1ra-142/2016 — art. 328 alin. 1 CP

Prin sentința Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 23 septembrie 2014, Vranceanu Ștefan și Ceala Sergiu au fost recunoscuți vinovați în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (1) Cod penal, fiindu-le numită pedeapsă sub formă de amendă în mărime a câte 150 unități convenționale, ceea ce constituie a cîte - 3000 lei cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții pe un termen de 1 an - fiecare. Acțiunea civilă a fost admisă parțial, încasînd de la Vranceanu Ștefan și Ceala Sergiu în beneficiul lui Babără Traian a câte -1000 (una mie) lei de la fiecare cu titlu de daună morală. În rest acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. Prin aceeași sentință a fost condamnat și Jaruc Denis, hotărîrea în privința căruia cu recurs ordinar în prezent nu se contestă. 1

Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că, Vranceanu Ștefan, Jaruc Denis și Ceala Sergiu, deținînd funcții de polițiști, fiind conform art. 123 alin. (2) din Codul penal persoane publice, au comis depășirea atribuțiilor de serviciu în următoarele circumstanțe : La 23 februarie 2012, aproximativ la orele 11:20 min., acționînd prin participație simplă Jaruc Denis, Vranceanu Ștefan și Ceala Sergiu, contrar prevederilor art. 3 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale (adoptată la Roma la 04.11.1950, ratificată prin Hotărârea Parlamentului RM nr.1298-XIII din 24.07.1997), conform căreia nimeni nu poate fi supus torturii, pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante, avînd intenția de a săvîrși acte care depășesc în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, contrar prevederilor art. 4 a Legii Republicii Moldova „Cu privire la poliție” nr. 416-XII din 18.12.1990, care prevede că poliția nu intervine în drepturile și libertățile cetățenilor decît în cazul în care nu-și poate exercita atribuțiile, ale art. 15 din aceiași lege și ale capitolului II, art. 2 din Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova „Cu privire la aprobarea mijloacelor speciale și a regulilor de aplicare a acestora de către colaboratorii organelor de interne și militarii trupelor de carabinieri ale Ministerului Afacerilor Interne” nr. 1275-XII din 15.02.93, care reglementează că colaboratorii de poliție aplică forța fizică, inclusiv procedeele speciale de luptă, pentru curmarea infracțiunilor, pentru înfrîngerea rezistenței opuse cerințelor legale, dacă metodele nonviolente nu asigură îndeplinirea obligațiilor ce le revin, în timp ce minorii Babără Traian și Ciorbă Pavel, elevi ai liceului Spiru Haret, filmau un videoclip, în ograda casei de locuit din str. Columna 121, mun. Chișinău, urmărind scopul intimidării acestora și recunoașterii faptului că minorii fumase țigări, cunoscînd cu certitudine faptul că ultimii sunt minori, și-au depășit atribuțiile de serviciu, solicitînd fără careva temei legal scoaterea a tot ce au în buzunare. Ulterior, i-au ridicat forțat telefonul mobil lui Ciorba Pavel, refuzînd să îl întoarcă, ordonîndu-i colaboratorului BPDS Fulger, Ceala Sergiu, să-i urce cu forța în automobilul de serviciu, după care i-au transportat forțat la CPS Buiucani, mun. Chișinău, privîndu-i astfel ilegal de libertate. În urma acestor acțiuni, lui Babără Traian și Ciorbă Pavel i-au fost cauzate daune în proporții considerabile drepturilor și intereselor ocrotite de lege, încălcîndu-le drepturile fundamentale prevăzute de art. 24, 25, 46 din Constituția Republicii Moldova, care prevăd că statul garantează fiecărui om dreptul la viață și la integritatea fizică și psihică; libertatea individuală și siguranța persoanei fiind inviolabile, precum și dreptul la proprietate privată, or nimeni nu poate fi expropriat decît pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă și prealabilă despăgubire.

Sentința menționată a fost atacată cu apeluri de către : - inculpatul Vranceanu Ștefan, prin care a solicitat casarea sentinței Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 23 septembrie 2014, rejudecarea cauzei potrivit modului 2 stabilit pentru primă instanță, cu achitarea în comiterea infracțiunii incriminate. În motivarea cererii de apel inculpatul a invocat următoarele: instanța la pronunțarea sentinței nu a ținut cont de faptul că potrivit înregistrării video plasat pe internet, se constată că reacția colaboratorilor de poliție și anume înlăturarea telefonului mobil din mîna minorului, este ca rezultatul acțiunilor provocatoare din partea lor, totodată imaginile reflectă doar o parte din discuțiile purtate cu minorii, ceea ce induce în eroare opinia publică despre circumstanțele reale ale cazului; instanța de fond nu a ținut cont de faptul că inculpatul bazîndu-se pe practica de serviciu, și anume la întreprinderea măsurilor menționate în ordinul operațiunii „Grija”, unde este indicat că efectivul subordonat să fie implicat la patrularea teritoriilor adiacente instituțiilor de învățământ și altor locuri de concentrare a minorilor în scopul contracarării crimelor, infracțiunilor, precum și cerșitul, vagabondajul și a cazurilor de întrebuințare a băuturilor alcoolice și substanțelor psihotrope; organul de urmărire penală nu a luat în considerație nota informativă anuală de infracțiuni săvîrșite de minori, la fel nu s-a luat în considerație și numărul de minori amplasați zilnic de către poliție pe parcursul unui an în centrul de plasament pentru minori al mun. Chișinău, fapt ce explică că reținerea minorilor și transportarea lor la instituțiile specializate nu este o infracțiune prevăzută de lege; instanța de fond nu a ținut cont de faptul că partea vătămată a depus mărturii mincinoase, la fel nu au fost constatate intenția, motivul și scopul real care demonstrează vinovăția în comiterea infracțiunii imputate, nu au fost apreciate daunele provocate în proporții considerabile față de acești minori și nu au fost demonstrate urme în urma aplicării forței fizice, torturii și tratamentelor inumane și degradante. - inculpatul Ceala Sergiu, prin care a solicitat casarea sentinței Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 23 septembrie 2014, rejudecarea cauzei potrivit modului stabilit pentru primă instanță cu achitarea în comiterea infracțiunii încriminate. În motivarea apelului înaintat a indicat că : vinovăția in privința lui nu a fost demonstrată; partea vătămată Babără Traian nu a înaintat pretenții față de Ceala Sergiu. Ulterior, inculpatul Ceala Sergiu a înaintat cererea de apel motivată, prin care indică următoarele : instanța de fond eronat a încadrat acțiunile în baza art. 328 alin. (1) Cod penal, deoarece era integrat în serviciu de patrulare de poliție 902, împreună cu șoferul Vranceanu Ștefan și șeful echipajului Jaruc Denis, unde era ca forță adăugătoare specială, iar acțiunile întreprinse în situația enunțată au fost întru-totul în concordanță cu legea; nu s-a ținut cont de faptul că atît la etapa de urmărire penală, cît și în instanța de judecată nu a fost demonstrat excesul de putere care constă în faptul că trebuia să existe o legătură directă între acțiunile sale ca persoană cu funcție de răspundere, competențe care i-au fost date prin lege și urmările survenite, la fel nu a fost stabilită mărimea pagubelor pricinuite, adică nu au fost calificate aceste daune, precum este stipulat nemijlocit în art. 328 alin. (1) Cod penal; instanța nu a ținut cont de faptul că acțiunile lui nu întrunesc elementele infracțiunii; la 01.10.2014 prin intermediul cancelariei Judecătoriei Buiucani a depus cererea privind faptul eliberării a copiilor de 3 înregjstrare audio a ședințelor de judecată, iar ceea ce i s-a eliberat în urma examinării a constatat că o mare parte din ședințele de judecată care sunt importante și care ar demonstra nevinovăția sa, lipsesc. - partea vătămată Babără Traian, prin care a solicitat casarea sentinței menționate în ce privește latura civilă, rejudecarea cauzei potrivit modului stabilit pentru primă instanță cu încasarea din contul inculpaților Vranceanu Ștefan, Jaruc Denis și Ceala Sergiu cîte 10 000 lei cu titlu de prejudiciu moral. În motivarea apelului înaintat a indicat că : instanța de fond nu a ținut cont de faptul că la momentul săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 328 alin.(l) Cod penal de către inculpații Vranceanu Ștefan, Jaruc Denis și Ceala Sergiu, partea vătămată era minor - elev la liceul „Spiru Haret”, iar prin acțiunile inculpaților i-a fost îngrădit dreptul la învățătură, la libera circulație și libertate individuală; instanța de fond nu a ținut cont de prevederile Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale (Roma, 4.11.1950), la care Republica Moldova este parte, precum și de jurisprudența CEDO cu privire la recuperarea prejudiciilor cauzate în urma săvârșirii unor astfel de infracțiuni.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 15 septembrie 2015, apelurile declarate de inculpații Vranceanu Ștefan și Ceala Sergiu au fost respinse, ca nefondate, iar apelul părții vătămate a fost respins ca depus peste termen, cu menținerea hotărîrii atacate. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a reținut că, la pronunțarea sentinței prima instanță corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a ajuns la concluzia că inculpații Vranceanu Ștefan, Jaruc Denis și Ceala Sergiu au săvârșit infracțiunea imputată lor. Instanța de apel a menționat că prima instanță a analizat obiectiv cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, veridicității și coroborării lor. La fel, instanța de apel a considerat că prima instanță a stabilit în mod corect situația de fapt și de drept și vinovăția inculpaților a fost dovedită cu certitudine și fără echivoc, dînd faptei săvîrșite o încadrare juridică corespunzătoare materialului probator administrat. Instanța de apel a reținut că prima instanță corect a menționat faptul că, vinovăția inculpaților se dovedește atît prin : declarațiile inculpatului Vranceanu Ștefan, Jaruc Denis, Ceala Sergiu, declarațiile părții vătămate Babără Traian, declarațiile părții vătămate Ciorba Pavel, declarațiile martorului Bularga Cătălin, cît și prin materialele dosarului penal : - plîngerea lui Babără V. și Ciorbă R. pe numele procurorului sec. Buiucani, mun. Chișinău prin care solicită luarea măsurilor cu colaboratorii de poliție Vranceanu Ș. și celorlalți 2 polițiști, care i-au reținut pe fiii lor Babără T. și Ciorbă P. la data de 23.02.2012. (f.d. 8- 9, 10, vol. I); 4 - fișa postului în privința lui Vranceanu Ștefan, potrivit căruia se confirmă că activează în cadrul MAI, compartimentul Regimul de Patrulă și santinelă „Scut” al Comisariatului general de poliție al mun. Chișinău (f.d. 44-45, vol. I); - procesul-verbal de audiere a părții vătămate Ciorba Pavel din 06.04.2012, în prezența reprezentantului legal Ciorba Radu (f.d. 63-64, vol. I); - procesul-verbal de audiere a părții vătămate Babără Traian din 09.04.2012, în prezența reprezentantului legal Babără Valeriu (f.d. 71, vol.I); - procesul-verbal de audiere a martorului minor Bularga Cătălin din 17.04.2012, în prezența reprezentantului minor Bularga Ion (f.d. 78, 79-80, vol.I); - ordonanța și procesul-verbal privind ridicarea obiectelor din 11.04.2012 de la partea vătămată Babără Traian, a CD-ului care conține imaginile video filmate la fața locului la 23.02.2012 (f.d. 81-83, vol.I); - procesul-verbal de examinare a obiectului și ordonanța privind recunoașterea obiectelor ca mijloc material de probă din 11.04.2012 (f.d. 85-85, vol.I); - extras din ordinul de angajare nr. 50 EF din 22.05.2009, potrivit căruia Vranceanu Ștefan nou primit pe bază de contract, „polițist al regimentului de patrulă și santinelă „Scut” al CGP mun. Chișinău, cu termen de probă de 6 luni” (f.d. 88, vol. I); - extrasul din ordinul de angajare nr. 3 EF din 20.01.2000, potrivit căruia Ceala Sergiu nou primit pe bază de contract, „polițist operativ al Detașamentului intervenție acțiuni speciale nr. 1, acordîndu-i gradul special „Sergent major de poliție'’ și nr. personal R-005962, de la data de 17.01.2000 (f.d. 118, vol. I). Astfel, instanța de apel a considerat că aceste declarații sunt utile, veridice, consecutive, date de către participanții la proces, în ședința de judecată a instanței de fond, declarații care coroborează cu celelalte probe și demonstrează pe deplin vinovăția inculpaților Ceala Sergiu și Vranceanu Ștefan în comiterea infracțiunii prevăzute de art.328 alin.(l) Cod penal, după indicii calificativi - săvîrșirea de către o persoană cu funcție de răspundere a unor acțiuni care depășesc în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, dacă aceasta a cauzat daune în proporții considerabile intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice. Analizînd elementele infracțiunii de depășire a atribuțiilor de serviciu în coraport cu acțiunile inculpaților Ceala Sergiu și Vranceanu Ștefan, instanța de apel a conchis că prima instanță corect a ajuns la concluzia precum că acțiunile inculpaților Ceala Sergiu și Vranceanu Ștefan întrunesc elementele infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (1) Cod penal. Instanța de apel a menționat că prima instanță la stabilirea categoriei pedepsei, corect a aplicat prevederile legale, și în conformitate cu prevederile art. 7, 75 Cod penal, a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvărșite, de motivul acesteia, de personalitatea inculpaților, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, precum și scopul pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului. 5 Astfel, instanța de apel a reținut că infracțiunea comisă de inculpații Ceala Sergiu, și Vranceanu Ștefan potrivit art. 16 alin. (3) Cod penal se atribuie la infracțiunile mai puțin grave, or sancțiunea art. 328 alin. (1) Cod penal prevede pedeapsa cu amendă în mărime de la 150 la 400 unități convenționale sau cu închisoare de pînă la 3 ani, în ambele cazuri cu (sau fără) privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de pînă la 5 ani. Referitor la personalitatea inculpaților, instanța de apel a reținut că inculpații Ceala Sergiu și Vranceanu Ștefan, nu și-au recunoscut vinovăția incriminată, sunt angajați în cîmpul muncii, se caracterizează satisfăcător, la evidența medicului psihiatru sau narcolog nu se află, inculpatul Vranceanu Ștefan anterior n-a fost condamnat, iar inculpatul Ceala Sergiu anterior a fost condamnat prin sentința Judecătoriei Comrat din 11.06.2001 (f.d. 22 Vol. II), antecedentul penal fiind stins. Circumstanțe atenuante în privința inculpatului Vranceanu Ștefan nu au fost reținute. Circumstanțe agravante în privința inculpatului Vranceanu Ștefan nu au fost reținute. Instanța de apel a conchis că justificat prima instanță a numit inculpaților Vranceanu Ștefan și Ceala Sergiu în baza art. 328 alin. (1) Cod penal, pedeapsă sub formă de amendă în mărime a câte 150 unități convenționale, ceea ce constituie a cîte - 3 000 lei cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții pe un termen de 1 an pentru fiecare. Instanța de apel a reținut că partea vătămată Babără Traian a înaintat acțiunea civilă, prin care a solicitat încasarea din contul inculpaților Ceala Sergiu, Jaruc Denis și Vranceanu Ștefan în beneficiul său a sumei de cîte 30000 lei cu titlu de prejudiciu moral. Conform prevederilor art. 1398, 1410, 1422 - 1423 Cod Civil, în cazul în care persoanei s-a cauzat un prejudiciu moral prin fapte ce atentează la drepturile ei personale nepatrimoniale, precum și alte cazuri prevăzute de legislație, instanța de judecată are dreptul să oblige persoana responsabilă la reparația prejudiciului prin echivalentul bănesc. Mărimea compensației pentru prejudiciul moral se determină de către instanța de judecată în funcție de caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice cauzate persoanei vătămate, de gradul de vinovăție al autorului prejudiciului, dacă vinovăția este o condiție a răspunderii, și de măsura în care această compensare poate aduce satisfacție persoanei vătămate. Astfel, ținând cont de circumstanțele cauzei, de exigențele de echitate cu suferințele suportate și de alte elemente relevante la situația părții vătămate Babără Traian, instanța de apel a stabilit că justificat prima instanță a admis parțial cerința de încasare a pagubei morale, nu în cuantumul solicitat - 30 000 lei, considerînd-o exagerată, și nemotivată, dar în sumă de câte -1000 lei de la fiecare inculpat, ceea ce va constituie o satisfacție morală la momentul adoptării sentinței. În rest, acțiunea a fost respinsă, ca fiind neîntemeiată. 6

Decizia instanței de apel este atacată cu recursuri ordinare de către : 5.1. Inculpatul Vranceanu Ștefan, prin care fără a indica vreun temei prevăzut de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei atacate. În textul recursului se critică lipsa probelor ce ar dovedi vinovăția lui, ce se include în temeiul prevăzut de art. 427 alin.(1) pct. 8) Cod de procedură penală. În motivarea cererii de recurs recurentul a invocat următoarele : - în procesul de judecată nu au fost prezentate probe care ar dovedi vinovăția în urma acțiunilor lui din data de 23.02.2012; - probele care au fost citite în instanță sunt false, la fel și declarațiile depuse de părțile vătămate nu coincid și sunt false, dorind astfel să se ducă în eroare instanța; - organul de urmărire penală nu a luat în considerație nota informativă anuală de infracțiuni săvîrșite de minori și asupra acestora, la fel nu s-a luat în considerație și numărul de minori amplasați zilnic de către poliție pe parcursul unui an în centrul de plasament pentru minori al mun. Chișinău. Fapt ce explică că reținerea minorilor și transportarea lor la instituțiile specializate nu este o infracțiune prevăzută de lege; - au fost prezentate date statistice pentru anul 2012 referitor la infracțiunile comise de minori. 5.2. Inculpatul Ceala Sergiu, prin care indicînd temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1), pct. 8) Cod de procedură penală, solicită casarea integrală a hotărîrilor atacate, cu pronunțarea sentinței de achitare în baza art. 390 alin. (3) Cod de procedură penală. În cererea sa de recurs recurentul invocă următoarele motive : - prima instanță a admis o greșeală procesuală prin care nu au fost delimitate acțiunile inculpaților și a fost numită o pedeapsă unică (egală) fără aplicarea principiului de individualizare a pedepsei reieșind din acțiunile săvîrșite de inculpați; - interpretarea faptelor, atît a primei instanțe, cît și a Curții de Apel, este una eronată și poartă caracter de distorsionare a faptelor, doar inculpatul a declarat în prima instanță, cît și în fața instanței de apel, că a îndeplinit indicația superiorului său, de a conduce persoana la automobil; - nu au fost specificate care daune au fost cauzate în proporții considerabile; - instanța de apel, studiind declarațiile inculpatului le-a dat o apreciere critică prin prisma art.101 Cod de procedură penală, și a menționat că declarațiile inculpatul le-a dat cu scopul de a se eschiva de la răspunderea penală; - instanța de apel a stabilit prin declarațiile părții vătămate Babără Traian precum că în acțiunile inculpatului au fost elemente de bruscare în privința lui Ciorbă Pavel, ce poartă un caracter declarativ și în aparatul de filmat, aceste elemente de bruscare nu sunt; - argumentul dat de instanța de apel, precum că prin acțiunile inculpatului se atestă că el a participat la ridicarea forțată a telefonului mobil, este unul greșit. Astfel, faptele au fost distorsionate. Nici prima instanță și nici instanța de apel nu au dorit să intre în esență și să delimiteze acțiunile inculpatului Ceala Sergiu; 7 - declarațiile părții vătămate Ciorbă Pavel, precum „că inculpatul l-a tîrît la mașină”, nu sunt corecte deoarece examinînd proba video atașată la dosar ar fi fost demonstrat contrariul; tot ceea ce a fost invocat de Ciorbă Pavel sau de Babără Traian, privind comportamentul inculpatului sau acțiunile lui nelegitime cu caracter de intimidare sau de umilire poartă un caracter declarativ, fără a fi probat, fapt care trebuie tratat în folosul inculpatului; - în acțiunile inculpatului Ceala Sergiu lipsește latura obiectivă a infracțiunii; - instanțele judecătorești nu au respectat principiul egalității armelor în proces, principiul accesului liber la justiție și principiul individualizării pedepselor.

Procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursurilor declarate de către inculpatul Vranceanu Ștefan și de către inculpatul Ceala Sergiu, invocînd că acestea urmează a fi declarate inadmisibile, deoarece temeiul - reaprecierea probelor nu se încadrează în cele prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală. Aprecierea probelor ține de soluționarea fondului cauzei de către instanțele de fond și apel și nu poate constitui temei pentru recurs.

Examinînd argumentele recursurilor în raport cu actele cauzei, ținînd seama de opinia expusă în referință, Colegiul penal consideră, că acestea urmează a fi declarate inadmisibile, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 422 Cod de procedură penală, recursul se declară în termen de 30 de zile de la data pronunțării deciziei. În speță se constată, că recurenții s-au conformat prevederilor legale și au declarat recursuri ordinare la 04 noiembrie 2015, 11 noiembrie 2015, împotriva deciziei instanței de apel din 15 septembrie 2015, pronunțată în ședința publică pe 13 octombrie 2015, în termen. Instanța de recurs ordinar verifică legalitatea hotărîrilor atacate în limitele motivelor invocate de recurent în baza temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală. Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, iar dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor nu constituie o eroare de drept și nu poate servi drept temei pentru casarea hotărîrii legal adoptate de către instanțele judecătorești. Din conținutul recursurilor rezultă, că recurenții indică temeiul prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, care stipulează că nu au fost întrunite elementele infracțiunii – temei care nu și-a găsit confirmarea în speța dată. Colegiul penal constată, că lecturînd textul deciziei instanței de apel, se observă că decizia adoptată cuprinde răspunsuri la toate motivele relevante pe care se întemeiază soluția. Decizia instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală, ea fiind legală și întemeiată. 8 7.1. Cu referire la recursul declarat de către inculpatul Vranceanu Ștefan. 7.1.1. Referitor la argumentul „în procesul de judecată nu au fost prezentate probe care ar dovedi vinovăția în urma acțiunilor lui din data de 23.02.2012”, Colegiul penal menționează că este unul declarativ și că instanța de apel întemeiat și argumentat a pus la baza deciziei de condamnare în baza art. 328 alin. (1) Cod penal a inculpaților Vranceanu Ștefan și Ceala Sergiu, cumulul de probe acumulate de organul de urmărire penală, cercetate de către instanța de fond, verificate de către instanța de apel și descrise în decizia atacată, cum sunt : - declarațiile martorului Bularga Cătălin (f.d. 72-73, vol II), potrivit cărora „…Traian stătea la o parte și vorbea cu un polițist. Pe Pavel 2 polițiști îl țineau de mînă lîngă mașină. Pavel striga ca să-l elibereze…”; - declarațiile părții vătămate Ciorbă Pavel (f.d. 61,63,64, vol.II), potrivit cărora „…unul dintre polițiști a afirmat încărcați în mașină și duși la comisariat , de parcă eram niște sacoșe de gunoi, care trebuiau încărcate și duse unde trebuie. Vranceanu Ștefan m-a bruscat și mi-a smuls telefonul din mînă, zicînd că eu trebuie să-l implor să- mi dea permisiunea ca să-l filmez… d. Vranceanu m-a aruncat în interiorul mașinii și cu corpul său masiv a sărit peste mine, … ni s-au adus ofense la adresa noastră și la adresa familiilor noastre, ni s-a spus că noi vom deveni viitori criminali…”; - declarațiile părții vătămate Babără Traian (f. d. 68-70, vol. II), potrivit cărora „… de noi s-a apropiat d. Jaruc, s-a legitimat, d. Vranceanu striga – „dați în mașină”, după care Vranceanu și Ceala l-a luat pe Pavel și l-a îmbrîncit în mașină, … am fost trași de mîneci și urcați în mașină…”; - plîngerea penală depusă de către reprezentantul legal al fiului minor Babără Traian – Babără Valeriu, procurorului sect. Buiucani, Mașnic Eduard, prin care a solicitat pornirea urmăririi penale împotriva colaboratorului de poliție Vranceanu Ștefan și a celorlalți doi polițiști care nu s-au legitimat, pentru săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 328 Cod penal (f.d. 8-9, vol. I); - plîngerea penală depusă de către reprezentantul legal al fiului minor Ciorba Pavel – Ciorba Radu, procurorului sect. Buiucani, Mașnic Eduard, prin care a solicitat pornirea urmăririi penale împotriva colaboratorului de poliție Vranceanu Ștefan și a celorlalți doi polițiști care nu s-au legitimat, pentru săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 328 Cod penal (f.d. 10, vol. I). În opinia Colegiului penal, instanța de apel, în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, a examinat complet și obiectiv probele administrate la dosar, verificându-le sub aspectul pertinenții și concludenții, atât pe cele obținute în procesul urmăririi penale cât și în cadrul ședințelor de judecată, cât ale apărării atât și ale acuzării, fapt ce face, ca concluzia despre vinovăția lui Vranceanu Ștefan și Ceala Sergiu privind săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (1) Cod penal, să fie întemeiată și legală. 7.1.2. Cu privire la argumentul „probele care au fost citite în instanță sunt false, 9 la fel și declarațiile depuse de părțile vătămate nu coincid și sunt false, dorind astfel să se ducă în eroare instanța”, Colegiul penal menționează că aceasta constituie opinia subiectivă a recurentului, deoarece din textul deciziei instanței de apel, rezultă că instanța de apel corect s-a expus argumentat asupra acestui aspect și pentru a evita repetări inutile, instanța de recurs acceptă și însușește aceste argumente, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CEDO, care în pct. 37 în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6§1 din CEDO, obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunînd un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale. 7.1.3. În ceea ce privește argumentul adus de recurent precum că „au fost prezentate date statistice pentru anul 2012 referitor la infracțiunile comise de minori”, Colegiul penal îl consideră neîntemeiat, deoarece în materialul prezentat de însăși inculpatul Vranceanu Ștefan se atestă faptul că infracțiuni comise în 2012 de către elevi sunt 0 (zero) persoane, părțile vătămate Babără Traian și Ciorba Pavel sunt elevi ai liceului Spiru Haret. Reieșind din motivele invocate, Colegiul penal, constată că temeiul pentru recurs ordinar, prevăzut de art.427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală nu s-a confirmat în instanța de recurs, deci recursul declarat de inculpatul Vranceanu Ștefan urmează a fi declarat inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat. 7.2. Cu referire la recursul declarat de către inculpatul Ceala Sergiu. 7.2.1. Potrivit textului recursului, recurentul invocă ca temei de casare a hotărîrii judecătorești prevederile art.427 alin.(1) pct. 8) Cod de procedură penală, care stipulează că nu au fost întrunite elementele infracțiunii. Raportînd normele nominalizate la situația în cauză, Colegiul penal conchide că acest temei nu și-a găsit confirmare. 7.2.2. Reieșind din textul recursului, recurentul consideră că „în acțiunile lui lipsește latura obiectivă a infracțiunii incriminate”, și anume care sînt urmările prejudiciabile, specificînd că „nu au fost specificate care daune au fost cauzate în proporții considerabile”. Colegiul penal atestă că, sub aspectul situației de ,,neîntrunire a elementelor infracțiunii”, se înțeleg acele cazuri cînd s-a produs condamnarea persoanei, însă acțiunile acesteia nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii respective (persoana nu este subiect al acestei infracțiuni, lipsește latura obiectivă sau subiectivă, sau legătura cauzală dintre acestea). Instanța de apel, în conformitate cu prevederile art.101 Cod de procedură penală, a examinat complet și obiectiv probele administrate la dosar, și anume declarațiile martorului Bularga Cătălin, declarațiile părții vătămate Ciorba Pavel, declarațiile părții 10 vătămate Babără Valeriu, cît și alte probe descrise în decizia atacată, prin care se confirmă faptul că colaboratorii de poliție Vranceanu Ștefan și Ceala Sergiu (f.d. 8-9, 10, vol I), și-au depășit atribuțiile lor de serviciu și au comis acțiunile descrise în învinuire. Toate aceste probe au fost verificate sub aspectul pertinenței, concludentei, utilității și veridicității, conform cărora s-a constatat faptul că Vranceanu Ștefan și Ceala Sergiu au săvîrșit infracțiunea prevăzută de art.328 alin.(1) Cod penal. Totodată, se atestă că latura obiectivă a infracțiunii prevăzute la art.328 Cod penal, include următoarele semne: 1) fapta prejudiciabilă care se exprimă în acțiunea de depășire a limitelor drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege; 2) urmările prejudiciabile, și anume daunele în proporții considerabile cauzate intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice; 3) legătura cauzală dintre fapta prejudiciabilă și urmările prejudiciabile. Analizând elementele infracțiunii de depășire a atribuțiilor de serviciu în coraport cu acțiunile inculpaților Ceala Sergiu și Vranceanu Ștefan, ce rezultă din probele examinate, Colegiul penal conchide că instanțele de fond și de apel corect au ajuns la concluzia, precum că acțiunile inculpaților Ceala Sergiu și Vranceanu Ștefan întrunesc elementele infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (1) Cod penal, inclusiv a laturii obiective. Prin urmare, Colegiul penal menționează că s-a constatat intenția, motivul și scopul inculpaților, care aflîndu-se la serviciu la data de 23.02.2012, și-au depășit atribuțiile de serviciu față de minorii Babără Traian și Ciorbă Pavel prin supunerea percheziției, ridicarea telefoanelor mobile, exprimarea jignitoare și urcarea acestora cu forța în automobilul de serviciu, transportîndu-i forțat la CPS Buiucani mun. Chișinău. Astfel, în acțiunile inculpaților persistă latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de art.328 alin.(1) Cod penal, deoarece daunele în proporții considerabile nu rezultă doar numai din paguba materială cauzată în urma acțiunilor inculpaților, dar și în urma prejudicierii drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice, încălcându- le drepturile fundamentale prevăzute de art. 24, 25, 46 din Constituția Republicii Moldova, care prevăd că statul garantează fiecărui om dreptul la viață și la integritatea fizică, și psihică; libertatea individuală și siguranța persoanei fiind inviolabile, precum și dreptul la proprietate privată, or nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă și prealabilă despăgubire. 7.2.3. Referitor la argumentele „declarațiile părții vătămate Ciorbă Pavel, precum „că inculpatul l-a tîrît la mașină”, nu sunt corecte deoarece examinînd proba video atașată la dosar ar fi fost demonstrat contrariul; tot ceea ce a fost invocat de Ciorbă Pavel sau de Babără Traian, privind comportamentul inculpatului sau acțiunile lui nelegitime cu caracter de intimidare sau de umilire poartă un caracter declarativ, fără a fi probat, fapt care trebuie tratat în folosul inculpatului”, Colegiul penal ține să respingă aceste argumente, deoarece prin declarațiile părții vătămate Ciorba Pavel, părții 11 vătămate Babără Traian și declarațiile martorului Bularga Cătălin se confirmă fapta incriminată lor și anume că pe Ciorbă Pavel colaboratorii de poliție l-au urcat cu forța în mașina de poliție, fără a avea motive legale. 7.2.4. Cu referire la argumentul „prima instanță a admis o greșeală procesuală prin care nu au fost delimitate acțiunile inculpaților și a fost numită o pedeapsă unică (egală) fără aplicarea principiului de individualizare a pedepsei reieșind din acțiunile săvîrșite de inculpați, fiind încălcat principiul individualizării pedepselor”, Colegiul penal îl respinge și conchide că justificat și legal instanțele de fond și de apel au numit inculpaților Vranceanu Ștefan și Ceala Sergiu în baza art. 328 alin. (1) Cod penal pedeapsă sub formă de amendă în mărime a cîte 150 unități convenționale, ceea ce constituie a cîte - 3 000 lei cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții pe un termen de 1 an pentru fiecare, ce se consideră ca pedeapsă echitabilă. Prin urmare, Colegiul penal statuează că infracțiunea comisă de inculpații Ceala Sergiu și Vranceanu Ștefan potrivit art. 16 alin. (3) Cod penal se atribuie la infracțiunile mai puțin grave, or sancțiunea art. 328 alin. (1) Cod penal (red.18.04.2002), prevede pedeapsa cu amendă în mărime de la 150 la 400 unități convenționale sau cu închisoare de pîna la 3 ani, în ambele cazuri cu (sau fără) privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de exercita o anumită activitate pe un termen de pînă la 5 ani. Astfel, pedeapsa stabilită inculpaților de prima instanță, menținută de instanța de apel, este în limita minimă – 150 unități convenționale și privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții pe un termen de 1 an. Colegiul penal conchide că instanțele de fond și de apel la stabilirea categoriei pedepsei în privința inculpaților, corect au aplicat prevederile legale, și, în conformitate cu prevederile art. 7, 75 Cod penal, au ținut cont de gravitatea infracțiunii săvărșite, de motivul acesteia, de personalitatea inculpaților, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, precum și scopul pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării inculpaților. 7.2.5. Cu referire la argumentul „instanțele judecătorești nu au respectat principiul egalității armelor în proces și principiul accesului liber la justiție”, Colegiul penal menționează că este unul declarativ și că recurentul nu a indicat la concret în ce constă aceste încălcări. 7.2.6. Nu este acceptat nici motivul „că inculpatul Ceala Sergiu a îndeplinit indicația superiorului său, de a conduce persoana la automobil”, fiindcă acest motiv nu a fost invocat în apel (f.d.109-110, vol.II), respectiv conform prevederilor art.427 alin. (2) Cod de procedură penală el nu mai poate fi invocat în recursul ordinar. Totodată, se mai invocă că conform prevederilor art.401 alin. (2) Cod penal, persoana care a comis intenționat infracțiune în vederea executării ordinului vădit ilegal a superiorului răspunde penal în temeiuri generale, ce persistă în speța dată. 12 Astfel, nu s-a confirmat în instanța de recurs temeiul pentru recurs invocat – pct. 8) alin. (1) art.427 Cod de procedură penală și recursul ordinar declarat de inculpatul Ceala Sergiu urmează a fi declarat inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat. 7.3. Prin urmare, recursurile ordinare declarate de către inculpatul Vranceanu Ștefan și de către inculpatul Ceala Sergiu urmează a fi declarate inadmisibile, fiind vădit neîntemeiate.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către inculpatul Vranceanu Ștefan și de către inculpatul Ceala Sergiu, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 15 septembrie 2015, în cauza penală privindu-i pe Vranceanu Ștefan Ion și Ceala Sergiu Tudor, ca fiind vădit neîntemeiate. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 03 martie 2016. Președinte Ursache Petru Judecători Timofti Vladimir Alerguș Constantin 13