1ra-142/2016 — art. 328 alin. 1 CP

1ra-142/2016 — art. 328 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr. 1ra-142/2016

Curtea Supremă de Justiție

DECIZIE

10 februarie 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte - Ursache Petru,

judecători - Timofti Vladimir și Alerguș Constantin,

examinînd admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de către

inculpatul Vranceanu Ștefan și de către inculpatul Ceala Sergiu, prin care se solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 15 septembrie 2015,

în cauza penală privindu-i pe

Vranceanu Ștefan Ion, născut la 19 februarie 1986.

originar și domiciliat în sat. Sireți r-nu1 Strășeni;

Ceala Sergiu Tudor, născut la data de 27 mai 1979,

originar și domiciliat în mun. Chișinău, str.Muncești 426 E,

ap.6.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Asupra admisibilității recursurilor în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal

al Curții Supreme de Justiție,

A CONSTATAT:

Vranceanu Ștefan și Ceala Sergiu au fost recunoscuți vinovați în săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 328 alin. (1) Cod penal, fiindu-le numită pedeapsă sub formă de

amendă în mărime a câte 150 unități convenționale, ceea ce constituie a cîte - 3000 lei

cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții pe un termen de 1 an - fiecare.

Acțiunea civilă a fost admisă parțial, încasînd de la Vranceanu Ștefan și Ceala Sergiu

în beneficiul lui Babără Traian a câte -1000 (una mie) lei de la fiecare cu titlu de daună

morală. În rest acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

Prin aceeași sentință a fost condamnat și Jaruc Denis, hotărîrea în privința căruia cu

recurs ordinar în prezent nu se contestă.

1

Jaruc Denis și Ceala Sergiu, deținînd funcții de polițiști, fiind conform art. 123 alin. (2)

din Codul penal persoane publice, au comis depășirea atribuțiilor de serviciu în

următoarele circumstanțe :

La 23 februarie 2012, aproximativ la orele 11:20 min., acționînd prin participație

simplă Jaruc Denis, Vranceanu Ștefan și Ceala Sergiu, contrar prevederilor art. 3 din

Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale (adoptată la Roma la 04.11.1950, ratificată prin Hotărârea Parlamentului

RM nr.1298-XIII din 24.07.1997), conform căreia nimeni nu poate fi supus torturii,

pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante, avînd intenția de a săvîrși acte

care depășesc în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, contrar

prevederilor art. 4 a Legii Republicii Moldova „Cu privire la poliție” nr. 416-XII din

18.12.1990, care prevede că poliția nu intervine în drepturile și libertățile cetățenilor

decît în cazul în care nu-și poate exercita atribuțiile, ale art. 15 din aceiași lege și ale

capitolului II, art. 2 din Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova „Cu privire la

aprobarea mijloacelor speciale și a regulilor de aplicare a acestora de către colaboratorii

organelor de interne și militarii trupelor de carabinieri ale Ministerului Afacerilor

Interne” nr. 1275-XII din 15.02.93, care reglementează că colaboratorii de poliție aplică

forța fizică, inclusiv procedeele speciale de luptă, pentru curmarea infracțiunilor, pentru

înfrîngerea rezistenței opuse cerințelor legale, dacă metodele nonviolente nu asigură

îndeplinirea obligațiilor ce le revin, în timp ce minorii Babără Traian și Ciorbă Pavel,

elevi ai liceului Spiru Haret, filmau un videoclip, în ograda casei de locuit din str.

Columna 121, mun. Chișinău, urmărind scopul intimidării acestora și recunoașterii

faptului că minorii fumase țigări, cunoscînd cu certitudine faptul că ultimii sunt minori,

și-au depășit atribuțiile de serviciu, solicitînd fără careva temei legal scoaterea a tot ce

au în buzunare.

Ulterior, i-au ridicat forțat telefonul mobil lui Ciorba Pavel, refuzînd să îl întoarcă,

ordonîndu-i colaboratorului BPDS Fulger, Ceala Sergiu, să-i urce cu forța în

automobilul de serviciu, după care i-au transportat forțat la CPS Buiucani, mun.

Chișinău, privîndu-i astfel ilegal de libertate.

În urma acestor acțiuni, lui Babără Traian și Ciorbă Pavel i-au fost cauzate daune în

proporții considerabile drepturilor și intereselor ocrotite de lege, încălcîndu-le drepturile

fundamentale prevăzute de art. 24, 25, 46 din Constituția Republicii Moldova, care

prevăd că statul garantează fiecărui om dreptul la viață și la integritatea fizică și psihică;

libertatea individuală și siguranța persoanei fiind inviolabile, precum și dreptul la

proprietate privată, or nimeni nu poate fi expropriat decît pentru o cauză de utilitate

publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă și prealabilă despăgubire.

- inculpatul Vranceanu Ștefan, prin care a solicitat casarea sentinței Judecătoriei

Buiucani mun. Chișinău din 23 septembrie 2014, rejudecarea cauzei potrivit modului

2

stabilit pentru primă instanță, cu achitarea în comiterea infracțiunii incriminate.

În motivarea cererii de apel inculpatul a invocat următoarele: instanța la pronunțarea

sentinței nu a ținut cont de faptul că potrivit înregistrării video plasat pe internet, se

constată că reacția colaboratorilor de poliție și anume înlăturarea telefonului mobil din

mîna minorului, este ca rezultatul acțiunilor provocatoare din partea lor, totodată

imaginile reflectă doar o parte din discuțiile purtate cu minorii, ceea ce induce în eroare

opinia publică despre circumstanțele reale ale cazului; instanța de fond nu a ținut cont

de faptul că inculpatul bazîndu-se pe practica de serviciu, și anume la întreprinderea

măsurilor menționate în ordinul operațiunii „Grija”, unde este indicat că efectivul

subordonat să fie implicat la patrularea teritoriilor adiacente instituțiilor de învățământ

și altor locuri de concentrare a minorilor în scopul contracarării crimelor, infracțiunilor,

precum și cerșitul, vagabondajul și a cazurilor de întrebuințare a băuturilor alcoolice și

substanțelor psihotrope; organul de urmărire penală nu a luat în considerație nota

informativă anuală de infracțiuni săvîrșite de minori, la fel nu s-a luat în considerație și

numărul de minori amplasați zilnic de către poliție pe parcursul unui an în centrul de

plasament pentru minori al mun. Chișinău, fapt ce explică că reținerea minorilor și

transportarea lor la instituțiile specializate nu este o infracțiune prevăzută de lege;

instanța de fond nu a ținut cont de faptul că partea vătămată a depus mărturii mincinoase,

la fel nu au fost constatate intenția, motivul și scopul real care demonstrează vinovăția

în comiterea infracțiunii imputate, nu au fost apreciate daunele provocate în proporții

considerabile față de acești minori și nu au fost demonstrate urme în urma aplicării forței

fizice, torturii și tratamentelor inumane și degradante.

- inculpatul Ceala Sergiu, prin care a solicitat casarea sentinței Judecătoriei Buiucani

mun. Chișinău din 23 septembrie 2014, rejudecarea cauzei potrivit modului stabilit

pentru primă instanță cu achitarea în comiterea infracțiunii încriminate.

În motivarea apelului înaintat a indicat că : vinovăția in privința lui nu a fost

demonstrată; partea vătămată Babără Traian nu a înaintat pretenții față de Ceala Sergiu.

Ulterior, inculpatul Ceala Sergiu a înaintat cererea de apel motivată, prin care indică

următoarele : instanța de fond eronat a încadrat acțiunile în baza art. 328 alin. (1) Cod

penal, deoarece era integrat în serviciu de patrulare de poliție 902, împreună cu șoferul

Vranceanu Ștefan și șeful echipajului Jaruc Denis, unde era ca forță adăugătoare

specială, iar acțiunile întreprinse în situația enunțată au fost întru-totul în concordanță

cu legea; nu s-a ținut cont de faptul că atît la etapa de urmărire penală, cît și în instanța

de judecată nu a fost demonstrat excesul de putere care constă în faptul că trebuia să

existe o legătură directă între acțiunile sale ca persoană cu funcție de răspundere,

competențe care i-au fost date prin lege și urmările survenite, la fel nu a fost stabilită

mărimea pagubelor pricinuite, adică nu au fost calificate aceste daune, precum este

stipulat nemijlocit în art. 328 alin. (1) Cod penal; instanța nu a ținut cont de faptul că

acțiunile lui nu întrunesc elementele infracțiunii; la 01.10.2014 prin intermediul

cancelariei Judecătoriei Buiucani a depus cererea privind faptul eliberării a copiilor de

3

înregjstrare audio a ședințelor de judecată, iar ceea ce i s-a eliberat în urma examinării

a constatat că o mare parte din ședințele de judecată care sunt importante și care ar

demonstra nevinovăția sa, lipsesc.

- partea vătămată Babără Traian, prin care a solicitat casarea sentinței menționate în

ce privește latura civilă, rejudecarea cauzei potrivit modului stabilit pentru primă

instanță cu încasarea din contul inculpaților Vranceanu Ștefan, Jaruc Denis și Ceala

Sergiu cîte 10 000 lei cu titlu de prejudiciu moral.

În motivarea apelului înaintat a indicat că : instanța de fond nu a ținut cont de faptul

că la momentul săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 328 alin.(l) Cod penal de către

inculpații Vranceanu Ștefan, Jaruc Denis și Ceala Sergiu, partea vătămată era minor -

elev la liceul „Spiru Haret”, iar prin acțiunile inculpaților i-a fost îngrădit dreptul la

învățătură, la libera circulație și libertate individuală; instanța de fond nu a ținut cont de

prevederile Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale (Roma, 4.11.1950), la care Republica Moldova este parte, precum și de

jurisprudența CEDO cu privire la recuperarea prejudiciilor cauzate în urma săvârșirii

unor astfel de infracțiuni.

apelurile declarate de inculpații Vranceanu Ștefan și Ceala Sergiu au fost respinse, ca

nefondate, iar apelul părții vătămate a fost respins ca depus peste termen, cu menținerea

hotărîrii atacate.

În motivarea soluției adoptate instanța de apel a reținut că, la pronunțarea sentinței

prima instanță corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a ajuns la

concluzia că inculpații Vranceanu Ștefan, Jaruc Denis și Ceala Sergiu au săvârșit

infracțiunea imputată lor.

Instanța de apel a menționat că prima instanță a analizat obiectiv cumulul de probe

prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței,

concludenței, veridicității și coroborării lor.

La fel, instanța de apel a considerat că prima instanță a stabilit în mod corect situația

de fapt și de drept și vinovăția inculpaților a fost dovedită cu certitudine și fără echivoc,

dînd faptei săvîrșite o încadrare juridică corespunzătoare materialului probator

administrat.

Instanța de apel a reținut că prima instanță corect a menționat faptul că, vinovăția

inculpaților se dovedește atît prin : declarațiile inculpatului Vranceanu Ștefan, Jaruc

Denis, Ceala Sergiu, declarațiile părții vătămate Babără Traian, declarațiile părții

vătămate Ciorba Pavel, declarațiile martorului Bularga Cătălin, cît și prin materialele

dosarului penal :

- plîngerea lui Babără V. și Ciorbă R. pe numele procurorului sec. Buiucani, mun.

Chișinău prin care solicită luarea măsurilor cu colaboratorii de poliție Vranceanu Ș. și

celorlalți 2 polițiști, care i-au reținut pe fiii lor Babără T. și Ciorbă P. la data de

23.02.2012. (f.d. 8- 9, 10, vol. I);

4

- fișa postului în privința lui Vranceanu Ștefan, potrivit căruia se confirmă că

activează în cadrul MAI, compartimentul Regimul de Patrulă și santinelă „Scut” al

Comisariatului general de poliție al mun. Chișinău (f.d. 44-45, vol. I);

- procesul-verbal de audiere a părții vătămate Ciorba Pavel din 06.04.2012, în

prezența reprezentantului legal Ciorba Radu (f.d. 63-64, vol. I);

- procesul-verbal de audiere a părții vătămate Babără Traian din 09.04.2012, în

prezența reprezentantului legal Babără Valeriu (f.d. 71, vol.I);

- procesul-verbal de audiere a martorului minor Bularga Cătălin din 17.04.2012, în

prezența reprezentantului minor Bularga Ion (f.d. 78, 79-80, vol.I);

- ordonanța și procesul-verbal privind ridicarea obiectelor din 11.04.2012 de la

partea vătămată Babără Traian, a CD-ului care conține imaginile video filmate la fața

locului la 23.02.2012 (f.d. 81-83, vol.I);

- procesul-verbal de examinare a obiectului și ordonanța privind recunoașterea

obiectelor ca mijloc material de probă din 11.04.2012 (f.d. 85-85, vol.I);

- extras din ordinul de angajare nr. 50 EF din 22.05.2009, potrivit căruia Vranceanu

Ștefan nou primit pe bază de contract, „polițist al regimentului de patrulă și santinelă

„Scut” al CGP mun. Chișinău, cu termen de probă de 6 luni” (f.d. 88, vol. I);

- extrasul din ordinul de angajare nr. 3 EF din 20.01.2000, potrivit căruia Ceala

Sergiu nou primit pe bază de contract, „polițist operativ al Detașamentului intervenție

acțiuni speciale nr. 1, acordîndu-i gradul special „Sergent major de poliție'’ și nr.

personal R-005962, de la data de 17.01.2000 (f.d. 118, vol. I).

Astfel, instanța de apel a considerat că aceste declarații sunt utile, veridice,

consecutive, date de către participanții la proces, în ședința de judecată a instanței de

fond, declarații care coroborează cu celelalte probe și demonstrează pe deplin vinovăția

inculpaților Ceala Sergiu și Vranceanu Ștefan în comiterea infracțiunii prevăzute de

art.328 alin.(l) Cod penal, după indicii calificativi - săvîrșirea de către o persoană cu

funcție de răspundere a unor acțiuni care depășesc în mod vădit limitele drepturilor și

atribuțiilor acordate prin lege, dacă aceasta a cauzat daune în proporții considerabile

intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice

sau juridice.

Analizînd elementele infracțiunii de depășire a atribuțiilor de serviciu în coraport cu

acțiunile inculpaților Ceala Sergiu și Vranceanu Ștefan, instanța de apel a conchis că

prima instanță corect a ajuns la concluzia precum că acțiunile inculpaților Ceala Sergiu

și Vranceanu Ștefan întrunesc elementele infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (1) Cod

penal.

Instanța de apel a menționat că prima instanță la stabilirea categoriei pedepsei, corect

a aplicat prevederile legale, și în conformitate cu prevederile art. 7, 75 Cod penal, a ținut

cont de gravitatea infracțiunii săvărșite, de motivul acesteia, de personalitatea

inculpaților, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, precum

și scopul pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului.

5

Astfel, instanța de apel a reținut că infracțiunea comisă de inculpații Ceala Sergiu,

și Vranceanu Ștefan potrivit art. 16 alin. (3) Cod penal se atribuie la infracțiunile mai

puțin grave, or sancțiunea art. 328 alin. (1) Cod penal prevede pedeapsa cu amendă în

mărime de la 150 la 400 unități convenționale sau cu închisoare de pînă la 3 ani, în

ambele cazuri cu (sau fără) privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a

exercita o anumită activitate pe un termen de pînă la 5 ani.

Referitor la personalitatea inculpaților, instanța de apel a reținut că inculpații Ceala

Sergiu și Vranceanu Ștefan, nu și-au recunoscut vinovăția incriminată, sunt angajați în

cîmpul muncii, se caracterizează satisfăcător, la evidența medicului psihiatru sau

narcolog nu se află, inculpatul Vranceanu Ștefan anterior n-a fost condamnat, iar

inculpatul Ceala Sergiu anterior a fost condamnat prin sentința Judecătoriei Comrat din

11.06.2001 (f.d. 22 Vol. II), antecedentul penal fiind stins.

Circumstanțe atenuante în privința inculpatului Vranceanu Ștefan nu au fost

reținute.

Circumstanțe agravante în privința inculpatului Vranceanu Ștefan nu au fost

reținute.

Instanța de apel a conchis că justificat prima instanță a numit inculpaților Vranceanu

Ștefan și Ceala Sergiu în baza art. 328 alin. (1) Cod penal, pedeapsă sub formă de

amendă în mărime a câte 150 unități convenționale, ceea ce constituie a cîte - 3 000 lei

cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții pe un termen de 1 an pentru fiecare.

Instanța de apel a reținut că partea vătămată Babără Traian a înaintat acțiunea civilă,

prin care a solicitat încasarea din contul inculpaților Ceala Sergiu, Jaruc Denis și

Vranceanu Ștefan în beneficiul său a sumei de cîte 30000 lei cu titlu de prejudiciu moral.

Conform prevederilor art. 1398, 1410, 1422 - 1423 Cod Civil, în cazul în care

persoanei s-a cauzat un prejudiciu moral prin fapte ce atentează la drepturile ei personale

nepatrimoniale, precum și alte cazuri prevăzute de legislație, instanța de judecată are

dreptul să oblige persoana responsabilă la reparația prejudiciului prin echivalentul

bănesc.

Mărimea compensației pentru prejudiciul moral se determină de către instanța de

judecată în funcție de caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice cauzate

persoanei vătămate, de gradul de vinovăție al autorului prejudiciului, dacă vinovăția este

o condiție a răspunderii, și de măsura în care această compensare poate aduce satisfacție

persoanei vătămate.

Astfel, ținând cont de circumstanțele cauzei, de exigențele de echitate cu suferințele

suportate și de alte elemente relevante la situația părții vătămate Babără Traian, instanța

de apel a stabilit că justificat prima instanță a admis parțial cerința de încasare a pagubei

morale, nu în cuantumul solicitat - 30 000 lei, considerînd-o exagerată, și nemotivată,

dar în sumă de câte -1000 lei de la fiecare inculpat, ceea ce va constituie o satisfacție

morală la momentul adoptării sentinței. În rest, acțiunea a fost respinsă, ca fiind

neîntemeiată.

6

5.1. Inculpatul Vranceanu Ștefan, prin care fără a indica vreun temei prevăzut de art.

427 alin. (1) Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei atacate. În textul

recursului se critică lipsa probelor ce ar dovedi vinovăția lui, ce se include în temeiul

prevăzut de art. 427 alin.(1) pct. 8) Cod de procedură penală. În motivarea cererii de

recurs recurentul a invocat următoarele :

- în procesul de judecată nu au fost prezentate probe care ar dovedi vinovăția în urma

acțiunilor lui din data de 23.02.2012;

- probele care au fost citite în instanță sunt false, la fel și declarațiile depuse de părțile

vătămate nu coincid și sunt false, dorind astfel să se ducă în eroare instanța;

- organul de urmărire penală nu a luat în considerație nota informativă anuală de

infracțiuni săvîrșite de minori și asupra acestora, la fel nu s-a luat în considerație și

numărul de minori amplasați zilnic de către poliție pe parcursul unui an în centrul de

plasament pentru minori al mun. Chișinău. Fapt ce explică că reținerea minorilor și

transportarea lor la instituțiile specializate nu este o infracțiune prevăzută de lege;

- au fost prezentate date statistice pentru anul 2012 referitor la infracțiunile comise

de minori.

5.2. Inculpatul Ceala Sergiu, prin care indicînd temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1),

pct. 8) Cod de procedură penală, solicită casarea integrală a hotărîrilor atacate, cu

pronunțarea sentinței de achitare în baza art. 390 alin. (3) Cod de procedură penală.

În cererea sa de recurs recurentul invocă următoarele motive :

- prima instanță a admis o greșeală procesuală prin care nu au fost delimitate

acțiunile inculpaților și a fost numită o pedeapsă unică (egală) fără aplicarea principiului

de individualizare a pedepsei reieșind din acțiunile săvîrșite de inculpați;

- interpretarea faptelor, atît a primei instanțe, cît și a Curții de Apel, este una eronată

și poartă caracter de distorsionare a faptelor, doar inculpatul a declarat în prima instanță,

cît și în fața instanței de apel, că a îndeplinit indicația superiorului său, de a conduce

persoana la automobil;

- nu au fost specificate care daune au fost cauzate în proporții considerabile;

- instanța de apel, studiind declarațiile inculpatului le-a dat o apreciere critică prin

prisma art.101 Cod de procedură penală, și a menționat că declarațiile inculpatul le-a

dat cu scopul de a se eschiva de la răspunderea penală;

- instanța de apel a stabilit prin declarațiile părții vătămate Babără Traian precum că

în acțiunile inculpatului au fost elemente de bruscare în privința lui Ciorbă Pavel, ce

poartă un caracter declarativ și în aparatul de filmat, aceste elemente de bruscare nu

sunt;

- argumentul dat de instanța de apel, precum că prin acțiunile inculpatului se atestă

că el a participat la ridicarea forțată a telefonului mobil, este unul greșit. Astfel, faptele

au fost distorsionate. Nici prima instanță și nici instanța de apel nu au dorit să intre în

esență și să delimiteze acțiunile inculpatului Ceala Sergiu;

7

- declarațiile părții vătămate Ciorbă Pavel, precum „că inculpatul l-a tîrît la

mașină”, nu sunt corecte deoarece examinînd proba video atașată la dosar ar fi fost

demonstrat contrariul; tot ceea ce a fost invocat de Ciorbă Pavel sau de Babără Traian,

privind comportamentul inculpatului sau acțiunile lui nelegitime cu caracter de

intimidare sau de umilire poartă un caracter declarativ, fără a fi probat, fapt care trebuie

tratat în folosul inculpatului;

- în acțiunile inculpatului Ceala Sergiu lipsește latura obiectivă a infracțiunii;

- instanțele judecătorești nu au respectat principiul egalității armelor în proces,

principiul accesului liber la justiție și principiul individualizării pedepselor.

către inculpatul Vranceanu Ștefan și de către inculpatul Ceala Sergiu, invocînd că

acestea urmează a fi declarate inadmisibile, deoarece temeiul - reaprecierea probelor nu

se încadrează în cele prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală. Aprecierea probelor

ține de soluționarea fondului cauzei de către instanțele de fond și apel și nu poate

constitui temei pentru recurs.

opinia expusă în referință, Colegiul penal consideră, că acestea urmează a fi declarate

inadmisibile, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 422 Cod de procedură penală, recursul se declară în termen

de 30 de zile de la data pronunțării deciziei.

În speță se constată, că recurenții s-au conformat prevederilor legale și au declarat

recursuri ordinare la 04 noiembrie 2015, 11 noiembrie 2015, împotriva deciziei instanței

de apel din 15 septembrie 2015, pronunțată în ședința publică pe 13 octombrie 2015, în

termen.

Instanța de recurs ordinar verifică legalitatea hotărîrilor atacate în limitele

motivelor invocate de recurent în baza temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de

procedură penală.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de apel pot

fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de

apel, iar dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor nu constituie o eroare de

drept și nu poate servi drept temei pentru casarea hotărîrii legal adoptate de către

instanțele judecătorești.

Din conținutul recursurilor rezultă, că recurenții indică temeiul prevăzute de art.

427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, care stipulează că nu au fost întrunite

elementele infracțiunii – temei care nu și-a găsit confirmarea în speța dată.

Colegiul penal constată, că lecturînd textul deciziei instanței de apel, se observă că

decizia adoptată cuprinde răspunsuri la toate motivele relevante pe care se întemeiază

soluția. Decizia instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii de procedură

penală, ea fiind legală și întemeiată.

8

7.1. Cu referire la recursul declarat de către inculpatul Vranceanu Ștefan.

7.1.1. Referitor la argumentul „în procesul de judecată nu au fost prezentate probe

care ar dovedi vinovăția în urma acțiunilor lui din data de 23.02.2012”, Colegiul penal

menționează că este unul declarativ și că instanța de apel întemeiat și argumentat a pus

la baza deciziei de condamnare în baza art. 328 alin. (1) Cod penal a inculpaților

Vranceanu Ștefan și Ceala Sergiu, cumulul de probe acumulate de organul de urmărire

penală, cercetate de către instanța de fond, verificate de către instanța de apel și descrise

în decizia atacată, cum sunt :

- declarațiile martorului Bularga Cătălin (f.d. 72-73, vol II), potrivit cărora

„…Traian stătea la o parte și vorbea cu un polițist. Pe Pavel 2 polițiști îl țineau de mînă

lîngă mașină. Pavel striga ca să-l elibereze…”;

- declarațiile părții vătămate Ciorbă Pavel (f.d. 61,63,64, vol.II), potrivit cărora

„…unul dintre polițiști a afirmat încărcați în mașină și duși la comisariat , de parcă

eram niște sacoșe de gunoi, care trebuiau încărcate și duse unde trebuie. Vranceanu

Ștefan m-a bruscat și mi-a smuls telefonul din mînă, zicînd că eu trebuie să-l implor să-

mi dea permisiunea ca să-l filmez… d. Vranceanu m-a aruncat în interiorul mașinii și

cu corpul său masiv a sărit peste mine, … ni s-au adus ofense la adresa noastră și la

adresa familiilor noastre, ni s-a spus că noi vom deveni viitori criminali…”;

- declarațiile părții vătămate Babără Traian (f. d. 68-70, vol. II), potrivit cărora „…

de noi s-a apropiat d. Jaruc, s-a legitimat, d. Vranceanu striga – „dați în mașină”, după

care Vranceanu și Ceala l-a luat pe Pavel și l-a îmbrîncit în mașină, … am fost trași de

mîneci și urcați în mașină…”;

- plîngerea penală depusă de către reprezentantul legal al fiului minor Babără

Traian – Babără Valeriu, procurorului sect. Buiucani, Mașnic Eduard, prin care a

solicitat pornirea urmăririi penale împotriva colaboratorului de poliție Vranceanu Ștefan

și a celorlalți doi polițiști care nu s-au legitimat, pentru săvîrșirea infracțiunii prevăzute

de art. 328 Cod penal (f.d. 8-9, vol. I);

- plîngerea penală depusă de către reprezentantul legal al fiului minor Ciorba Pavel

– Ciorba Radu, procurorului sect. Buiucani, Mașnic Eduard, prin care a solicitat pornirea

urmăririi penale împotriva colaboratorului de poliție Vranceanu Ștefan și a celorlalți doi

polițiști care nu s-au legitimat, pentru săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 328 Cod

penal (f.d. 10, vol. I).

În opinia Colegiului penal, instanța de apel, în conformitate cu prevederile art. 101

Cod de procedură penală, a examinat complet și obiectiv probele administrate la dosar,

verificându-le sub aspectul pertinenții și concludenții, atât pe cele obținute în procesul

urmăririi penale cât și în cadrul ședințelor de judecată, cât ale apărării atât și ale acuzării,

fapt ce face, ca concluzia despre vinovăția lui Vranceanu Ștefan și Ceala Sergiu privind

săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (1) Cod penal, să fie întemeiată și

legală.

7.1.2. Cu privire la argumentul „probele care au fost citite în instanță sunt false,

9

la fel și declarațiile depuse de părțile vătămate nu coincid și sunt false, dorind astfel să

se ducă în eroare instanța”, Colegiul penal menționează că aceasta constituie opinia

subiectivă a recurentului, deoarece din textul deciziei instanței de apel, rezultă că

instanța de apel corect s-a expus argumentat asupra acestui aspect și pentru a evita

repetări inutile, instanța de recurs acceptă și însușește aceste argumente, fapt ce vine

în corespundere cu jurisprudența CEDO, care în pct. 37 în cauza Albert vs. România

din 16.02.2010, statuează că art. 6§1 din CEDO, obligă instanțele să își motiveze

deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunînd un răspuns detaliat pentru fiecare

argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea

de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate

de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse

atenției sale.

7.1.3. În ceea ce privește argumentul adus de recurent precum că „au fost

prezentate date statistice pentru anul 2012 referitor la infracțiunile comise de minori”,

Colegiul penal îl consideră neîntemeiat, deoarece în materialul prezentat de însăși

inculpatul Vranceanu Ștefan se atestă faptul că infracțiuni comise în 2012 de către elevi

sunt 0 (zero) persoane, părțile vătămate Babără Traian și Ciorba Pavel sunt elevi ai

liceului Spiru Haret.

Reieșind din motivele invocate, Colegiul penal, constată că temeiul pentru recurs

ordinar, prevăzut de art.427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală nu s-a confirmat

în instanța de recurs, deci recursul declarat de inculpatul Vranceanu Ștefan urmează a fi

declarat inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat.

7.2. Cu referire la recursul declarat de către inculpatul Ceala Sergiu.

7.2.1. Potrivit textului recursului, recurentul invocă ca temei de casare a hotărîrii

judecătorești prevederile art.427 alin.(1) pct. 8) Cod de procedură penală, care stipulează

că nu au fost întrunite elementele infracțiunii.

Raportînd normele nominalizate la situația în cauză, Colegiul penal conchide că

acest temei nu și-a găsit confirmare.

7.2.2. Reieșind din textul recursului, recurentul consideră că „în acțiunile lui

lipsește latura obiectivă a infracțiunii incriminate”, și anume care sînt urmările

prejudiciabile, specificînd că „nu au fost specificate care daune au fost cauzate în

proporții considerabile”.

Colegiul penal atestă că, sub aspectul situației de ,,neîntrunire a elementelor

infracțiunii”, se înțeleg acele cazuri cînd s-a produs condamnarea persoanei, însă

acțiunile acesteia nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii respective

(persoana nu este subiect al acestei infracțiuni, lipsește latura obiectivă sau subiectivă,

sau legătura cauzală dintre acestea).

Instanța de apel, în conformitate cu prevederile art.101 Cod de procedură penală, a

examinat complet și obiectiv probele administrate la dosar, și anume declarațiile

martorului Bularga Cătălin, declarațiile părții vătămate Ciorba Pavel, declarațiile părții

10

vătămate Babără Valeriu, cît și alte probe descrise în decizia atacată, prin care se

confirmă faptul că colaboratorii de poliție Vranceanu Ștefan și Ceala Sergiu (f.d. 8-9,

10, vol I), și-au depășit atribuțiile lor de serviciu și au comis acțiunile descrise în

învinuire.

Toate aceste probe au fost verificate sub aspectul pertinenței, concludentei, utilității

și veridicității, conform cărora s-a constatat faptul că Vranceanu Ștefan și Ceala Sergiu

au săvîrșit infracțiunea prevăzută de art.328 alin.(1) Cod penal.

Totodată, se atestă că latura obiectivă a infracțiunii prevăzute la art.328 Cod penal,

include următoarele semne: 1) fapta prejudiciabilă care se exprimă în acțiunea de

depășire a limitelor drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege; 2) urmările

prejudiciabile, și anume daunele în proporții considerabile cauzate intereselor publice

sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice; 3)

legătura cauzală dintre fapta prejudiciabilă și urmările prejudiciabile.

Analizând elementele infracțiunii de depășire a atribuțiilor de serviciu în coraport

cu acțiunile inculpaților Ceala Sergiu și Vranceanu Ștefan, ce rezultă din probele

examinate, Colegiul penal conchide că instanțele de fond și de apel corect au ajuns la

concluzia, precum că acțiunile inculpaților Ceala Sergiu și Vranceanu Ștefan întrunesc

elementele infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (1) Cod penal, inclusiv a laturii

obiective.

Prin urmare, Colegiul penal menționează că s-a constatat intenția, motivul și scopul

inculpaților, care aflîndu-se la serviciu la data de 23.02.2012, și-au depășit atribuțiile de

serviciu față de minorii Babără Traian și Ciorbă Pavel prin supunerea percheziției,

ridicarea telefoanelor mobile, exprimarea jignitoare și urcarea acestora cu forța în

automobilul de serviciu, transportîndu-i forțat la CPS Buiucani mun. Chișinău.

Astfel, în acțiunile inculpaților persistă latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de

art.328 alin.(1) Cod penal, deoarece daunele în proporții considerabile nu rezultă doar

numai din paguba materială cauzată în urma acțiunilor inculpaților, dar și în urma

prejudicierii drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice, încălcându-

le drepturile fundamentale prevăzute de art. 24, 25, 46 din Constituția Republicii

Moldova, care prevăd că statul garantează fiecărui om dreptul la viață și la integritatea

fizică, și psihică; libertatea individuală și siguranța persoanei fiind inviolabile, precum

și dreptul la proprietate privată, or nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de

utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă și prealabilă despăgubire.

7.2.3. Referitor la argumentele „declarațiile părții vătămate Ciorbă Pavel, precum

„că inculpatul l-a tîrît la mașină”, nu sunt corecte deoarece examinînd proba video

atașată la dosar ar fi fost demonstrat contrariul; tot ceea ce a fost invocat de Ciorbă

Pavel sau de Babără Traian, privind comportamentul inculpatului sau acțiunile lui

nelegitime cu caracter de intimidare sau de umilire poartă un caracter declarativ, fără

a fi probat, fapt care trebuie tratat în folosul inculpatului”, Colegiul penal ține să

respingă aceste argumente, deoarece prin declarațiile părții vătămate Ciorba Pavel, părții

11

vătămate Babără Traian și declarațiile martorului Bularga Cătălin se confirmă fapta

incriminată lor și anume că pe Ciorbă Pavel colaboratorii de poliție l-au urcat cu forța

în mașina de poliție, fără a avea motive legale.

7.2.4. Cu referire la argumentul „prima instanță a admis o greșeală procesuală prin

care nu au fost delimitate acțiunile inculpaților și a fost numită o pedeapsă unică (egală)

fără aplicarea principiului de individualizare a pedepsei reieșind din acțiunile săvîrșite

de inculpați, fiind încălcat principiul individualizării pedepselor”, Colegiul penal îl

respinge și conchide că justificat și legal instanțele de fond și de apel au numit

inculpaților Vranceanu Ștefan și Ceala Sergiu în baza art. 328 alin. (1) Cod penal

pedeapsă sub formă de amendă în mărime a cîte 150 unități convenționale, ceea ce

constituie a cîte - 3 000 lei cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții pe un

termen de 1 an pentru fiecare, ce se consideră ca pedeapsă echitabilă.

Prin urmare, Colegiul penal statuează că infracțiunea comisă de inculpații Ceala

Sergiu și Vranceanu Ștefan potrivit art. 16 alin. (3) Cod penal se atribuie la infracțiunile

mai puțin grave, or sancțiunea art. 328 alin. (1) Cod penal (red.18.04.2002), prevede

pedeapsa cu amendă în mărime de la 150 la 400 unități convenționale sau cu închisoare

de pîna la 3 ani, în ambele cazuri cu (sau fără) privarea de dreptul de a ocupa anumite

funcții sau de exercita o anumită activitate pe un termen de pînă la 5 ani. Astfel,

pedeapsa stabilită inculpaților de prima instanță, menținută de instanța de apel, este în

limita minimă – 150 unități convenționale și privarea de dreptul de a ocupa anumite

funcții pe un termen de 1 an.

Colegiul penal conchide că instanțele de fond și de apel la stabilirea categoriei

pedepsei în privința inculpaților, corect au aplicat prevederile legale, și, în conformitate

cu prevederile art. 7, 75 Cod penal, au ținut cont de gravitatea infracțiunii săvărșite, de

motivul acesteia, de personalitatea inculpaților, de circumstanțele cauzei care atenuează

ori agravează răspunderea, precum și scopul pedepsei aplicate asupra corectării și

reeducării inculpaților.

7.2.5. Cu referire la argumentul „instanțele judecătorești nu au respectat principiul

egalității armelor în proces și principiul accesului liber la justiție”, Colegiul penal

menționează că este unul declarativ și că recurentul nu a indicat la concret în ce constă

aceste încălcări.

7.2.6. Nu este acceptat nici motivul „că inculpatul Ceala Sergiu a îndeplinit

indicația superiorului său, de a conduce persoana la automobil”, fiindcă acest motiv

nu a fost invocat în apel (f.d.109-110, vol.II), respectiv conform prevederilor art.427

alin. (2) Cod de procedură penală el nu mai poate fi invocat în recursul ordinar. Totodată,

se mai invocă că conform prevederilor art.401 alin. (2) Cod penal, persoana care a comis

intenționat infracțiune în vederea executării ordinului vădit ilegal a superiorului

răspunde penal în temeiuri generale, ce persistă în speța dată.

12

Astfel, nu s-a confirmat în instanța de recurs temeiul pentru recurs invocat – pct. 8)

alin. (1) art.427 Cod de procedură penală și recursul ordinar declarat de inculpatul Ceala

Sergiu urmează a fi declarat inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat.

7.3. Prin urmare, recursurile ordinare declarate de către inculpatul Vranceanu

Ștefan și de către inculpatul Ceala Sergiu urmează a fi declarate inadmisibile, fiind vădit

neîntemeiate.

Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către inculpatul Vranceanu

Ștefan și de către inculpatul Ceala Sergiu, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții

de Apel Chișinău din 15 septembrie 2015, în cauza penală privindu-i pe Vranceanu

Ștefan Ion și Ceala Sergiu Tudor, ca fiind vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 03 martie 2016.

Președinte Ursache Petru

Judecători Timofti Vladimir

Alerguș Constantin

13