1ra-363/2015 — art. 361 alin. 2 lit. b, 42, 361 alin. 2 lit. b CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 361 alin. 2 lit. b, 42, 361 alin. 2 lit. b CP
- Temei legal
- art.427 alin. 1pct. 6 CPP
1ra-363/2015 — art. 361 alin. 2 lit. b, 42, 361 alin. 2 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2015)
Dosarul nr. 1ra-363/2015
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE
DECIZIE
28 aprilie 2015 mun. Chișinău
Colegiul penal în următoarea componență:
Președinte – Gordilă Nicolae,
Judecători – Covalenco Elena, Diaconu Iurie, Catan Liliana, Guzun Ion,
a judecat, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către procurorul în
Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Miron Constantin, prin care se solicită
casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 20 noiembrie 2014, în
cauza penală privindu-i pe
Pîrțac Anastasia Vasilii, născută la 29 august 1949, originară
și domiciliată r-nul Nisporeni, s. Bălănești
și
Țurcanu Vitalie Ilie, născut la 21 aprilie 1974, originar și
domiciliat r-nul Nisporeni, s. Găureni
Termenul de examinare a cauzei:
prima instanță: 19.06.2013 - 31.03.2014
instanța de apel: 23.04.2014 - 20.11.2014
instanța de recurs: 23.02.2015 - 28.04.2015
A C O N S T A T A T :
Prin sentința Judecătoriei Nisporeni din 31 martie 2014, au fost recunoscuți
vinovați și condamnați: Pîrțac A.V. în baza art. 361 alin. (2) lit. b) Cod penal și Țurcan
V.I. în baza art. 42, 361 alin. (2) lit. b) Cod penal, la 1 an închisoare fiecare, cu
suspendarea executării pedepsei, în baza art. 90 Cod penal, pe un termen de probă de 1
an, fiecare, dacă în termenul stabilit nu vor săvîrși o nouă infracțiune și prin
comportare exemplară și muncă cinstită, vor îndreptăți încrederea acordată. În baza
art. 389 alin. (4) pct. 3) Cod de procedură penală, Pîrțac A.V. și Țurcan V.I. au fost
liberați de pedeapsă penală, din motivul expirării termenului de prescripție, prevăzut
la art. 60 Cod penal.
Acțiunea civilă, înaintată de către Brașoveanu Grigore, privind încasarea
prejudiciului moral, a fost admisă în principiu, acordîndu-i acestuia posibilitatea
adresării în procedura civilă, iar în partea încasării de la Țurcanu V.I. a cheltuelilor de
1
judecată, în mărime de 3000 lei, a fost admis renunțul lui Brașoveanu G., cu încetarea
procesului în această parte.
Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a reținut:
„Inculpatul Pîrțac A.V. se învinuiește în aceea că, la data de 12.08.2008, în timpul
zilei, aflîndu-se la domiciliul lui Ghilețchi Elena Ivan, prin înțelegere prealabilă cu
secretarul Consiliului comunal Bălănești, r-1 Nisporeni, Țurcanu V.I., folosindu-se de
imposibilitatea lui Ghilețchi E.I., a.n. 01.07.1922, care era oarbă, în scopul dobîndirii prin
testament a averii ultimei, în favoarea fiicei sale Adam Maria Ion, a.n. 23.03.1968, a
falsificat semnătura testatorului Ghilețchi E.I. în testamentul înregistrat cu nr. 11 din
data de 12.08.2008, întocmit și autentificat de secretarul Consiliului comunal Bălănești,
r-l Nisporeni, Țurcanu V.I.
Inculpatul Țurcanu V.I. se învinuiește în aceia că, la data de 12.08.2008, în timpul
zilei, deplasîndu-se la solicitarea lui Pîrțac A.V., la domiciliul lui Ghilețchi E.I., s.
Bălănești r-1 Nisporeni, în calitate de secretar al Consiliului comunal Bălănești, r-1
Nisporeni, pentru a perfecta și autentifica testamentul ultimei, după ce a stabilit faptul
că Ghilețchi E.I. a.n. 01.07.1922, este în imposibilitate de a face cunoștință și a semna
careva acte, deoarece era oarbă, Țurcanu V.I. acționînd în comun acord cu Pîrțac A.V. a
întocmit din numele lui Ghilețchi E.I. și a autentificat testamentul, prin care ultima
testează toate bunurile sale cet. Adam M.I., act în care semnătura testatorului Ghilețchii
E.I., a fost falsificată în prezența lui de către Pîrțac A.V., ulterior exercitîndu-și
atribuțiile de serviciu de secretar al Consiliului comunal Bălănești r-1 Nisporeni,
Țurcanu V.I. a înregistrat testamentul în registrul de evidență cu nr. 11 din data de
12.08.2008."
Astfel, de către instanța de fond acțiunile lui Pîrțac A.V. au fost calificate în baza
art. 361 alin. (2) lit. b) Cod penal, confecționarea documentelor oficiale false, care acordă
drepturi, infracțiune comisă de două persoane, iar a lui Țurcanu V.I. au fost calificate în
baza art. 42, 361 alin. (2) lit. b) Cod penal, contribuirea la confecționarea documentelor
oficiale false, care acordă drepturi, infracțiune comisă de două persoane.
Sentința în cauză a fost contestată cu apel de către inculpatul Țurcanu V.I., care
a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri de
achitare.
În motivarea apelului inculpatul a invocat dezacordul cu modalitatea de apreciere
a probelor administrate la caz, ce dovedesc nevinovăția acestuia de cele imputate,
respingerea neîtemeiată de către instanța de fond a cererii de audiere a martorului
Granaci V., nulitatea rapoartelor de expertiză grafologice nr. 324 și 2184/2185, precum
și neclaritatea apariției încheierii Colegiului Civil al Curții de Apel Chișinău din
19.10.2011 ca probă la dosar.
3.1. Sentința în cauză a fost contestată cu apel și de către inculpata Pîrțac A.V., care
a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, invocînd
argumente identice cu cele indicate de către apelantul Țurcanu V.I.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 20 noiembrie 2014
au fost admise apelurile declarate, casată sentința și pronunțată o nouă hotărîre,
2
potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Pîrțac A.V. și Țurcanu V.I. au
fost achitați de sub învinuirea în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (2) lit.
b) Cod penal, și respectiv, art. 42, 361 alin. (2) lit. b) Cod penal, din motivul că nu s-a
constatat existența faptei infracțiunii. Acțiunea civilă înaintată de către Brașoveanu G. a
fost respinsă.
În motivarea soluției sale instanța de apel a menționat că, pe tot parcursul
procesului penal, inculpații au respins învinuirea, făcând declarații constante, că nu au
săvârșit fapta imputată.
Prima instanță a înlăturat apărările inculpaților, în sensul că n-au săvârșit fapta
imputată, ca nefiind corespunzătoare adevărului și, motivând vinovăția inculpaților în
săvârșirea infracțiunii imputate, la baza sentinței a pus următoarele probe cercetate:
- declarațiile părții vătămate și martorilor Bocan Grigore, Jignea Petru, Panfil
Vasile, Crăciun Natalia;
- raportul de expertiză nr. 324 D din data de 08 februarie 2010, prin care s-a stabilit
că semnăturile din testamentul întocmit la data de 12 august 2008 și testamentul
întocmit la 19 martie 2002 posibil aparțin diferitor persoane (f.d. 106-108, v.I) și raportul
de expertiză nr. 2184/2185 din 26.08.2010, prin care se confirmă că semnătura de la
rubrica "semnătura testatorului" din testamentul nr. 11 din 12 august 2008, autentificat
de secretarul Consiliului comunal Bălănești, Vitalie Țurcanu și semnătura de la rubrica
"Note asupra examinării cererilor" din registrul de evidență a actelor notariale a
primăriei com. Bălănești, r-l Nisporeni, fila 17, număr de înregistrare 11, data
12.08.2008, au fost executate de Pîrțac Anastasia (f.d. 110-118, v.I);
- hotărîrea Judecătoriei Nisporeni din 20.12.2010, prin care se anulează
testamentul nr. 11 din 12.08.2008, autentificat de secretarul Consiliului comunal
Bălănești, Țurcanu Vitalie (f.d. 79, v.I) și încheierea Colegiului Civil al Curții de Apel
Chișinău din 19 octombrie 2011, prin care a fost menținută hotărîrea Judecătoriei
Nisporeni din 20.12.2010 (f.d. 80-81, v.I).
Însă instanța de apel a apreciat, că versiunea inculpaților nu poate fi combătută
prin probe pertinente, concludente, utile și veridice, care în ansamblu - din punct de
vedere al coroborării lor, ar putea fi apreciate, că inculpații au comis infracțiunea în
circumstanțele stabilite de prima instanță.
Prin urmare, probele prezentate în spriginul învinuirii - relevate în cuprinsul
sentinței, nu pot fi puse la baza condamnării inculpaților, de vreme ce nu s-a constatat
existența infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (2), lit. b) Cod penal și, respectiv, art.
42, 361 alin. (2) lit. b) Cod penal.
Vis-a-vis de temeiurile și motivele expuse, instanța de apel a apreciat că prima
instanță a stabilit o situație de fapt inexactă și, respectiv, a reținut o situație de drept
incorectă, ca urmare n-a constatat infracțiunea. Soluția pronunțată nu este consecința
unei activități eficiente de judecată, or, sentința trebuie să se bazeze pe fapte veridice
bine dovedite, constatate și descrise corect, care să nu provoace dubii asupra acestora,
ceea ce se impunea în speță de vreme ce inculpații nu au recunoscut fapta imputată și
au contestat valoarea probelor prezentate în sprijinul învinuirii.
3
Conform art. 8 alin.(3) Cod de procedură penală toate dubiile în probarea
învinuirii care nu pot fi înlăturate, în condițiile prezentului cod, se interpretează în
favoarea inculpaților.
Astfel, instanța de apel a conchis că, procedând în asemenea mod, prima instanță
nu a acordat deplină eficiență prevederilor stipulate în art. 101, 384 alin.(4), art.394 alin.
(1) Cod de procedură penală, precum și nu a ținut seama de recomandările oferite prin
Hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 5 din 19.06.2006 "Privind sentința
judecătorească", care, în pct. 6 stipulează: "Vinovăția persoanei în săvârșirea faptei se
consideră dovedită numai în cazul când instanța de judecată, călăuzindu-se de
principiul prezumției nevinovăției, cercetând nemijlocit toate probele prezentate, iar
îndoielile, care nu pot fi înlăturate, fiind interpretate în favoarea inculpatului și în
limita unei proceduri legale, a dat răspunsuri la toate chestiunile prevăzute în art.385
Cod de procedură penală".
Decizia instanței de apel se contestă cu recurs ordinar de către procurorul în
Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Miron Constantin, prin care se solicită
casarea acesteia, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, în alt complet de
judecată, pe motiv că instanța de apel nu a înlăturat eroarea comisă de către instanța de
fond, privind neconstatarea faptei, precum și referitor la repunerea în termen a
apelului inculpatei Pîrțac A.V.
Avocatul Rotaru Dorel, în numele inculpatului Țurcan V.I., în conformitate cu
prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, a depus referință privind
opinia sa asupra recursului procurorului, solicitînd respingerea acestuia, ca
inadmisibil, deoarece recurentul nu a indicat în recurs nici un temei din cele prevăzute
la rt. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală.
6.1. Inculpatul Țurcan V.I., în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11)
Cod de procedură penală, de asemenea a depus referință privind opinia sa asupra
recursului procurorului, solicitînd respingerea acestuia, ca nefondat și inadmisibil,
menționînd legalitatea și temeinicia deciziei instanței de apel.
6.2. Inculpata Pîrțac A.V., în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11)
Cod de procedură penală, la fel a depus referință privind opinia sa asupra recursului
procurorului, solicitînd respingerea acestuia, ca inadmisibil, menționînd argumente
identice cu cele indicate de către inculpatul Țurcan V.I. în referința sa.
Verificând argumentele invocate în raport cu actele cauzei, Colegiul penal lărgit
al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că recursul declarat urmează a fi
admis din următoarele considerente:
Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,
judecînd recursul, instanța de recurs este în drept să îl admită, să dispună rejudecarea
de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către
instanța de recurs.
De asemenea, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele
reținute prin hotărîrile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea
dispozițiilor de drept formal și material.
4
Conform art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecînd apelul,
verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate pe baza probelor examinate de prima
instanță, conform materialelor din dosar, și oricăror probe noi prezentate instanței de
apel sau cercetează suplimentar probele administrate de instanța de fond. Instanța de
apel poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Instanța de apel, este obligată să se
pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel.
Conform art. 417 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, decizia instanței de
apel trebuie să cuprindă fapta constatată de prima instanță și conținutul dispozitivului
sentinței.
Colegiul penal lărgit constată, că aceste prevederi legale, deși sunt obligatorii, nu
au fost întocmai respectate la judecarea cauzei în apel, iar erorile admise nu pot fi
corectate în ordinea procedurii de recurs. Luînd în considerație faptul că instanța de
apel nu a înlăturat erorile instanței de fond, Colegiul întru expunerea concluziilor sale
va purcede la verificarea deciziei în cumul cu sentința adoptată pe caz.
La acest capitol Colegiul atestă faptul că, în partea descriptivă a sentinței de
condamnare, la descrierea faptei criminale, considerată ca fiind dovedită, instanța de
fond a menționat: „Inculpatul Pîrțac A.V. se învinuiește în aceea că, la data de
12.08.2008, în timpul zilei, aflîndu-se la domiciliul lui Ghilețchi Elena Ivan, prin înțelegere
prealabilă cu secretarul Consiliului comunal Bălănești, r-1 Nisporeni, Țurcanu V.I., folosindu-se
de imposibilitatea lui Ghilețchi E.I., a.n. 01.07.1922, care era oarbă, în scopul dobîndirii prin
testament a averii ultimei, în favoarea fiicei sale Adam Maria Ion, a.n. 23.03.1968, a falsificat
semnătura testatorului Ghilețchi E.I. în testamentul înregistrat cu nr. 11 din data de
12.08.2008, întocmit și autentificat de secretarul Consiliului comunal Bălănești, r-l Nisporeni,
Țurcanu V.I.
Inculpatul Țurcanu V.I. se învinuiește în aceia că, la data de 12.08.2008, în timpul
zilei, deplasîndu-se la solicitarea lui Pîrțac A.V., la domiciliul lui Ghilețchi E.I., s. Bălănești r-1
Nisporeni, în calitate de secretar al Consiliului comunal Bălănești, r-1 Nisporeni, pentru a
perfecta și autentifica testamentul ultimei, după ce a stabilit faptul că Ghilețchi E.I. a.n.
01.07.1922, este în imposibilitate de a face cunoștință și a semna careva acte, deoarece era oarbă,
Țurcanu V.I. acționînd în comun acord cu Pîrțac A.V. a întocmit din numele lui Ghilețchi E.I.
și a autentificat testamentul, prin care ultima testează toate bunurile sale cet. Adam M.I., act în
care semnătura testatorului Ghilețchii E.I., a fost falsificată în prezența lui de către Pîrțac A.V.,
ulterior exercitîndu-și atribuțiile de serviciu de secretar al Consiliului comunal Bălănești r-1
Nisporeni, Țurcanu V.I. a înregistrat testamentul în registrul de evidență cu nr. 11 din data de
12.08.2008."(f.d.65, v.2).
În acest context, Colegiul penal reține că una din condițiile adoptării unei sentințe
legale este corespunderea părții descriptive a ei cu circumstanțele constatate în ședința
de judecată. La întocmirea ei, instanța trebuie să îndeplinească cerințele art.394 Cod de
procedură penală și să soluționeze toate chestiunile prevăzute în art.385 Cod de
procedură penală, în aceeași consecutivitate.
Astfel, Colegiul evidențiază că, instanța de fond menționînd frazele „Inculpatul
Pîrțac A.V. se învinuiește în aceea că...” și „Inculpatul Țurcanu V.I. se învinuiește în
5
aceia că…” nu a respectat prevederile art. 394 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură
penală, ce indică expres: „Partea descriptivă a sentinței de condamnare trebuie să cuprindă:
1) descrierea faptei criminale, considerată ca fiind dovedită, indicîndu-se locul, timpul, modul
săvîrșirii ei, forma și gradul de vinovăție, motivele și consecințele infracțiunii;” și în
consecință sentința de condamnare nu conține descrierea faptei criminale, considerată
ca fiind dovedită, totodată inculpații fiind condamnați pentru comiterea infracțiunilor
concrete, prevăzute de art. 361 alin. (2) lit. b) Cod penal și art. 42, 361 alin. (2) lit. b) Cod
penal.
În continuare, judecînd apelul, instanța de apel în decizia sa, la descrierea faptei
constatate de prima instanță a reținut următoarele: „Prima instanță a constatat:
„Inculpatul Pîrțac A.V. se învinuiește în aceea că, la data de 12.08.2008, în timpul
zilei, aflîndu-se la domiciliul lui Ghilețchi Elena Ivan, prin înțelegere prealabilă cu secretarul
Consiliului comunal Bălănești, r-1 Nisporeni, Țurcanu V.I., folosindu-se de imposibilitatea lui
Ghilețchi E.I., a.n. 01.07.1922, care era oarbă, în scopul dobîndirii prin testament a averii
ultimei, în favoarea fiicei sale Adam Maria Ion, a.n. 23.03.1968, a falsificat semnătura
testatorului Ghilețchi E.I. în testamentul înregistrat cu nr. 11 din data de 12.08.2008, întocmit
și autentificat de secretarul Consiliului comunal Bălănești, r-l Nisporeni, Țurcanu V.I.
Inculpatul Țurcanu V.I. se învinuiește în aceia că, la data de 12.08.2008, în timpul
zilei, deplasîndu-se la solicitarea lui Pîrțac A.V., la domiciliul lui Ghilețchi E.I., s. Bălănești r-l
Nisporeni, în calitate de secretar al Consiliului comunal Bălănești, r-l Nisporeni, pentru a
perfecta și autentifica testamentul ultimei, după ce a stabilit faptul că Ghilețchi E.I. a.n.
01.07.1922, este în imposibilitate de a face cunoștință și a semna careva acte, deoarece era oarbă,
Țurcanu V.I. acționînd în comun acord cu Pîrțac A.V. a întocmit din numele lui Ghilețchi E.I.
și a autentificat testamentul, prin care ultima testează toate bunurile sale cet. Adam M.I., act în
care semnătura testatorului Ghilețchii E.I., a fost falsificată în prezența lui de către Pîrțac A.V.,
ulterior exercitîndu-și atribuțiile de serviciu de secretar al Consiliului comunal Bălănești r-l
Nisporeni, Țurcanu V.I. a înregistrat testamentul în registrul de evidență cu nr. 11 din data de
12.08.2008."(f.d.175, v.2).
În acest context, Colegiul penal ține să menționeze că, judecînd apelul, instanța de
apel, nerespectînd prevederile art. 417 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, ce
stipulează că: „Decizia instanței de apel trebuie să cuprindă: 6) fapta constatată de prima
instanță și conținutul dispozitivului sentinței;”, doar s-a limitat la redarea de la persoana a
treia a circumstanțelor și împrejurărilor cauzei constatate de prima instanță,
neînlăturînd eroarea comisă de instanța de fond.
În situația dată, Colegiul consideră necesar de specificat și constatarea instanței
de apel, menționată în aceiași decizie, precum: “Sentința nu cuprinde descrierea faptei
criminale, considerate ca fiind dovedită, astfel încît prima instanță constată, că ambii inculpați
se învinuiesc în săvârșirea faptei incriminate conform rechizitoriului.
În atare situație, contrar prevederilor art. 394 alin.(1), pct.1) Cod de procedură penală,
prima instanță nu a constatat existența faptei infracțiunii și, respectiv, greșit a concluzionat
vinovăția inculpaților, admîțănd o eroare judiciară evidentă, care conduce la desființarea totală a
sentinței de condamnare”.
6
În opinia Colegiului, instanța de apel în mod just a stabilit eroarea comisă de către
instanța de fond la descrierea faptei, ca fiind dovedită, concluzia dată fiind legală,
întemeiată și argumentată, ca urmare fiind corect dedusă oportunitatea unei soluții de
desființare totală a sentinței de condamnare.
În acest aspect, Colegiul evidențiază pct. 21 al Hotărîrii Plenului Curții Supreme
de Justiție, din 12.12.2005, nr. 22, Cu privire la practica judecării cauzelor penale în
ordine de apel, care prevede expres că: „În cazul cînd prima instanță nu a respectat
prevederile art. 394 CPP privind întocmirea sentinței, însă în fapt probele au fost cercetate,
instanța de apel, casînd sentința din acest motiv, va continua prin rejudecarea cauzei aprecierea
tuturor împrejurărilor și, respectînd normele procedurale (art.393-397 CPP), va pronunța o
nouă hotărîre conform ordinii stabilite pentru prima instanță”.
Însă, în procesul de înlăturare a erorii comise de către prima instanță, instanța de
apel a admis și ea o eroare, concluzionînd că: „Această eroare juduciară nu poate fi
corectată în cazul dat, deoarece apelurile sînt declarate numai de inculpați și, conform art. 410
alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de apel soluționînd cauza, nu poate crea o situație
mai gravă pentru persoanele care au declarat apel.
Se evidențiază, că procuroul nu a atacat sentința și, astfel, se exlude posibilitatea
constatării infracțiunii în ședința instanței de apel.
Astfel, instanța de apel este în imposibilitate de a da o nouă apreciere probelor în vederea
constatării faptei infracționale, considerate ca fiind dovedită.”
Raportînd concluzia dată la situația faptică, ce reiese din materialele cauzei,
Colegiul reține că, întradevăr, apeluri au fost declarate doar de către inculpați, însă este
greșită opinia instanței de apel precum înlăturarea erorii judiciare comise de către
instanța de fond, în cazul nedeclarării apelului de către procuror, va duce la agravarea
situației pentru persoanele care au declarat apelul. Mai mult ca atît, instanței de recurs
îi este neclară poziția instanței de apel privind înrăutărțirea situației pentru persoane în
propriul apel, nefiind argumentată posibila agravare a situației.
Or, potrivit prevederilor art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de
apel este obligată ca, în afară de temeiurile invocate și cererile formulate de apelant, să
examineze aspectele de fapt și de drept ale cauzei.
Așa dar, prin sintagma reținută în sentință de condamnare că inculpații se
învinuiesc în aceea că, < prima instanță, de fapt, nu a constatat fapta pentru care aceștea
au fost condamnați. Ulterior, instanța de apel nu a corectat eroarea de drept privind
modul de întocmire a sentinței, ignorînd prevederile legale menționate mai sus,
precum și recomanadarea stipulată în pct. 22.2 al Hotărîrii Plenului Curții Supreme de
Justiție, din 12.12.2005, nr.22, Cu privire la practica judecării cauzelor penale în ordine
de apel: “În partea descriptivă decizia trebuie să corespundă tuturor cerințelor art.394 CPP. În
cazurile cînd instanța de apel va constata că hotărîrea supusă verificării conține concluzii ori
expresii ce contravin legii, însă nu influențează asupra temeiniciei și legalității
hotărîrii (aplicarea neîntemeiată a confiscării averii, necesitatea excluderii unor indici ai
infracțiunii, unor episoade din șirul de infracțiuni, expresii neadecvate ș.a.), în partea
descriptivă se va argumenta excluderea lor din textul hotărîrii atacate. Despre aceasta se va
7
menționa și în dispozitiv”. Astfel, instanța de apel constatînd că sentința conține concluzii
și expresii ce contravin legii, care nu au influențat asupra temeiniciei și legalității
acesteia, nu le-a înlăturat și nu a argumentat excluderea acestora, în partea descriptivă
a deciziei adoptate.
Situația descrisă mai sus, nu poate fi corectată în instanța de recurs, deoarece
instanța de apel nu a soluționat fondul cauzei. Eroarea comisă nu oferă posibilitatea
instanței de recurs de a concluziona asupra corectitudinii aprecierii probelor și
încadrării juridice a acțiunilor inculpaților de către instanța de apel, or, conform art. 419
Cod de procedură penală - rejudecarea cauzei de către instanța de apel se desfășoară potrivit
regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță, care se aplică în mod
corespunzător. În consecință se constată că instanța de apel a admis o încălcare flagrantă
a prevederilor art. 394 alin. (3) pct. 1) și pct. 2) Cod de procedură penală: „partea
descriptivă a sentinței de achitare trebuie să cuprindă indicarea învinuirii pe baza căreia cauza
în privința învinuitului a fost trimisă în judecată și descrierea circumstanțelor cauzei constatate
de instanța de judecată și enunțarea temeiurilor pentru achitarea inculpatului, cu indicarea
motivelor pentru care instanța respinge probele aduse în sprijinul acuzării”.
Astfel, Colegiul stabilește că hotărîrea instanței de apel supusă analizei: nu
cuprinde motivile pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției adoptată de instanța de apel,
contrazice dispozitivului hotărîrii, și acesta este expus neclar, temeiuri ce se încadrează în
prevederile art. 427 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală.
Alt aspect, pe care Colegiul îl consideră necesar de elucidat este respectarea
termenului de declarare a apelului de către inculpata Pîrțac A.V. Astfel, Colegiul
menționează că inculpata, nefiind de acord cu concluzia instanței de fond, a declarat
apel la data de 18 aprilie 2014, reieșind din data de pe amprenta ștampilei aplicată pe
plic (f.d.104, v.2). La fel, la materialele cauzei este anexată înștiințarea privind aducerea
la cunoștință inculpatei a datei pronunțării sentinței - 31 martie 2014, ora 15.00 (f.d.73,
v. 2). Raportînd circumstanțele date la prevederile art. 402, 403 și 404 Cod de procedură
penală, Colegiul atestă faptul ignorării acestora de către instanța de apel, la
soluționarea chestiunii prind respectarea dreptului la depunerea apelului, și verificarea
solicitării apelantei de a considera apelul declarat de ea, ca depus în termen.
În aceste împrejurări, Colegiul penal lărgit consideră că, erorile comise de către
instanța de apel, nu pot fi reparate de către instanța de recurs în prezenta procedură,
deoarece instanța de recurs nu este abilitată cu atribuții de a judeca cauza pe fond,
substituind instanța care a judecat apelul cu încălcarea prevederilor procesual penale.
La rejudecarea cauzei Curtea de Apel Chișinău urmează să se conducă de
prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de rejudecare și
limitele acesteia: să înlăture eroare comisă de către instanța de fond, privind
neconstatarea faptei; să verifice termenii de declarare a apelurilor și solicitarea
apelantei de a fi considerat depus în termen apelul său; să se pronunțe la modul
cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile legii procesual-penale asupra tuturor
motivelor invocate în apel și recurs; să verifice și să aprecieze profund probele
administrate și examinate în instanță în strictă conformitate cu cerințele legii; să le dea
8
apreciere cuvenită în ansamblu, cu argumentarea admisibilității sau inadmisibilității
fiecărei probe examinate; să elucideze faptele importante pentru soluționarea justă și
promptă a cauzei date; să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate; să-și
argumenteze clar concluziile sale în decizia adoptată, ținînd cont de motivele casării
deciziei atacate și de practica unitară în acest domeniu, de practica relevantă a CtEDO,
să pronunțe o hotărîre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod
de procedură penală.
În conformitate cu art. art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură
penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție
D E C I D E:
Se admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de nivelul
Curții de Apel Chișinău, Miron Constantin, se casează total decizia Colegiului penal al
Curții de Apel Chișinău din 20 noiembrie 2014, în cauza penală privindu-i pe Pîrțac
Anastasia Vasilii și Țurcanu Vitalie Ilie, și se dispune rejudecarea cauzei de către
aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.
Decizia nu se supune căilor de atac, pronunțată integral la 19 mai 2015.
Președinte Gordilă Nicolae
Judecători Covalenco Elena
Diaconu Iurie
Catan Liliana
Guzun Ion
9