1ra-1042/2017 — Art.217 alin.3 lit.e Cod penal

Prin sentința Judecătoriei Leova din 05 august 2015, pronunțată în în baza probelor administrate la faza de urmărire penală, Nicoreț Ștefan a fost condamnat în baza art. 217 alin.(3) lit.e) Cod penal, cu aplicarea art. 82 Cod penal la 2 ani și 8 luni închisoare, cu executarea în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de 2 ani. În temeiul art. 85 alin. (1) Cod penal, prin cumul de sentințe, la pedeapsa aplicată i-a fost adăugată parțial partea neexecutată a pedepsei fixate prin sentința Judecătoriei Cimișlia din 30 ianuarie 2013, definitiv fiindu- i stabilită pedeapsa de 7 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de 2 ani.

Pentru a pronunța sentința instanța de fond a constatat că, Nicoreț Ștefan, fiind condamnat și deținut în penitenciarul nr. 3 Leova, având scopul 1 de a păstra ilegal substanțe narcotice, fără scop de înstrăinare, la 07 aprilie 2015, aproximativ la ora 1245, în urma percheziției corporale efectuate în privința sa, au fost depistate în mâneca stângă a puloverului două bucăți de tifon îmbibate cu o substanță cafenie și conform raportului de expertiză fizico- chimică nr. 4326 din 06.05.2015, s-a constatat că tampoanele de tifon erau îmbibate cu extract din mac, care se atribuie la categoria substanțelor narcotice, masa uscată a căruia constituie 3,58 gr.

Împotriva sentinței a declarat apel inculpatul Nicoreț Șt. care a solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei hotărâri, cu stabilirea unei pedepse mai blânde, indicând că prin altă sentință a fost condamnat în baza art. 188 alin.(2) Cod penal la 8 ani închisoare, iar în speță la 07.05.2015 a fost învinuit în baza art. 217 alin.(3) lit.e) Cod penal și la data de 05.08.2015 a fost condamnat la 1 an și 5 luni. Astfel, pentru sentința anterioară unde a fost condamnat în baza art. 188 alin.(2) Cod penal îi rămăsese până la sfârșitul termenului de eliberare 5 ani și 7 luni, iar Judecătoria Leova, în temeiul art. 85 alin. (1) Cod penal, i-a stabilit pedeapsa definitivă de 7 ani închisoare. Prin urmare, lui i-a fost stabilită o pedeapsă prea aspră, necătând la faptul că el a recunoscut vina, are la întreținere doi copii minori, soția nu are loc permanent de muncă, fiindu-i foarte greu să se întrețină. Astfel, solicită să- i fie aplicată o pedeapsă de închisoare de câteva luni.

Prin decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 06 octombrie 2015, a fost admis apelul declarat de inculpat, casată sentința contestată în partea stabilirii pedepsei și pronunțată o nouă hotărâre, potrivit căreia. Lui Nicoreț Ștefan condamnat în baza art. 217 alin.(3) lit.e) Cod penal, i- a fost stabilită pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare, cu executarea în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice și de a exercita activități în domeniul circulației substanțelor narcotice pe un termen de 2 ani. În temeiul art. 85 alin. (1) Cod penal, prin cumul de sentințe, la pedeapsa aplicată i-a fost adăugată parțial partea neexecutată a pedepsei fixate prin sentința Judecătoriei Cimișlia din 30 ianuarie 2013, definitiv fiindu- i stabilită pedeapsa de 6 ani 10 luni închisoare, cu executarea în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice și de a exercita activități în domeniul circulației substanțelor narcotice pe un termen de 2 ani. 2 În rest sentința a fost menținută.

Instanța de apel a statuat că instanța de fond a dat o apreciere corectă probelor și circumstanțelor pe dosar, a apreciat probele cauzei din punctul de vedere a utilității și veridicității lor, corect ajungând la concluzia de vinovăție a inculpatului Nicoreț Șt. în săvârșirea infracțiunii incriminate. Totodată, a conchis că la stabilirea și individualizarea pedepsei lui Nicoreț Șt., instanța de fond aplicând privarea inculpatului de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate, a omis să specifice clar care funcții inculpatului îi este interzis să le ocupe și care anume activitate. Astfel, aplicarea pedepsei complementare într-o asemenea interpretare, îl privează pe inculpat de dreptul de a deține un loc de muncă care nu are tangență cu infracțiunea imputată. La fel, instanța de apel a reținut că prima instanță nejustificat a aplicat inculpatului pedeapsa închisorii pe un termen de 2 ani și 8 luni, adică la limita maximă prevăzută de lege, fără o motivare în acest sens, contrar prevederilor art. 75 alin.(2) Cod penal. Prin urmare, instanța de apel a considerat de a stabili inculpatului pedeapsa pe un termen de 2 ani și 6 luni cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice și de a exercita activități în domeniul circulației substanțelor narcotice pe un termen de 2 ani, iar având în vedere faptul că, Nicoreț Șt. a fost supus răspunderii și pedepsei penale potrivit sentinței Judecătoriei Cimișlia din 30.01.2013, la stabilirea pedepsei definitive, urmează a fi aplicate prevederile art. 85 Cod penal.

Împotriva hotărârii nominalizate a declarat recurs ordinar inculpatul Nicoreț Ștefan, care, fără a invoca vre-un temei prevăzut la art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală solicită, casarea acesteia, rejudecarea cauzei și stabilirea unei pedepse mai blânde, menționând că el a recunoscut vina, s-a căit sincer de cele comise, a solicitat examinarea cauzei în procedura prevăzută de art. 364 1 alin.(8) CPP, are la întreținere 3 copii minori, însă instanța de apel la stabilirea pedepsei nu a ținut cont de circumstanțele nominalizate, astfel, pedeapsa fiind una prea aspră.

În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursului ordinar declarat de inculpat, considerându-l inadmisibil, deoarece este declarat peste termen. 3

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal dispune inadmisibilitatea acestuia, din următoarele considerente. Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 2) Cod de procedură penală instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că recursul este declarat peste termen. Totodată, instanța de recurs atestă că potrivit art. 421 Cod de procedură penală, coraportat la art. 401 Cod de procedură penală, persoanele menționate în dispoziția acestei norme procesuale sunt în drept să declare recurs ordinar. Termenul de declarare a recursului ordinar împotriva hotărârilor instanței de apel, potrivit art. 422 Cod de procedură penală, este de 30 de zile de la data pronunțării deciziei. Conform materialelor cauzei, dispozitivul deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul a fost pronunțat la 06 octombrie 2015, în prezența participanților la proces: acuzatorului de stat, inculpatului Nicoreț Șt. și avocatului inculpatului Saganscaia O., aceștia fiind anunțați că pronunțarea integrală a deciziei motivate va avea loc la 04 noiembrie 2015, ora 1400, fapt confirmat prin procesul-verbal al ședinței de judecată (f.d.186-187). Decizia motivată a fost pronunțată la 04 noiembrie 2015 și înmânată inculpatului la 05.11.2015, fapt confirmat prin recipisă (f.d.194), astfel termenul de declarare a recursului conform art. 231 alin (3) Cod de procedură penală, a început să decurgă din 06 noiembrie 2015 și s-a încheiat la 07 decembrie 2015. Decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 06 octombrie 2015, care se contestă a fost pronunțată integral la 04 noiembrie 2015, iar recursul ordinar declarat de inculpatul Nicoreț Ștefan a fost întocmit și expediat de la Penitenciarul nr.5, or. Cahul la 26 aprilie 2017, și înregistrat la Curtea Supremă de Justiție la 28 aprilie 2017 (f.d.218-219), prin urmare, a fost declarat peste termenul de 30 de zile stabilit de lege. Potrivit art. 230 alin.(2) Cod de procedură penală, în cazul în care pentru exercitarea unui drept procesual este prevăzut un anumit termen, nerespectarea acestuia impune pierderea dreptului procesual și nulitatea actului efectuat peste termen. În acest context, instanța de recurs atestă că termenul de recurs este un termen procesual legal, durata lui fiind stabilită prin lege. El este absolut și are 4 caracter imperativ, adică depășirea lui atrage decăderea din dreptul de a exercita calea de atac, iar dacă totuși recursul a fost declarat după expirarea termenului, el urmează a fi respins ca tardiv. Reieșind din cele expuse, Colegiul penal decide asupra inadmisibilității recursului ordinar declarat de inculpat, ca fiind declarat peste termen.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 2) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de inculpatul Nicoreț Ștefan, împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 06 octombrie 2015, în cauza penală în privința lui Nicoreț Ștefan, deoarece este declarat peste termen. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 19 iulie 2017. Președinte Petru Ursache Judecătorii Constantin Alerguș Vladimir Timofti 5