1ra-240/2016 — art.151 al. 4 CP

1ra-240/2016 — art.151 al. 4 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr. 1ra-240/2016

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

09 martie 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte - Ursache Petru,

Judecători - Timofti Vladimir, Toma Nadejda,

a examinat admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de

către avocatul Mironov Adriana în numele inculpatului Bădărău Mihail și de către

inculpat, prin care solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți

din 16 septembrie 2015, în cauza penală privindu-l pe

Bădărău Mihail Valentin, născut la 08 septembrie

1990, originar din s. Leninskii, reg. Kustanai,

Republica Kazahstan și domiciliat în r-nul Soroca, s.

Slobozia-Vărăncău.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal al Curții

Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T :

recunoscut vinovat în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 149 alin. (1) Cod penal,

fiindu-i stabilită pedeapsa de 3 ani închisoare.

În baza art. 85 alin. (1) Cod penal, prin cumul parțial a fost adaugată din partea

neexecutată a pedepsei stabilite prin sentința Judecătoriei Florești din 12.06.2012, și

i s-a stabilit definitiv pedeapsa de 7 ani închisoare, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip semiînchis.

Acțiunea civilă a fost admisă în principiu, asupra cuantumului despăgubirilor

urmînd să se pronunțe instanța de judecată în ordinea procedurii civile.

06.11.2013, pe la orele 22:00, aflându-se în locuința proprie din satul Slobozia-

1

Vărăncău, r-nul Soroca, fiind în stare de ebrietate alcoolică, a intrat în conflict cu

Tomac Nicolae, aplicându-i o lovitură cu pumnul în regiunea feții, urmată de

ulterioara basculare peste ușă și perete, cădere și lovire de muchia mânerului

fotoliului cu peretele anterior al abdomenului.

Conform raportului de expertiză medico-legală nr. 8 „A” din 29.10.2014, lui

Tomac Nicolae i-a fost lezat mezenterul intestinului subțire cu hemoperitoneum

(2000 ml) și hemoragie retroperitonală, echimoză sub ochiul drept, excoriații pe

frunte stînga, între sprîncene, pe piramida nazală, pe aripa stîngă a nasului, la nivelul

sprîncenei drepte, excoriații și echimoze pe antebrațul drept, revărsate sanguine în

mușchiul temporal stîng, în rezultatul cărora a survenit moartea acestuia.

Acțiunile inculpatului, au fost încadrate de instanța de fond în baza art. 149

alin. (1) Cod penal, adică lipsirea de viață din imprudență.

Soluția instanței privind încadrarea acțiunilor inculpatului Bădărău Mihail în

baza art. 149 alin. (1) Cod penal, fiind motivată prin lipsa în acțiunile lui a

elementelor caracteristice laturii subiective a infracțiunii imputate la art. 151 Cod

penal, or motivul pentru care i-a aplicat victimei Tomac Nicolae o lovitură cu

pumnul în față, a fost de a-1 liniști, reieșind din comportamentul agresiv manifestat

de către acesta atât în privința lui cât și față de Țurcan Ion. Astfel, în opinia primei

instanțe, caracterul, intensitatea, mecanismul și numărul de lovituri aplicate victimei

de către inculpatul Bădărău Mihail, îi denotă lipsa intenției de a-i cauza leziuni

corporale grave, lovindu-1 doar o singură dată cu pumnul în față, fără să-și dea

seama de caracterul prejudiciabil (ruperea mezenterului) ce poate surveni, deși în

împrejurările de fapt a cauzei trebuia și putea să prevadă aceste urmări.

3.1. Procurorul, care a solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei noi

hotărîri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Bădărău Mihail să

fie recunoscut vinovat în baza art. 151 alin. (4) Cod penal, cu stabilirea pedepsei de

15 ani închisoare, iar în baza art. 85 Cod penal, prin cumul de sentințe, cu stabilirea

pedepsei definitive de 17 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

închis și admiterea în totalitate a acțiunii civile, invocînd:

- aprecierea neobiectivă de către prima instanță a probelor administrate pe caz

și anume a declarațiilor succesorului legal a părții vătămate Tomac Valeriu și a

martorilor: Țurcan Ion, Balan Andrei, Dorogan Egor, Mihalcean Serghei, Sochircă

Alexei și Dorogan Vera, expertului Herescu Mihai, precum și a probelor materiale a

acumulate în prezenta cauză, nominalizarea cărora a fost trecută în conținutul cererii

de apel, acordînd apreciere și credibilitate doar declarațiilor inculpatului precum și

a martorilor oculari, care de fapt sunt prietenii inculpatului și care în cadrul

interogării au menționat, că se aflau în stare de ebrietate și nu cunosc cu certitudine

toate cele întâmplate, însă paradoxal la întrebarea de câte ori a fost lovit inculpatul,

2

ei cu exactitate au declarat, că doar o singură dată, excluzînd astfel aplicarea altor

lovituri;

- argumentele primei instanțe, precum că în acțiunile inculpatului Bădărău

Mihail lipsesc elementele infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (4) Cod penal, din

motiv că acesta nu a avut intenția de a aplica leziuni corporale grave sunt eronate,

or, după cum a enunțat și prima instanță, latura subiectivă a componenței de

infracțiune prevăzute de art. 151 Cod penal, se caracterizează prin intenție atît directă

cît și indirectă. Astfel, coroborând declarațiile martorilor cu cele depuse de Bădărău

Mihail, rezultă că lovitura cu pumnul i-a fost aplicată victimei intenționat, fără

careva provocări anticipate din partea acestuia, or la moment el se afla în stare de

ebrietate alcoolică cu grad avansat, fiindu-i redusă posibilitatea de acțiune;

- argumentul instanței vis-a-vis de imposibilitatea inculpatului de a-și aprecia

caracterul prejudiciabil al acțiunilor criminale, rămîne a fi necredibil, or în momentul

în care el intenționat i-a aplicat victimei lovitură, urma să prevadă posibilitatea

apariției consecințelor, în cazul din speță cu efect letal;

- prima instanță nu a ținut cont nici de comportamentul agresiv și provocator

al inculpatului, care pînă la cele întîmplate, l-a maltratat și pe martorul Dorogan

Egor, care l-a și alungat din domiciliul său;

- pregătirea sportivă bună a inculpatului, i-ar fi permis ca dintr-o singură

lovitură cu piciorul, să îi strivească victimei mezenterul.

3.2. Succesorul părții vătămate, Tomac Valeriu, care a solicitat casarea

parțială a sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărîri potrivit modului stabilit pentru

prima instanță, prin care Bădărău Mihail să fie recunoscut culpabil de comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (4) Cod penal, invocînd:

- prima instanță greșit a reîncadrat acțiunile inculpatului din art. 151 alin. (4)

Cod penal, în baza art. 149 alin. (1) Cod penal, întrucît aceste concluzii nu corespund

cu împrejurările faptei și pericolul social ce îl prezintă inculpatul;

- prima instanță n-a dat o apreciere corectă intenției criminale, ca rezultat

eronat a încadrat acțiunile inculpatului în baza art. 149 alin. (1) Cod penal, fără a

ține cont de modalitatea în care el a acționat și anume prin aplicarea mai multor

lovituri, urmînd să prevadă concescințele acțiunilor sale.

2015, au fost admise apelurile declarate, a fost casată sentința Judecătoriei Soroca

din 11 iulie 2014, pronunțând o nouă hotărîre potrivit modului stabilit pentru prima

instanță, prin care:

Bădărău Mihail a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 151 alin. (4) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare

pe un termen de 12 ani.

3

În baza art. 85 alin. (1) Cod penal, la pedeapsa stabilită, a fost cumulată parțial,

partea neexecutată a pedepsei penale stabilite prin sentința Judecătoriei Florești din

12 iunie 2012, stabilindu-i pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un termen

de 15 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.

A fost admisă parțial acțiunea civilă înaintată de succesorul părții vătămate,

fiind dispusă încasarea în beneficiul lui, din contul lui Bădărău Mihail, a

prejudiciului moral în mărime de 50000 lei și a lăsat fără soluționare acțiunea civilă

în partea ce privește repararea prejudiciilor materiale, urmînd ca asupra acestora să

se expună instanța în ordinea procedurii civile.

în jurul orelor 22:00, Bădărău Mihail aflându-se în domiciliul personal situat în satul

Slobozia-Vărăncău, raionul Soroca, fiind în stare de ebrietate alcoolică, a intrat în

conflict cu Tomac Nicolae, pe fonul căruia, cu scopul de a-i cauza leziuni corporale,

intenționat i-a aplicat o lovitură cu pumnul în regiunea feții, de la care ultimul a căzut

jos, unde, la pământ, continuându-și acțiunile intenționate, i-a aplicat mai multe

lovituri cu piciorul în regiunea abdomenului, în urma cărui fapt, conform raportului

de expertiză medico-legală Nr. 8 ”A” din 06.11.2013, i-a fost lezat mezenterul

intestinului subțire cu hemoperitoneum (2000 ml) și hemoragie retroperitoneală,

echimoză sub ochiul drept, excoriații pe frunte pe stânga, între sprâncene, pe

piramida nazală, pe aripa stângă a nasului, la nivelul sprâncenei drepte, excoreații și

echimoze pe antebrațul drept, revărsate sanguine în mușchiul temporal stâng, în

rezultatul căror a survenit moartea lui Tomac Nicolae.

La fel, instanța de apel a concluzionat netemeinicia sentinței în ce privește

constatarea împrejurărilor de fapt a cauzei, prin aplicarea eronată a normelor de

drept, reținînd în acest sens că, componența de infracțiune prevăzută de art. 151 alin.

(4) Cod penal se caracterizează prin două forme de vinovăție: intenție directă față de

producerea faptei inițiale (cauzarea vătămărilor corporale grave) și imprudență față

de urmările letale survenite. Astfel, acționând intenționat la aplicarea loviturilor lui

Tomac Nicolae, care la moment se afla în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat,

inculpatul putea prevedea în situația de fapt a speței, urmările și consecințele ce pot

surveni, ținând cont de locul unde a derulat fapta și imposibilitatea victimei de a se

apăra sau a opune rezistență.

Instanța de apel și-a întemeiat concluzia în baza probelor administrate la

prezenta cauză penală, examinate și verificate în instanța de apel în urma reluării

cercetării judecătorești, cum ar fi:

- declarațiile succesorului legal al părții vătămate, Tomac Valeriu, care a

declarat că la 05.11.2013, feciorul său Tomac Nicolae, a plecat la Soroca pentru a

trece un control medical după tratamentul efectuat, urmând să înnopteze la prietenul

său Mihalcean Serghei, iar în ziua următoare la 06.11.2013, a fost anunțat, că el a

4

decedat în timp ce se afla în localitatea Slobozia-Vărăncău, r-ul Soroca, fapt pentru

care s-a deplasat la morgă, unde a văzut cadavrul fiului său, ce era plin de noroi,

desculț și cu scurta ruptă, având leziuni la ochi și la barbă, fiind informat, că motivul

decesului a fost maltratarea lui, suportând cheltuieli pentru serviciile de funeralii în

jur la 40 mii lei, pe care le solicită pentru recuperare, alăturat la despăgubirile cu

caracter moral în sumă de 100 mii lei;

- declarațiile martorului Țurcan Ion, care a declarat că în decursul zilei de

06.11.2013, a întrebuințat băuturi alcoolice împreună cu vecinul său Bădărău Mihail,

la care spre seară venise Mihalcean Serghei, Tomac Nicolae, Dorogan Egor, Balan

Andrei și o persoană necunoscută în calitate de șofer, care în timp ce urma să plece,

încurcând drumul a avut nevoie de ajutor, fapt pentru care inculpatul și victima

ieșiseră afară, după revenire peste vreo 40 minute, între el și Tomac Nicolae, ce era

plin de noroi, s-a inițiat o ceartă, motiv pentru care Bădărău Mihail i-a reproșat celui

din urmă pe un ton mai ridicat, după care i-a aplicat o singură lovitură în regiunea

ochiului drept, de la care el a căzut jos la podea și văzându-l în stare gravă, a propus

chemarea ambulanței;

- declarațiile martorului Sochircă Alexei, care a declarat că în luna noiembrie

2013, la rugămintea lui Tomac Nicolae s-au deplasat cu automobilul său în care, în

calitate de pasageri îi avea pe Mihalcean Serghei și Chirilov Anton, în localitatea

Slobozia Cremene, Soroca, unde în locuința lui Bădărău Mihail au stat la masă

aproximativ 30 min., ne fiind inițiat careva conflict, toți fiind în stare de ebrietate,

după care de unul singur s-a pornit acasă, însă pentru că a derapat prin noroi, a fost

ajutat de victimă și inculpat să iasă pe traseu, după care aceștia s-au reîntors la

ultimul acasă;

- declarațiile martorului Balan Andrei, care a declarat că în seara de

06.11.2013, după finisarea lucrărilor de reparație în locuința inculpatului, a servit

împreună cu el și oaspeții acestuia, Mihalcean Serghei, Tomac Nicolae, Țurcan Ion,

băuturi alcoolice, moment în care între victimă și Țurcan Ion se iscase o ceartă

referitor la serviciul militar, motiv pentru care a intervenit Bădărău Mihail, care la

acel moment se afla în picioare și care fiind indignat de comportamentul lui Tomac

Nicolae ce vorbea vulgar, 1-a apucat de haină, 1-a tras din fotoliu, lovindu-1 o

singură dată cu pumnul în față, de la care acesta a căzut jos pe spate, lovindu-se cu

capul de ușa deschisă, el plecând în odaia vecină, neauzind careva gălăgie și zgomot,

iar când, după ceva timp reveni în verandă, a văzut victima nemișcată, rămasă în

poziția și în locul în care a căzut jos, fapt pentru care a telefonat la salvare, unde i s-

a comunicat, că este necesar de a anunța poliția;

- declarațiile martorului Dorogan Egor, care a declarat că în ziua de

06.11.2013, după ce au servit băuturi alcoolice cu Mihalcean Serghei și Tomac

Nicolae, s-au deplasat în localitatea vecină la Bădărău Mihail unde, în pridvorul

5

locuinței au mai servit vin și bucate, după care între el și Bădărău Mihail s-a inițiat

un conflict, în urma căruia, ultimul 1-a lovit de câteva ori, alungându-l din casă;

- declarațiile martorului Mihalcean Serghei, care a declarat că în ziua de

06.11.2013, în jurul orelor 10:00, la el în ospeție a venit Dorogan Egor, iar peste

puțin timp și Tomac Nicolae, cu care a servit bere, după ce, cu automobilul unei rude

s-au deplasat la Bădărău Mihail, unde au servit vin și bucate, între Tomac Nicolae și

Bădărău Mihail iscându-se un conflict, cel din urmă apucându-l de haină, însă

neobservând ca să-l fi lovit, când a revenit de afară în casă, victima era culcată pe

spate, jos la podea, nemanifestând semne de viață, hainele lui nefiind murdare chiar

și după ce l-a ajutat pe șofer să iasă din noroi;

- declarațiile martorului Dorogan Vera, care a declarat că la începutul lunii

noiembrie 2013, la ea acasă a venit Mihalcean Serghei, care i-a comunicat despre

decesul lui Tomac Nicolae, în scurt timp venise și Bădărău Mihail ce era în stare de

șoc, comunicându-i că în timpul cerții l-a lovit pe Tomac Nicolae o singură dată în

față, însă acesta a decedat.

Precum și prin probele scrise administrate la faza urmăririi penale, ce au servit

obiect de cercetare judecătorească și anume:

- comunicarea telefonică din 06.11.2013, făcută de inculpatul Bădărău Mihail

(f.d. 11, vol. I);

- procesul verbal din 06.11.2013, de cercetare a locului faptei și a cadavrului

lui Tomac Nicolae, cu descrierea poziției în care se afla vis-a-vis de restul obiectelor

(f.d. 12-18, vol. I);

- procesul verbal din 11.02.2014, de cercetare repetată a locului faptei,

verificându-se versiunea inculpatului cu privire la apariția vătămărilor corporale la

Tomac Nicolae (f.d.40-43, vol. I);

- procesul verbal de verificare la fața locului a declarațiilor lui: Țurcan Ion din

29.12.2013; Balan Andrei din 11.02.2014 și Bădărău Mihail din 29.12.2013 (f.d.53-

62; 65-75; 107-127, vol. I);

- raportul de examinare medico-legală Nr. 132 din 07.11.2013, potrivit căruia

la examinarea medico-legală a cadavrului s-au depistat următoarele leziuni

traumatice: ruptura trans fixantă cu marginile zdrobite la nivelul rădăcinii

mezenterului intestinului subțire cu hemiperitoneum (2000 ml), hemoragie retro

peritoneală și revărsate sanguine la nivelul marginilor, fiind produse prin lovire cu

(de) obiect dur contondent, cu suprafața de impact limitată, obiectul vulnerant

acționând perpendicular (sau aproape perpendicular), pe suprafața peretelui

abdominal, energia cinetică de izbire s-a asociat cu cea a lovirii sprijinite, strivind

mezenterul pe planul osos al coloanei vertebrale subiacente; moartea survenind ca

rezultat al hemoragiei acute masive intra abdominale consecutive rupturii de

mezenter și se califică drept vătămare corporală gravă, care a pus în primejdie viața

6

(în cazul dat provocând moartea); echimoză sub ochiul drept, excoriații pe față,

excoriații și echimoze pe antebrațul drept, revărsate sanguine în mușchiul temporal

stâng; leziunile corporale descrise în pct. 1.2 și 1.5 fiind cauzate cu (de) obiecte dure

contondente prin mecanism de lovire; iar cele indicate în pct. 1.3 și 1.4 prin acțiuni

cu obiecte dure contondente, cu suprafața rugoasă, prin mecanism de lovire și

fricțiune; echimozele, excoriațiile și revărsate sanguine depistate la Tomac Nicolae

și enumerate în pct. 4 si 5 nu se află în legătură de cauzalitate cu cauza medicală a

morții; toate leziunile traumatice la Tomac Nicolae au caracter vital și conform

investigațiilor histopatologice, au modificări reactive incipiente și s-au produs cu c-

ca 30 min. - 1 oră până la deces; alcoolemia a fost de 2,74 promile, alcoluria-3,41

promile; concentrația alcoolului în sângele lui Tomac Nicolae, conform tabelelor

oficiale, corespunde unei ebrietăți alcoolice grave; raportul dintre concentrația

alcoolului în sânge și urină indică faptul, că la momentul morții Tomac Nicolae se

afla în faza eliminării alcoolului din organism (f.d.25-28, vol. I);

- raport de expertiză medico - legală nr. 8 ”A” din 29.01.2014, conform căruia

victimei Tomac Nicolae i-a fost lezat mezenterul intestinului subțire cu

hemoperitoneum (2000 ml) și hemoragie retro peritoneală, echimoză sub ochiul

drept, excoriații pe frunte pe stânga, între sprâncene, pe piramida nazală, pe aripa

stângă a nasului, la nivelul sprâncenei drepte, excoriații și echimoze pe antebrațul

drept, revărsate sanguine în mușchiul temporal stîng, în rezultatul cărora, a survenit

moartea lui Tomac Nicolae (f.d. 32-34, vol. I).

Fiind audiat în instanța de fond, expertul Herescu Mihai a concretizat că

mezenterul este rădăcina intestinului, prin care trec vasele sangvine, atât spre

intestine, cât și de la el, fiind format din două pelicule foarte subțiri, între care se află

preponderant țesutul adipos, ce este foarte friabil, de aceea la producerea leziunilor

corporale, pe țesuturi nu rămân urme specifice care ar putea duce la identificarea

obiectului vulnerabil, fapt pentru care acesta s-a abținut să se expună asupra

caracteristicilor lui, menționând doar că a fost un obiect dur, contondent, cu

suprafața de impact relativ limitată, neexcluzând versiunea inculpatului referitor la

posibilitatea producerii rupturii mezenterului prin lovitura cu pumnul peste față o

dată (echimoza sub ochi), ulterioara basculare peste muchia ușii și perete (excoriații

pe față), cădere și lovire peste muchia mânerului fotoliului cu peretele anterior al

abdomenului (ruptura mezenterului), deși respectivele vătămări puteau fi produse și

în alte circumstanțe a cauzei, având caracter vital, fiind produse cu circa 30 minute

- 1 oră până la deces, corpul vulnerant acționând cu o putere suficientă pentru a

învinge rezistența țesuturilor mezenterului și lezarea lor, în timpul vieții defunctul

având scleroză diseminată micro focală și perivasculară cu miocardiodistrofie,

având în mușchiul inimii focare de scleroză, decesul survenind ca rezultat al

hemoragiei acute, masive, interne (intra abdominale), consecutive rupturii de

7

mezenter, având o legătură de cauzalitate directă. Potrivit rezultatelor toxicologice

în sângele cadavrului s-a depistat alcool etilic în cantitate de 2,74 promile, iar în

urină 3,41 promile, ce corespunde unei stări de ebrietate gravă, iar raportul dintre

concentrația alcoolului în sânge și urină indică la faptul, că la momentul morții,

Tomac Nicolae se afla în faza eliminării alcoolului din organism, alcoolemia grăbind

hemoragia prin reducerea timpului coagulării (anticoagulant), ebrietatea fiind

însoțită de dezechilibrare (ataxie), diminuând reflexele și simțul durerii, alcoolul

având proprietatea de a încetini reacția organismului. A mai explicat că, mezenterul

este o rădăcină a intestinului care se prinde de peretele abdominal posterior, pe

mijlocul căruia se află coloana vertebrală. Lovind peste peretele anterior, mezenterul

se strivește de peretele foarte dur al coloanei vertebrale. Ruptura mezenterului a avut

loc în urma unei singure lovituri, iar căderea pe spate nu ar fi lezat mezenterul.

Instanța de apel a concluzionat că cu toate că probele acumulate în prezenta

cauză denotă cu certitudine vinovăția inculpatului Bădărău Mihail în cauzarea

vătămărilor corporale grave victimei Tomac Nicolae, ce au dus la decesul acestuia,

prin declarațiile depuse în instanța de fond și susținute în cea de apel, el încearcă să-

și confirme versiunea referitor la lipsirea acestui de viață din imprudență,

menționând, că la data de 06.11.2013, în timp ce împreună cu Tomac Nicolae,

Mihalcean Serghei, Chirilov Anton si Sochirca Alexei servea băuturi alcoolice, între

victimă și Țurcan Ion s-a iscat un conflict, motiv pentru care 1-a apucat pe Tomac

Nicolae de gulerul scurtei, intenționând să-l dea afară, după care i-a aplicat o lovitură

în regiunea feții, în rezultatul cărei acesta a căzut peste ușă, ulterior peste fotoliu, el

ieșind în curte, iar victima cerând să mai fie servită cu vin, revenind în locuință, l-a

văzut jos la podea, iar când a observat, că nu mai dă semne de viață, a anunțat poliția.

Cercetarea suplimentară a probelor administrate în pezenta cauză, prin

aprecierea lor obiectivă, denotă netemeinicia concluziei primei instanțe referitor la

prezența în acțiunile inculpatului Bădărău Mihail a elementelor infracțiunii

prevăzută de art. 149 alin. (1) Cod penal „lipsirea de viață din imprudență”, care se

manifestă prin indisciplină, neatenție și lipsă de precauție din partea făptuitorului,

pe când mecanismul apariției la victimă a vătămărilor corporale, denotă intenția cu

care acesta a acționat la producerea lor.

La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de apel a dat deplină

eficiență prevederilor art. 61, 75, 85 Cod penal.

Totodată, instanța de apel a constatat necesitatea de a dispune casarea sentinței

și în latura civilă, cu admiterea parțială a cerințelor înaintate de succesorul părții

vătămate în partea recuperării prejudiciului moral și dispunerea încasării din contul

lui Bădărău Mihail, în beneficiul lui Tomac Valeriu a 50 000 lei, ca prejudiciu moral,

iar în partea despăgubirilor materiale socicitate, a lăsat nesoluționată acțiunea civilă,

8

urmînd ca asupra cuantumului prejudiciului material să se expună instanța în ordinea

procedurii civile.

este atacată cu recurs ordinar de către:

6.1. Avocatul Mironov Adriana în numele inculpatului Bădărău Mihail, fără a

indica nici un temei prevăzut de art. 427 Cod de procedură penală, solicită casarea

deciziei instanței de apel, cu menținerea sentinței fără modificări, invocînd că:

- reieșind din caracterul loviturilor, intensitatea acestora, mecanismul

loviturilor, numărul de lovituri aplicate, prima instanță a conchis că condamnatul n-

a avut intenția de ai cauza victimei leziuni corporale grave, lovindu-l o singură dată

cu pumnul în față și la moment nu-și dădea seama de caracterul prejudiciabil al

acțiunii sale, nu a prevăzut posibilitatea survenirii urmării prejudiciabile (ruperea

mezenterului și decesul persoanei), deși trebuia și putea să le prevadă, lovindu-l,

urma să conștientizeze că victima poate să cadă și să se lovească, de aceea acțiunile

date, au fost calificate ca lipsirea de viață din imprudență, astfel prima instanță corect

a ținut cont de faptul că atît inculpatul cît și martorii oculari, au indicat că Tomac

Nicolae a fost lovit o singură dată cu pumnul peste față, fapt care denotă că Bădărău

Mihail nu a avut intenția de a-i provoca victimei vătămări grave a integrității

corporale, nefiind prezentate probe concludente și pertinente, care ar proba intenția

inculpatului în comiterea vătămării intenționate grave;

- instanța de apel eronat a reîncadrat acțiunile inculpatului în baza art. 151

alin. (4) Cod penal, concluzionînd veridicitatea sentinței în ce privește constatarea

împrejurărilor de fapt a cauzei;

- la materialele cauzei lipsesc date obiective ce ar confirma suma

despăgubirilor solicitate de către succesorul părții vătămate Tomac Valeriu.

6.2. Inculpatul Bădărău Mihail, care fără a indica nici un temei prevăzut de

art. 427 Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei instanței de apel, cu

dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță în alt complet de judecată, invocînd

că:

- nu s-a luat în considerație raportul de expertiza medico legală, prin care s-a

concluzionat că decesul lui Tomac Nicolae putea să se producă nu numai de lovitura

aplicată de acesta, dar și în rezultatul căderii peste ceva, deși acesta și martorii

oculari nu au declarat despre aplicarea mai multor lovituri, sau lovirea victimei în

abdomen;

- în ședința instanței de apel nu s-a prezentat martorul Dorogan Egor, doar în

prima instanță acesta a declarat că el a adus la domiciliul inculpatului, persoanele

care au fost prezente în momentul producerii incidentului;

9

- în ședința instanței de apel nu s-a prezentat martorul Mihalcenco Serghei,

deși acesta a negat că a fost prezent la locul faptei, fapta totuși a avut loc în prezența

lui;

- instanța de apel greșit a recalificat acțiunile inculpatului din art. 149 alin. (1)

Cod penal, în baza art. 151 alin. (4) Cod penal, indicînd în decizia că au fost aplicate

mai multe lovituri victimei, fapt ce nu a fost probat prin careva probe, deși victima

a fost lovită o singură dată.

inculpatului Bădărău Mihail, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11

Cod de procedură penală, a depus referință procurorul Crijanovschi Serghei, care a

pledat pentru inadmisibilitatea recursului, din motiv că recurentul, potrivit art. 430

Cod de procedură penală, este obligat să indice temeiurile prevăzute de art. 427 Cod

de procedură penală și în ce constă problema de drept, de importanță generală

abordată în cauză, care este eroarea de drept comisă de instanță, ce duce la casarea

hotărîrii. Astfel, recurentul solicită reaprecierea probelor, iar un asemenea temei nu

se regăsește în prevederile normei sus menționate.

Aprecierea probelor ține de soluționarea fondului cauzei de către instanțele de

fond și de apel și nu poate constitui temei de recurs.

raport cu materialele cauzei, ținînd seama de opinia procurorului expusă în referință,

Colegiul penal conchide că acestea sunt inadmisibile, fiind vădit neîntemeiate, din

următoarele considerente.

În speță se constată că recurenții s-au conformat prevederilor art. 422 Cod de

procedură penală și au declarat recursuri ordinare în termen.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța

de recurs, examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărîrii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să

decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat este

vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427

Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent.

Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărîrile instanței de apel

pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel la judecarea cauzei.

La caz, se reține că deși recurenții nu indică nici un temei prevăzut de art. 427

Cod de procedură penală, potrivit textului recursurilor declarate de recurenți, se

deduce că aceștia contestă decizia instanței de apel, sub aspectul prezenței

temeiurilor prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 12) Cod de procedură penală, și

10

anume că „hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția sau

instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței și faptei

săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită”.

Verificînd legalitatea hotărîrii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal reține

că temeiurile invocate de recurenți nu s-au confirmat în urma cercetării materialelor

cauzei, invocînd în acest context următoarele.

8.1. Cu referire la recursurile avocatului Mironov Adriana în numele

inculpatului Bădărău Mihail și a ultimului, prin care aceștia invocă temeiul comun

prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală, care stipulează că

„faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită”, precum și a motivelor

invocate de recurenți care cad sub incidența acestui temei, precum că „reieșind din

caracterul loviturilor, intensitatea acestora, mecanismul loviturilor, numărul de

lovituri aplicate, prima instanță a conchis că condamnatul n-a avut intenția de ai

cauza victimei leziuni corporale grave, lovindu-l o singură dată cu pumnul în față

și la moment nu-și dădea seama de caracterul prejudiciabil al acțiunii sale, nu a

prevăzut posibilitatea survenirii urmării prejudiciabile (ruperea mezenterului și

decesul persoanei), deși trebuia și putea să le prevadă, lovindu-l, urma să

conștientizeze că victima poate să cadă și să se lovească, de aceea acțiunile date,

au fost calificate ca lipsirea de viață din imprudență, astfel prima instanță corect a

ținut cont de faptul că atît inculpatul cît și martorii oculari, au indicat că Tomac

Nicolae a fost lovit o singură dată cu pumnul peste față, fapt care denotă că Bădărău

Mihail nu a avut intenția de a-i provoca victimei vătămări grave a integrității

corporale, nefiind prezentate probe concludente și pertinente, care ar proba intenția

inculpatului în comiterea vătămării intenționate grave; instanța de apel eronat a

reîncadrat acțiunile inculpatului în baza art. 151 alin. (4) Cod penal, concluzionînd

veridicitatea sentinței în ce privește constatarea împrejurărilor de fapt a cauzei;

instanța de apel greșit a recalificat acțiunile inculpatului din art. 149 alin. (1) Cod

penal, în baza art. 151 alin. (4) Cod penal, indicînd în decizia că au fost aplicate

mai multe lovituri victimei, fapt ce nu a fost probat prin careva probe, deși victima

a fost lovită o singură dată”, Colegiul penal constată că sunt neîntemeiate și

constituie opinia subiectivă a recurenților, deoarece instanța de apel în decizia sa

(f.d. 130,133-136, vol.II), într-o manieră argumentată și detaliată, corect a reîncadrat

acțiunile inculpatului Bădărău Mihail din art. 149 alin. (1) Cod penal, în baza art.

151 alin. (4) Cod penal, întemeindu-și just soluția pe cumulul de probe descris în

decizie (f.d.130-133, vol. II), apreciate prin prisma art. 101 Cod de procedură penală,

din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității, iar toate

probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor, care demonstrează

vinovăția inculpatului în săvîrșirea infracțiunii imputate, iar temeiuri de a pune la

îndoială veridicitatea și legalitatea acestor probe nu s-au identificat de către instanța

11

de recurs, iar argumentele instanței de apel privind reîncadrarea acțiunilor

inculpatului Bădărău Mihail din art. 149 alin. (1) Cod penal în baza art. 151 alin. (4)

Cod penal, instanța de recurs le acceptă și pentru a evita repetări inutile le însușește,

fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale

în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși

obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunînd

un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994,

pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă,

fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi

examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale.

8.2. Cu referire la motivul invocat în recursul avocatului Mironov Adriana în

numele inculpatului, care cade sub incidența art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală, precum că „la materialele cauzei lipsesc date obiective ce ar

confirma suma despăgubirilor solicitate de către succesorul părții vătămate Tomac

Valeriu”, Colegiul penal atestă că nu este întemeiat, or din conținutul deciziei

instanței de apel (f.d.136, vol. II), rezultă că aceasta corect a casat sentința inclusiv

în partea civilă și a admis parțial acțiunea civilă înaintată de succesorul părții

vătămate în partea prejudiciului moral solicitat, determinînd un cuantum echitabil a

acestuia, ținînd cont de suferințele psihice cauzate succesorului părții vătămate,

Tomac Valeriu, în rezultatul decesului fiului său, totodată asupra prejudiciului

material, instanța de apel corect a lăsat să se expună instanța în ordinea procedurii

civile, din motiv că nu a fost posibilă determinarea cuantumului acestuia, respectînd

astfel prevederile art. 225 alin. (3) Cod de procedură penală, iar temeiuri de a pune

la îndoială veridicitatea acestor argumente, nu sunt.

8.3. Cu referire la motivele invocate în recursul inculpatului Bădărău Mihail,

care cad sub incidența art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, precum că

„nu s-a luat în considerație raportul de expertiza medico legală, prin care s-a

concluzionat că decesul lui Tomac Nicolae putea să se producă nu numai de lovitura

aplicată de acesta, dar și în rezultatul căderii peste ceva, deși acesta și martorii

oculari nu au declarat despre aplicarea mai multor lovituri, sau lovirea victimei în

abdomen; în ședința instanței de apel nu s-a prezentat martorul Dorogan Egor, doar

în prima instanță acesta a declarat că el a adus la domiciliul inculpatului,

persoanele care au fost prezente în momentul producerii incidentului; în ședința

instanței de apel nu s-a prezentat martorul Mihalcenco Serghei, deși acesta a negat

că a fost prezent la locul faptei, fapta totuși a avut loc în prezența lui”, Colegiul

penal nu le acceptă, acestea fiind neîntemeiate, din moment ce acestea nu și-au găsit

confirmarea în urma cercetării materialelor cauzei, dat fiind faptul că, instanța de

apel, la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414, 417, 419 Cod de

procedură penală, iar din conținutul procesului verbal al ședinței de judecată din

12

instanța de apel (f.d. 112, vol. II), rezultă că instanța de apel a verificat declarațiile

martorilor Mihalcenco Serghei și Dorogan Egor dîndu-le citire în ședință cu

consemnarea acestora în procesul verbal, iar conform (f.d. 111, vol. II), rezultă că la

întrebarea președintelului ședinței, în privința posibilității continuării cauzei în lipsa

martorilor Mihalcenco Serghei și Dorogan Egor, toți participanții au considerat

posibilă continuarea examinării cauzei în absența acestor doi martori, fără a înainta

careva obiecții în acest sens. În consecință de cauză, reiese că instanța de apel n-a

admis o eroare gravă de fapt în acest aspect. Totodată, instanța de apel face o

apreciere justă a cumulului de probe administrat și descris în decizia instanței de apel

(f.d. 130-133, vol. II), prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, întemeindu-și

corect soluția de reîncadrare a acțiunilor inculpatului din art. 149 alin. (1) Cod penal,

în baza art. 151 alin. (4) Cod penal, în temeiul probelor descrise, motive care instanța

de recurs le însușește.

8.4. Prin urmare, Colegiul penal nu a constatat prezența erorilor de drept

invocate de recurenți ce ar fi afectat hotărîrea atacată sub aspectele contestate,

deoarece soluția adoptată de către instanța de apel este legală și întemeiată, iar

recursurile declarate sunt inadmisibile fiind vădit neîntemeiate.

penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către avocatul Mironov

Adriana în numele inculpatului Bădărău Mihail și de către inculpat, împotriva

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 16 septembrie 2015, în cauza

penală privindu-l pe Bădărău Mihail Valentin, ca fiind vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 31 martie 2016.

Președinte Ursache Petru

Judecători Timofti Vladimir

Toma Nadejda

13