1ra-551/2015 — art.179 alin.3, lit. a, 309-1 alin. 1, 327 alin. 1, 328 alin. 2 lit. a,c, 360 alin. 2 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art.179 alin.3, lit. a, 309-1 alin. 1, 327 alin. 1, 328 alin. 2 lit. a,c, 360 alin. 2 CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1, pct.6,8 ,12 CPP
1ra-551/2015 — art.179 alin.3, lit. a, 309-1 alin. 1, 327 alin. 1, 328 alin. 2 lit. a,c, 360 alin. 2 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2015)
Dosarul 1ra-551/2015
C u r t e a S u p r e m ă d e J u s t i ț i e
D E C I Z I E
02 iunie 2015 mun. Chișinău
Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:
Președinte - Elena Covalenco,
Judecătorii - Constantin Alerguș, Nadejda Toma, Petru Moraru, Ion
Guzun
a judecat, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de avocatul
Vadim Gligor în interesele inculpaților Bucliș Leonid, Tașciuc Nicolai și
Musarevschi Evgheni, prin care se solicită casarea sentinței Judecătoriei
Glodeni din 23 ianuarie 2012 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel
Bălți din 26 noiembrie 2014, în cauza penală în privința lui
Bucliș Leonid Dumitru,
născut la 19.01.1973, originar din s. Ciuciulea
r-nul Glodeni, domiciliat în or. Glodeni str. V. Lupu
63 ap.3,
Tașciuc Nicolai Anatoli,
născut la 10.03.1979, originar din s. Iabloana r-nul
Glodeni, domiciliat mun. Bălți, str. Glinca, 4 ap.4,
și
Musarevschi Evgheni Valeri,
născut la 21.07.1978, originar și domiciliat în or.
Glodeni str. V. Alecsandri, 9.
Datele referitoare la termenul de examinare a
cauzei:
de la 16 februarie 2010 - pînă la 23 ianuarie 2012
(instanța de fond);
de la 16 martie 2012 - pînă la 21 decembrie 2012,
de la 19 iunie 2013 - pînă la 26 noiembrie 2014
(instanța de apel);
de la 14 martie 2013 - pînă la 28 mai 2013, de la
02 aprilie 2015 - pînă la 02 iunie 2015 (instanța
de recurs ordinar).
Procedura prevăzută de art.431 alin.(1) pct.11) Cod de procedură penală
legal executată.
C O N S T A T Ă :
Prin sentința Judecătoriei Glodeni din 23 ianuarie 2012, procesul
procesul penal în privința lui Bucliș Leonid învinuit de comiterea
1
infracțiunilor prevăzute la art.327 alin. (1), 328 alin. (2) lit. a),c), 3091 alin. (3)
lit. c), 328 alin. (2) lit. a), 179 alin. (3) lit. a), 360 alin. (2) Cod penal și procesul
penal în privința lui Tașciuc Nicolai și Musarevschi Evgheni învinuiți de
comiterea infracțiunilor prevăzute la art. 327 alin. (1), 328 alin. (2) lit. a),c)
Cod penal, a fost încetat, din motiv că există alte circumstanțe care exclud
tragerea la răspundere penală.
De către organul de urmărire penală, Bucliș Leonid a fost învinuit de
faptul că deținînd, conform ordinului MAI nr. 205 EF din 08.05.2009, funcția
de șef al secției poliției criminale a CPR Glodeni, fiind persoană cu funcție de
răspundere, la data de 22.05.2009, ora 1500, avînd intenția de a provoca dureri
și suferințe fizice cet. Sabajuc Igor, bănuindu-l de comiterea unui furt, cu
scopul de a obține de la acesta informații și mărturii cu privire la persoane,
care au săvîrșit furtul din gospodăria cet. Ursac Tudor, locuitor al s. Funduri
Vechi, r-nul Glodeni, în incita CPR Glodeni, la etajul 3, pe str. Tricolorului nr.
6, contrar prevederilor art. 3 CEDO, art. 24 din Constituția R.Moldova, art. 10
alin. (3) din Codul de procedură penală, l-a torturat pe cet. Sabajuc Igor,
aplicîndu-i multiple lovituri cu bastonul de cauciuc, cu pumnii și picioarele,
provocîndu-i conform raportului de constatare medico-legală nr. 154 din
28.05.2009, vătămări corporale fără cauzarea prejudiciului sănătății. Ulterior,
Bucliș Leonid, i-a legat mîinile cu un fular, și l-a ridicat pe o bară metalică
unde i-a îmbrăcat pe față o mască antigaz și l-a torturat cu curent electric,
forțîndu-l să scrie declarații împotriva sa și a tatălui său, Sabajuc Iurie,
referitor la furtul comis în s. Funduri Vechi, apoi, partea vătămată la indicația
lui Bucliș Leonid, a fost lipsită ilegal de libertate în incinta CPR Glodeni pînă
la data de 23.05.2009, ora 0900, fiind lăsat să doarmă peste noapte sub
supraveghere într-o cameră din subsolul comisariatului de poliție.
Tot el, Bucliș Leonid, a fost învinuit de faptul că, la data de 22.05.2009,
aproximativ la ora 1500, activînd în aceiași funcție, încălcînd aceleași prevederi
legale sus menționate, avînd intenția de a provoca dureri și suferințe fizice cet.
Magnovid Valentin, locuitor al s. Funduri Vechi, r-nul Glodeni, bănuindu-l de
comiterea unui furt în aceiași localitate, în incinta aceluiași comisariat la etajul
3, într-un birou al poliției criminale și în biroul nr. 23, contrar prevederilor art.
3 CEDO, prevederilor art. 4, 15 ale Legii Republicii Moldova ”Cu privire la
poliție” nr. 416-XII din 18.12.1990, l-a reținut și i-a aplicat lovituri cu bastonul
de cauciuc, cu palmele peste față, forțîndu-l să scrie declarații împotriva cet.
2
Sabajuc Igor și Sabajuc Iurie, referitor la furtul comis în s. Funduri Vechi, r-nul
Glodeni, în gospodăria cet. Ursac Tudor, cauzîndu-i părții vătămate conform
raportului de expertiză medico-legală nr. 116/D din 02.12.2009 - vătămări
corporale fără cauzarea prejudiciului sănătății.
Bucliș Leonid, de către organul de urmărire penală a fost învinuit pentru
faptul că, la data de 22.05.2009, la ora 2230, fiind în baza art.123 alin. (1) Cod
penal, persoană cu funcție de răspundere, investită cu drepturi și obligații în
vederea exercitării funcțiilor autorităților publice, l-a telefonat pe Sabajuc
Iurie, căruia i-a solicitat în mod de urgență să se prezinte la CPR Glodeni cu
buletinul de identitate al său și a feciorului său, Sabajuc Igor, însă Sabajuc
Iurie nu s-a prezentat, deoarece era deja tîrziu și nu dispunea de transport.
Ulterior, la ora 2300 - 2330, Bucliș Leonid, s-a deplasat în s. Funduri Vechi, r-nul
Glodeni, unde, folosindu-se de situația de serviciu, a intrat fără voie în casa
cet. Sabajuc Iurie, și cu scopul de a depista banii sustrași din gospodăria cet.
Ursac Tudor, a controlat prin dulapuri și prin haine, i-a făcut percheziție
corporală, fără a întocmi un proces-verbal și fără a-i prezenta vre-o ordonanță
în legătură cu percheziția efectuată.
De către organul de urmărire penală Bucliș Leonid, a fost învinuit în
aceia că, la data de 22.05.2009, la ora 2230, din casa care aparține cet. Sabajuc
Iurie, sub pretextul depistării banilor sustrași din gospodăria cet. Ursac
Tudor, urmărind scopul limitării dreptului la libera circulație a persoanei
nominalizate, fără a întocmi acte de ridicare, ilegal a luat dintr-un dulap
pașaportul seria A nr.2270872, eliberat la 01.02.2006, pe numele cet. Sabajuc
Igor, iar anterior la aceiași dată a luat pașaportul seria A 3198157, eliberat la
17.08.2007 de oficiul 00 Chișinău și buletinul de identitate seria
A 09042657, eliberat la 22.04.2005 de oficiul 09 Glodeni pe numele cet.
Magnovid Valentin, acte care ulterior nu au fost întoarse posesorilor, dar
predate ofițerului secției urmărire penală, căpitan de poliție Acru Iurie.
De către organul de urmărire penală Bucliș Leonid, Musarevschi Evgheni
și Tașciuc Nicolai, au fost învinuiți de faptul că fiind persoane cu funcție de
răspundere, primul activînd în funcția de șef al SPC al CPR Glodeni, în gradul
de maior de poliție, Musarevschi Evgheni, activînd în funcția de inspector al
SPC al CPR Glodeni, în gradul de căpitan de poliție, iar Tașciuc Nicolai
deținînd funcția de inspector superior al SPC a CPR Glodeni, în gradul de
căpitan de poliție, prin înțelegere prealabilă, la indicația Comisarului adjunct
3
pentru lucru operativ a CPR Glodeni Nemerenco Pavel, efectuînd măsuri
operativ-investigative pe cauzele penale nr. 2009090136 și nr. 2009090137,
intentate în baza art.186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal în privința persoanelor
necunoscute, care au sustras bunuri de la vilele kilometrului al 13-lea, pentru
descoperirea infracțiunilor date, dispunînd de informație operativă, s-au
deplasat de sine stătător cu automobilul de serviciu de model VAZ 2107 cu n/î
MAI 2078, fără indicația în scris a Organului de Urmărire Penală, la cet.
Britcaru Andrei în mun. Bălți, str. Mircea cel Bătrîn, 73, B ap.3, unde
Musarevschi Evgheni și Tașciuc Nicolai împreună cu cet. Crețu Vasile, au
plecat spre apartamentul cet. Britcaru Andrei, iar Bucliș Leonid a rămas în
automobilul de serviciu.
Din apartamentul nr. 3 de pe str. Mircea cel Bătrîn, 73B a ieșit cet.
Britcaru Andrei, care se afla împreună cu fratele său Britcaru Ion, la care,
Tașciuc Nicolai și Musarevschi Evgheni, urmărind scopul reținerii ilegale a
cet. Britcaru Andrei fără a prezenta legitimațiile de serviciu, i-au aplicat
ultimului cătușele, iar Musarevschi Evgheni a intrat ilegal în apartamentul
acestuia.
Ulterior, cet. Britcaru Andrei a fost urcat forțat în automobilul poliției de
către Musarevschi Evgheni și Tașciuc Nicolai, unde, șeful SPC, Bucliș Leonid,
acceptînd acțiunile ilegale de reținere cu aplicarea cătușelor și de escortare a
primului în CPR Glodeni, pentru a-i impune participarea lui la săvîrșirea
infracțiunilor nominalizate, fiind la volanul automobilului de serviciu, l-a
transportat în CPR Glodeni. În rezultatul aplicării cătușelor de fier, lui
Britcaru Andrei, conform raportului de expertiză medico-legală nr.310D/I din
22.09.2009, i-au fost pricinuite vătămări corporale fără cauzarea prejudiciului
sănătății.
Astfel, Bucliș Leonid, Musarevschi Evgheni și Tașciuc Nicolai, profitînd
de funcția lor autoritară, prin abuz de serviciu, depășindu-și în mod vădit
limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, încălcînd flagrant
prevederile art.2, 4 și 12 din Legea RM nr.416-XII din 18.12.1990 „Cu privire la
poliție”, atît în automobilul de serviciu, cît și în biroul de serviciu al CPR
Glodeni, folosind mijloace de constrîngere fizică și psihică pentru a-l
determina pe Britcaru Andrei să recunoască participarea sa la săvîrșirea a
două furturi comise în sectorul de vile de la kilometrul al 13-lea al traseului
Bălți-Glodeni, ulterior, l-au reținut ilegal și l-au privat de libertate de la ora
4
1100 pînă la ora 1700, ținîndu-l fără mîncare și apă, ultimul neavînd
posibilitatea de a anunța rudele sau un apărător privind aflarea sa la poliție,
prin ce i-au fost cauzate părții vătămate daune în proporții considerabile,
manifestate prin impunerea persoanei să recunoască o infracțiune ce nu a fost
săvîrșită de el, lezarea prin aceasta a imaginii poliției ca organ de drept al
autorităților publice, chemat să apere pe baza respectării stricte a legilor,
viața, sănătatea și libertățile cetățenilor, interesele societății și ale statului de
atentate criminale și de alte atacuri nelegitime.
De asemenea, la indicația lui Bucliș Leonid, cet. Britcaru Andrei a fost
transportat pînă la kilometrul al 13-lea al traseului Bălți-Glodeni, de către
Tașciuc Nicolai, în rezultat partea vătămată fiind obligată să parcurgă pe jos o
distanță de aproximativ 20 km, astfel fiindu-i cauzate daune în proporții
considerabile, manifestate în impunerea persoanei să recunoască o infracțiune
ce nu a fost săvîrșită de el, cu aplicarea violenței și torturii, lezarea prin
aceasta a imaginii poliției ca organ de drept al autorităților publice, chemat să
apere pe baza respectării stricte a legilor viața, sănătatea și libertățile
cetățenilor, interesele societății și ale statului de atentate criminale și de alte
atacuri nelegitime.
Nefiind deacord cu sentința, cu apeluri au contestat-o:
- acuzatorul de stat, care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și
pronunțarea unei noi hotărîri, prin care:
Bucliș Leonid să fie condamnat în baza art. 327 alin. (l) Cod penal, la 1 an
închisoare; în baza art. 328 alin. (2) lit. a), c) Cod penal, la 3 ani închisoare; în
baza art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal la 7 ani închisoare; în baza art. 328 alin.
(2) lit. a) Cod penal la 4 ani închisoare; în baza art. 179 alin. (3) lit. a) Cod
penal la 3 ani închisoare și în baza art.360 alin. (2) Cod penal la 2 ani
închisoare, iar prin aplicarea prevederilor art.84 Cod penal, definitiv să-i fie
stabilită pedeapsa de 7 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip
semiînchis și privarea de dreptul de a exercita funcții în organele MAI pe
termen de 5 ani;
Musarevschi Evgheni și Tașciuc Nicolai să fie condamnați în baza art. 327
alin.(l) Cod penal la 1 an închisoare, fiecare și în baza art. 328 alin. (2) lit. a), c)
Cod penal la 3 ani închisoare, fiecare, iar prin aplicarea art. 84 Cod penal,
definitiv să le fie stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 3
5
ani, fiecare, cu executarea acesteia în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea
de dreptul de a ocupa funcții în organele MAI pe termen de 3 ani, fiecare.
În argumentarea apelului declarat procurorul a invocat că, concluzia
instanței de fond privind prejudicierea doar a imaginei poliției ca organ de
drept este eronată, or, în speță, prin acțiunile sale, inculpații au adus un
prejudiciu persoanei, adică părților vătămate, Magnovid Valentin, Sabajuc
Igor, Sabajuc Iurie și Britcaru Adnrei.
- inculpații Bucliș Leonid, Musarevschi Evgheni și Tașciuc Nicolai, care
au solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei hotărîri
de achitare pe toate capetele de învinuire, pe motiv că nu au săvîrșit
infracțiunile incriminate, au acționat în strictă conformitate cu legea, iar
probele prezentate de procurori au fost falsificate în scop de răzbunare, din
motivul existenței unor conflicte între conducerea Procuraturii Glodeni și
conducerea Comisariatului de poliței Glodeni.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 21 decembrie
2012, apelurile declarate au fost respinse, ca nefondate, cu menținerea
sentinței atacate.
În argumentarea soluției adoptate Colegiul penal a reținut că, instanța
de fond a cercetat amplu probele prezentate de părți și just a ajuns la
concluzia de încetare a procesului penal intentat în privința lui Bucliș Leonid,
Tașciuc Nicolai și Musarevschi Evgheni, din motiv că există circumstanțe care
exclud tragerea lor la răspundere penală.
Decizia instanței de apel a fost contestată cu recurs ordinar de către
acuzatorul de stat care a solicitat casarea acesteia, cu dispunerea rejudecării
cauzei în aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată, argumentînd că
procesul penal intentat în privința inculpaților neîntemeiat a fost încetat, fapt
prin care li s-au încălcat grav drepturile părților vătămate. Totodată,
s-a menționat că instanța de apel greșit a reținut că urmărirea penală a fost
efectuată cu încălcarea competenței materiale, fiind încălcate prevederile
art.270 Cod de procedură penală. În speță, competent să efectueze urmărirea
penală era organul de urmărire penală al Centrului pentru Combaterea
Crimelor Economice și Corupției.
Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din
28 mai 2013, recursul acuzatorului de stat a fost admis, casată total hotărîrea
6
contestată și dispusă rejudecarea cauzei în aceiași instanță de apel în alt
complet de judecată.
În argumentarea deciziei sale instanța de recurs a constatat că,
concluzia instanțelor ierarhic inferioare este pripită, deoarece la momentul
efectuării urmăririi penale, conform art. 269 Cod de procedură penală (red.
14.03.03), CCCEC era competent să efectueze urmărirea penală în privința
infracțiunilor prevăzute de art.327-329 Cod penal, în cazurile în care
prejudiciul a fost cauzat în exclusivitate autorităților și instituțiilor publice,
întreprinderilor de stat sau bugetului public național, în speță însă, acțiunile
inculpaților au fost îndreptate împotriva persoanelor fizice și daunele s-au
cauzat drepturilor și intereselor acestora.
Totodată, Colegiul a mai constatat că, învinuirea inculpaților le-a fost
înaintată pînă la intrarea în vigoare a modificărilor efectuate în art. 269 Cod
de procedură penală, iar legislația procesual-penală nu are caracter retroactiv,
astfel că concluzia instanței de apel referitor la faptul că modificările operate
în articolul nominalizat, prin care organului de urmărire penală al CNA i-a
fost dată în competență exclusivă efectuarea urmăririi penale în privința
infracțiunilor prevăzute la art. 324-335 Cod penal, și respectiv au fost încălcate
prevederile privind competența exercitării urmăririi penale, este eronată.
Referitor la învinuirea înaintată lui Bucliș Leonid în baza art.3091 alin. (3)
lit. c), art. 179 alin. (3) lit. a), art. 360 alin. (2) Cod penal, competent de a
efectua urmărirea penală era organul de urmărire penală al Comisariatului de
poliție Glodeni și procurorul din cadrul Procuraturii Glodeni, atît după
competența teritorială, materială, cît și după calitatea subiectului acestei
infracțiuni, astfel că concluzia instanței de apel, precum că urmărirea penală
ține de competența mai multor organe de urmărire penală și s-a încălcat
competența după materie, fapt care atrage nulitatea actelor procedurale, la fel
este neîntemeiată.
Rejudecînd cauza, prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel
Bălți din 26 noiembrie 2014, apelurile declarate de inculpații Tașciuc Nicolai,
Bucliș Leonid și Musarevschi Evgheni au fost respinse ca nefondate.
Apelul acuzatorului de stat a fost admis, casată parțial sentința
contestată, cu pronunțarea unei noi hotărîri potrivit modului stabilit pentru
prima instanță, prin care:
7
Procesul penal în privința lui Bucliș Leonid, Tașciuc Nicolai și
Musarevschi Evgheni în baza art. 328 alin. (2) lit. a),c) Cod penal, a fost încetat
în temeiul art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, din motiv că
există circumstanțe care exclud atragerea la răspundere penală.
Procesul penal în privința lui Bucliș Leonid, Tașciuc Nicolai și
Musarevschi Evgheni în baza art. 327 alin. (1) Cod penal, a fost încetat
din motivul intervenirii termenului prescripției tragerii la răspundere penală
prevăzut la art. 60 Cod penal.
Procesul penal în privința lui Bucliș Leonid în baza art. 179 alin. (3) lit.
a) și art. 360 alin. (2) Cod penal, a fost încetat din motivul intervenirii
termenului prescripției tragerii la răspundere penală prevăzut la art. 60 Cod
penal.
Bucliș Leonid a fost condamnat:
- în baza art. 328 alin. (2) lit. a) Cod penal, la 3 ani închisoare, cu
privarea de dreptul de a ocupa funcții în cadrul MAI pe un termen de 3 ani;
- în baza art. 3091 alin. (1) Cod penal, la 3 ani închisoare, cu privarea de
dreptul de a ocupa funcții în cadrul MAI pe un termen de 3 ani.
Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin
cumulul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de
5 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de
dreptul de-a ocupa funcții în cadrul MAI pe un termen de 3 ani.
În baza art. 90 Cod penal, pedeapsa stabilită lui Bucliș Leonid a fost
suspendată condiționat pe un termen de probă de 2 ani.
În rest dispozițiile sentinței contestate au fost menținute.
În argumentarea soluției pronunțate instanța de apel a constatat
comiterea de către Bucliș Leonid, Tașciuc Nicolai și Musarevschi Evgheni a
infracțiunii prevăzute la art. 327 alin. (1) Cod penal în privința părții vătămate
Britcaru Andrei, descrise în rechizitoriu, concluzionînd totodată că urmărirea
penală în baza art. 328 alin. (2) lit. a),c) Cod penal, referitor la partea vătămată
Britcaru Andrei, urmează a fi încetată din motiv că există alte circumstanțe
care exclud tragerea la răspundere penală, dat fiind faptul că procurorul nu a
susținut învinuirea în partea respectivă, solicitînd încetarea procesului penal
în privința inculpaților.
La fel, Curtea de apel a constatat faptele și circumstanțele comiterii de
8
către Bucliș Leonid a infracțiunilor prevăzute de art. 328 alin. (2) lit. a), 179
alin. (3) lit. a), 360 alin. (2) Cod penal, invocate în rechizitoriu și a conchis că
instanța de fond la soluționarea cauzei nu a respectat normele procesuale, nu
a verificat complet și sub toate aspectele în mod obiectiv circumstanțele
cauzei, și nu a dat probelor administrate o apreciere legală din punct de
vedere al pertinenței, concludenției, utilității și veridicității lor, iar toate în
ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, soluția instanței de fond
privind încetarea procesului penal pe aceste capete de învinuire fiind eronată
și contrară prevederilor legale.
În continuare, deși instanța de apel a constatat faptele și circumstanțele
comiterii de către Bucliș Leonid a infracțiunii de tortură în privința părții
vătămate Sabajuc Igor, invocate în rechizitoriu, aceasta a conchis că, ținînd
cont de prevederile art. 325 alin. (1) Cod penal, acțiunile inculpatului urmează
a fi încadrate în baza art. 3091 alin. (1) Cod penal, și nu în baza art. 3091 alin.
(3) lit. c) Cod penal după cum i-a fost înaintată învinuirea, sau în baza art. 3091
alin. (3) lit. e) Cod penal, după cum a solicitat partea acuzării în cadrul
instanței de apel, argumentînd că lui Bucliș Leonid nu i-a fost descrisă
învinuirea cu agravanta prevăzută la lit. c) ”de două sau mai multe persoane”, la
fel acestuia nu i-a fost înaintă învinuirea cu agravanta prevăzută la lit. e) al
normei de drept menționate.
În motivarea soluției adoptate Colegiul penal a conchis că,
deși inculpații nu și-au recunoscut vina în săvîrșirea infracțiunilor imputate,
vinovăția acestora este dovedită pe deplin prin declarațiile părților vătămate
Britcaru Andrei, Sabajuc Igor, Sabajuc Iurie și Mognovid Valentin, a
martorilor Ciornîi Ivan, Crețu Iulia, Juvghină Valentin, Britcaru Aurica,
Britcaru Ivan, Crețu Iulia, Lupușor Marcel, Clipii Viorica, Certan Ivan, Ursac
Viorel, precum și prin materialele cauzei cercetate în cadrul instanței de fond
și în instanța de apel.
În continuare, instanța de apel, ținînd cont de prevederile art. 16 alin.
(3), 53 lit. g), 60 alin. (2) Cod penal și art. 275 alin. (1) pct. 4), 285 alin. (2), (7),
332 alin. (1) Cod de procedură penală, a conchis că în legătură cu intervenirea
termenului de prescripție, procesul penal în privința lui Bucliș Leonid,
Tașciuc Nicolai și Musarevschi Evgheni în baza art. 327 alin. (1) Cod penal și
procesul penal în privința lui Bucliș Leonid în baza art. 179 alin. (3) lit. a), 360
alin. (2) Cod penal urmează a fi încetat.
9
La stabilirea pedepsei lui Bucliș Leonid în baza art. 3091 alin. (1), 328
alin. (2) lit. a) Cod penal, Curtea de Apel ținînd cont de prevederile art. 61
alin. (2), 75 Cod penal, a conchis că corectarea inculpatului poate avea loc fără
izolarea acestuia de societate, dispunînd suspendarea condiționată a
executării pedepsei în conformitate cu prevederile art. 90 Cod penal.
Nefiind deacord cu hotărîrile judecătorești pronunțate în cauză, cu
recurs ordinar le-a contestat avocatul Gligor Vadim în numele inculpaților
Bucliș Leonid, Tașciuc Nicolai și Musarevschi Evgheni, care a solicitat casarea
acestora cu pronunțarea unei hotărîri de achitare pe toate capetele de
învinuire, deoarece în acțiunile inculpaților lipsesc elementele constitutive ale
infracțiunilor incriminate.
În argumentarea soluției solicitate recurentul a menționat următoarele:
- instanța de apel a pronunțat o hotărîre de condamnare după o
sentință de achitare fără a respecta prevederile art. 415 alin. (21) Cod de
procedură penală;
- în textul deciziei instanței de apel nu a fost constatat în ce constă
interesul inculpaților la comiterea infracțiunii prevăzute de art. 327 Cod
penal;
- instanța de apel constatînd ca fiind dovedită fapta săvîrșită de
inculpați în baza art. 327 alin. (1) Cod penal greșit a reținut în acțiunile
acestora ”profitînd de funcția lor autoritară, prin abuz de serviciu, depășindu-
și în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege...”, fără a
ține cont că depășirea atribuțiilor de serviciu acordate prin lege este un
element al laturii obiective a infracțiunii prevăzute la art. 328 Cod penal;
- acuzatorul de stat nu a concretizat învinuirea înaintată inculpaților
atribuindu-le statut de persoană publică, așa cum prevăd dispozițiile art. 327
alin. (1), 328 alin. (2) și 123 alin. (2) Cod penal, astfel că în speță lipsește
subiectul special prevăzut la normele menționate;
- Curtea Supremă de Justiție în decizia nr. 1ra-641/2014 din 06.05.2014,
a menționat că acuzatorul de stat nu a modificat învinuirea înaintată
inculpaților incriminîndu-le că au comis fapta fiind persoane publice,
lăsîndu-le calitatea specială de persoane cu funcție de răspundere, fapt care
contravine prevederilor art. 123 alin. (2) Cod penal;
- în textul deciziei contestate, instanța a reținut în sarcina lui Bucliș
Leonid comiterea infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (1) lit. a) Cod penal,
10
iar în dispozitivul deciziei l-a condamnat pe acesta în baza art. 328 alin. (2) lit.
a) Cod penal;
-instanța de apel contrar prevederilor art. 394 alin. (1) pct. 1) Cod de
procedură penală, deși a constatat ca fiind dovedită fapta de tortură comisă
de Bucliș Leonid cu agravanta ”cu folosirea unor instrumente speciale de
tortură, sau alte obiecte special adaptate în acest scop” în dispozitivul deciziei
îl condamnă pe ultimul în baza art. 3091 alin. (1) Cod penal, or, în cazul în care
instanța de apel l-a condamnat pe inculpat în baza art. 3091 alin. (1) Cod penal,
aceasta urma să constate fapta prevăzută anume de această normă;
-instanța de apel l-a condamnat pe Bucliș Leonid în baza art. 3091 alin. (1)
Cod penal, fără a ține cont de faptul că aceasta este o infracțiune mai puțin
gravă, și la data pronunțării deciziei deja expirase termenul de prescripție de
atragere la răspundere penală.
Judecînd recursul în raport cu actele cauzei și motivele invocate,
Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că
recursul declarat urmează a fi admis parțial, din următoarele considerente:
Analizînd decizia instanței de apel contestată Colegiul atestă faptul că,
instanța de apela examinat complet și obiectiv probele administrate la dosar,
verificîndu-le sub aspectul pertinenții și concludenției, atît pe cele obținute în
procesul urmăririi penale, cît și în cadrul ședințelor de judecată, atît ale
apărării, cît și ale acuzării, fapt ce face ca concluzia instanței de apel privind
vinovăția lui Bucliș Leonid, în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 179
alin. (3) lit. a), 327 alin. (1), 328 alin. (2) lit. a), 360 alin. (2) și 3091 alin. (1) Cod
penal, precum și vinovăția lui Tașciuc Nicolai și Musarevschi Evgheni în
comiterea infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (1) Cod penal, să fie justă și
întemeiată.
Conținutul probelor și valoarea lor probatorie este analizată desfășurat
și minuțios în textul hotărîrii instanței de apel, care în coroborare
demonstrează complet vina inculpaților în faptele incriminate, astfel Colegiul
consideră justă concluzia instanței de apel referitor la corectitudinea stabilirii
stării de fapt și calificării acțiunilor inculpaților.
Colegiul consideră că, motive de casare a deciziei instanței de apel cît
privește starea de fapt și de drept nu sunt, concluzia despre vinovăția lui
Bucliș Leonid, Tașciuc Nicolai și Musarevschi Evgheni în baza art.327 alin.
11
(1) Cod penal, este legală și întemeiată care se bazează pe cumulul de probe
legal administrate și amplu analizate, și anume: declarațiile părții vătămate
Britcaru Andrei, a martorilor Ciornîi Ivan, Crețu Iulia, Britcaru Aurica,
Britcaru Ivan, precum și prin actele cauzei: ordonanța privind pornirea
urmăririi penale din 12.08.2009, ordonanța de recunoaștere în calitate de parte
vătămată din 13.08.2009, procesele-verbale de recunoaștere a persoanei după
fotografie din 17.08.2009, procesul–verbal de cercetare la fața locului din
18.09.2009, procesul-verbal de examinare a obiectului din 09.09.2009,
procesul–verbal de percheziție din 14.08.2009 cu tabelul foto, raportul de
expertiză medico-legală nr. 310 D/I din 22.09.2009, extrasul din ordinul MAI
din 08.05.2009, procesele-verbale de confruntare între Britcaru Andrei, Bucliș
Leonid, Musarevschii Evgheni și Nimerenco Pavel din 28.10.2009.
Totodată, instanța de recurs consideră că concluzia instanței de apel
referitor la constatarea vinovăției lui Bucliș Leonid în comiterea infracțiunilor
prevăzute de art. 179 alin. (3) lit. a), 328 alin. (2) lit. a), art. 360 alin. (2) și 3091
alin. (1) Cod penal, la fel este justă și întemeiată, iar instanța de apel corect a
pus la baza concluziei adoptate următoarele probe: declarațiile părților
vătămate Sabajuc Igor, Sabajuc Iurie și Mognovid Valentin, a martorilor
Lupușor Marcel, Clipii Viorica, Certan Ivan, Ursac Viorel, precum și actele
cauzei plîngerile părților vătămate din 01.06.2009, procesul-verbal de
examinare a obiectului din 04.06.2009, procesele–verbale de ridicare din
02.06.2009, 02.07.2009 și din 06.09.2009, procesele-verbale de recunoaștere a
persoanei după fotografie din 23.06.2009, din 04.07.2009, din 15.07.2009, citația
pe numele lui Mognovid Valentin, ordonanța de recunoaștere și anexare a
corpurilor delicte la cauza penală din 02.07.2009, procesul–verbal de
recunoaștere a obiectelor din 06.07.2009 și din 03.07.2009, procesul-verbal de
percheziție din 05.06.2009, rapoartele de expertiză medico-legale nr. 408 din
22.07.2009, nr. 115/D și nr. 116/D din 02.12.2009.
Astfel, Colegiul penal conchide că, deși inculpații pe parcursul
întregului proces penal au avut o poziție unică de nerecunoaștere a vinei în
cele incriminate, instanța de apel corect și întemeiat a conchis că aceasta nu
generează achitarea ultimilor, or în cursul judecării cauzei au fost prezentate
probe care înlătură dubiul judiciar și dovedesc incontestabil legătura cauzală
între faptele comise, acțiunile făptuitorilor și consecințele survenite. Astfel,
versiunea inculpaților a fost combătută prin probe pertinente, concludente,
12
utile și veridice, iar pe parcursul examinării cauzei în instanța de judecată s-a
stabilit cu certitudine că în acțiunile inculpaților Musarevschi Evgheni,
Tasciuc Nicolai și Bucliș Leonid se întrunesc elementele constitutive ale
componențelor de infracțiune prevăzute de art. 327 alin. (1) Cod penal, iar în
acțiunile lui Bucliș Leonid și elementele constitutive ale componențelor de
infracțiune prevăzute de art. 179 alin. (3) lit. a), 328 alin. (2) lit. a), art. 360 alin.
(2) și 3091 alin. (1) Cod penal.
Argumentul recurentului, precum că instanța de apel a pronunțat o
hotărîre de condamnare după o sentință de achitare fără a respecta
prevederile art. 415 alin. (21) Cod de procedură penală, Colegiul lărgit îl
consideră neîntemeiat deoarece, în speță, instanța de fond a pronunțat la data
de 23.01.2012, o sentință de încetare a procesului penal în temeiul art. 391 alin.
(1) pct. 6) Cod de procedură penală și nu o sentință de achitare, așa cum
prevede art. 390 Cod de procedură penală. Prin urmare, instanța de apel
aplicînd prevederile art.415 alin.(1) pct.2) Cod de procedură penală, corect a
casat parțial sentința instanței de fond și a pronunțat o nouă hotărîre potrivit
modului stabilit pentru prima instanță.
Un alt argument invocat de apărare este acela că în speță nu a fost
constatat în ce constă interesul personal al inculpaților, fapt ce duce la lipsa
laturii obiective a infracțiunii prevăzută de art. 327 alin. (1) Cod penal.
La acest capitol instanța de recurs relevă că în sensul art. 327 Cod penal,
prin ”alte interese personale” se are în vedere exclusiv năzuința obținerii unor
avantaje nepatrimoniale.
În speță, în acțiunile inculpaților este prezentă latura obiectivă a
infracțiunii prevăzute la art. 327 alin. (1) Cod penal, deoarece fapta
infracțională a fost exprimată prin acțiune de folosire a situației de serviciu, cu
cauzarea de daune prejudiciabile părții vătămate Britcaru Andrei și
intereselor ocrotite de lege, de asemenea există legătura cauzală dintre fapta
inculpaților și urmările prejudiciabile.
În partea ce ține de „alte interese personale” Colegiul menționează că
acesta este element obligatoriu a laturii subiective, care de altfel, tot a fost
realizat prin năzuința inculpaților de a obține unele avantaje nepatrimoniale și
anume de a fi promovați în funcții, primirea premiilor, acordarea gradelor
înainte de termen și altele, fapt confirmat prin informația parvenită de la
13
Inspectoratul de Poliție Glodeni nr. 656 din 25.03.2014 (f.d.8, vol. VI.)
Asupra argumentului recurentului că instanța de apel constatînd ca
fiind dovedită fapta săvîrșită de inculpați în baza art. 327 alin. (1) Cod penal
greșit a reținut în acțiunile acestora ”profitînd de funcția lor autoritară, prin
abuz de serviciu, depășindu-și în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor
acordate prin lege… l-au reținut pe cet. Britcaru Aandrei, l-au privat de
libertate, l-au ținut fără mîncare, apă..”, fără a ține cont că depășirea
atribuțiilor de serviciu acordate prin lege este un element al laturii obiective a
infracțiunii prevăzute la art. 328 Cod penal, Colegiul penal relevă
următoarele:
Deși, instanța de apel în decizia adoptată a reținut în acțiunile
inculpaților semnul calificativ prevăzut la art. 328 Cod penal ”depășindu-și în
mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege” prin faptul dat
inculpaților nu le-a fost agravată situația, aceștia fiind condamnați doar în
baza art. 327 alin. (1) Cod penal.
Următorul argument invocat de avocatul Gligor Vadim în numele
inculpaților este acela că acuzatorul de stat nu a concretizat învinuirea
înaintată inculpaților atribuindu-le statut de persoană publică, așa cum
prevăd dispozițiile art. 327 alin. (1), 328 alin. (2) și 123 alin. (2) Cod penal,
astfel că în speță lipsește subiectul special prevăzut la normele menționate.
Colegiul penal consideră că argumentul invocat nu poate fi reținut și
urmează a fi respins deoarece, la momentul comiterii infracțiunilor prevăzute
la art. 327 alin. (1), 328 alin. (2) Cod penal, inculpații aveau în conformitate cu
prevederile art. 123 alin. (2) Cod penal (red.2002) statut de subiect special
”persoană cu funcție de răspundere”. Totodată, instanța de recurs relevă că,
după modificările art. 123 Cod penal (din 02.12.2011), aceștia în continuare
și-au păstrat statutul de subiecți speciali ai infracțiunilor în baza cărora au fost
condamnați, or prin ”persoană publică” în sensul art. 123 alin.(2) Cod penal
(red.2011) se înțelege funcționarul public, inclusiv funcționarul public cu
statut special. În speță, inculpații în virtutea funcțiilor deținute la momentul
comiterii infracțiunilor incriminate se atribuiau la categoria (colaboratorului
apărării, securității naționale și ordinii publice).
În continuare, instanța de recurs relevă că decizia CSJ nr. 1ra-641/2014
din 06.05.2014, la care face trimitere recurentul, nu este relevantă la speța
14
supusă judecării, or în cauza nominalizată inculpații la momentul comiterii
infracțiunii incriminate dețineau funcția de consilieri locali, care după
modificările operate la art. 123 Cod penal (din 03.02.2012) nu se atribuia la
sintagma ”persoană publică” dar la ”persoană cu funcție de demnitate
publică”, astfel că învinuirea în speța dată le-a fost înaintată inculpaților în
baza art. 328 alin. (1) Cod penal, care după modificările din 23.12.2013,
prevede ”săvîrșirea de către o persoană publică” a unor acțiuni care depășesc
în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege (…)” astfel
că în textul normei date sintagma „persoană cu funcție de răspundere” a fost
substituită cu sintagma „persoană publică”.
În speța supusă judecării, Bucliș Leonid, Tașciuc Nicolai și Musarevschi
Evgheni la data comiterii infracțiunii dețineau funcția de polițiști, care nu
influențează calitatea specială de ”persoană publică” pentru care legiuitorul,
ulterior, după comiterea faptelor a prevăzut tragerea la răspundere penală atît
în baza art. 327 cît și în baza art. 328 Cod penal.
Cît privește motivul invocat de avocatul Gligor Vadim în numele
inculpaților referitor la faptul că în textul deciziei contestate instanța de apel a
reținut în sarcina lui Bucliș Leonid comiterea infracțiunii de depășirea
atribuțiilor de serviciu încadrînd fapta în baza art. 328 alin. (1) lit. a) Cod
penal, pe cînd în dispozitivul deciziei l-a condamnat pe acesta în baza art. 328
alin. (2) lit. a) Cod penal, Colegiul relevă că în partea constatatoare a deciziei a
fost comisă o eroare materială, greșit indicîndu-se ”alin. (1) lit. a)”, pe cînd
corect urmează a fi citit ”alin. (2) lit. a)”, or, la alin. (1) al art. 328 Cod penal,
nu se conține agravanta reținută și constatată în acțiunile lui Bucliș Leonid
”acțiuni însoțite de aplicarea violenței”. Totodată Colegiul relevă că instanța
de apel deși în partea descriptivă a comis eroarea materială menționată, în
dispozitivul hotărîrii adoptate corect l-a condamnat pe Bucliș Leonid în baza
art. 328 alin. (2) lit. a) Cod penal.
Referitor la argumentul recurentului în ce privește faptul că instanța de
apel contrar prevederilor art. 394 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală deși
a constatat ca fiind dovedită fapta de tortură comisă de Bucliș Leonid cu
agravanta ”cu folosirea unor instrumente speciale de tortură, sau alte obiecte
special adaptate în acest scop” în dispozitivul deciziei îl condamnă pe ultimul
în baza art. 3091 alin. (1) Cod penal, Colegiul penal îl respinge ca neîntemeiat,
15
or instanța ierarhic inferioară, detaliat și argumentat și-a motivat soluția
adoptată pe acest capăt de învinuire, soluție care în viziunea instanței de
recurs este justă, nefiind necesară reluarea ori completarea argumentelor deja
expuse în decizia recurată.
Totodată, conform art. 435 alin.(1) pct. 2) lit. b) Cod de procedură
penală, judecînd recursul instanța este în drept să-l admită, cu casarea parțială
a hotărîrii atacate și cu dispunerea încetării procesului penal, în legătură cu
expirarea termenului de prescripție de tragere la răspundere penală.
Prin urmare, instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de
apel, inclusiv și să o caseze parțial, atunci cînd se constată comiterea unei erori
de drept, care a dus la adoptarea unei hotărîri ilegale, totodată, instanța de
recurs este în drept să verifice dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute
prin hotărîrile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea
dispozițiilor de drept formal și material.
Cu referire la condamnarea lui Bucliș Leonid în baza art. 3091 alin. (1)
Cod penal, instanța de recurs constată că, instanța de apel deși a examinat
complet și obiectiv toate probele administrate la dosar și le-a verificat sub
aspectul pertinenței și concludenței, atît pe cele obținute în procesul urmăririi
penale, cît și în cadrul ședințelor de judecată, fapt ce face ca concluzia
instanței privind vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii date, să fie
justă și întemeiată, însă nu a ținut cont de prevederile art.60 alin. (1) pct. b)
Cod penal, care erau aplicabile în privința inculpatului, deoarece modificările
operate la alin. (8) al articolului menționat, care stipulează că prescripția nu se
aplică persoanelor care au săvîrșit infracțiuni de tortură, tratament inuman
sau degradant, au fost introduse după comiterea de către Bucliș Leonid a
infracțiunii incriminate și ținînd cont de prevederile art. 10 Cod penal, nu au
efect retroactiv.
Reieșind din cele menționate mai sus, Colegiul conchide că, în sarcina
instanței de apel era de a constata survenirea prescripției tragerii răspunderii
penale în privința lui Bucliș Leonid în baza art. 60 Cod penal, iar finalitatea
soluției pronunțate urma să fie conformă prevederilor art. art. 415 alin. (1) pct.
2), 391 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, adică încetarea procesului
penal în cazul în care există alte circumstanțe care exclud tragerea la
răspundere penală.
16
În această ordine de idei, este de menționat că, legiuitorul pentru
săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 3091 alin. (1) Cod penal, a prevăzut
pedeapsa maximă de 5 ani închisoare, iar prin prisma art. 16 Cod penal,
aceasta se încadrează în categoria infracțiunilor mai puțin grave.
În continuare, Colegiul penal lărgit reține că potrivit materialelor
dosarului, din momentul comiterii faptei prevăzută de norma penală în baza
căreia Bucliș Leonid a fost condamnat - 22.05.2009 și pînă la data pronunțării
deciziei – 26.11.2014, s-a scurs un termen mai mare de 5 ani, iar în raport cu
prevederile art. 60 alin. (1) lit. b) Cod penal, prescripția tragerii la răspundere
penală pentru infracțiunile mai puțin grave expiră după 5 ani.
Prescripția curge din ziua săvîrșirii infracțiunii și pînă la data rămînerii
definitive a hotărîrii instanței de judecată, prevederi stipulate în art. 60 alin.
(2) Cod penal.
Așadar, la momentul judecării cauzei de către instanța de apel, termenul
de prescripție de 5 ani era deja expirat, iar în conformitate cu prevederile art.
332 alin. (1) Cod de procedură penală, procesul penal urma să fie încetat.
Necătînd la cele menționate, instanța de apel l-a condamnat pe Bucliș L.
pe acest capăt de învinuire(art. 3091 alin. (1) Cod penal), cu toate că lipsea
cadrul legal de aplicare a pedepsei penale în legătură cu prescripția tragerii la
răspundere penală prevăzut de art. 60 alin. (1) lit. b) Cod penal, astfel fiindu-i
încălcat un drept fundamental prevăzut de art. 7 CEDO – nici o pedeapsă fără
lege.
Totodată, la alin. (2) din dispoziția aceleiași norme, legislatorul
determină nemijlocit momentul scurgerii prescripției, dar și a încetării
scurgerii acesteia, care sunt marcate de ziua săvîrșirii infracțiunii și respectiv –
rămînerea definitivă a hotărîrii instanței de judecată, în speță decizia instanței
de apel în conformitate cu prevederile art. 466 alin. (3) Cod de procedură
penală a rămas definitivă la data pronunțării deciziei.
Astfel, din circumstanțele sus indicate rezultă că fapta inculpatului
Bucliș Leonid pe capătul de învinuire în baza art. 3091 alin. (1) Cod penal,
cade sub incidența prevederilor art. 60 Cod penal, cu întrunirea elementului
cronologic și al celui juridic – factori care determină instanța de recurs de a
constata că este oportună invocarea instituției prescripției tragerii la
17
răspundere penală în privința inculpatului Bucliș Leonid pe acest capăt de
învinuire.
Generalizînd cele relatate anterior, instanța de recurs ajunge la
concluzia că recursul avocatului Gligor Vadim în numele inculpaților
urmează a fi admis, cu casarea parțială a deciziei instanței de apel și
pronunțarea unei noi hotărîri
În conformitate cu prevederile art.434, 435 alin.(1) pct.2) lit. b) Cod
de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție
D E C I D E :
Admite recursul ordinar declarat de avocatul Vadim Gligor în interesele
inculpaților Bucliș Leonid, Tașciuc Nicolai, și Musarevschi Evgheni, casează
parțial decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 26 noiembrie 2014
în privința lui Bucliș Leonid, și dispune încetarea procesului penal în baza
art.309/1 alin.(1) Cod penal în legătură cu expirarea termenului de prescripție
de tragere la răspundere penală prevăzut la art. 60 Cod penal.
Bucliș Leonid se consideră condamnat în baza art.328 alin.(2) lit. a) Cod
penal, la 3 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în cadrul
MAI RM pe un termen de 3 ani.
În temeiul art.90 Cod penal, executarea pedepsei stabilite se suspendă
condiționat pe un termen de probă de 2 ani.
În rest se mențin dispozițiile hotărîrii contestate.
Decizia este irevocabilă, publicată integral la 01 iulie 2015.
Președinte Elena Covalenco
Judecătorii Constantin Alerguș
Nadejda Toma
Petru Moraru
Ion Guzun
18