ar confirma suma despăgubirilor solicitate de către succesorul părții vătămate Tomac Valeriu”, Colegiul penal atestă că nu este întemeiat, or din conținutul deciziei instanței de apel (f.d.136, vol. II), rezultă că aceasta corect a casat sentința inclusiv în partea civilă și a admis parțial acțiunea civilă înaintată de succesorul părții vătămate în partea prejudiciului moral solicitat, determinînd un cuantum echitabil a acestuia, ținînd cont de suferințele psihice cauzate succesorului părții vătămate, Tomac Valeriu, în rezultatul decesului fiului său, totodată asupra prejudiciului material, instanța de apel corect a lăsat să se expună instanța în ordinea procedurii civile, din motiv că nu a fost posibilă determinarea cuantumului acestuia, respectînd astfel prevederile art. 225 alin. (3) Cod de procedură penală, iar temeiuri de a pune la îndoială veridicitatea acestor argumente, nu sunt. 8.3. Cu referire la motivele invocate în recursul inculpatului Bădărău Mihail, care cad sub incidența art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, precum că „nu s-a luat în considerație raportul de expertiza medico legală, prin care s-a concluzionat că decesul lui Tomac Nicolae putea să se producă nu numai de lovitura aplicată de acesta, dar și în rezultatul căderii peste ceva, deși acesta și martorii oculari nu au declarat despre aplicarea mai multor lovituri, sau lovirea victimei în abdomen; în ședința instanței de apel nu s-a prezentat martorul Dorogan Egor, doar în prima instanță acesta a declarat că el a adus la domiciliul inculpatului, persoanele care au fost prezente în momentul producerii incidentului; în ședința instanței de apel nu s-a prezentat martorul Mihalcenco Serghei, deși acesta a negat că a fost prezent la locul faptei, fapta totuși a avut loc în prezența lui”, Colegiul penal nu le acceptă, acestea fiind neîntemeiate, din moment ce acestea nu și-au găsit confirmarea în urma cercetării materialelor cauzei, dat fiind faptul că, instanța de apel, la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414, 417, 419 Cod de procedură penală, iar din conținutul procesului verbal al ședinței de judecată din 12 instanța de apel (f.d. 112, vol. II), rezultă că instanța de apel a verificat declarațiile martorilor Mihalcenco Serghei și Dorogan Egor dîndu-le citire în ședință cu consemnarea acestora în procesul verbal, iar conform (f.d. 111, vol. II), rezultă că la întrebarea președintelului ședinței, în privința posibilității continuării cauzei în lipsa martorilor Mihalcenco Serghei și Dorogan Egor, toți participanții au considerat posibilă continuarea examinării cauzei în absența acestor doi martori, fără a înainta careva obiecții în acest sens. În consecință de cauză, reiese că instanța de apel n-a admis o eroare gravă de fapt în acest aspect. Totodată, instanța de apel face o apreciere justă a cumulului de probe administrat și descris în decizia instanței de apel (f.d. 130-133, vol. II), prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, întemeindu-și corect soluția de reîncadrare a acțiunilor inculpatului din art. 149 alin. (1) Cod penal, în baza art. 151 alin. (4) Cod penal, în temeiul probelor descrise, motive care instanța de recurs le însușește. 8.4. Prin urmare, Colegiul penal nu a constatat prezența erorilor de drept invocate de recurenți ce ar fi afectat hotărîrea atacată sub aspectele contestate, deoarece soluția adoptată de către instanța de apel este legală și întemeiată, iar recursurile declarate sunt inadmisibile fiind vădit neîntemeiate.

Conducîndu-se de prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, DECIDE : Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către avocatul Mironov Adriana în numele inculpatului Bădărău Mihail și de către inculpat, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 16 septembrie 2015, în cauza penală privindu-l pe Bădărău Mihail Valentin, ca fiind vădit neîntemeiate. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 31 martie 2016. Președinte Ursache Petru Judecători Timofti Vladimir Toma Nadejda 13