1ra-1297/15 — art. 361 alin.2, 27-190 alin.5, 190 alin.5 Cod penal

1ra-1297/15 — art. 361 alin.2, 27-190 alin.5, 190 alin.5 Cod penal (Curtea Supremă de Justiție, 2015)

Dosarul nr. 1ra-1297/2015

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

11 noiembrie 2015 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Liliana Catan

Ion Guzun

examinînd admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de

procurorul în Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Vitalie Călugăreanu, de

inculpat și de către avocatul acestuia, Valeriu Pascaru, prin care se solicită casarea

sentinței Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 04 iulie 2014 și a deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 30 iunie 2015, în cauza penală în privința lui:

Condrea Valeriu Petru, născut la 30

ianuarie 1968, locuitor în or. Ialoveni, str. 1 Mai

11,

Termenul de examinare a cauzei:

- prima instanță: 01.04.2013 – 04.07.2014;

- instanța de apel: 29.07.2014- 30.06.2015;

- instanța de recurs: 22.08.2015- 11.11.2015;

C O N S T A T Ă :

Valeriu a fost condamnat:

- în baza art. 361 alin. (2) lit. b), c) Cod penal la închisoare pe un termen de 3 ani;

- în baza art. 27-190 alin.(5) Cod penal la închisoare pe un termen de 8 ani cu

privarea de dreptul de a ocupa funcții în cadrul organelor publice pe un termen de 5 ani;

- în baza art. 190 alin. (5) Cod penal la închisoare pe un termen de 10 ani cu

privarea de dreptul de a ocupa funcții în cadrul organelor publice pe un termen de 5 ani;

- conform art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni prin cumul parțial al

pedepselor aplicate lui Condrea Valeriu i s-a stabilit pedeapsa definitivă sub formă de

închisoare pe un termen de 18 ani cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în cadrul

1

organelor publice pe un termen de 5 ani cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip

semiînchis.

S-a dispus încasarea de la Condrea Valeriu în beneficiul lui Tîmkiv Vladimir a

prejudiciului material cauzat în mărime de 22000 Euro în lei RM conform cursului

BNM la momentul executării și în beneficiul lui Selemet Serghei prejudiciului material

cauzat, în mărime de 21000 Euro în lei RM conform cursului BNM la momentul

executării.

Măsura preventivă în privința inculpatului pînă la intrarea sentinței în vigoare a

fost stabilit arestul preventiv, termenul ispășirii pedepsei urmînd a fi calculat începînd

cu 04 iulie 2014 cu includerea în termenul de pedeapsă a termenului reținerii preventive

pe perioadele 17 ianuarie 2012-16 martie 2012 și 11 august 2012-03 iulie 2014.

aproximativ la începutul lunii august 2009, cunoscînd faptul că cet. Lidia Mihai

Maciura, a.n. 05.11.1968 deține în proprietate privată ap. 112 din str. D. Cantemir, 3 și

respectiv ap.53 din str. Armenească 47, mun. Chișinău, urmărind scopul dobîndirii

ilicite a bunurilor acesteia cît și a altor persoane, utilizînd mijloace tehnice moderne, în

complicitate cu Maria Cernei, care de fapt nu cunoștea despre scopul infracțional al

acestuia, a confecționat, deținut și ulterior folosit buletinul de identitate fals pe numele

cet. Lidia Maciura, care constituie un document de o importanță deosebită, în care a

fost imprimată poza numitei Maria Cernei, cu indicarea anului de naștere 1978.

Ulterior, la 13.08.2009, la cerința lui Condrea Valeriu, Maria Cernei s-a prezentat la

biroul notarului privat Mihaela Moraru din str. V. Pîrcălab, 35 ap.4, mun. Chișinău,

unde, folosind buletinul de identitate fals A01046404 pe numele cet. Lidia Maciura,

a.n. 05.11.1978, cod personal 0973101890477, a solicitat notarului Mihaela Moraru,

autentificarea unei procuri pe numele lui Condrea Valeriu prin care îi încredințează

administrarea tuturor bunurilor inclusiv și înstrăinarea bunurilor imobile și mobile ce îi

aparțin cu drept de proprietate.

Tot el, la 13.08.2009 în temeiul buletinului de identitate fals A01046404 pe

numele cet. Lidia Maciura, a.n. 05.11.1978, cod personal 0973101890477, prezentat de

către cet. Maria Cernei, notarul Mihaela Moraru, fără să cunoască intențiile criminale

ale acestuia, a autentificat procura nr.37402, astfel, Valeriu Condrea obținînd dreptul

de a administra și înstrăina toate bunurile cet. Lidia Maciura.

În continuare, avînd scopul realizării intențiilor sale criminale anterior bine

chibzuite manifestate prin confecționarea, deținerea și folosirea unui document oficial

fals pentru a dobîndi ilicit dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile care aparțin

lui Lidia Maciura și a bunurilor lui Vladimir Tîmkiv și Serghei Selemet, Valeriu

Condrea, utilizînd mijloace tehnice moderne a supus modificării datele din procura nr.

37402, autentificată la 13.08.2009 de notarul Mihaela Moraru și anume, a schimbat anul

nașterii lui Lidia Maciura din „1978” în „1968”, în rest procura conținînd datele lui

2

Lidia Maciura, a.n. 05.11.1968, cod personal 0973101890477.

Prin urmare, urmărind scopul dobîndirii ilicite a bunurilor lui Lidia Maciura, în

perioada 01.08.2009-15.09.2009, folosind aceleași mijloace tehnice moderne, Valeriu

Condrea a confecționat contractul fals cu nr. 1144 din 27.03.2006 privind cumpărarea

de către Lidia Maciura, a.n. 05.11.1968 a apartamentului cu nr.53 din str. Armenească

47, mun. Chișinău și în scopul voalării acțiunilor sale criminale și predării acestora a

unui caracter aparent legal, personal a executat pe acest document semnăturile din

numele persoanelor contractante, precum și a notarului Angela Cobăneanu.

Astfel, la 15.09.2009, Condrea Valeriu s-a prezentat la biroul notarului privat

Cristina Nicolaescu, amplasat pe str. Tighina 49/3, mun. Chișinău, unde, folosind

documente oficiale false și anume procura nr. 37402 din 13.08.2009 prin care lui Lidia

Maciura îi încredințează administrarea tuturor bunurilor inclusiv și înstrăinarea

bunurilor imobile și mobile ce îi aparțin cu drept de proprietate și contractul de vînzare-

cumpărare nr. 1144 din 27.03.2006 a ap. 53 din str. Armenească 47, mun. Chișinău, a

intenționat să vîndă lui Sergiu Cernei apartamentul nr. 53 din str. Armenească 47, care

aparținea cu drept de proprietate lui Lidia Maciura.

Tot el, urmărind scopul de dobîndire ilicită a bunurilor lui Lidia Maciura în

proporții deosebit de mari, la 15.09.2009 s-a prezentat la biroul notarului privat Cristina

Nicolaescu, amplasat pe str. Tighina 49/3, mun. Chișinău, unde, folosind procura falsă

nr.37402 din 13.08.2009, prin care lui Lidia Maciura, născută la 05.11.1968 îi

încredințează administrarea tuturor bunurilor inclusiv și înstrăinarea bunurilor imobile

și mobile ce îi aparțin cu drept de proprietate și contractul fals nr. 1144 din 27.03.2006

privind cumpărarea de către aceasta a apartamentului nr.53 din str. Armenească 47,

mun. Chișinău, a intenționat să vîndă acest bun imobil lui Sergiu Cernei.

În pofida acestui fapt, realizarea intențiilor sale criminale nu a fost posibilă din

considerentul că notarul Cristina Nicolaescu a refuzat întocmirea actului notarial

solicitat de către Valeriu Condrea pe motivul stabilirii faptului de falsificare a

contractului nr.1144 din 27.03.2006 privind procurarea de către Lidia Maciura a ap.53

din str. Armenească 47, sesizînd despre acest fapt organele de drept.

În condițiile date, Condrea Valeriu a intenționat să o deposedeze pe Lidia Maciura

de dreptul de proprietate asupra ap.53 din str. Armenească 47, valoarea căruia conform

certificatului nr.0100/09/62832 din 14.09.2009 eliberat de către Agenția Relații

Funciare și Cadastru constituia 348753 lei, acțiune care nu și-a produs efectul din cauze

independente de voința acestuia.

Tot el, dispunînd de procura falsă nr.37402 din 13.08.2009 prin care Lidia

Maciura, a.n. 05.11.1968 i-ar fi încredințat administrarea tuturor bunurilor inclusiv și

înstrăinarea bunurilor imobile și mobile ce îi aparțin cu drept de proprietate, fiind

conștient că ap.112 din str. D. Cantemir 3, mun. Chișinău este proprietatea lui Lidia

Maciura, care de fapt nu i- a eliberat nici o procură în acest sens, la 26.08.2009 i-a cerut

3

lui Vladimir Tîmkiv acordarea unui împrumut bănesc în sumă de 22000 Euro,

înșelîndu-1 că pentru asigurarea rambursării împrumutului îi va transmite în ipotecă

ap.112 din str. D. Cantemir 3, mun. Chișinău, imobil care îl gestionează în baza procurii

nr. 37402 din 13.08.2009 eliberată de Lidia Maciura.

Fiind dus în eroare de către Condrea Valeriu, Vladimir Tîmkiv a acceptat

cerințele acestuia, convenind să se întîlnească în aceiași zi la biroul notarului privat

Cristina Nicolaescu, pentru întocmirea contractelor de împrumut și ipotecă.

La 26.08.2009, potrivit înțelegerii prealabile, Condrea Valeriu împreună cu

Vladimir Tîmkiv s-au prezentat la biroul notarului privat Cristina Nicolaescu, amplasat

în mun. Chișinău, str. Tighina 49/3, unde, în scopul însușirii prin înșelăciune a bunurilor

lui Vladimir Tîmkiv, a prezentat notarului actele solicitate precum și procura falsă nr.

37402 din 13.08.2009, prin care Lidia Maciura, a.n. 05.11.1968, cod personal

0973101890477, deținătoarea buletinului de identitate A01046404, i-ar fi încredințat

dreptul de gestionare a tuturor bunurilor, inclusiv și vînzarea ap. 112 din str. D.

Cantemir 3, mun. Chișinău.

Astfel, lăsînd impresii eronate referitor la faptul că el este în drept de a gestiona

legal bunurile lui Lidia Maciura, a.n. 05.11.1968, după semnarea contractului de

împrumut a banilor și contractului ipotecar, acte autentificate și înregistrate la

26.08.2009 de către notarul privat Cristina Nicolaescu cu nr. nr.5289 și 5291, Valeriu

Condrea a primit prin înșelăciune de la Vladimir Tîmkiv mijloace financiare în sumă

de 22000 Euro, care la acel moment echivalau conform cursului valutar oficial cu

352457,76 lei, pricinuindu-i acestuia daune în proporții deosebit de mari.

În continuare, tot el, dispunînd de procura falsă nr.37402 din 13.08.2009 prin

care Lidia Maciura, a.n. 05.11.1968 i-ar fi încredințat administrarea tuturor bunurilor

inclusiv și înstrăinarea bunurilor imobile și mobile ce îi aparțin cu drept de proprietate,

fiind conștient că ap.53 din str. Armenească 47, mun. Chișinău este proprietatea lui

Lidia Maciura, a.n. 05.11.1968, care de fapt nu i-a eliberat nici o procură în acest sens,

la 02.10.2009 i-a cerut lui Serghei Selemet acordarea unui împrumut bănesc în sumă de

21000 Euro, înșelîndu-1 că pentru asigurarea rambursării împrumutului îi va transmite

în ipotecă ap.53 din str. Armenească 47, mun. Chișinău, imobil care chipurile îl

gestionează în baza procurii generale nr.37402 din 13.08.2009 eliberată de Lidia

Maciura.

Tot atunci, fiind dus în eroare de către Condrea Valeriu, Serghei Selemet a

acceptat cerințele acestuia, convenind să se întîlnească la biroul notarului privat

Evghenii Berghii, pentru întocmirea contractelor de împrumut și ipotecă. La

02.10.2009, potrivit înțelegerii prealabile, Condrea Valeriu, împreună cu Serghei

Selemet s-au prezentat la biroul notarului privat Evghenii Berghii, amplasat în mun.

Chișinău, str. Pușkin 24, unde în scopul însușirii prin înșelăciune a bunurilor cet.

Serghei Selemet, a prezentat notarului actele solicitate precum și procura falsă nr.37402

4

din 13.08.2009 potrivit căreia lui Lidia Maciura, a.n. 05.11.1968, cod personal

0973101890477, deținătoarea buletinului de identitate A01046404, i-ar fi încredințat

dreptul de gestionare a tuturor bunurilor, inclusiv și vînzarea ap.53 din str. Armenească

47,mun. Chișinău. Lăsînd impresii eronate referitor la faptul că el este în drept de a

gestiona legal bunurile lui Lidia Maciura, a.n. 05.11.1968, după semnarea contractului

de împrumut a banilor și contractului ipotecar, acte autentificate și înregistrate la

02.10.2009 de către notarul privat Evghenii Berghii cu nr. 7336 și 7337, Valeriu

Condrea a primit prin escrocherie de la Serghei Selemet bani în sumă totală de 21000

Euro, care conform cursului valutar oficial constituiau 349139,7 lei, cauzîndu-i acestuia

daune în proporții deosebit de mari.

- Inculpatul, solicitînd admiterea apelului, casarea sentinței și pronunțarea unei noi

hotărîri prin care în să fie achitat pe capetele de învinuire privitor la art. 27, 190 alin.

(5), art. 190 alin. (5) Cod penal, iar referitor la infracțiunea prevăzută de art. 361 alin.(2)

lit. b),c) Cod penal, solicită aplicarea unei pedepse mai blînde.

În susținerea apelului declarat inculpatul a indicat că nu este de acord cu sentința

considerînd-o ilegală și neîntemeiată, deoarece nu a avut nici o intenție criminală de

obținere ilegală a imobilului, proprietate a lui Maciura Lidia, recunoscută parte

vătămată, iar ea nici nu a depus plîngere către organele de drept deoarece a fost de acord

să-i elibereze procură din numele ei cu împuternicirea de a gaja și vinde acest imobil.

Totodată, inculpatul a indicat că a gajat acest imobil la obținerea creditului, dar nu a

efectuat tranzacția de vînzare-cumpărare a imobilului lui Maciura Lidia prin ce se

demonstrează că el nu a avut interese și scopuri criminale.

Referitor la creditele beneficiate de la partea vătămată Tîmkiv Vladimir și

Selement Serghei, inculpatul a menționat că a dat acești bani pentru procurarea materiei

prime „Cherestea” deoarece activînd în II „Eugen Condrea” avea o comandă de obiecte

de tîmplărie, uși, ferestre și alte obiecte de tîmplărie, astfel inculpatul a indicat că a fost

înșelat de persoana la care a transmis banii pentru „cherestea” care o importă din Rusia

regiunea Breamsc și din aceste motive a fost nevoit să plece peste hotare la serviciu ca

să întoarcă banii la partea vătămată Tîmkiv Vladimir și Șelement Serghei. Învinuirile

acuzării sunt ilegale și neîntemeiate din motiv că în dosar a fost învinuită și soția sa

Condrea Iana și dată în căutare internațională, deși la momentul săvîrsirii acestei

infracțiuni ea nici nu se afla pe teritoriu R.Moldova.

De asemenea, în motivarea apelului se mai indică că instanța de fond nu a luat în

considerație recunoașterea de către el a vinei privind falsificarea și confecționarea

documentelor oficiale, instantaneu menționînd că probele prezentate de acuzătorul de

stat confirmă doar parțial vinovăția sa de comiterea infracțiunilor de care este acuzat.

Mai mult ca atît indică că demersul său și declarațiile sale acceptate de instanța

de fond nu au fost luate în considerație la emiterea sentinței, astfel fiind încălcate

5

drepturile sale conform art. 385 Cod de procedură penală. Învinuirea înaintată

reprezintă o interpretare neobiectivă și tendențioasă a circumstanțelor stabilite de

organul de urmărire penală, or partea acuzării nu a prezentat nici o probă care ar

confirma faptul că contractele de împrumut încheiate între Condrea Valeriu și părțile

vătămate Tîmkiv Vladimir și Selement Serghei sunt ilegale, prin urmare, inculpatul a

conchis că în acțiunile sale lipsesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de

art. 27-190 alin. (5) Cod penal și anume, lipsește un element obligatoriu al laturii

obiective a infracțiunii - acțiunea sau inacțiunea ce ar indica că el a avut intenția de a o

înșela pe proprietara imobilului gajat, Maciura Lidia.

- Avocatul Valeriu Pascaru, în interesele inculpatului, solicitînd admiterea

apelului, casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărîri potrivit modului stabilit

pentru prima instanță prin care inculpatul să fie condamnat în baza art. 361 alin. (2) lit.

b), c) Cod penal la pedeapsă sub formă de amendă în cuantumul minim prevăzut de

articolul respectiv, de asemenea, avînd în vedere că inculpatul pînă la numirea cauzei

spre judecare s-a aflat sub arest preventiv, în temeiul art. 88 alin. (5) Cod penal, să fie

dispusă liberarea completă de executarea pedepsei stabilite sub formă de amendă și

achitarea inculpatului pe art. 27, 190 alin. (5) și art. 190 alin. (5) Cod penal din motiv

că fapta inculpatului nu întrunește elementele acestor infracțiuni cu eliberarea imediată

a inculpatului de sub arest din sala ședinței de judecată.

În susținerea apelului, avocatul a indicat că, la adoptarea sentinței, instanța de

fond nu a respectat prevederile art. 384, 385, 389 și 394 Cod de procedură penală, astfel

că instanța de judecată la adoptarea sentinței a constatat drept dovedite fapte (acțiuni),

care în realitate nu au fost săvîrșite (confirmate prin probe) de către inculpat, dîndu-le

o încadrare juridică greșită.

Conform sentinței, instanța a constatat drept dovedite faptele incriminate lui

Condrea Valeriu de organul de urmărire penală, însă recunoscîndu-1 vinovat de

comiterea mai multor infracțiuni, instanța era obligată să se pronunțe în sentință

referitor la probele ce susțin concluziile privind vinovăția și aprecierea juridică pe

fiecare infracțiune în parte.

Concluzionînd referitor la vinovăția lui Condrea Valeriu Petru de comiterea

infracțiunilor prevăzute de art. art. 361 alin. (2), art. 27-190 alin. (5) și art. 190 alin. (5)

Cod penal instanța s-a referit la probele administrate în instanța de judecată și anume la

declarațiile părților vătămate, martorilor și materialele cauzei, probe care în viziunea

apărării, confirmă cu certitudine exclusiv doar faptul comiterii de către inculpat a

faptelor prejudiciabile privind participarea la confecționarea, deținerea și folosirea

documentelor oficiale false. Din acest motiv sentința în partea ce ține de încadrarea

juridică a acțiunilor lui Valeriu Condrea în temeiul art. 361 alin. (2) lit. b) și c) Cod

penal nu se contestă.

6

Apărarea nu este de acord cu încadrarea acțiunilor inculpatului în baza art. 27,190

alin.(5) Cod penal, deoarece nu este dovedit faptul că Condrea Valeriu a întreprins

careva acțiuni să o înșele pe Lidia Maciura. Astfel, în acțiunile inculpatului lipsește

intenția de a o înșela pe Lidia Maciura, prin urmare, ultimul urmează a fi achitat pe

acest capăt de învinuire în temeiul art. 390 alin (1) pct. 3 Cod de procedură penală.

Consideră ilegală și condamnarea lui Condrea Valeriu pentru comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal, deoarece în instanța de judecată

nu au fost prezentate dovezi care ar confirma că contractele de împrumut încheiate cu

Vladimir Tîmkiv la 26.08.2009 și Serghei Selemet la 02.10.2009 ar fi fost anulate. Mai

mult, în instanța de judecată nu a fost dovedită intenția inculpatului de a însuși banii

împrumutați, iar prin declarațiile inculpatului și documentele prezentate se confirmă

faptul că dînsul a plecat peste hotarele țării, în scopul de a cîștiga bani pentru a întoarce

sumele împrumutate.

În viziunea apelantului și pedeapsa stabilită inculpatului în baza art. 361 alin. (2)

lit. b), c) Cod penal, este prea aspră și inechitabilă, ne fiind luate în considerație

prevederile art. 7, 61, 75 Cod penal. Mai mult, s-a menționat că antecedentele penale

ale inculpatului sunt stinse și această circumstanță nu poate avea vre-un impact în cazul

din speță, a recunoscut vina și se căiește de cele săvîrșite, astfel, că instanța urmează

să aibă în vedere că inculpatul s-a aflat în închisoare aproape 2 ani, termen care în cazul

admiterii apelului, ar fi echitabil pentru infracțiunea săvîrșită.

fost admis apelul inculpatului Condrea Valeriu și al avocatului Valeriu Pascaru în

interesele inculpatului, casată parțial sentința și pronunțată o nouă hotărîre potrivit

modului stabilit pentru prima instanță, în partea numirii pedepsei definitive, prin care

inculpatului a fost stabilită pedeapsa în temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru

concurs de infracțiuni prin cumularea parțială a pedepselor numite, sub formă de 10 ani

6 luni închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea

de dreptul de a ocupa funcții în cadrul organelor publice pe un termen de 5 ani.

În rest sentinta a fost menținută.

4.1. Colegiul penal al Curții de Apel Chișinău, audiind participanții la proces în

raport cu probele acumulate la dosar a conchis că la pronunțarea sentinței, instanța de

judecată corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a ajuns la concluzia că

Condrea Valeriu a săvîrșit infracțiunile imputate lui. Aceste împrejurări au fost

constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza penală și care au fost corect

apreciate, respectîndu-se prevederile art. 101 Cod de procedură penală din punct de

vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, iar toate probele în

ansamblu din punct de vedere al coroborării lor.

Instanța de apel a menționat că, deși inculpatul recunoaște doar comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (2) lit. b),c) Cod penal, vinovăția acestuia în

7

săvîrșirea infracțiunilor prevăzute de art. 27, 190 alin. (5) și art. 190 alin. (5) Cod penal,

se dovedește integral cu probele care sunt pertinente, concludente, utile și veridice și

coroborează între ele, și care combat argumentele apelurilor înaintate, cum ar fi:

- declarațiile părților vătămate Tîmkiv Vladimir, Selemet Serghei; declarațiile

martorilor Maciura Lidia, Selemet Victor, Cernei Maria, Cernei Sergiu, Berghii

Evghenii,Toacă Natalia,Rotari Ecaterina, Cristina Nicolăescu, Darii Maria,

Zagaevschi(Sînchetru) Oxana, Potop Lilia, Moraru Mihaela; cît și materialele cauzei,

inclusiv:

- contractul de vînzare-cumpărare din 27.02.2006, potrivit căruia cet. Lidia

Maciura a cumpărat de la cet. Dan Șeican ap.53 din str. Armenească, 47, act transmis

de către Valeriu Condrea prin intermediul lui Vladimir Tîmkiv lui Lev Bucșpun și

ridicat de la ultimul la 23.10.2009 (vol. I, f.d. 112-113);

- cererea lui Valeriu Condrea din 18.08.2009, prin care acesta solicită

eliberarea duplicatului contractului nr.1-1357 din 05.09.1995 privind cumpărarea de

către cet. Lidia Maciura a ap. 112 din str. D. Cantemir 3, mun. Chișinău și copia filei

nr.59 din Monitorul Oficial nr. 121-123(3454-3456) anexată la cerere de către acesta

din care relevă că sub nr. 7637 a fost publicat anunțul privind pierderea de către Lidia

Maciura a contractului cu nr. 1-1357 din 05.09.2005, actele ridicate la 27.01.2010 de

la Arhiva Națională de Stat (vol. I, f.d. 182-184);

- dosarul cadastral cu nr. 010020513401.053 pe bunul imobil nr. 53 din str.

Armenească 47, în care se află cererea cet. Valeriu Condrea cu nr. 0100/09/60095 din

03.09.2009 privind eliberarea copiilor din dosarul cadastral, copia procurii

înregistrată cu nr.37402 din 13.08.2009 la biroul notarului Mihaela Moraru prin care

Lidia Maciura îi încredințează lui Valeriu Condrea administrarea tuturor bunurilor,

cererea cet. Valeriu Condrea din 03.09.2009 privind eliberarea copiei contractului de

vînzare - cumpărare din 27.03.2006 cu nr. 1144, cererea lui Valeriu Condrea cu nr.

0100/09/61532 din 08.09.2009 privind eliberarea contractului de vînzare-cumpărare

și cererea cet. Valeriu Condrea din 14.09.2009 privind eliberarea extrasului din

capitolul al RBI(U), dosarul cadastral nr. 010020710801.112 privind bunul imobil cu

nr. 112 din str. D. Cantemir 3, în care se află cererea cet. Valeriu Condrea din

20.08.2009 privind eliberarea în regim de urgență a extrasului din capitolul-supliment

al RBI(U), copia procurii înregistrată cu nr.37402 din 13.08.2009 la biroul notarului

Mihaela Moraru prin care Lidia Maciura îi încredințează lui Valeriu Condrea

administrarea tuturor bunurilor și contractul de ipotecă semnat între cet. Vladimir

Tîmkiv și Valeriu Condrea înregistrat la 26.08.2009 de către notarul Cristina

Nicolăescu (vol. I, f.d. 189-232);

- Exemplarul 1 al procurii seria AA 624377 în original, autentificată la

13.08.2009 cu nr.37402, de către notarul privat Mihaela Moraru, prin care cet. Lidia

Maciura, a.n. 05.11.1968, i-ar fi împuternicit lui Valeriu Condrea administrarea

8

tuturor bunurilor care le deține; declarația scrisă a cet. Valeriu Condrea din

15.09.2009, potrivit căreia cet. Lidia Maciura din momentul dobîndirii dreptului de

proprietate asupra imobilului pînă la 15.09.2009 nu este căsătorită;

- cererea din 15.09.2009, prin care Valeriu Condrea solicită notarului privat

Cristina Nicolaescu de a autentifica contractul de vînzare-cumpărare a ap.53 din str.

Armenească 47, mun. Chișinău, pretinsul cumpărător fiind Sergiu Cernei; certificatul

nr. 01-23/697 din 10.09.2009, privind lipsa sau existența restanțelor față de buget de

către contribuabilul Lidia Maciura și contractul nr.l 144 din 27.03.2006

privind vînzarea-cumpărarea ap.53 din str. Armenească 47, mun. Chișinău, semnat din

numele vînzătorului D.Șeicaru, cumpărătorului L.Maciura și notarului privat

A.Cobăneanu, acte prezentate notarului privat Cristina Nicolăescu de către Valeriu

Condrea la 15.09.2009 (vol.II, f.d. 2-18);

- exemplarul 2 al procurii nr.37402 din 13.08.2009, ridicat la 21.10.2009 de la

notarul Mihaela Moraru, prin care cet. Lidia Maciura, a.n. 05.11.1978 încredințează

cet. Valeriu Condrea administrarea bunurilor (vol. II, f.d. 24-25);

- raportul de expertiză nr. 368 din 28.07.2011, potrivit căruia, textul „Maciura

Lidia" de pe ex. 1 și ex.2 al procurii întocmite pe blancheta seria AA №624377

autentificată la 13.08.2009 de către notarul Mihaela Moraru, prin care cet. Lidia

Maciura îi încredințează lui Valeriu Condrea administrarea tuturor bunurilor a fost

executată de către cet. Maria Cernei și nu Lidia Maciura (vol. II, f.d. 175-182); procura

din 10.09.2009 ridicată la 21.10.2009 de la notarul Mihaela Moraru, prin care cet.

Valeriu Condrea, în temeiul procurii nr.37402 din 13.08.2009 eliberată de către cet.

Lidia Maciura a.n. 05.11.1968, îi încredințează lui Igor Mahu reprezentarea

intereselor referitor la ap.53 din str. Armenească 47(vol. II, f.d. 27);

- contractul de împrumut nr.7336 din 02.10.2009 și contractul de ipotecă nr.

7337 din 02.10.2009, acte autentificate de notarul privat Evghenii Berghii, potrivit

cărora cet. Serghei Selemt i-a dat cu împrumut lui Valeriu Condrea bani în sumă de

21000 Euro pe un termen de 3 luni iar debitorul ipotecar Valeriu Condrea, acționînd

în bază procurii pretins eliberate de către Lidia Maciura care i-ar încredința

administrarea bunurilor, transmite creditorului ipotecar Serghei Selemet dreptul

asupra ap.53 din str. Armenească 47 mun. Chișinău, acte ridicate la 21.10.2009 de la

notarul privat Evghenii Berghii (vol. I, f.d. 116-122);

- contractul de împrumut nr.5289 din 26.08.2009, conform căruia cet. Vladimir

Tîmkiv i-a dat cu împrumut lui Valeriu Condrea 22000 Euro pe un termen de 3 luni;

contractul de ipotecă nr.5291 din 26.08.2009, autentificat de notarul privat Cristina

Nicolaescu, prin care debitorul ipotecar Valeriu Condrea transmite în ipotecă

creditorului ipotecar Vladimir Tîmkiv ap. 112 din str. D. Cantemir 3, mun. Chișinău;

declarația scrisă personal de către Valeriu Condrea din 26.08.2010 prin care confirmă

faptul că cet. Lidia Maciura din momentul dobîndirii dreptului de proprietate pînă la

9

26.08.2009 nu este căsătorită și copia procurii nr.37402 din 13.08.2009, prin care cet.

Lidia Maciura, a.n. 05.11.1968, îl împuternicește pe Valeriu Condrea să-i administreze

toate bunurile ce-i aparțin, acte ridicate la 11.11.2009 de la notarul Cristina

Nicolăescu (vol. I, f.d. 129-177);

-raportul de expertiză nr. 1955-1960 din 26.07.2010, potrivit căruia, cuvintele

„Șeican D.” și „Maciura L.” precum și semnăturile din numele acestora de pe

contractele din 27.03.2006 privind cumpărarea de către cet. Lidia Maciura a ap.53 din

str. Armenească 47, acte prezentate de către Valeriu Condrea lui Lev Bucșpun și

notarului Cristina Nicolăescu (Vol. I f.d. 112 și Vol. II, f.d. 11), semnătura din rubrica

„debitor ipotecar” aplicată în contractul de ipotecă nr. 5291 semnat între Vladimir

Tîmkiv și Valeriu Condrea privind transmiterea ap.112 din bd. D. Cantemir 3, act

autentificat la 26.08.2009 de către notarul Cristina Nicolăescu (Vol. I, f.d. 223-229).

Semnătura din rubrica „împrumutat" aplicată în contractul de împrumut nr.7336,

potrivit căruia Serghei Selemet îi dă cu împrumut lui Valeriu Condrea 21000 Euro, act

autentificat la 02.10.2015 de către notarul Evghenii Berghii (Vol. I, f.d. 116),

semnătura din rubrica „debitor ipotecar” aplicată în contractul de ipotecă nr.7337

semnat între Serghei Selemet și Valeriu Condrea privind transmiterea ap.53 din str.

Armenească 47, act autentificat la 02.10.2009 de către notarul Evghenii Berghii (Vol.

I, f.d. 117- 119); semnăturile și textul manuscris din cererea datată cu 18.08.2009 și

adresată Ministerului Justiției (Arhiva Națională de Stat) prin care se solicită

eliberarea duplicatului contractului nr. 1-1357 din 05.09.1995 privind cumpărarea de

către cet. Lidia Maciura a ap.112 din str. D. Cantemir 3, mun. Chișinău, precum și

înscrisul din rubrica "semnătura" din procura datată cu 10.09.2009 ridicată la

21.10.2009 de la notarul Mihaela Moraru, prin care cet. Valeriu Condrea, în temeiul

procurii nr.37402 din 13.08.2009 pretins eliberată de către cet. Lidia Maciura, a.n.

05.11.1968, îi încredințează cet. Igor Mahu reprezentarea intereselor referitor la ap.53

din str. Armenească 47, au fost executate personal de către Valeriu Condrea. În fraza

„Maciura Lidia născută la data de 05.11.1968, titulara buletinului de identitate

A01046404" de pe originalul ex. 1 al procurii de pe blancheta seria AA № 624377

autentificată la 13.08.2009 de către notarul Mihaela Moraru, prin care cet. Lidia

Maciura îi încredințează lui Valeriu Condrea administrarea bunurilor, procură

ridicată la 15.09.2009 de către notarul Cristina Nicolăescu de la Valeriu Condrea, se

conțin semne de schimbare în textul „1968" prin răzăluirea cifrei inițiale „7”cu

ulterioara adăugare a cifrei „6”, textul inițial fiind „1978”, adică date reflectate în

buletinul de identitate fals pe numele numitei Lidia Maciura, folosit la 13.08.2009 de

către cet. Maria Cernei și confirmate prin ex.2 al procurii din 13.08.2009 aflate la

notarul M. Moraru. Contractele din 27.03.2006 privind cumpărarea de către cet. Lidia

Maciura a ap.53 din str. Armenească 47, acte prezentate de către Valeriu Condrea lui

10

Lev Bucșpun și notarului Cristina Nicolăescu (Vol. I, f.d. 112 și Vol. II, f.d. 11), au fost

confecționate cu folosirea tehnicii de multiplicat;

-copia buletinului de identitate A 01046404 pe numele cet. Lidia Maciura, a.n.

05.11.1978, în care este imprimată fotografia numitei Maria Cernei, act confecționat

de către Valeriu Condrea și folosit la 13.08.2009 de cet. Maria Cernei în vederea

perfectării procurii privind încredințarea administrării bunurilor, ridicată la

21.10.2009 de la notarul Mihaela Moraru (Vol. II, f.d. 26; 33);

-sentința Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 31.10.2011, prin care Maria

Cernei a fost recunoscută vinovată în comiterea infracțiunii de deținere și folosire a

buletinului fals pe numele cet. Lidia Maciura, a.n. 1978. Totodată aceasta reprezintă o

probă ce confirmă vina lui Valeriu Condrea în confecționarea, deținerea și ulterior

folosirea în comun cu Maria Cernei a unui document fals de o importanță deosebită

(Vol. II, f.d. 21-25);

Astfel, instanța de apel, analizînd multitudinea probelor enumerate, apreciindu-

le, conform prevederilor art. 101 Cod de procedură penală din punct de vedere al

pertinenței, concludenței și utilității lor, a constatat că ele demonstrează cu certitudine

vina inculpatului Condrea Valeriu în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. art. 361

alin. (2) lit. b), c), 27, 190 alin. (5) și 190 alin. (5) Cod penal, or, declarațiile părților

vătămate, dar și a martorilor coroborează și indică incontestabil la culpabilitatea

inculpatului Condrea Valeriu în comiterea infracțiunilor supra menționate.

S-a mai punctat că, la pronunțarea sentinței instanța de judecată corect a stabilit

circumstanțele de fapt și de drept și just a ajuns la concluzia că inculpatul a săvîrșit

infracțiunile imputate lui, or aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe

acumulate la cauza penală și care au fost corect apreciate, respectîndu-se prevederile

legale. Astfel, instanța de apel a indicat că nu pot fi reținute argumentele invocate de

către inculpat și avocatul Valeriu Pascaru referitor la faptul că instanța de fond a făcut

o analiză superficială circumstanțelor în speță și neîntemeiat a conchis asupra vinovăției

lui Condrea Valeriu în comitere infracțiunii prevăzute de art. art. 27, 190 alin. (5), 190

alin. (5) Cod penal, or, recunoscîndu-se de către inculpat, dar și de avocat săvîrșirea

infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (2) lit. b), c) Cod penal, acțiunile inculpatului au

avut tangență directă cu documente de importanță deosebită documente oficiale care au

acordat drepturi, eliberate de o autoritate publică, aparținînd inculpatului, din care au

rezultat drepturi patrimoniale, ceea ce a dus ulterior la realizarea infracțiunilor

prevăzute de art. art. 27, 190 alin. (5), 190 alin. (5) Cod penal.

Mai mult ca atît, instanța de apel a reținut că elementele infracțiunilor prevăzute

de art. art. 27, 190 alin. (5) , 190 alin. (5) Cod penal se află în concurs cu elementele

infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (2) lit. b), c) Cod penal, or, din materialele cauzei

s-a constat cu certitudine că inculpatul Condrea Valeriu prin acțiunile sale a înșelat

părțile vătămate prin prezentarea unor date false, dar și ascunderea unor informații a

11

căror anunțare era obligatorie, aceste acte de înșelăciune fiind manifestate prin

prezentarea procurii generale și a altor documente, în baza cărora ulterior inculpatul a

prejudiciat părțile vătămate. Prin urmare, motivele invocate de partea apărării dar și de

inculpat, poartă un caracter declarativ, nefiind probate dar instantaneu combătute de

probele analizate și apreciate de instanța de fond, care indică cu certitudine la

culpabilitatea inculpatului în comiterea infracțiunilor imputate.

Cu referire la stabilirea pedepsei în privința inculpatului, Colegiul considerînd

exagerat termenul pedepsei definitive, ținînd cont atît de prevederile art. 7 alin. (1), 75

alin. (1) Cod penal, recomandărilor pct. 3 și 4 a Hotărîrii Plenului Curții Supreme de

Justiție ”cu privire la unele chestiuni ce vizează individualizarea pedepsei penale” cît și

de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvîrșite, persoana celui vinovat,

circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea penală, influența

pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de

viață ale familiei acestuia, faptul că inculpatul a recunoscut vina parțial și se căiește de

cele comise, nu se află la evidența medicului narcolog sau psihiatru, se caracterizează

pozitiv, a determinat la casarea sentinței anume în această parte cu pronunțarea unei noi

hotărîri și stabilirea unei pedepse definitive mai blînde.

- Procuror, care invocînd prevederile art. 427 alin.(1) pct.6) și 10) Cod de

procedură penală, solicită admiterea recursului și casarea parțială a deciziei și

menținerea sentinței fără modificări, deoarece apelurile inculpatului și avocatului au

fost greșit admise.

În motivarea recursului procurorul a menționat că nu este de acord cu motivarea

instanței de apel referitor la individualizarea pedepsei care a ignorat criteriile prevăzute

de art.7, 75 Cod penal, cît și recomandările Hotărîrii Plenului Curții Supreme de Justiție

“Cu privire la aplicarea în practica judiciară a principiului individualizării pedepsei

penale” nr.16 din 31.05.2004, potrivit căreia instanțele trebuie să asigure aplicarea

măsurilor aspre de pedeapsă față de persoanele care au săvîrșit infracțiuni grave,

deosebit de grave și excepțional de grave. Astfel, pedeapsa aplicată de către instanța de

apel inculpatului prin care s-a redus din pedeapsa aplicată de prima instanță, nu va

atinge scopul pedepsei penale, fiind una prea blîndă în raport cu circumstanțele cauzei.

-Inculpat, care fără a invoca un temei prevăzut de art. 427 Cod de procedură

penală, făcînd trimitere la unele încălcări de procedură care au fost expuse și în cererea

sa de apel, solicită admiterea recursului și emiterea unei hotărîri prin care să-i fie

stabilită o pedeapsă mai blîndă decît cea prevăzută de lege, non-privativă de libertate.

-Avocatul Valeriu Pascaru în numele inculpatului, care invocînd prevederile art.

427 alin.(1) pct. 6), 8) și 12) Cod de procedură penală solicită admiterea recursului,

casarea totală a sentinței și deciziei Curții de Apel Chișinău și dispunerea rejudecării

cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

12

În motivarea recursului a menționat:

-instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în cererea

de apel, și anume că instanța de fond nu a respectat întocmai prevederile art. 384, 385,

389 și 394 Cod de procedură penală;

-în sentință nu este indicat distinct care anume acțiuni ale inculpatului sunt

încadrate juridic în baza art. 361 alin. (2) lit.”b, c” Cod penal, care în baza art. 27-190

alin. (5) Cod penal și care acțiuni în baza art. 190 alin. (5) Cod penal, totodată nu sunt

indicate probele care confirmă, în viziunea instanței de judecată vinovăția inculpatului

aparte pe fiecare capăt de acuzare;

-probatoriul administrat atît de instanța de fond cît și de cea de apel privitor la

condamnarea inculpatului în baza art. 27-190 alin. (5) și art. 190 alin. (5) Cod penal, nu

demonstrează indubitabil vinovăția acestuia de cele incriminate;

-organul de urmărire penală în ordonanța de punere sub învinuire și instanțele

de judecată în descrierea faptei infracționale nu au indicat că Condrea Valeriu a

intenționat s-o deposedeze pe Lidia Maciura de proprietate prin influența înșelăciunii

sau a abuzului de încredere, or art. 190 Cod penal prevede răspundere penală exclusiv

pentru dobîndirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune sau abuz de

încredere;

- partea apărării în cererea de apel a solicitat instanței să dispună achitarea lui

Valeriu Condrea în temeiul art. 390 alin. (1) p. 3 Cod de procedură penală pe capătul

de acuzare prevăzute de art. 27-190 Cod penal, deoarece în acțiunile lui lipsesc

elementele constitutive ale infracțiunii și anume lipsește un element obligatoriu al părții

obiective - acțiuni care ar confirma intenția inculpatului de a o înșela pe Lidia Maciura

și de asemenea lipsește partea subiectivă, cu alte cuvinte intenția lui Condrea de a o

înșela pe Lidia Maciura;

- apreciind declarațiile părților vătămate Vladimir Tîmkiv și Serghei Selemet și

a inculpatului Condrea Valeriu, se reliefează că în acțiunile ultimului lipsesc cu

desăvîrșire elementele infracțiunii prevăzute de art. 190 Cod penal, deoarece inculpatul

a avut intenția de a împrumuta banii de la Vladimir Tîmkiv și Serghei Selemet și nu

dobîndirea lor prin înșelăciune, iar procura falsă utilizată la încheierea contractului de

ipotecă, a fost folosită pentru determinarea părții vătămate să-i acorde împrumutul.

Astfel, prin probatoriul administrat nu se confirmă intenția lui Condrea de a dobîndi

prin înșelăciune mijloacele bănești de la părțile vătămate. Consideră recurentul că

relațiile dintre inculpatul Condrea Valeriu pe de o parte și Vladimir Tîmkiv și Serghei

Selemet pe de altă parte în ceia ce privește încheierea și executarea contractelor de

împrumut le sunt aplicabile normele de drept civil;

- la pornirea proceselor penale a fost încălcat termenul de 30 zile stabilit de art.

274 alin. (1) Cod de procedură penală, astfel că ordonanțele din 11.03.2010 și

13.03.2010 de pornire a proceselor penale, sunt nule;

13

-este de remarcat și faptul că la momentul emiterii deciziei recurate au expirat

mai mult de 5 ani de la momentul comiterii de către Condrea Valeriu a infracțiunii

prevăzute de art. 361 alin.(2) Cod penal, iar instanța de apel nu s-a expus asupra liberării

lui de răspundere penală pe motiv că a expirat termenul de prescripție. Se menționează

că deși Condrea Valeriu de către organul de urmărire penală a fost anunțat în căutare,

dînsul nu a fost informat despre faptul că a fost recunoscut în calitate de bănuit și

învinuit și nu s-a sustras de la urmărirea penală, fapt ce rezultă din materialele cauzei.

5.1. Asupra recursului declarat de procuror a depus referință avocatul Valeriu

Pascaru în interesele inculpatului prin care solicită respingerea acestuia ca inadmisibil.

materialelor din dosar, Colegiul penal în unanimitate decide inadmisibilitatea acestora,

din următoarele considerente.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii

instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în

care constată că este vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală instanța de recurs

examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de

procedură penală care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent, or, art.

427 alin. (1) Cod de procedură penală prevede că hotărîrile instanței de apel pot fi

atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și

de apel la judecarea cauzei.

6.1 Referitor la recursurile ordinare declarate de către procuror și inculpat.

Colegiul penal reține că din textul recursului procurorului rezultă că se invocă

drept temei art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, iar inculpatul în

recursul său nu invocă nici un temei prevăzut de art. 427 Cod de procedură penală, deși

solicită o pedeapsă mai blîndă, cerință ce cade sub incidența pct. 10 al art. 427 alin.(1)

Cod de procedură penală.

Conform art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală hotărîrea instanței de

apel poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de

fond și de apel cînd instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate

în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori

motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus neclar, sau

instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, iar conform

art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală hotărîrea instanței de apel poate fi

supusă recursului în cazul cînd s-au aplicat pedepse individualizate contrar

prevederilor legale.

14

Astfel, instanța de recurs precizează că procurorul referindu-se la pct. 6 din norma

menționată nu indică care anume eroare de la acest punct a fost comisă de către instanța

de apel la adoptarea soluției, mai mult ca atît, nu și-a argumentat motivul invocat.

Reeșind din textul deciziei atacate, Colegiul constată că instanța de apel și-a

motivat decizia în conformitate cu art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală

astfel, decizia cuprinde temeiurile de fapt și de drept care au dus la menținerea parțială

a sentinței instanței de fond, or în fapt, decizia instanței de apel corespunde tuturor

prevederilor legii de procedură penală, ea fiind legală și întemeiată.

Mai mult ca atît, din materialele dosarului rezultă că instanța de apel, la

examinarea cauzei a ținut seama în deplină măsură de prevederile art. 27, 99 - 101 Cod

de procedură penală, a cercetat sub toate aspectele probele administrate, le-a verificat

minuțios, dîndu-le o apreciere justă prin prisma pertinenței, concludenței, utilității și

veridicității lor, care coroborate în ansamblu au confirmat vinovăția inculpatului în

săvîrșirea infracțiunilor incriminate.

Colegiul mai constată că, nici temeiul de casare prevăzut la pct. 10) alin.1) art.427

Cod de procedură penală la care se mai referă procurorul nu este aplicabil din punct de

vedere al prezentei erori de drept, care ar fi temei de implicare a instanței de recurs în

sensul casării deciziei instanței de apel.

În fapt, decizia instanței de apel corespunde tuturor prevederilor procesual-penale

fiind legală și întemeiată. Totodată, Colegiul reține că acuzatorul de stat este de acord

cu starea de fapt stabilită de instanța de apel precum și cu încadrarea juridică a acțiunilor

făptuitorului, însă critică hotărîrea contestată doar în partea pedepsei, considerînd că

instanța de apel nejustificat a diminuat pedeapsa aplicată de către instanța de fond.

Conform art.75 Cod penal, persoanei recunoscute vinovate de săvîrșirea unei

infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea specială a

Codului penal și în strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a acestuia.

Reieșind din prevederile art.75 alin.(l) Cod penal, la stabilirea categoriei și

termenului pedepsei, instanța de judecată are obligația să țină cont de gravitatea

infracțiunii săvîrșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele

cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate

asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei

acestuia.

Așa cum se reține din doctrina penală, în cazul săvîrșirii unei infracțiuni instanța

de judecată este singură în măsură să înfăptuiască nemijlocit acțiunea de individualizare

a pedepsei pentru infractorul care a comis acea infracțiune, avînd deplina libertate de

acțiune în vederea realizării operațiunii respective, ținînd seama de regulile și principiile

prevăzute de Codul penal, la stabilirea felului, duratei ori a cuantumului pedepsei.

De asemenea, se reține că, la individualizarea pedepsei trebuie avut în vedere

principalul criteriu - gradul de pericol social al faptei săvîrșite, care se măsoară după

15

cuantumul pedepsei prevăzute de textul incriminator, urmînd ca celelalte două criterii

alăturate și distincte - persoana infractorului și împrejurările care atenuează sau

agravează răspunderea penală, să fie avute în vedere după ce instanța și-a format opinia

cu privire la gradul de pericol social concret al activității infracționale săvîrșite.

În speță, Colegiul penal constată că instanța de apel reducînd pedeapsa cu

închisoare stabilită inculpatului de prima instanță, ca fiind considerată prea aspră în

raport cu fapta comisă și cu gravitatea infracțiunilor săvîrșite, motivul acestora,

persoana celui vinovat, influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării

vinovatului, precum și condițiile de viață ale acestuia, corect a stabilit o pedeapsă mai

blîndă, acordînd deplină eficiență prevederilor art.61, 75 și 76 Cod penal.

Din acest punct de vedere se conchide că, de fapt, în cauză nu s-a comis eroarea

de drept prevăzută în pct. 10) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală la care face

referință acuzatorul de stat, deci, nu persistă temeiul de casare a soluției adoptate,

pedeapsa numită inculpatului fiind aplicată de către instanța de apel în limitele legii,

din care considerente se impune inadmisibilitatea recursurilor declarate de procuror și

inculpat, ca fiind vădit neîntemeiate.

Referitor la încălcările la care face trimitere inculpatul, Colegiul penal reiterează

că conform procesului verbal de prezentare învinuitului și apărătorului acestuia a

materialelor de urmărire penală din 22.03.2013 (f.d. 197, Vol.3) după luarea cunoștinței

de materialele urmăririi penale, atît învinuitul cît și apărătorul au declarat că careva

cereri și demersuri nu au, respectiv nu au avut obiecții asupra materialelor cauzei și

acțiunilor de urmărire penală efectuate. Careva plîngeri împotriva acțiunilor și actelor

pretinse a fi ilegale, ale organului de urmărire penală de către inculpat sau avocat nu au

fost înregistrate, astfel că Colegiul nu a constatat careva temeiuri de aplicare a

prevederilor art. 385 Cod de procedură penală.

Cît privește cerința inculpatului de a-i fi stabilită o pedeapsă mai blîndă decît cea

prevăzută de lege cu aplicarea prevederilor art. 79 Cod penal, Colegiul menționează că

în speță nu sunt prezente careva circumstanțe excepționale care ar micșora esențial

gravitatea faptelor comise și a consecințelor lor, astfel, la caz nu sunt motive de aplicare

a normei respective, pedeapsa, după cum s-a menționat mai sus fiind una echitabilă.

6.2 Referitor la recursul ordinar declarat de avocatul Valeriu Pascaru în

numele inculpatului.

În susținerea recursului, se invocă temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6),

8) și 12) Cod de procedură penală și dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor

și a vinovăției inculpatului Condrea Valeriu în comiterea infracțiunilor imputate.

Din materialele cauzei rezultă că, instanța de apel a examinat cauza în privința lui

Condrea Valeriu sub toate aspectele, complet și obiectiv, cu respectarea prevederilor

art. 414, 417 alin. (1) pct. 7) și 8) Cod de procedură penală și a făcut o analiză amplă

probelor prezentate cu expunerea argumentărilor sale, iar probele administrate în cauză,

16

au fost verificate și apreciate în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală din

punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității lor, iar în ansamblu, în coroborare

cu alte probe.

În aceiași ordine de idei, instanța de recurs concluzionează că, atît instanța de fond

cît și instanța de apel corect au conchis că învinuirea adusă lui Condrea Valeriu este

bazată pe probe care confirmă vinovăția acestuia.

Potrivit art.190 Cod penal dobîndirea ilicită a bunurilor urmează să fie înfăptuită

prin înșelăciune, elemente ce au fost încriminate inculpatului.

Sub acest aspect instanța de recurs menționează:

Latura obiectivă a escrocheriei se exprimă prin dobîndirea ilicită a bunurilor altei

persoane prin înșelăciune sau abuz de încredere. Astfel, elementul material se realizează

prin acțiunea de dobîndire ilicită a bunurilor, fiind întregit cu altele două, conținute în

textul normei de încriminare - înșelăciune sau abuz de încredere.

Prin dobîndire ilicită a bunurilor legiuitorul prezumă un act opus celui licit, efectuat

cu rea-credință, prin care făptuitorul obține (pentru sine sau pentru altul) transmiterea

voită în proprietate, posesiune, detenție a bunului mobil sau imobil, altor valori străine

sau dreptului asupra acestora.

Înșelăciunea întrunește în sine variate metode, procedee și tehnici de operare ale

făptuitorului - denaturarea informațiilor despre sine, despre apartenența de firmă și

posibilitățile financiare; dezinformarea victimei privitor la marfă, etc; ascunderea unor

informații, fapte, împrejurări obligatorii pentru comunicare victimei ș.a.;

Abuzul de încredere are la bază relațiile interpersonale stabilite între făptuitor și

victimă, care la rîndul lor au în suport relații de prietenie, de serviciu, de afaceri etc.

care, cunoscînd o anumită evoluție și avînd amprenta încrederii, sunt exploatate cu rea-

voință de potențialul escroc a realizarea rezoluției infracționale.

Prin oricare dintre cele două modalități - înșelăciunea sau abuzul de încredere,

care în realitate se și pot suprapune, făptuitorul induce victima în eroare, îi creează o

falsă reprezentare a realității, indiferent de mijloacele utilizate, pentru a realiza

transmiterea voită, sub incidența sa ori a altei persoane bunului sau dreptului asupra lui,

ce aparține celui supus manoperelor frauduloase.

Pentru existența infracțiunii de escrocherie este necesar ca victima să fi fost indusă

în eroare și să fi ajuns la o reprezentare greșită a unei situații sau împrejurări.

Aptitudinea unui mijloc sau metode de a induce în eroare depinde și de personalitatea

victimei, de gradul de instruirea educație, mediul din care provine, de starea psihică în

care se găsea în momentul săvîrșirii faptei etc.

Latura subiectivă a infracțiunii se manifestă prin intenție directă.

Reeșind din cele enunțate mai sus referitor la elementele infracțiunii imputate lui

Condrea Valeriu în raport cu hotărîrile menționate, instanța de recurs susține poziția

instanțelor ierarhic inferioare și anume că, probele prezentate și cercetate în ședințele

17

instanțelor de judecată, demonstrează tentativa de dobîndire ilicită prin înșelăciune a

bunurilor cet. Maciura Lidia, în proporții deosebit de mari și dobîndire ilicită prin

înșelăciune a bunurilor cet. Tîmkiv Vladimir și Selemet Serghei, cu cauzarea de daune

în proporții deosebit de mari.

Colegiul penal reiterează că inculpatul recunoaște comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 361 alin.(2) lit. b) și c) Cod penal, adică confecționarea, deținerea și folosirea

documentelor oficial false inclusiv și a unui document de importanță deosebită, de către

două sau mai multe persoane. Astfel, după cum s-a menționat mai sus, pentru existența

infracțiunii de escrocherie este necesar ca victima să fi fost indusă în eroare și să fi ajuns

la o reprezentare greșită a unei situații sau împrejurări, or, în cazul din speță inculpatul

a lăsat impresii eronate părților vătămate Tîmkiv Vladimir și Selemet Serghei,

prezentîndu-le procura falsă precum că el este în drept de a gestiona legal bunurile cet.

Maciura Lidia, în vederea primirii de la ei în împrumut a unor sume de bani.

Cît ține de argumentul avocatului referitor la faptul că instanțele ierarhic inferioare

au făcut o analiză superficială circumstanțelor în speță și neîntemeiat au conchis asupra

vinovăției inculpatului în baza art. art. 27, 190 alin. (5) și 190 alin. (5) Cod penal,

Colegiul reiterează că, sub aspect obiectiv, tentativa reprezintă, în primul rînd un

început de executare a acțiunii îndreptate nemijlocit împotriva valorii sociale ocrotite

de Codul penal. În speță, inculpatul a comis falsul documentului, fapt recunoscut de el,

ulterior folosindu-l în vederea dobîndirii ilicite a bunurilor, avînd intenția de a o

deposeda pe cet. Maciura Lidia de dreptul de proprietate asupra ap.53 din str.

Armenească, 47, mun. Chișinău, realizarea intențiilor sale fiind curmate de notarul

Cristina Nicolaescu care a stabilit falsificarea contractului nr. 1144 din 27.03.2006.

Astfel, Colegiul concluzionează că este vădită intenția în acțiunile inculpatului a o

înșela pe cet. Maciura Lidia, or, nu poate fi înșelată victima, dacă documentele false

rămîn la făptuitor, nefiind folosite de către acesta. Confecționînd documentul în scopul

dobîndirii ilicite ulterioare a bunurilor altei persoane, făptuitorul realizează prima etapă

în activitatea infracțională legată de comiterea escrocheriei. Mai mult, dacă folosirea

documentelor oficial false, care acordă drepturi sau eliberează obligații, a fost realizată

alături și a avut ca scop dobîndirea ilicită a bunurilor altei persoane, ținînd cont de

parametrii laturii subiective, de faptul că intenția infracțională nu a fost realizată decît

în parte, cele săvîrșite urmează a fi calificate în baza art. 27, 190 Cod penal.

Cu referire la expirarea termenului prescripției de atragere la răspunderea penală,

Colegiul penal menționează că infracțiunea prevăzută de art. 361 alin.(2) lit. b),c) Cod

penal, face parte, conform art. 16 Cod penal din categoria celor mai puțin grave, iar

conform art. 60 alin.(1) lit. b) Cod penal, persoana se liberează de răspundere penală

dacă au expirat 5 ani de la săvîrșirea unei infracțiuni mai puțin grave. Prescripția se

suspendă, dacă persoana care a săvîrșit infracțiunea se sustrage de la urmărirea

penală sau de la judecată prin schimbarea domiciliului, actelor de identitate etc. Într-o

18

asemenea situație timpul suspendării prescripției nu intră în termenul de prescripție, iar

curgerea prescripției se reia din momentul reținerii persoanei sau al autodenunțării.

În șepță, s-a constatat că la 17.11.2009 de către procurorul Andrei Balan, bănuitul

Condrea Valeriu a fost citat pentru a se prezenta la Procuratura Anticorupție la

25.11.2009 și 15.12.2009 (f.d. 75,76, Vol.3). Ulterior, neprezentîndu-se la chemarea

procurorului, a fost dispusă în privința lui Condrea Valeriu aducerea silită, însă nu a

fost stabilit locul aflării lui (f.d.79-81, vol.3), ca urmare fiind anunțat în căutare. Aceste

investigații efectuate combat poziția avocatului precum că Condrea Valeriu a fost

recunoscut în calitate de bănuit și învinuit fără a fi informat despre acest fapt, or de către

OUP s-au întreprins toate măsurile în vederea depistării lui Condrea Valeriu.

Totodată, instanța de recurs menționează că poziția avocatului nu este una legată

de poziția inculpatului, deoarece în recursul său solicită achitarea acestuia pe motiv că

nu este vinovat, însă inculpatul în recursul ordinar solicită o pedeapsă fără privațiune

de libertate.

Din conținutul recursului declarat de avocat, se evidențiază că autorul critică

aprecierea probelor administrate la caz. Aici, Colegiul reține, că aprecierea probelor

ține de examinarea cauzei în fapt și în drept fie în instanța de fond, fie în instanța de

apel, iar dezacordul unei părți în acest sens nu echivalează cu o eroare ce ar da temei de

casare a unei hotărîri de condamnare sau de achitare.

Colegiul constată că, decizia Curții de Apel Chișinău a răspuns la toate motivele

invocate în apel, prin urmare, criticele formulate de recurent, sunt identice cu cele

invocate în cererea de apel, iar instanța de apel, examinîndu-le nu era obligată de a face

o motivare asupra fiecărui argument, limitîndu-se doar la verificarea legalității și

temeiniciei hotărîrii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform

materialelor din dosar, verificînd suplimentar probele cercetate în instanța de fond în

raport cu motivele apelului declarat, adoptînd o decizie care corespunde prevederilor

art. 414, 417 Cod de procedură penală, soluție, pe care instanța de recurs și-o însușește

pe deplin și a cărei reluare nu se mai impune.

La acest capitol, Colegiul remarcă că potrivit practicii CEDO, în situația în care

instanța de fond și-a motivat decizia luată arătînd în mod concret la împrejurările care

confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient

orice drept de apel/recurs eventual, o curte de apel poate, în principiu, să se

mulțumească de a relua motivele jurisdicției de primă instanță. (Garcia Ruis contra

Spaniei, Hei le contra Finlandei).

Reieșind din cele expuse, instanța de recurs constată că temeiurile invocate de

recurenți se combat prin materialele cauzei și nu semnalizează în esență presupusele

erori de drept, astfel încît, hotărîrile atacate cuprind motivele pe care se întemeiază

soluția, fiind descrise detaliat și argumentat în decizia instanței de apel, acceptate și de

către instanța de recurs care în totalitatea lor resping argumentele recursurilor.

19

În acest context, Colegiul conchide că temeiurile pentru recursurile ordinare

declarate de recurenți nu și-au găsit confirmarea în instanța de recurs și din aceste

considerente sunt inadmisibile, ca fiind vădit neîntemeiate.

procedură penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de procurorul în Procuratura de

nivelul Curții de Apel Chișinău, Vitalie Călugăreanu, de inculpat și de către avocatul

acestuia, Valeriu Pascaru, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 30 iunie 2015, în cauza penală în privința lui Condrea Valeriu, ca fiind

vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată publicată la 02 decembrie 2015.

Președinte: Nicolae Gordilă

Judecători: Liliana Catan

Ion Guzun

20