ÎNAPOI LA REZULTATE CtEDO

Sursă originală

CtEDO 09.07.2013 RO

CASE OF BOBEȘ v. ROMANIA - [Romanian Translation] by the SCM Romania and IER

RESPONDENT

ROU

HOTĂRÂRE

09.07.2013

Pe scurt

Instanță: CtEDO
Concluzie: Violation of Article 6+6-3-d - Right to a fair trial (Article 6 - Criminal proceedings;Article 6-1 - Fair hearing) (Article 6 - Criminal proceedings;Right to a fair trial;Article 6-3-d - Examination of witnesses)

RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2013
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

CASE OF BOBEȘ v. ROMANIA - [Romanian Translation] by the SCM Romania and IER (CtEDO, 2013)

Tradus

i revizuit de IER (

www.ie

r.ro

)

CURTEA EUROPEAN

A DREPTURILOR OMULUI

SEC

IA A TREIA

HOT

RÂRE

din 9 iulie 2013

În Cauza Bobe

împotriva României

(Cererea nr. 29752/05)

Strasbo

urg

Hot

rârea devine definitiv

în condi

iile prev

zute la art. 44 § 2 din Conven

ie. Aceasta poate suferi

modific

ri de form

În cauza Bobe

împotriva României,

Curtea European

a Drepturilor Omului (Sec

ia a treia), reunit

într-o camer

compu

din Josep

Casadevall,

pre

edinte,

Alvina Gyulumyan, Corneliu Bîrsan, Ján Šikuta, Luis López Guerra, Kristina

Pardalos, Johannes Silvis,

jude

tori,

i Santiago Quesada,

grefier de sec

ie,

dup

ce a deliberat în camera de consiliu, la 18 iunie 2013,

pron

ță

prezenta hot

râre, adoptat

la aceea

i dat

PROCED

URA

. La originea cauzei se afl

cererea nr.

29752/05 îndreptat

împotriva României, prin care un

resortisant al acestui stat, doamna Florentina Bobe

(„reclamanta”), a sesizat Curtea la 10

augus

2005 în temeiul art. 34 din Conven

ia pentru ap

rarea drepturilor omului

i libert

ăț

ilor fundamentale

(„Con

ven

ia”)

. Reclamanta a fost reprezentat

de M. Livescu, avocat în Bucure

ti. Guvernul român

(„Guvernul”) este reprezentat de agentul guvernamental, domnul R

zvan-H

ora

iu Radu, din cadrul

Ministerului Afacerilor Externe.

. Reclamantul invoc

o înc

lcare a principiului egalit

ăț

ii armelor în procesul penal, prin faptul c

nu a putut s

adreseze întreb

ri persoanei care a depus plângerea penal

afla

la originea

conda

rii sale.

. La 7 ianuarie 2009, cererea a fost comunicat

Guvernului. În conformitate cu art. 29

din

Conve

ie, s-a h

rât, de aseme

nea, c

admisibilitatea

i fondul cauzei vor fi examina

te împreun

tre Camer

ÎN FAPT

Circums

tan

ele cauzei

. Reclamanta s-a n

scut în anul 1953

i locuie

te la Orle

ti.

. Între 1995

i 2001, reclamanta a fost contabila unei societ

ăț

i comerciale al c

rei administrator

ionar principal a fost numit

G.V. Începând cu luna noiembrie 2000, timp de un an, reclamanta

a fost mandatat

administreze societatea din cauza st

rii de s

tate a lui G.V., care a necesitat

spital

ri repetate.

. În ianuarie 2002, G.V. a dep

us plângere penal

în fa

a parchetului

împotriva reclamantei pentru

în

ciune, fals în înscrisuri

i gestiune frauduloas

. Ea o a acuza c

a sustras mai multe sume

de bani

din contabilitatea societ

ăț

i, astfel, a provocat un prejudiciu societ

ăț

ii de aproximativ

33 milioane

lei (ROL), echivalentul a aproximativ 1

000 euro

(EUR). Ulterior, G.V. a dat dou

noi

decla

ii în fa

a parchetului indicând faptul c

reclamanta a falsificat mai multe ordine de plat

ă ș

a sustras

banii astfel ob

inu

i. Ea a solicitat o expertiz

contab

pentru a determina întinderea

prejudiciu

lui.

. Reclamanta a negat în fa

a parchetului toate acuza

iile. A afirmat c

i-a remis banii proveni

i din

ordinele de plat

lui G.V., la domiciliul acesteia din urm

. Reclamanta a precizat c

, date fiind

încrederea

i prietenia care o legau

de G.V.

i luând în considerare starea acesteia de s

tate, nu i-

cerut s

semneze ordinele respective. A mai ad

ugat c

o parte din bani i-a dat-o lui G.I., so

ul lui

G.V. În final, reclamanta a solicitat o nou

audiere a lui G.V., o confruntare cu aceasta

i ascultarea

rin

ilor lui G.V. care, potrivit reclamantei, au asistat de mai multe ori la momentul în care a predat

sumele în litigiu.

. Expertul contabil a concluzionat c

, întocmind

i semnând în locul lui G.V. ordine de plat

reclamanta ar fi cauzat societ

ăț

ii un prejudiciu de aproximativ 78 milioane de ROL, echivalentul

a aproximativ 2 000 EUR.

. Prin rechizitoriul din 24 aprilie 2002, parchetul a trimis-o în judecat

pe reclamant

în fa

Jude

toriei Vâlcea pentru în

ciune, fals în înscrisuri

i gestiune frauduloas

. Parchetul a respins

solici

rile reclamantei, argumentând c

, având în vedere probele din dosar

i declara

iile p

ilor,

confruntarea cu G.V., ascultarea sa

i a p

rin

ilor acesteia erau inutile. Parchetul a propus ascultarea

unui singur martor, G.I., so

ul lui G.V.

. În

edi

a din 25 iunie 2003, G.I. a fost audiat în prezen

a reclamant

i a avocatului acesteia.

El a confirmat exi

sten

a unor re

ii de prietenie cu recla

manta

i faptul

, în perioada în

care so

ia s

a fost bolnav

, reclamanta a remis în mod repetat sume de bani care proveneau

de la societate. G.I. a

precizat c

pentru sumele respective a semnat ordinele de plat

întocmite de reclamant

, care,

totod

, le-a f

cut mai multe vizite la domiciliu pentru a-i da so

iei sale sume de bani. G.V. a fost

preze

la audieri în calitate de reprezentant al societ

ăț

ii.

. La solicitarea reclamantei, s-a dispus o nou

experti

. Expertul a concluzionat c

gestiune

soci

ăț

ii, în lipsa lui G.V., nu a provocat niciun prejudiciu nici pentru societate, nici pentru asocia

. O a treia expertiz

dispu

de instan

ță

a ajuns la concluzia c

prejudiciul se ridic

aproximativ 73 milioane lei, adic

aproximativ 1 900 EUR. Unul dintre exper

i a opinat c

prejudici

era mai mic, de aproximativ 30 milioane ROL, adic

aproximativ 750 EUR.

. La 9 iunie 2004, reclamanta a solicitat instan

ei ascultarea lui G.V. Reclamanta sus

inea c

rezultatele celor trei expertize erau contradictorii

i considera c

era necesar

ascultarea lui G.V.

pentru a se clarifica o serie de elemente factuale privind

gestiunea societ

ăț

ii, inclusiv circumstan

ele în

care ar fi adus la domiciliul acesteia banii care lipseau din conturile societ

ăț

ii. De asemenea, a adus o

serie de critici în privin

a concluziilor celei de-a treia expertize

i a solicitat explica

ii cu privire la

metoda de calculare a prejudiciului.

. Instan

a a respins cererea privind ascultarea lui G.V. f

a oferi vreun motiv. De asemenea, a

respins cererea referitoare la a treia expertiz

. Prin hot

rârea din 23 iunie 2004, reclamanta a fost condamnat

la o pedeaps

cu închiso

area

cu suspendare între 8 luni

i 2 ani pentru în

ciune, fals în înscrisuri

i gestiune frauduloas

Inst

a a confirmat acuza

iile aduse de G.V. împotriva reclamantei

i a concluzionat c

aceasta din

urm

a întocmit 19 ordine de plat

în sum

tota

de 78 milioane de ROL, sum

care nu a fost

niciod

remis

asoc

ilor societ

ăț

i pe care

i-a însu

it-o. Reclamanta a fost condamnat

teasc

aceas

sum

drept compensa

ie pentru prejudiciul material.

. Reclamanta a introdus apel împotriva hot

rârii, sus

inând în special c

nu a avut posibilitatea

de a-i adresa întreb

ri lui G.V. pentru a demonstra c

ea îi predase sumele în litigiu. Reclamanta a

reamintit c

G.V. nu a fost audiat

decât de parchet

i acest fapt s-a produs în absen

a sa, f

principiul contradictorialit

ăț

ii s

fie respectat. Reclamanta a citat art. 6

d) din Conven

europe

a drepturilor omului în sprijinul acestei solicit

ri.

. Tribunalul Vâlcea, competent s

se pronun

e asupra apelului, a admis cererea de audiere a lui

G.V.

i a fost citat

în mod obi

nuit, aceasta nu s-a prezentat la

edi

a din 10 noiembrie 2004. Ea

a depus la dosar un certificat medical

i o scrisoare în aten

ia instan

ei. Certificatul indica faptul c

urme

un tratament hormonal în urma unui cancer la sân

i c

i s-a recomandat repaosul. În

scrisoare, G.V. afirma c

nu a putut s

se prezinte din cauza s

ăț

ii sale

i o acuza pe reclamant

a solicitat ascultarea cu singurul scop de a-i afecta s

tatea

i de a o

icana. Reclamanta a

insistat în fa

a instan

ei ca G.V. s

fie audiat

, furnizând o declara

ie extrajudiciar

a unei ter

persoane din care reie

ea c

G.V. a fost v

zut

în mod regulat deplasându-se în afara domiciliului.

Inst

a a renun

at s

o mai audieze pe G.V., pe motiv c

aceasta era în imposibilitatea de a se

prezenta în

edi

ță

. Prin decizia din 24 noiembrie 2004, tribunalul a men

inut condamnarea, dar a diminuat durata

pedepsei aplicate reclamantei. Instan

a a reamintit c

ascultarea lui G.V. nu a fost posibil

din cauza

rii acesteia

de s

tate, dar a constatat c

afirm

iile ei în fa

a procurorului erau coroborate

cu alte

probe din dosar

i, în special, cu prima expertiz

contabi

. Reclamanta a formulat recurs împotriva acestei decizii, i

nvocând din nou înc

lcarea principiului

egali

ăț

ii armelor, garantat de articolul men

ionat anterior din Conven

ie, ca urmare a imposibilit

ăț

ii de

a ob

ine convocarea lui G.V.

. Prin decizia definitiv

din 15 februarie 2005, Curtea de Apel Pite

ti a respins recursul. Instan

a constatat c

, având în vedere probele din dosar, „nu exist

nicio îndoial

reclamanta a comis

faptele pentru care a fost condamnat

”. În motivarea h

rârii nu era incl

nicio m

iune referitoare

la argumentul invocat de reclamant

, cu privire la pretinsa înc

lcare a art. 6 § 3 lit. d) din Conven

ie.

II.

Dreptul intern relevant

. Art. 63 din Codul de procedur

pena

(C.proc. pen.) nu atribuie nicio valoare de prob

mai

dinainte stabilit

elementelor de prob

depuse la dosarul unei anchete. Instan

ele apreciaz

libe

valoarea fiec

ruia dintre elementele de prob

în func

ie de convingerea lor intim

ă ș

i de con

tii

a lor,

în lumina tuturor probelor de la dosar.

. Art. 86 C.proc. pen.

i art. 327 C.proc. pen. prev

d c

insta

a procedeaz

la ascultarea

martorilor dup

ce îl ascult

pe inculpat

i pe celela

lte p

i la procedur

. Fiecare martor este invitat s

spu

tot ce

tie despre faptele care fac obiectul cauzei, apoi pre

edintele

i ceilal

i membrii ai

completului de judecat

, urma

i de procuror, pot s

îi adreseze întreb

ri. Atunci când nu mai au

într

ri s

îi adreseze, partea care a propus s

fie audiat

i to

i ceilal

i participan

i la procedur

pot

îi adreseze întreb

ri. Dac

ascultarea unui martor nu este posibil

, instan

a dispune ca declara

acestuia luat

în cursul urm

ririi penale s

fie citit

în

edi

ță

publi

; instan

a poate s

ă ț

cont de

aceasta în determinarea rezultatului cauzei.

. Art. 74 C.proc. pen. prevede c

, în cazul în care martorul nu se poate prezenta în persoan

edin

ță

, instan

a poate decide s

-i adreseze întreb

ri la locul în care se afl

. P

ile la procedur

repreze

ntan

ii acestora au dreptul de a participa

i de a adresa întreb

ri.

ÎN DREPT

I. Cu privire la pretinsa înc

lcare a art. 6

i art. 3 lit. d) din Conven

. Reclamanta denun

ță

o înc

lcare a dreptul

ui s

u la un proces echitabil, invocând i

mposibilitatea

de a ob

ine interogarea martorului

G.V., de

i plângere

i declara

ia acesteia din urm

au stat la

baza

conda

rii sale. Aceasta invoc

art. 6 § 1

i art. 3 lit. d) din Conven

ie, care prevede urm

toarele în

partea sa relevant

„1. Orice persoan

are dreptul la judecarea în mod echitabil (...) a cauzei sale, de c

tre

o instan

ță

(...) care va hot

rî (...) asupra temeiniciei oric

rei acuza

ii în materie penal

îndreptat

împotriva sa (...)

Orice acuzat are, în special, dreptul: [...]

d) s

întrebe sau s

solicite ascultarea martorilor acuz

rii

i s

citarea

i ascultarea

martorilor ap

rii în acelea

i condi

ii ca

i martorii acuz

rii; [...]”

. Guvernul contest

acest argument.

A. Cu privire la admisibilitate

. Guvernul

i exprim

îndoielile cu privir

e la voin

a reclamantei de a sesiza Curtea.

El sus

ine c

formularul cererii a fost semnat doar de reprezentanta sa.

. Reclamanta r

spunde c

i-a acordat împuternicire doamnei M. Livescu pentru a-i introduce

cererea în fa

a Cur

ii.

. Curtea ia act de faptul c

reclamanta a sesizat-o la 10 august 2005 prin intermediul

reprezentantei sale, pe care a mandatat-o prin dou

împuterniciri, datate 7

i 10 august 2005.

. În aceste cond

ii, Curtea cons

ider

voi

a reclamantei de

a ac

iona în

a sa este lip

sit

îndoi

. De asemenea, constat

respectiva cerere nu este în mod v

dit nefondat

în sensul

art. 35 § 3 din

Conven

ie. Curtea subliniaz

, în plus, c

acea

cerere nu prezint

niciun alt motiv de

inadmisibilitate. Este necesar, a

adar, s

fie declarat

admisib

B. Cu privire la fond

Argumentele p

ilo

. Reclamanta sus

ine c

plângerea lui G.V.

i declara

iile acesteia f

cute în timpul urm

riri

penale – potrivit c

rora reclamanta nu i-a predat anumite sume pe care le încasase – au fost luate în

considerare de instan

ele na

ionale

i c

au fost esen

iale pentru a sta la baza condamn

rii sale.

Aceasta subliniaz

nu a avut niciodat

posibilitatea de a pune întreb

ri în contradictoriu acestui

martor pentru a clarifica circumstan

ele în care societatea a fost administrat

în absen

a lui G.V.

. Reclamanta men

ionea

, la începutul procesului, G.V. a fost prezent

la o audiere în

calitate de reprezentant al societ

ăț

ii, dar, mai târziu, a refuzat s

mai participe la audieri. Or,

ascultarea lui G.V. era cu atât mai necesar

cu cât concluziile expertizelor financiar-contabile p

reau

a fi contradictorii în ceea ce prive

te existen

a unui prejudiciu

i modul în care acesta a fost cauzat.

Afirmând, pe de o parte, c

nu s-a dovedit c

G.V. se afla în imposibilitatea absolut

de a depune

rturie, reclamanta critic

în continuare faptul c

Tribunalul nu a luat în considerare solu

alternative, ca de exemplu amânarea

edi

ei pentru o dat

care ar fi permis ca G.V. s

fie ascultat

. Guvernul subliniaz

Tribunalul a admis cererea reclamantei privind convocarea lui G.V.

i c

a decis, numai dup

ce a constatat imposibilitatea acesteia de a se prezenta în fa

a instan

ei din

cauza st

rii sale de s

tate, s

nu o mai interogheze. În plus, Guvernul subliniaz

reclaman

nu a solicitat ascultarea lui G.V. în

edi

a la care aceasta a fost prezent

. În orice caz, Guvernul sus

ine c

decla

iile lui G.V. nu au fost esen

iale pentru condamnarea

reclamantei. Guvernul consider

insta

ele interne au procedat la o analiz

detali

a tuturor

probelor, inclusiv

declara

iile p

ilor, expertizele

i înscrisurile depuse la dosar. Acestea

i-au motivat

în mod corespunz

tor deciziile, pe baz

probelor care sus

ineau teza vinov

ăț

iei reclamantei.

Motivarea Cur

a) Principii aplicabile

. În hot

rârea pronun

de Marea Camer

în cauza

Al-Khawaja

i Tahery împotriva Regatului

Unit

(nr.

26766/05

22228

/06

, pct. 118, CEDO 2011), Curtea a precizat criteriile de apreciere a

capetelor de cerere formulate în temeiul art. 6 § 3 lit. d) din Conven

ie în ceea ce prive

te absen

martorilor la

edin

ță

. Astfel, Curtea a reamintit c

acele cerin

e de la art.

6 §

3 constituie aspecte

specifice ale dreptului la un proces echitabil garantat la paragraful 1 al acestei dispozi

ii, de care este

necesar

seama la aprecierea caracterului echitabil al procedurii. De as

emenea, atunci când

examin

eaz

un cap

t de cerere întemeiat pe art. 6 § 1, Curtea trebuie în esen

ță

stabile

asc

dac

procedura penal

a avut, în ansamblu, un caracter echitabil [a se vedea, dintre hot

rârile recente,

Taxquet împotriva Belgiei

(MC), nr. 926/05, pct. 84, 16 noiembrie 2010, cu referin

ele citate acolo]. În

acest scop, are în vedere procedura în ansamblu

i verific

respectarea nu numai a dreptului la

rare, ci

i a interesului pub

lic

i al victimelor ca autorii înc

rii s

fie cerceta

i potrivit legii [

Gäfgen

împotriva Germaniei

(MC), nr. 22978/05, pct. 175, CE

DO 2010]

i, d

caz, a drepturilor martor

ilor (a

se vedea, printre multe altele,

Doorson împotriva

Ță

rilor de Jos

, 26 martie 1996, pct. 70,

Culegere de

hot

râri

i decizii

1996-II). Curtea reaminte

te, tot în acest context, c

admisibilitatea probelor este

subord

onat

normelor de drept intern

i instan

elor na

ionale

i c

singura ei sarcin

este de a stabili

dac

procedura a fost echitabil

(

Gäfge

, citat

anterior, pct. 162, cu referin

ele citate acolo).

. Art. 6 § 3 lit. d) consacr

principiul conform c

ruia, înainte ca un acuzat s

poat

fi declarat

vinovat, toate probele acuz

rii trebuie prezentate în principiu în fa

a acestuia în

edin

ță

publi

, în

vederea unei dezbateri contradictorii. Principiul în cauz

nu se aplic

exce

ii, acestea putând fi

acceptate doar sub rezerva dreptului la ap

rare; ca regul

genera

, acestea impun s

i se ofere

acuzatului o posibilitate adecvat

ă ș

i suficient

de a contesta m

rturiile acuz

rii

i de a-i interoga pe

autorii acestora, la momentul depozi

iei acestora sau ulterior (a se vedea hot

rârile

Lucà împotriva

Italie

, nr.

33354/96, pct.

39, CEDO

2001-II,

Solakov împotriva „Fostei Republici Iugoslave a

Macedon

iei”

, nr. 47023/99, pct. 57, CEDO 2001-X).

. Din acest principiu general decurg, co

nform jurispruden

ei C

ii, dou

ceri

e: prima – ab

sen

unui martor trebuie justificat

de un motiv serios; a doua – atunci când o condamnare se bazeaz

în

întregime sau într-o propor

ie considerabil

pe depozi

iile unei persoane în cazul c

reia acuzatul nu i-a

putut adresa întreb

ri sau nu a putut solicita ascultarea acesteia nici în stadiul de instrumentare, nici

în cursul dezbaterilor, dreptul la ap

rare poate fi restrâns în mod incompatibil cu garan

iile prev

zute

la art.

6 (dispozi

ia privind proba „unic

sau decisiv

”) [

Al-Khawaja

i Tahery

(MC), citat

pct. 119].

. În fiecare cauz

în care problema caracterului echitabil al procedurii se pune în raport cu

o depozi

ie a unui martor absent, este necesar s

se stabileasc

dac

exist

elemente care s

compenseze suficient inconvenientele legate de admiterea unei asemenea probe pentru a permite

o apreciere

corec

ă ș

i echitabil

a fiabilit

ăț

ii acesteia. Examinarea acestei chestiuni permite

pron

area unei condamn

ri numai în cazul în care depozi

ia martorului absent este suficient de

fiabi

ă ț

inând seama de importan

a ei în cauz

[

Al-Khawaja

i Tahery

(MC), citat

anterior, pct. 147].

b) Aplicarea în spe

ță

. Curtea constat

, în prezenta cauz

, G.I. a depus plângere împotriva reclamantei

i a fost

interog

de parchet în absen

a reclamantei sau a avocatului acesteia. De

i reclamanta a solicitat

un nou

interogatoriu, parchetul

i instan

ele interne au respins cererea sa prin argumente lapidare,

i reclamanta a detaliat motivele

i utilitatea acestei m

suri de administrare a probei. Curtea

consi

der

nu i se poate imputa reclamantei c

nu a solicitat ascultarea lui G.V. în cursul

edi

din 25 iunie 2003, deoarece, în cursul respectivei

edi

e, G.V. a fost prezent

în calitate de

reprezentant al societ

ăț

ii,

i nu de martor. Tribunalul, singura instan

ță

care putea solicita ca G.V. s

fie

audi

, a revenit asupra deciziei sale din cauza st

rii de s

tate a martorului. Având în vedere

certificatul medical furnizat de persoana în cauz

, Curtea admite c

starea de s

tate a martorului

constituia o justificare suficient

pentru absen

a în fa

a instan

i pentru încuviin

area declara

iilo

sale

. Curtea ia act de faptul c

, totu

i, instan

ele na

ionale nu au luat niciodat

în considerare

posibilitatea de a-i adresa întreb

ri lui G.V. în alt

parte decât la sediul instan

ei. Or, Codul de

proce

dur

pena

îi autoriza pe magistra

i s

-i adreseze întreb

ri lui G.V. la domicil

iu, dac

aceasta se

afla în imposibilitatea de a comp

rea în fa

a instan

ei.

. Curtea subliniaz

în continuare c

insta

ele na

ionale, pentru a stabili temeiul constat

rii

vino

ăț

iei reclamantei, s-au bazat în mod hot

râtor pe declara

iile lui G.V. în fa

a organelor de

anche

, acuzând-o pe reclamant

a falsificat mai multe ordine de plat

ă ș

i a sustras banii astfel

inu

i (a se vedea

supr

, pct.

. Prin urmare, este necesar s

se examineze dac

aceste depozi

ii au fost contrabalansate de

gara

ii procedurale solide pentru a asigura caracterul echitabil al procedurii.

. Curtea observ

, prin faptul c

i-a respins cererile, o parte esen

ial

a ap

rii reclamantei –

care se baza în principal pe întreb

rile în contradictoriu adresate lui G.V., pentru a dovedi c

i-a

predat personal sumele de bani în litigiu

i c

a omis s

-i solicite semnarea acestor ordine ca urmare

a leg

turilor lor de prietenie

i a st

rii de s

tate a lui G.V. – s-a dovedit a fi compromis

(a se

vedea,

mutatis mutandis

Vaturi împotriva Fran

, nr. 75699/01, pct. 58, 13 aprilie 2006).

Faptul c

reclamanta a reiterat pe parcursul întregii proceduri cererea de ascultare a lui G.V. demonstreaz

import

a pe care o acorda acestui element al ap

rii

. De

i este adev

rat c

reclamanta a putut s

adreseze întreb

ri lui G.I., so

ul lui G.V., acest

martor, care de altfel a confirmat faptul c

reclamanta le-a predat în mod regulat sume de bani

provenite de la societate, nu s-a pronun

at cu privire la împrejur

rile în care o parte din aceste sume

au fost predate so

iei sale.

. În plus, realizarea a trei expertize contabile nu poate compensa faptul c

G.V. nu a fost

ascult

, în m

sura în care singurul obiectiv al acestora consta în a preciza numeric eventualul

prejudiciu adus societ

ăț

ii,

i nu de a se pronun

a cu privire la r

spunderea penal

a reclamantei. În

plus, concluziile acestor expertize sunt contradictorii, iar reclamanta a solicitat ca G.V. s

fie ascult

explicând c

rturia acesteia din urm

este necesar

pentru a clarifica mai multe aspecte privind

administrarea societ

ăț

i originea pretinsului prejudiciu.

. În fine, Curtea constat

inst

ele interne au acordat depozi

iilor f

cute de G.V. aceea

greutate ca

i unei declara

ii f

cute în fa

a instan

ei, f

a face referire la riscul de a se baza pe o

rturie f

cut

de o persoan

care nu a fost contrainterogat

(a se vedea,

a contrario

Maria

Marinescu împotriva României

, nr.

36110/03, pct.

79, 2 februarie 2010,

mutatis mutandis, Al-

Khawaja et Tahery

, citat

anterior, pct. 157

i 164

)

. În consecin

ță

, având în vedere caracterul esen

ial al depozi

iilor f

cute de G.V.

i în lipa unor

probe care s

poa

fi coroborate, Curtea consider

autor

ăț

ile interne nu au furnizat reclamantei

elemente de

natur

compenseze dezavantajele asociate încuviin

ță

rii declar

iilor date de G.V. Prin

urmare, având în vedere caracterul echitabil al procesului în ansamblu, Curtea concluzioneaz

a fost înc

lcat art. 6 § 1 din Conven

ie, coroborat cu art. 6 § 3 lit. d).

Cu privire la aplicarea art. 41 din Conven

. Potrivit art. 41 din Conven

ie,

„Da

Curtea declar

a avut loc o înc

lcare a Conven

iei sau a protocoalelor sale

i dac

dreptul intern al înaltei p

i contractante nu

permite decât o înl

turare incomplet

a consecin

elor

acestei înc

ri, Curtea acord

ii lezate, dac

este cazul, o repara

ie echitabil

.”

A. Prejudiciu

. Reclamanta sus

ine c

a suferit un prejudiciu material pe care îl evalueaz

la 4 577,36 euro

(EUR), reprezentând sumele pe care a fost condamnat

le pl

teasc

socie

ăț

ii, precum

i costur

ile

de recuperare. De asemenea, sus

ine c

a suferit un prejudiciu moral considerabil, cu consecin

negative pentru s

tatea

i via

a sa profesional

, pentru repara

ia c

ruia pretinde 15 000 EUR.

. În ceea ce prive

te pretinsul prejudiciu material, Guvernul sus

ine c

acesta nu are nicio

leg

tur

de cauzalitate cu înc

lcarea în cauz

. În ceea ce prive

te prejudiciul moral invocat,

Guvernul

sus

ine c

nu exist

nicio leg

tur

de cauzalitate clar

cu înc

lcarea pretins

ă ș

i c

suma solicitat

este exce

siv

. Cu titlu subsidiar, Guvernul apreciaz

o constatare a unei înc

ri ar reprezenta în

sine o repara

ie echitabil

. În fine, Guvernul consider

redeschiderea procesului penal în temeiul

art. 408

C.proc.pen. reprezint

un mod adecvat de redresare a unei eventuale înc

ri constatate.

. Curtea sublin

iaz

singurul temei de

inut pentru acordarea un

ei repara

ii echitabile

const

în spe

ță

, în faptul c

reclamanta nu a beneficiat de un proces echitabil. Desigur, Curtea nu poate

specula cu privire la posibilul rezultat al procesului în caz contrar, dar apreciaz

rezonabil s

considere c

persoana în cauz

a suferit o pierdere a unei

anse reale în procesul men

iona

[

Pelissier

i Sassi împotriva Fran

(MC), nr. 25444/94, pct. 80, CEDO 1999–II].

. Prin urmare, pronun

ându-se în echitate, în temeiul art. 41, Curtea acord

reclamantei suma de

2 500 EUR cu titlu de prejudiciu moral.

B. Cheltuieli de judecat

. Reclamanta solicit

, de asemenea, 500 EUR pentru cheltuielile suportate în fa

a instan

elor

interne

i 260 EUR pentru cele suportate în fa

a Cur

ii. Aceasta furnizeaz

documente justificative

pentru cheltuielile efectuate în vederea traducerii observa

iilor sale în fa

a Cur

ii. Reclamanta nu

solici

rambursarea cheltuielilor efectuate pentru reprezentarea sa în fa

a Cur

i precizeaz

asist

a juridic

a fost asigurat

pro bono

. Guvernul nu se opune ramburs

rii cheltuielilor efectuate, cu condi

ia s

fie reale, necesare

rezonabi

le.

. Potrivit jurispruden

ei Cur

ii, un reclamant nu

poate ob

ine rambursarea cheltuielilor de judecat

decât în m

sura în care se s

tabile

te caracterul real, ne

cesar

i rezonabil al acestora. În

spe

ță

inân

seama de documentele de c

are dispune

i de jurisp

ruden

a sa, Curtea c

onsider

este rezona

bil s

acorde reclamantei suma de 500 EUR cu titlu de cheltuieli de judecat

C. Dobânzi moratorii

. Curtea consider

necesar ca rata dobânzilor moratorii s

se întemeieze pe rata dobânzii

facil

ăț

ii de împrumut marginal practicat

de Banca Central

Europ

ean

, majorat

cu trei puncte

procentua

le.

Pentru aceste motive,

în unanimitate,

CURTE

decla

cererea admisibil

;

hot

ăș

a fost înc

lcat art. 6

i 3 lit. d) din Conven

ie;

hot

ăș

a) c

statul pârât trebuie s

teas

reclamantei, în termen de trei luni de la data r

mâneri

definitive a hot

rârii, în conformitate cu art. 44 § 2 din Conven

ie, urm

toarele sume, care trebuie

convertite în moneda statului pârât la rata de schimb aplicabil

la data pl

ăț

ii:

i) 2 500 EUR (dou

mii cinci sute de euro), plus orice sum

ce poate fi datorat

cu titlu de

impozit, pentru prejudiciul moral;

ii) 500 EUR (cinci sute de euro), plus orice sum

ce poate fi datorat

cu titlu de impozit,

pentru cheltuielile de judecat

;

b) c

, de la expirarea termenului men

ionat

i pân

la efectuarea pl

ăț

ii, aceste sume trebuie

majorate cu o dobând

simpl

, la o rat

ega

cu rata dobânzii facilit

ăț

ii de împrumut marginal

practi

cat

de Banca Central

Europea

, aplicabil

pe parcursul acestei perioade

i majorat

trei puncte procentuale;

Respinge

cererea de acordare a unei repara

ii echitabile pentru celelalte capete de cerere.

Redact

în limba francez

, apoi comuni

cat

în scris la 9 iulie 2013, în conformitate cu art. 77 § 2

i 3 din Regulament.

PRESEDIN

Grefie

Josep Casadevall

Santiago Quesada

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze

CtEDO 2009-03-03

0,95

CASE OF DENES AND OTHERS v. ROMANIA - [Romanian translation] by the SCM Romania and IER

Sec ţ ia a treia CAUZA DENE Ş Ş I AL Ţ II ÎMPOTRIVA ROMÂNIEI (Cererea nr. 25862/03) Hot ă râr e Strasbourg 3 martie 2009 H ot ă rârea devine definitiv ă în condi ţ iile prev ă zute la art. 44 § 2 din conven ţ ie. Aceasta poate suferi modifi

CtEDO 2013-12-10

0,95

CASE OF OPREA v. ROMANIA - [Romanian translation] by the SCM Romania and IER

©Documentul a fost pus la dispoziţie cu sprijinul Consiliului Superior al Magistraturii din România ( www.csm1909.ro ) şi al Institutului European din România” ( www.ier.ro ). Permisiunea de a republica această traducere a fost acordată exc

CtEDO 2008-07-01

0,94

CASE OF IOAN v. ROMANIA - [Romanian translation] by the SCM Romania and IER

SEC ł IA A TREIA CAUZA IOAN ÎMPOTRIVA ROMÂNIEI (Cererea nr. 31005/03) HOT Ă RÂR E (fond ) STRASB OURG 1 iulie 2008 HOT Ă RÂRE DEFINITIV Ă 01/12/2 008 Hot ă rârea devine definitiv ă în condi Ń iile prev ă zute la art. 44 § 2 din conven Ń ie.

CtEDO 2013-03-26

0,94

CASE OF NICULESCU-DELLAKEZA v. ROMANIA - [Romanian Translation] by the SCM Romania and IER

Tradus ş i revizuit de IER ( www.ier.ro ) CURTEA EUROPEAN Ă A DREPTURILOR OMULUI SEC Ţ IA A TREIA HOT Ă RÂRE A din 26 martie 2013 În cauza Niculescu-Dellakeza împotriva Român iei (Cererea nr. 5393/04) Strasbo urg Hot ă rârea devine definiti

CtEDO 2009-09-22

0,94

CASE OF BALEA v. ROMANIA - [Romanian Translation] by the SCM Romania and IER

Sec ţ ia a treia CAUZA BALEA ÎMPOTRIVA ROMÂNIEI (Cererea nr. 31253/03) Hot ă râr e Strasbourg 22 septembrie 2009 H ot ă rârea devine definitiv ă în condi ţ iile prev ă zute la art. 44 § 2 din conven ţ ie. Aceasta poate suferi modific ă ri d

Sursă