1ra-2004/2016 — art. 151 al. 1 CP

Dosarul nr. 1ra-2004/2016

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

21 decembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte – Nicolae Gordilă,

Judecători – Ion Guzun și Liliana Catan,

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, declarat de către

inculpatul Mararenco Vladimir, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal

al Curții de Apel Bălți din 04 mai 2016, în cauza penală privindu-l pe

Mararenco Vladimir Anatolie, născut la 17 ianuarie 1969,

originar și domiciliat în mun. Bălți, str. T. Vladimirescu

10 A, ap. 2.

Termenul de examinare a cauzei:

A C O N S T A T A T:

fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (1) Cod

penal și prin coroborare cu dispozițiile art. 3641 alin. (1) Cod de procedură penală, i-a

fost stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani.

În conformitate cu art. 90 Cod penal, pedeapsa stabilită a fost suspendată

condiționat cu stabilirea unui termen de probațiune de 3 ani, păstrându-i-se măsura

preventivă până la devenirea sentinței defenitivă.

ziua de 28.10.2015 în jurul orelor 11.00, aflându-se la domiciliul său de pe str. T.

Vladimirescu, 10 A, ap. 2, din mun. Bălți, fiind în stare de ebrietate alcoolică și urmărind

scopul cauzării lui Bulbici Gherman a vătămărilor corporale, intenționat i-a aplicat mai

multe lovituri pe diferite părți ale corpului cu o bară de lemn, cauzându-i potrivit

raportului de expertiză medico-legală nr. 475D din 21.11.2015 vătămări corporale

grave, periculoase pentru viață, acțiunile lui fiind încadrate la art. 151 alin. (1) Cod

penal, cu calificativele ,,vătămare intenționat gravă a integrității corporale”.

susținând depunerea apelului în termenul de atac reieșind din faptul, că nu a fost citat

și respectiv n-a participat la soluționarea fondului cauzei, astfel încălcându-i-se

drepturile procesuale de care dispune în cadrul unui proces penal, inclusiv cel de a

1

solicita recuperarea daunelor materiale și morale cauzate prin infracțiune, a solicitat

admiterea lui, casarea verdictului judiciar, cu adoptarea unei soluții noi în ce privește

înăsprirea pedepsei penale, cu încasarea în beneficiul său a prejudiciului material și

moral în sumă de 20 mii lei, concomitent invocându-se erori de drept procesual,

pretinse a fi admise de către OUP și instanța de judecată, ce ține de nerespectarea

drepturilor părții vătămate la un proces contradictoriu.

Deși a fost legal citat, fapt confirmat prin avizul de recepție anexat la dosar, la

ședința instanței de apel apelantul Bulbici Gherman nu s-a prezentat, apărătorul Rita

Fedosenco ce-i apără interesele, a solicitat judecarea cauzei în absența acestui legată de

un motiv de boală, susținut cerințele formulate în cererea de apel cu privire la

repunerea apelului în termenul de atac, casarea sentinței, cu adoptarea unei soluții noi

în vederea înăspririi pedepsei penale și încasării despăgubirilor materiale și morale la

suma de 20 mii lei.

parțial apelul declarat de către partea vătămată Bulbici Gherman, casarea sentinței în

latura civilă și pronunțată în această parte o nouă hotărâre potrivit modului stabilit

pentru prima instanță, după cum urmează.

În temeiul art. 225 alin. (2) și (3) Cod procedură penală, acțiunea civilă înaintată în

procesul penal de către partea vătămată Bulbici Gherman a fost admisă parțial, în

partea ce ține de recuperarea despăgubirilor materiale cu caracter moral, dispunându-

se încasarea în beneficiul lui de la Mararenco Vladmir Anatolie suma de 14 mii lei cu

titlu de prejudiciu moral.

În ce privește despăgubirile materiale, acestea urmează a fi soluționate în ordinea

procedurii civile.

În rest dispozițiile sentinței cu privire la pedeapsa penală și corpurile delicte au

fost menținute fără modificări.

4.1. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a menționat că, potrivit

materialelor cauzei penale, atât la faza urmăririi penale, cât și în cadrul dezbaterilor

judiciare în instanța de fond și cea de apel, inculpatul Mararenco Vladimir a

recunoscut integral fapta săvârșită, depunând declarații benevole în ce privește

circumstanțele comiterii ei, împrejurările expuse de el coroborând întru-tot cu

ansamblul probelor administrate în prezenta cauză, căror instanța de fond li-a dat o

apreciere obiectivă conform prevederilor art. 101 Cod procedură penală, din punct de

vedere al concludenții, utilității, pertinenței, veridicității și coroborării reciproce.

Ținând cont de faptul că probele verbale și material scrise, pe care instanța și-a bazat

concluziile de vinovăție a inculpatului, detaliat sunt redate în conținutul sentinței de

condamnare, instanța de apel a concluzionat inutilitatea expunerii lor repetate, cu atât

mai mult că sentința instanței de fond în această parte nici nu a fost contestată.

Drept rezultat, instanța de apel a conchis temeinicia sentinței în ce privește

constatarea faptei penale la art. 151 alin. (1) Cod penal, precum și referitor la pedeapsa

numită inculpatului, reieșind din personalitatea acestuia, starea sănătății,

recunoașterea faptei, căința sinceră și lipsa antecedentelor penale, fapt pentru care

solicitarea apelantului privind înăsprirea ei, a fost respinsă ca nefondată.

2

De rând cu aceasta, instanța de apel a considerat posibil de a admite cererea

apelantului referitor la încasarea prejudiciului moral, dispunând casarea sentinței în

latura civilă, cu pronunțarea în această parte a unei soluții noi de încasare a daunei

morale în sumă de 14 mii lei, urmând ca restul pretențiilor să fie soluționate în ordinea

procedurii civile.

Respectiv, ținând cont de faptul, că acțiunea civilă în procesul penal a fost inițiată

de către partea vătămată încă la faza urmăririi penale, dar a rămas nesoluționată de

către instanța de fond, instanța de apel a conchis posibilitatea admiterii ei doar în latura

încasării daunei morale, ținând cont de suferințele suportate de către victimă, lăsând

solicitarea cu privire la recuperarea despăgubirilor materiale pentru soluționare

separată în ordinea procedurii civile, dat faptului, că suma solicitată nu a fost

confirmată prin date obiective.

de procedură penală, a contestat cu recurs ordinar decizia instanței de apel, prin care

solicită casarea acesteia, cu menținerea sentinței fără modificări.

În motivarea recursului a invocat următoarele:

- cererea cu privire la acțiunea civilă nu a fost înaintată în conformitate cu

prevederile Codului de procedură penală și civilă și nici cele indicate în cererea de apel

nu au fost examinate conform procedurii;

- instanța de apel prin decizia sa a încălcat legea și a favorizat intenția de

îmbogățire ilegală a cet. Bubulici Gherman.

În mod sumar, încălcările care stau la baza recursului reprezintă încălcări care au

dus la soluționarea greșită a pricinii, aprecierea arbitrară a probelor, iar cumulativ

acestea aduc atingere și încalcă dreptul la un proces echitabil prevăzut de art. 6 CEDO.

Curții Supreme de Justiție, care a solicitat respingerea acestuia, cu menținerea deciziei.

cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este inadmisibil, fiind vădit

neîntemeiat, or în vederea acestei statuări se expun următoarele considerente de drept

și de fapt.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța de

recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat, împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă inadmisibilitatea

acestuia în cazul în care constată că argumentele invocate în recurs sunt vădit

neîntemeiate.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute expres de art. 427

Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și

argumentate de recurent.

La caz, din conținutul recursului ordinar declarat de către inculpatul Mararenco

Vladimir se constată că acesta invocă prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 7) și 16) Cod

de procedură penală, care stipulează că hotărârile instanței de apel pot fi supuse

recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, în

3

cazul în care instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în

apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori

motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau

instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, instanța a admis

o cale neprevăzută de lege sau apelul a fost introdus tardiv, precum și când norma de

drept aplicată în hotărârea atacată contravine unei hotărâri de aplicare a aceleiași

norme date anterior de către Curtea Supremă de Justiție.

Însă, în esență recurentul critică decizia instanței de apel în latura civilă a acesteia,

prin care s-a admis acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Bulbici Gherman

împotriva lui Mararenco Vladimir și s-a dispus încasarea prejudiciului moral.

Așadar, în privința acestor alegații, verificând materialele dosarului în raport cu

argumentele din cererea de recurs, Colegiul penal conchide că acestea sunt vădit

neîntemeiate și explică următoarele.

În acest sens, Colegiul penal reține drept întemeiate cele reținute de instanța de

apel cu privire la faptul că instanța de fond neexercetând citarea legală a părții

vătămate și nedispunând de date obiective referitor la aceasta a dispus judecarea

cauzei în lipsa ei, deși în corespundere în corespundere cu prevederile art. 3641 alin.

(5) Cod de procedură penală, urma să-i aplice dreptul de a deveni parte civilă cu

înaintarea cerințelor de despăgubire materială și morală. Or, cererea cu privire la la

încasarea acestor despăgubiri a fost depusă încă la faza de urmărire penală (f.d. 25),

fapt ce confirmă prezența pretențiilor cu caracter material, ce urmau a fi soluționate de

către instanța de fond la examinarea cauzei.

Astfel, ținând cont de faptul că acțiunea civilă în procesul penal a fost inițiată de

către partea vătămată încă la faza urmăririi, Colegiul penal consideră drept justă

concluzia instanței de apel cu privire la admiterea acțiunii civile în latura încasării

daunei morale, luând în considerare suferințele suportate de către victimă în urma

cauzării vătămărilor corporale grave de către inculpat.

Referitor la temeiul de recurs invocat de recurent prevăzut la pct. 7) alin. (1) art.

427 Cod de procedură penală, care prevede că hotărîrea instanței de apel poate fi

supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise la judecarea cauzei, în cazul

când apelul a fost introdus tardiv, Colegiul penal îl respinge ca nefondat și

menționează că în cazul neinformării participantului la proces despre data judecării

cauzei, judecarea acesteia în absența lui și neînmânarea copiei de pe sentința redactată,

denotă nerespectarea dreptului procesual al părții vătămate la un proces echitabil

prevăzut de art. 24 Cod de procedură penală, fapt ce determină necesitatea repunerii

apelului formulat în termenul de atac, ținându-se cont de data la care i-a fost înmânată

copia sentinței.

Cu referire la temeiul invocat de inculpat în baza art. 427 alin. (1) pct. 16) Cod

de procedură penală, Colegiul penal reține următoarele.

Pct. 16) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, poate fi invocat atunci când

norma de drept aplicată în hotărârea atacată contravine unei hotărâri de aplicare a

aceleiași norme date anterior de către Curtea Supremă de Justiție în cauze similare.

Acest temei este îndreptat spre unificarea practicii judiciare.

4

Or, se menționează că la invocarea temeiului respectiv de drept, sarcina

probațiunii îi revine recurentului, care prin exemple elocvente cu referire la cauze

concrete, trebuie să demonstreze faptul că instanța de recurs în cauze anterioare a

adoptat soluții contradictorii cu cele reținute în speța în cauză.

Mai mult, se mai reține și faptul că, în spețele din care rezultă problema

divergenței de jurisprudență, rolul Curții nu este acela de a constata din oficiu asupra

căror cauze s-a aplicat diferit normele de drept, ci acestea trebuie să fie indicate expres

în textul recursului, pentru a fi supuse verificării.

Prin urmare, Colegiul conchide că motivarea recursului declarat de procuror

prin prisma pct. 16) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, se consideră

necorespunzătoare potrivit cerințelor avute în vedere de legislator la stabilirea acestui

temei de recurs.

În consecință, reieșind din cele expuse, rezultă că lipsesc temeiuri de drept de

casare a deciziei recurate și, prin urmare, se impune soluția inadmisibilității recursului

înaintat în prezenta cauză, ca fiind vădit neîntemeiat.

Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar, declarat de către inculpatul Mararenco

Vladimir, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 04 mai 2016,

în cauza penală în privința lui Mararenco Vladimir Anatolie, ca fiind vădit

neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțarea integrală la 18 ianuarie 2017.

Președinte: Nicolae Gordilă

Judecători: Ion Guzun

Liliana Catan

5