1ra-1235/15 — art. 190 al. 5 CP

1ra-1235/15 — art. 190 al. 5 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2015)

Dosarul nr. 1ra-1235/2015

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

02 decembrie 2015 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Ursache Petru,

judecători – Timofti Vladimir și Alerguș Constantin,

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de

avocatul Volcovschi Ion în numele inculpatului Turiță Nicolae, prin care se solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din data de 26 mai

2015, în cauza penală privindu-l pe

Turiță Nicolae Petru, născut la 09 septembrie

1976, domiciliat în r-ul. Hîncești, c. Mingir.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal al Curții

Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T :

Turiță Nicolae a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute la

art.27, 190 alin. (5), art.361 alin. (2) lit. b) Cod Penal și condamnat, stabilindu-i

pedeapsa:

- în baza art.27,190 alin. (5) Cod Penal - 8 (opt) ani închisoare cu privarea de

dreptul de a ocupa funcții în organele publice pe un termen de 3 (trei) ani.

- în baza art.361 alin (2), lit. b) Cod Penal - 2 (doi) ani închisoare.

Conform art.84 alin.(1) Cod Penal, pentru concurs de infracțiuni prin

cumulul parțial al pedepselor aplicate, lui Turiță Nicolae i s-a stabilit pedeapsa

definitivă - 8 (opt) ani 6 (șase) luni închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa

funcții în organele publice pe un termen de 3 (trei) ani, cu ispășirea pedepsei în

1

penitenciar de tip închis.

luna decembrie 2008, urmărind scopul deposedării soției sale de 1/2 cotă parte din

lotul de pământ (pentru construcții), situat în mun. Chișinău, sect. Ciocana, cart.

loc. Budești-II, precum și de casa de locuit cu gradul de finalizare 64%, amplasată

pe acel lot de teren și însușirea mijloacelor financiare de pe urma realizării

bunurilor imobile nominalizate, în baza unui plan bine chibzuit privind realizarea

intenției sale criminale, a săvârșit infracțiunile de confecționare, deținere și folosire

a documentelor oficiale false, precum și tentativa de escrocherie în următoarele

circumstanțe:

La 25.12.2008, Turiță Nicolae intrînd ilegal în posesia buletinului de

identitate, a fostei sale soții Turiță Mariana, cu seria A89074038, eliberat la

26.04.2007 de of. 89, împreună și prin înțelegere prealabilă cu o persoană cu

prenumele Tatiana, neidentificată pînă la moment de către organul de urmărire

penală, în privința căreia prin ordonanța procurorului din 01.09.2014 a fost

disjungată cauza penală în procedură separată, aflîndu-se în incinta biroului

notarial „Tudos Raisa”, cu sediul în or. Hîncești, str. M. Hîncu 108, prin

înșelăciune, ducînd în eroare notarul au convins-o, că Tatiana este fosta sa soție,

adică Turiță Mariana (actual Mîță Mariana) și respectiv este deținătoarea

buletinului de identitate prezentat, solicitând ca din numele ultimei să fie perfectată

o procură, prin care pretinsa soție îl împuternicește să vîndă lotul de pămînt (pentru

construcții), situat în mun. Chișinău, sect. Ciocana, cart. loc. Budești-II, număr

cadastral 0100310.081.

Astfel, avînd la bază actele prezentate și solicitarea numitei Tatiana, în

aceiași zi, notarul privat Tudos Raisa a perfectat procura, înregistrată cu nr. 6128,

unde persoana cu prenume Tatiana, a semnat în rubrica ’’semnătura mandantului”,

după care notarul Tudos Raisa a autentificat-o, aplicînd ștampila și semnătura sa în

rubrica ’’notar privat”, ca rezultat atribuindu-i caracter de document oficial, care

conform prevederilor Codului Civil, acordă drepturi și eliberează de obligații,

document care potrivit raportului de constatare tehnico - științifică nr. 45 din

07.03.2010, s-a dovedit a fi fals și anume, semnătura din rubrica „Semnătura

mandantului” fiind îndeplinită nu de către Turiță Mariana.

Ulterior, la 15.01.2009, Turiță Nicolae folosind procura falsă, menționată

mai sus, s-a prezentat la notarul privat Golubciuc Olga, unde în baza acesteia a fost

perfectat contractul de vînzare - cumpărare potrivit căruia, lotul de pămînt și

construcția nefinalizată de pe acesta, au fost vîndute lui Rotaru Andrei.

În continuare, după ce a obținut procura cu nr.6128 din 25.12.2008, care s-a

dovedit a fi falsă, Turiță Nicolae, continuîndu-și intenția criminală, privind

dobîndirea a 1/2 cotă parte din lotul de pământ (pentru construcții), situat în mun.

2

Chișinău, sect. Ciocana, cart. loc. Budești-II, precum și de casa de locuit cu gradul

de finalizare 64%, de pe acel lot de teren, care aparține fostei sale soții Turiță

Mariana (actual Mîță Mariana) și însușirea mijloacelor financiare de pe urma

realizării bunurilor imobile nominalizate, acționînd intenționat, împreună și prin

înțelegere prealabilă cu alte persoane, formal, întru acordarea unui caracter cît mai

legal acțiunilor sale, a inițiat procesul de reînregistrare a imobilului.

Astfel, la 15.01.2009 s-a prezentat, împreună cu nepotul său Rotaru Andrei

Grigore, la notarul privat Golubciuc Olga, și, folosind procura falsă, menționată

mai sus, a solicitat și în consecință a fost perfectat contractul de vânzare-

cumpărare, potrivit căruia, terenul pentru construcții, cu numărul cadastral

0100310.081 cu suprafața de 0,06 ha, amplasat în mun. Chișinău, cart. loc.

Budești-II, pe care se afla casa de locuit cu gradul de finalizare 64%, formal a fost

vîndut nepotului său Rotaru Andrei, iar ulterior, la 29.01.2009, același imobil, la

fel formal, a fost vîndut de către Rotaru Andrei unui alt consătean Gribincea

Nicolai.

Ulterior, Turiță Nicolae fiind sigur că a intrat în folosință absolută și a

deposedat-o definitiv pe Turiță Mariana (actual Mîță Mariana) de bunurile imobile

ce-i aparțin în proporție de 1/2 cotă parte, plasînd anunț în ziarul „Makler”, privind

vânzarea lotului de teren și construcția nefinisată de pe acesta, menționate mai sus,

a încercat să le vândă, iar banii obținuți să-i însușească în totalitate, faptă prin care

i-ar fi cauzat fostei sale soții Turiță Mariana (actual Mîță Mariana) o daună

materială în proporții deosebit de mari, în sumă de 280844 lei, ce urma să-i revină

în egală măsură din suma de 561688 lei, ce reprezintă, conform certificatului

eliberat de Agenția Relații Funciare și Cadastru, valoarea bunurilor imobile

(217767 lei - valoarea terenului cu numărul cadastral 0100310081 și 343921 lei

valoarea casei de locuit cu numărul cadastral 010031008101, de pe acel teren), însă

independent de voința făptuitorului fapta infracțională nu și-a produs efectul, din

motiv că partea vătămată a sesizat organele de drept și în consecință potrivit

Hotărârii Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 13.04.2011 a fost dispusă

declararea nulă a contractelor de vânzare-cumpărare a bunului imobil cu numărul

cadastral 0100310.081 din 15.01.2009 încheiat între Turiță Nicolae și Rotaru

Andrei și contractul de vânzare-cumpărare al aceluiași bun din 29.01.2009 încheiat

între Rotaru Andrei și Gribincea Nicolae.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate, Turiță Nicolae a comis infracțiunea

prevăzută de art.361 alin.(2), lit. b) Cod Penal, deținerea și folosirea documentelor

oficiale false, care acordă drepturi și eliberează de obligații, acțiuni săvîrșite de

două persoane și infracțiunea prevăzută de art. 27, 190 alin. (5) Cod Penal,

tentativa de escrocherie, adică acțiunea intenționată îndreptată spre dobîndirea

ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune și abuz de încredere, de două

3

persoane, săvîrșită în proporții deosebit de mari, care, din cauze independente de

voința făptuitorului, nu și-a produs efectul.

interesele inculpatului Turiță Nicolae, prin care a solicitat casarea sentinței

Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 23 decembrie 2014 și emiterea unei noi

decizii prin care a recalifica acțiunile inculpatului conform prevederilor art.196

alin.(1) Cod Penal, aplicându-i o pedeapsă mai blîndă, non privativă de libertate.

Consideră eronată aprecierea instanței de fond, dat fiind faptul că nu sunt

întrunite elementele principale ale infracțiunii de escrocherie și anume scopul de

cupiditate urmărit de către făptuitor nu are un suport probatoriu suficient, prin

netransmiterea unei sume de bani pentru înstrăinarea bunului.

3.1. Sentința a mai fost atacată cu apel de către apărătorul Volcovschi Ion în

interesele inculpatului Turiță Nicolae, prin care a solicitat casarea sentinței

Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 23 decembrie 2014 și emiterea unei noi

hotărîri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Turiță Nicolae să

fie achitat de sub învinuirea în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 361 alin.

(2), lit. b) Cod penal și art. 27, 190 alin. (5) Cod Penal.

Consideră că inculpatul a fost pedepsit de 2 ori pentru aceeași faptă, contrar

tuturor principiilor și normelor dreptului penal și procesual penal, deoarece anterior

în privința inculpatului procurorul a încetat urmărirea penală pe fapta prevăzută de

art.361 alin.(2), lit. b) Cod Penal, inculpatul Turiță Nicolae fiind tras la răspundere

contravențională în baza art. 55 Cod Penal.

Suplimentar, apărătorul Volcovschi Ion a insistat asupra faptului că acțiunile

inculpatului Turiță Nicolae nu includ în sine o componență de infracțiune cu

circumstanțe agravante, iar căința sinceră și recunoașterea vinovăției pot fi

considerate drept circumstanțe atenuante, în ceea ce privește articolul incriminat,

anume art. 361 alin.(2) lit. b) Cod Penal, astfel apărarea a solicitat achitarea

inculpatului din motivul ilegalității dublei incriminări pentru aceeași faptă în baza

art.22 Cod procedură penală.

Cît privește condamnarea lui Turiță Nicolae în temeiul art.27, 190 alin.(5)

Cod Penal, apărătorul Volcovschi Ion consideră că acuzarea adusă inculpatului este

vădit neîntemeiată și calificată incorect deoarece vina acestuia nu a fost

demonstrată, indicând la prezența unor relații patrimoniale civile dintre foștii soți

Turiță, care într-un final au vândut bunul comun și nu mai au pretenții materiale

reciproce.

au fost admise parțial apelurile, casată parțial sentința atacată și pronunțată o nouă

hotărîre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care s-a încetat

procesul penal în privința lui Turiță Nicolae pe art. 361 alin.(2), lit. b) Cod penal,

4

pe motivul intervenirii termenului de prescripție de tragere la răspunderea penală.

S-a stabilit pedeapsa lui Turiță Nicolae pe art. 27, 190 alin.(5) Cod penal sub formă

de închisoare pe un termen de 8 (opt) ani cu privarea de dreptul de a ocupa funcții

în organele publice pe un termen de 3 (trei) ani, cu executarea pedepsei închisorii

în penitenciar de tip închis. Cu calcularea termenului executării pedepsei închisorii

lui Turiță Nicolae de la 26 mai 2015, cu includerea în acest termen a duratei

reținerii și arestării preventive, de la data de 18 august 2014 până la 26 mai 2015 în

rest, sentința a fost menținută.

La adoptarea soluției date instanța de apel a reținut, că la pronunțarea

sentinței instanța de judecată corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și

just a ajuns la concluzia, că inculpatul Turiță Nicolae a săvârșit infracțiunile

imputate lui.

Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la

cauza penală sus-indicată și care au fost corect apreciate, respectîndu-se

prevederile art. 101 Cod Procedură Penală, din punct de vedere al pertinenței,

concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de

vedere al coroborării lor. Astfel, necătînd la faptul, că inculpatul Turiță Nicolae nu

și-a recunoscut vinovăția, vina acestuia se dovedește integral de probele acumulate

la cauza penală, care sunt pertinente, concludente, utile și veridice și coroborează

între ele și combat și argumentele apelurilor înaintate. Instanța de apel astfel a

analizat declarațiile părții vătămate Mîță Mariana (f.d. 222-224, vol I, f.d. 6, vol.

II), martorilor Mîță Victor (f.d. 43-45, vol. III), Tudos Raisa (f.d. 42, vol. III),

Crestian Vladimir (f.d. 31, vol. III), Mîța Nicolae (f.d. 49, vol. III), precum și:

- contractul de vînzare-cumpărare a bunului imobil, teren pentru construcții

nr. cadastral 0100310.081, din mun. Chișinău, c. Budești II încheiat la 15.01.2009

între Turiță Nicolae, inclusiv și din numele Turiță Mariana și Rotaru Andrei,

autentificat la notarul Tudos Raisa (f. d. 38-40, vol. I);

- contractul de vînzare-cumpărare a bunului imobil, teren pentru construcții

nr. cadastral 0100310.081, din mun. Chișinău, c. Budești II încheiat la 29.01.2009

între Rotaru Andrei și Gribincea Nicolai, autentificat la notarul Tudos Raisa, (f. d.

41-42, vol. I);

- actul de inspectare nr.0100/08/12469 din 13.08.2008 și planurile

geometrice, conform căruia pe terenul pentru construcții nr. cadastral 0100310.081,

din mun. Chișinău, c. Budești II se află o construcție cu grad de finalizare 64%. (f.

d. 43-47, vol. I);

- copia anunțului privind înstrăinarea imobilului. (f. d. 48, vol. I);

- extrasul din registrul bunurilor imobile conform căruia teren pentru

construcții nr. cadastral 0100310.081, din mun. Chișinău, c. Budești II aparținea lui

Turiță Nicolae și Turiță Mariana. (f. d. 50, vol. I);

5

- cererile către IS „Cadastru,, Filiala OCT Chișinău privind înregistrarea

dreptului de proprietate asupra bunului imobil din mun. Chișinău, c. Budești II,

depuse de Rotaru Andrei și Gribincea Nicolai (f. d. 53-54, vol. I);

- contractul de vînzare-cumpărare a terenului pentru construcții nr. cadastral

0100310.081, din mun.Chișinău, c. Budești II încheiat la 08.05.2003 între Mocan

Veaceslav, Turiță Nicolae și Turiță Mariana. (f. d. 55, vol. II);

- hotărîrea Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 10.12.2008 privind

desfacerea căsătoriei între Turiță Nicolae și Turiță Mariana și certificatul de divorț.

(f. d. 57-58, vol. I);

- certificat de urbanism nr.615i/07 din 13.07.2007 și Autorizație de

construcție nr.84, din 12.02.2008, privind construcția casei de locuit pe numele

Turiță Mariana. (f. d. 56, 62 vol. I);

- cererea de chemare în judecată Mîță Mariana împotriva Rotaru Andrei,

Gribincea Nicolae și notarii privați, despre declararea nulă a procurii și

contractelor de vînzare-cumpărare a terenului. (f. d. 63-66, vol. I);

- devizul de lucrări pentru construcția casei de locuit. (f. d. 70-76, vol. I);

- procesul-verbal din 25.02.2010 de ridicare a procurii din 25.12.2008

autentificată de notarul Tudos Raisa, din numele Turiță Mariana pe numele lui

Turiță Nicolae. (f. d. 92, vol. I);

- informație privind valoarea bunului imobil al Registrului bunurilor imobile

privind evaluarea terenului la suma de 217 767, data estimării 01.06.2005. (f. d.

105-106, vol. I);

- raportul de expertiză grafoscopică nr.45 din 07.03.2010. (f. d. 114-115,

vol. I);

- raportul de expertiză grafoscopică nr.147 din 29.03.2010. (f. d. 138-141,

vol. I);

- recipisa din 15.01.2009 pe numele lui Miță Nicolae. (f. d. 193, vol. I);

- raportul de expertiză nr.504 din 26.11.2010. (f. d. 239-240, vol. I);

- procesul-verbal de ridicare a fotografiilor casei de locuit. (f. d. 9-10, vol.

II);

- procesele-verbale a ședinței de judecată pe acțiunea civilă sus-indicată și

Hotărârea Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 13.04.2011. (f. d. 23-38, vol.

II);

Instanța de apel a conchis, că toate probele prezentate de acuzatorul de stat

au fost analizate și examinate minuțios de către instanța de judecată, cu respectarea

principiului apărării și contradictorialității. În conformitate cu art. 101 Cod

Procedură Penală, instanța de apel a apreciat fiecare probă din punct de vedere al

pertinenței, concludenții utilității și veridicității ei, din punct de vedere al

coroborării lor, a dedus existența intenției în comiterea acțiunilor infracționale și

6

vinovăția inculpatului în faptele imputate și a combătut argumentele apelanților

precum că învinuirea înaintată inculpatului și starea de fapt constatată de instanța

de fond nu și-a găsit confirmarea în cadrul cercetării judecătorești, iar probele

administrate de către instanța de judecată au fost apreciate în mod greșit.

Instanța de apel a considerat că de facto, inculpatul Turiță Nicolae își

recunoaște vina în comiterea infracțiunilor incriminate, însă instanța de apel a

apreciat critic afirmațiile lui precum că, n-a urmărit scopul deposedării soției sale

de 1/2 cotă parte din lotul de pămînt (pentru construcții), situat în mun. Chișinău,

sect. Ciocana, cart. loc. Budești-II, precum și de casa de locuit cu gradul de

finalizare 64% și nu a avut intenția să le înstrăineze în realitate, deoarece ele nu

corespund adevărului și sunt date de către inculpat în scopul de a se eschiva de la

răspunderea penală, deoarece sunt combătute de celelalte probe analizate și

apreciate prin prisma prevederilor art. 101 Cod Procedură Penală, care

demonstrează cu certitudine vinovăția lui în comiterea infracțiunilor imputate.

Instanța de apel a menționat, că infracțiunea prevăzută de art. 190 Cod Penal

al Republicii Moldova are o componență materială și se consideră consumată doar

dacă bunurile au fost dobândite de la victimă și infractorul are o posibilitate reală

de a le folosi sau dispune de ele la dorința sa, fiind obligatorie transmiterea

benevolă infractorului de către victimă a bunurilor sau a dreptului asupra bunurilor,

sub influența înșelăciunii sau a abuzului de încredere.

Latura obiectivă a infracțiunii incriminate lui Turiță Nicolae pe art.361 alin.

(2) Cod Penal, se realizează prin săvârșirea unor acțiuni de deținere și folosire a

documentelor oficiale false, care acordă drepturi și eliberează de obligațiuni.

Prin deținere, în sensul dat, se înțelege intrarea în posesie a documentelor

oficiale false care acordă drepturi sau eliberează de obligații.

Prin folosire, se înțelege prezentarea documentelor oficiale false, care

acordă drepturi sau eliberează de obligații.

Componența infracțiunii analizate este formală și se consumă din momentul

săvîrșirii tuturor sau cel puțin a unei acțiuni indicate în dispoziția alin. (l) art.361

Cod Penal.

Latura subiectivă a infracțiunii se manifestă prin intenție directă, deoarece

făptuitorul înțelege, că confecționează, deține și folosește documente oficiale false,

care acordă drepturi sau eliberează de obligații.

Document de importanță deosebită este documentul oficial care acordă

drepturi sau eliberează de obligații, este eliberat de o autoritate publică.

Astfel, datele false folosite de făptuitor în scopul dobîndirii ilicite a averii

proprietarului, pot viza atît personalitatea infractorului sau a altor persoane, cît și

unele obiecte, împrejurări, fenomene. Pentru existența infracțiunii de escrocherie

este necesar ca victima să fi fost indusă în eroare și să fi ajuns la o reprezentare

7

greșită a unei situații sau împrejurări. Aptitudinea unui mijloc sau metode de a

induce în eroare depinde și de personalitatea victimei, de gradul de instruire și

educație, mediul din care provine, de starea psihică în care se găsea în momentul

săvârșirii faptei. Infracțiunea de escrocherie este materială și se consideră

consumată din momentul trecerii ilegale a bunurilor proprietarului, posesorului,

deținătorului la cel vinovat, iar făptuitorul obține posibilitatea reală de a se folosi

sau a dispune de bunurile străine după bunul său plac.

Constatarea laturii obiective a infracțiunii de escrocherie, presupune și

stabilirea legăturii de cauzalitate dintre fapta prejudiciabilă - dobîndirea ilicită a

bunurilor altei persoane prin înșelăciune sau abuz de încredere - și urmarea

imediată, exprimată prin prejudiciile cauzate.

Astfel, instanța de apel, cu referire la poziția apelantului apărătorului

Bobeică Vasile, care a solicitat recalificarea acțiunilor inculpatului a reținut, că în

cazul sustragerii bunurilor, prin escrocherie, acest bun se află la victimă și anume

din fondul lui se sustrage averea, respectiv fiind micșorată masa de bunuri a

proprietarului, pe cînd săvârșirea faptei de cauzare a daunelor materiale prin

înșelăciune sau prin abuz de încredere (art. 196 CP) făptuitorul obține profit de

sine stătător nu din contul bunurilor sustrase, ci prin exploatarea ilegală a bunurilor

proprietarului, beneficiile care urmau să treacă în contul proprietarului, a reținut, în

acest caz nu are loc însușirea bunului ci a fructului beneficiului.

Astfel, atât în cadrul instanței de fond, cât și-n cea de apel, s-a stabilit cu

certitudine, că avînd scopul de a sustrage bunul imobil și a fostei soții, Turiță

Nicolae, intrînd în posesia buletinului de identitate a fostei soții - Turiță Mariana,

împreună cu o persoana cu prenumele Tatiana, la biroul notarial, au întocmit o

procură din numele fostei soții, care acorda dreptul la înstrăinarea bunului imobil,

ce le aparținea în timpul căsătoriei. Ulterior, Turiță Nicolae folosind procura,

despre care știa cu certitudine că este falsă, a înstrăinat imobilul nepotului - Rotari

Andrei, după ce ultimul la înstrăinat lui Gribincea Nicolae. De aceea instanța de

apel a apreciat critic declarațiile inculpatului Turiță Nicolae, că nu a primit bani

pentru bunul imobil vândut și respectiv nu a comis nici o infracțiune. De asemenea,

mai menționează și faptul, că acțiunile de escrocherie sunt manifestate și prin

transmiterea bunului altei persoane, însă un factor important este că, prin acțiunile

de escrocherie partea vătămată a fost lipsită de bunul său imobil.

Astfel, instanța de apel a considerat nefondat și argumentul apelantului

apărătorului Volcovschi Ion precum că, în cazul dat sunt în prezența unor relații

patrimoniale civile dintre foștii soți Turiță, care într-un final au vândut bunul

comun și nu mai au pretenții materiale reciproce, or, inculpatul a comis tentativa de

escrocherie, adică fapta infracțională independent de voința făptuitorului nu și-a

produs efectul, din motiv că, partea vătămată a sesizat organele de drept și în

8

consecință potrivit Hotărârii Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 13.04.2011 a

fost dispusă declararea nulă a contractelor de vânzare-cumpărare a bunului imobil

cu numărul cadastral 0100310.081 din 15.01.2009, încheiat între Turiță Nicolae și

Rotaru Andrei și contractul de vânzare-cumpărare al aceluiași bun din 29.01.2009,

încheiat între Rotaru Andrei și Gribincea Nicolae, iar partea vătămată nu a avut

careva pretenții de ordin material sau moral față de inculpat.

De asemenea instanța de apel, a considerat nefondată și poziția apărătorului

Volcovschi Ion, privitor la dubla sancționare a lui Turiță Nicolae pe art. 361

alin.(2), lit. b) Cod Penal or, deși conform ordonanței procurorului Procuraturii

Ciocana, mun. Chișinău, Ivanov Vitalie din 28.11.2012 a fost încetat procesul

penal în privința lui Turiță Nicolae pe art. 361 alin.(2), lit. b) Cod Penal cu

atragerea lui la răspundere contravențională conform art. 55 Cod Penal (f. d. 117,

118, vol. II), prin ordonanța procurorului ierarhic superior al Procuraturii Ciocana,

mun. Chișinău, Demidov Leonid din 04.02.2013 (f. d. 126, 127, vol. II), a fost

anulată ordonanța procurorului Procuraturii Ciocana, mun. Chișinău, Ivanov

Vitalie din 28.11.2012, prin care s-a dispus încetarea urmăririi penale în privința

lui Turiță Nicolae pe art. 361 alin.(2), lit. b) Cod Penal, cu atragerea lui la

răspundere contravențională conform art. 55 Cod Penal. Totodată, prin încheierea

judecătorului de instrucție al Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 08.04.2013

(f. d. 132, 133, vol. II), a fost respinsă plîngerea avocatului Băbără Octavian în

interesele lui Turiță Nicolae împotriva ordonanței procurorului ierarhic superior al

Procuraturii Ciocana, mun. Chișinău, Demidov Leonid din 04.02.2013, fiind

recunoscută ca fiind legală această ordonanță.

Instanța de apel a reiterat, că potrivit art. 332 Cod de procedură penală, în

cazul când pe parcursul judecării cauzei, se constată vreunul din temeiurile

prevăzute în art. 275 pct.5)-9), 285 alin.(l) pct. l), 2), 4), 5), precum și în cazurile

prevăzute în art.53-60 din Codul penal, instanța, prin sentință motivată, încetează

procesul penal în cauza respectivă, iar în conformitate cu prevederile art. 60

alin.(1), lit. (b) Codul penal, persoana se liberează de răspundere penală dacă din

ziua comiterii infracțiunii au expirat 5 ani de la săvîrșirea unei infracțiuni mai puțin

grave.

Astfel, instanța de apel a conchis, că infracțiunea prevăzută la art.361 alin.

(2) Codul Penal este o infracțiune mai puțin gravă, iar de la data comiterii faptei,

15.01.2009, termenul de 5 ani a expirat.

Prin urmare, instanța de apel a considerat necesar de a admite parțial

apelurile apărătorilor Bobeică Vasile și Volcovschi Ion în interesele inculpatului

Turiță Nicolae, declarate împotriva sentinței Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău

din 23 decembrie 2014 și de a înceta procesul penal, în baza art. 361 alin.(2), lit. b)

Cod penal, în privința lui Turiță Nicolae pe motivul intervenirii prescripției tragerii

9

la răspundere penală.

La fel, instanța de apel a considerat, că la stabilirea felului și măsurii de

pedeapsă inculpatului Turiță Nicolae, pe art. 27, 190 alin.(5) Cod Penal, s-a ținut

cont de circumstanțele reale și personale, de gravitatea infracțiunii săvîrșite, de

motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care

atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra

corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei

acestuia. S-au reținut circumstanțele atenuante - recunoașterea parțială a vinei,

căința față de cele comise. Circumstanțe agravante nu au fost reținute.

Volcovschi Ion în numele inculpatului Turiță Nicolae, prin care se solicită casarea

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 26 mai 2015, invocînd:

- instanța de apel nu a luat în considerare motivele invocate de apărare, le-a

respins ca nefondate, contrar art. 385 alin. (1), pct.1-5 CPP RM, precum și a art. 6

CEDO sub aspectul încălcării principiului egalității armelor;

- art.427 alin. (1) p. 8) Cod de procedură penală, invocat atît prin cererea de

apel cît și cea de recurs și anume, sub aspectul prezenței relațiilor civile

patrimoniale între foștii soți Turiță, reglementate de Codul Familiei și Codul Civil

al Republicii Moldova, deoarece în condițiile în care bunul litigiant, de la

momentul apariției sale în proprietatea comună în devălmășie a soților Turiță și

pînă la momentul înstrăinării lui, tot de către ei în anul 2013 a fost bun comun,

insistența acuzării, asupra proprietății exclusive a soției asupra acestuia și

deposedării ei de către soț de acest bun este absurdă;

- s-a încălcat art. 5 al Protocolului nr. 7 CEDO , cu transcrierea conținutului

acestui articol;

- obiectul material al infracțiunii de escrocherie constă în bunuri imobile,

înscrisuri cu valoare economică, în cazul în care fapta de escrocherie comisă

vizează un drept asupra bunului, infracțiunea este lipsită de obiect material. Prin

acțiunile sale, inculpatul Turiță Nicolae nu a făcut altceva, decît a transmis dreptul

de proprietate asupra bunului imobil de la un proprietar la altul formal, care

ulterior a fost restabilit de către instanța de judecată în ordinea procedurii civile la

data de 13.04.2011, acesta fiind un drept civil nepatrimonial, readucînd părțile la

poziția inițială. Formalitatea acelor contracte de transmitere a dreptului de

proprietate este confirmată de faptul, că acele persoane care au preluat acest drept,

iar instanța de judecată l-a anulat, nu au înaintat careva pretenții de ordin material

față de soții Turiță, fapt confirmat de reprezentantul părții vătămate Mîța Victor în

declarațiile sale, fixate în pct. 24 al deciziei Curții de Apel Chișinău, astfel

inculpatul a comis un delict care nu este pasibil de răspundere penală;

10

- lipsa laturii obiective ca element al infracțiunii, manifestate prin lipsa

înșelăciunii și abuzului de încredere în acțiunile lui Turiță Nicolae;

- instanța de apel a folosit ca mijloc de probă ce dovedește vinovăția

inculpatului Turiță Nicolae și a pus la baza deciziei de condamnare, declarațiile

părții vătămate făcute la faza de urmărire penală, la data de 09.11.2010, dar care nu

au fost cercetate în cadrul ședinței de judecată, fiind astfel încălcate dreptul

inculpatului prevăzut de art. 6 lit. d) CEDO și dreptul de a interoga martorii,

conform art. 111 alin. (2) CPP RM;

- s-a încălcat art. 94 alin. (1) p. 9 și art. 414 alin. (6) CPP RM, de către

instanța de apel, în hotărîrea CEDO în cauza Bobeș c. României din 09.07. 2013,

Curtea a concluzionat că a fost încălcat art. 6 alin. (1) din Convenție coroborat cu

art. 6 alin. (3) lit. d), prin faptul că „instanțele interne au acordat depozițiilor

făcute de G.V. aceeași greutate ca și unei declarații făcute în fața instanței, fără a

se face referire la riscul de a se baza pe o mărturie făcută de o persoană care nu a

fost interogată în condiții de contradictorialitate”.

5.1. La recursul ordinar declarat de avocatul Volcovschi Ion în numele

inculpatului Turiță Nicolae, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11

Cod de procedură penală, a depus referință procurorul Crijanovschi Serghei, care a

pledat pentru inadmisibilitatea recursului din motiv, că acesta este vădit

neîntemeiat, din moment ce instanța de apel la examinarea cauzei a dat eficiență

prevederilor art. 93-101, 26-27 Cod de procedură penală și în baza probelor

acumulate just a reținut starea de fapt și de drept, fiind încadrate acțiunile

condamnatului în baza art. 27, 190 alin. (5), 361 alin. (2) lit. b) Cod penal.

raport cu materialele cauzei și motivele invocate de recurent, ținînd seama de

opinia procurorului expusă în referință, Colegiul penal conchide că acesta este

vădit neîntemeiat din următoarele considerente.

Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs,

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii

instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă inadmisibilitatea

acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art. 422 Cod de procedură penală, recursul împotriva

deciziilor pronunțate de curțile de apel ca instanțe de apel se declară în termen de

30 de zile de la data pronunțării deciziei.

În speță se constată, că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a

declarat recurs ordinar în termen.

Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs

ordinar examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod

11

de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate

de recurent.

Din textul recursului rezultă, că recurentul invocă, ca temei de recurs

prevederile art. 427 alin. (1) pct. 8 Cod de procedură penală și că instanța de apel

nu a luat în considerare motivele invocate de apărare, le-a respins ca nefondate,

contrar art. 385 alin. (1), pct.1-5 CPP RM, precum și a art. 6 CEDO sub aspectul

încălcării principiului egalității armelor.

În acest sens, cu referire la motivul invocat de recurent, sub aspectul

„prezenței relațiilor civile patrimoniale între foștii soți Turiță, reglementate de

Codul Familiei și Codul Civil al Republicii Moldova, deoarece în condițiile în care

bunul litigiant, de la momentul apariției sale în proprietatea comună în devălmășie

a soților Turiță și pînă la momentul înstrăinării lui tot de către ei în anul 2013 a

fost bun comun, insistența acuzării asupra proprietății exclusive a soției asupra

acestuia și deposedării ei de către soț de acest bun este absurdă.”, Colegiul penal

conchide, că nu se acceptă, deoarece instanța de apel a motivat temeinicia

respingerii acestui argument a recurentului în pct. 55- 58 al deciziei sale și pentru a

omite repetări inutile, Colegiul penal însușește poziția instanței de apel cu privire la

acest motiv invocat de recurent. Totodată, Colegiul penal menționează, că instanța

de apel l-a adoptarea acestei soluții a luat în considerare atît argumentele invocate

de partea apărării, cît și argumentele invocate de partea acuzării, fără a încălca

principiul egalității armelor, acest fapt rezultă din cumulul de probe administrat la

cauza penală și descris în decizie(f.d. 126-131, vol. III). Se mai menționează că, ca

probe acuzatorii sunt puse la baza hotărîrilor de condamnare și declarațiile

martorului Mîță Victor – fratele părții vătămate (f.d. 43-45, vol. III) și martorului

Mîță Nicolae – tatăl părții vătămate Mîță Tatiana (f.d. 49, vol. III), date în instanța

de apel în prezența avocatului Volcovschi Ion.

În același context, în privința motivului invocat de recurent, că s-a încălcat

art. 5 al Protocolului nr. 7 CEDO, Colegiul penal îl consideră unul declarativ,

deoarece recurentul nu a indicat prin care circumstanțe au fost încălcate prevederile

Convenției și totodată, în urma examinării materialelor cauzei nu s-a constatat

prezența încălcării sub orice formă a egalității dintre soți, după cum invocă

recurentul prin reiterarea a acestui articol în recursul declarat.

Ce ține de motivul invocat de recurent, precum că, „obiectul material al

infracțiunii de escrocherie constă în bunuri imobile, înscrisuri cu valoare

economică, în cazul în care fapta de escrocherie comisă vizează un drept asupra

bunului, infracțiunea este lipsită de obiect material. Prin acțiunile sale, inculpatul

Turiță Nicolae nu a făcut altceva, decît a transmis dreptul de proprietate asupra

bunului imobil de la un proprietar la altul formal, care ulterior a fost restabilit de

către instanța de judecată în ordinea procedurii civile, la data de 13.04.2011,

12

acesta fiind un drept civil nepatrimonial, readucînd părțile la poziția inițială.

Formalitatea acelor contracte de transmitere a dreptului de proprietate este

confirmat de faptul că acele persoane care au preluat acest drept, iar instanța de

judecată l-a anulat, nu au înaintat careva pretenții de ordin material față de soții

Turiță, fapt confirmat de reprezentantul părții vătămate Mîța Victor în declarațiile

sale, fixate în pct. 24 al deciziei Curții de Apel Chișinău, astfel inculpatul a comis

un delict care nu este pasibil de răspundere penală”, Colegiul penal îl consideră

neîntemeiat, fiindcă obiect material al escrocheriei îl pot constitui bunurile, precum

și drepturile asupra acestora, dobîndite în mod ilicit, plus instanța de apel s-a expus

motivat asupra acestor argumente în pct.54, 55, 56, 57 și 58 al deciziei (f.d.132-

133, vol. III). Poziția instanțelor asupra obiectului material al escrocheriei coincide

cu explicațiile din pct. 15 al Hotărîrii Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 23 din

28.06.2004 cu privire la practica judiciară în procesele penale despre sustragerea

bunurilor.

Totodată, Colegiul penal constată, că recurentul mai invocă, că „lipsește

latura obiectivă ca element al infracțiunii, manifestate prin lipsa înșelăciunii și

abuzului de încredere”, însă caracterul ilegal al acțiunilor lui Turiță Nicolae rezultă

din materialele și probatoriul acumulat la cauza penală. Astfel, în privința acestui

motiv, Colegiul penal mai menționează, că instanța de apel și-a bazat corect

concluziile pe cumulul de probe(f.d.126-130, vol. III), analizate prin prisma art.

101 Cod de procedură penală, care dovedesc vinovăția inculpatului în săvîrșirea

infracțiunilor incriminate. Din acest considerent, Colegiul penal consideră

neîntemeiat și acest motiv invocat de recurent.

Cu referire la motivele invocate de recurent, precum că, „instanța de apel a

folosit ca mijloc de probă, ce dovedește vinovăția inculpatului Turiță Nicolae și a

pus la baza deciziei de condamnare, declarațiile părții vătămate făcute la faza de

urmărire penală, la data de 09.11.2010, dar care nu au fost cercetate în cadrul

ședinței de judecată, fiind astfel încălcate dreptul inculpatului prevăzut de art. 6

lit. d) CEDO și dreptul de a interoga martorii, conform art. 111 alin. (2) CPP RM

și că astfel s-a încălcat art. 94 alin. (1) p. 9 și a art. 414 alin. (6) CPP RM, de

către instanța de apel”, Colegiul penal, îl consideră unul declarativ și arbitrar,

deoarece din materialele cauzei și anume din actele anexate la dosar(f.d. 86-87,

vol. III), rezultă că procedura de citare în privința părții vătămate Mîța Mariana a

fost legal executată, iar din procesul verbal a ședinței de judecată din instanța de

apel din data de 19 mai 2015, (f.d. 112-113, vol. III), procesul verbal al ședinței de

judecată din 26 mai 2015 (f.d. 118-119, vol. III), rezultă că recurenții au fost de

acord ca cauza să fie examinată în lipsa părții vătămate, iar la citirea declarațiilor

acesteia de la faza urmării penale, aceștia nu au înaintat careva obiecții sau cereri

în vederea audierii suplimentare în instanța de apel a părții vătămate Mîța Mariana

13

în temeiul art. 414 alin. (3) Cod de procedură penală. În acest context, instanța de

apel în condițiile prevăzute de art. 412, 413, 414 Cod de procedură penală, a dispus

examinarea cauzei în lipsa părții vătămate și a dat citire declarațiilor acesteia

depuse la faza urmăririi penale, fără a comite careva încălcări procedurale, care ar

fi lezat drepturile inculpatului după cum invocă recurentul. Plus, au fost interogați

de instanța de apel fratele părții vătămate - Mîță Victor (f.d. 43-45, vol. III) și tatăl

părții vătămate – Mîță Nicolae (f.d. 49, vol. III), care au expus poziția părții

vătămate Mîță Tatiana și au răspuns la întrebările părții apărării.

În consecință, Colegiul penal nu a constatat prezența erorilor de drept care ar

fi afectat hotărîrea atacată sub aspectele invocate, deoarece soluția adoptată de

către instanța de apel este legală și motivată, iar recursul declarat este inadmisibil

fiind vădit neîntemeiat.

penală, Colegiul penal

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Volcovschi Ion în

numele inculpatului Turiță Nicolae, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 26 mai 2015 în cauza penală privindu-l pe Turiță Nicolae

Petru, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 24 decembrie 2015.

Președinte Ursache Petru

Judecători Timofti Vladimir

Alerguș Constantin

14