1ra-796/2015 — art. 287 alin. 1 CP

1ra-796/2015 — art. 287 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2015)

Dosarul nr. 1ra-796/2015

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

15 iulie 2015 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

președinte – Petru Ursache,

judecătorii – Ghenadie Nicolaev și Petru Moraru,

examinînd admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de

procurorul în Procuratura de nivelul Curții de Apel, Constantin Miron, de avocatul

Nicolae Roșca în numele inculpatului și de inculpatul Țurcanu Vitalie, prin care se

solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 27 martie

2015, în cauza penală în privința lui

Țurcanu Vitalie Ilie, născut la 21 aprilie 1974,

originar și domiciliat în s. Găureni, r-nul

Nisporeni;

Datele referitoare la termenul de examinare a

cauzei:

ordinar)

Asupra admisibilității recursurilor în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul

penal al Curții Supreme de Justiție

C O N S T A T Ă:

Ilie a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 287 alin. (1)

Cod penal, cu stabilirea unei pedepse sub formă de închisoare pe un termen de 2 (doi)

ani.

În baza art. 90 Cod penal, executarea pedepsei închisorii a fost suspendată

condiționat pe un termen de probă de 2 (doi) ani.

Acțiunea civilă înaintată de Țernă Maria privind repararea prejudiciului moral a

fost admisă parțial, cu dispunerea încasării din contului lui Țurcanu Vitalie în

beneficiul lui Țernă Maria a sumei de 5 000 (cinci mii) lei.

1

Acțiunea civilă înaintată de Țernă Maria privind repararea prejudiciului

material a fost admisă în principiu, urmînd ca asupra cuantumului despăgubirilor să se

pronunțe instanța contencioasă.

Țurcanu Vitalie Ilie, la 13.03.2013, între orele 720-730, acționînd intenționat,

manifestînd un cinism și o obrăznicie deosebită, exprimînd o vădită lipsă de respect

față de societate, aflîndu-se pe traseul public Nisporeni-Milești în preajma s. Valea

Nîrnovei, a comis un act de huliganism în următoarele circumstanțe.

Deplasîndu-se cu viteză sporită cu automobilul pe traseul public Nisporeni-

Milești, în preajma s. Valea Nîrnovei s-a revoltat ca urmare a faptului că a fost nevoit

de a frîna automobilul pe traseu, datorită traversării carosabilului a vitelor mari

cornute, care s-au dovedit a fi mînate de Țernă Maria. Din motivele invocate Țurcanu

Vitalie, după un schimb de replici cu Țernă Maria, s-a apropiat de acostament unde

intenționat, nestingherit în prezența altor persoane din preajmă, i-a aplicat părții

vătămate Țernă Maria o lovitură cu pumnul în regiunea obrazului stîng, urmată de o

lovitură cu piciorul în regiunea hemitoracelui stîng, de la care fapt partea vătămată a

căzut jos simțind dureri fizice calificate potrivit raportului de expertiză medico-legală

nr. l28-D din 10.10.2013 ca vătămări corporale neînsemnate.

- procuror, care a solicitat casarea acesteia, în partea stabilirii pedepsei,

rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărîri prin care, inculpatul Țurcanu

Vitalie să fie condamnat în baza art. 287 alin. (1) Cod penal la 2 ani închisoare, cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, să fie admisă integral acțiunile

civile ale părții vătămate, cu dispunerea încasării din contul inculpatului a sumei de

8 567, 83 lei cu titlu de prejudiciu material și a sumei de 30 000 lei cu titlu de

prejudiciu moral, susținînd că pedeapsa stabilită lui Țurcanu Vitalie este prea blîndă,

reieșind din faptul că acesta nu și-a recunoscut vinovăția și a încercat pe tot parcursul

judecării cauzei să inducă în eroare instanța de judecată, afirmînd că a fost provocat

de partea vătămată, iar loviturile au fost aplicate neintenționat;

- partea vătămată Țernă Maria, care a solicitat casarea sentinței, cu stabilirea

unei pedepse sub formă de închisoare, cu executare reală, admiterea integrală a

acțiunilor civile, cu dispunerea încasării din contul inculpatului a sumei de 8 567, 83

lei cu titlu de prejudiciu material și a sumei de 30 000 lei cu titlu de prejudiciu moral.

În motivarea apelului se susține că instanța de fond a ignorat faptul că partea

vătămată a fost nevoită să se deplaseze de nenumărate ori la sediul instanței de fond

pentru a participa la ședințele de judecată, dispunînd doar suma de 5 000 lei cu titlu de

prejudiciu moral, al cărui cuantum nu este suficient de a acoperi cheltuielile de

judecată suportate.

A menționat că modul de comportare a inculpatului de la comiterea faptei

incriminate și atitudinea sa față de cele comise în coraport cu modalitatea de executare

a pedepsei nu vor contribui la corectarea și reeducarea acestuia;

2

- inculpatul Țurcanu Vitalie, care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea

cauzei cu pronunțarea unei alte hotărîri, pe motiv că nu a insultat partea vătămată și

nici nu a utilizat cuvinte necenzurate în adresa ei, toate declarațiile acesteia au fost

inventate cu scopul de a pretinde repararea presupusului prejudiciu moral cauzat, care

este excesiv de mare și nefondat, astfel, evidențiindu-se scopul de îmbogățire fără

justă cauză de către Țernă Maria.

apelurile declarate de procuror și partea vătămată, Țernă Maria au fost respinse ca

nefondate, iar apelul declarat de către inculpatul Țurcanu Vitalie a fost admis, casată

parțial sentința în partea stabilirii pedepsei, cu pronunțarea unei noi hotărîri în acea

parte, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care:

Țurcanu Vitalie Ilie recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute la

art. 287 alin. (1) Cod penal, cu stabilirea unei pedepse sub formă de amendă în

mărime de 700 (șapte sute) unități convenționale, echivalentul a 14 000 lei.

În rest, dispozițiile sentinței au fost menținute.

articolului 287 alin. (l) Cod penal, prevede pedeapsa cu amendă în mărime de la 200

la 700 unități convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la

180 la 240 de ore, sau cu închisoare de pînă la 3 ani, astfel, potrivit articolului 75,

alin. (2) Cod penal, instanța de fond trebuia să motiveze aplicarea pedepsei mai aspre

- închisoarea, lucru care nu s-a făcut.

Această cerință este o modalitate de individualizare a categoriei pedepsei în

cazul în care sancțiunea articolului respectiv prevede pedepse alternative.

Individualizarea categoriei pedepsei în acest caz se începe de la pedeapsa cea mai

blîndă, care întotdeauna este înscrisă prima în sancțiune conform ierarhiei pedepselor

legiferate în articolul 62 Cod penal. La individualizarea categoriei pedepsei, instanța

de judecată trebuie să țină cont de criteriile prevăzute de articolul 75 alin. (1) Cod

penal și scopurile pedepsei (articolul 61 alin. (2) Cod penal).

Instanța de judecată, contrar cerinței enunțate, nu a argumentat în sentință

motivul neaplicării unei pedepse mai blînde prevăzute de lege în sancțiunea articolului

respectiv, blîndețea pedepsei nefiind aplicată conform ordinii categoriilor pedepselor

specificate în articolul 62 Cod penal.

Astfel, la individualizarea pedepsei, conform criteriilor generale de

individualizare a pedepsei, instanța de fond nu a respectat toate cerințele prevăzute de

legea penală ce asigură aplicare față de inculpat a unei pedepse echitabile, legale și

individualizate. Neglijarea criteriului menționat, la stabilirea pedepsei, reprezintă

aplicarea unei pedepse inechitabile, ce poate avea drept consecință violarea drepturilor

inculpatului la un proces echitabil și, drept consecință juridică, constituie temei pentru

casarea sentinței, în partea pedepsei, de către instanța de apel.

Referitor la motivele invocate în apelurile procurorului și al părții vătămate ce

vizează acțiunea civilă, instanța de apel a reținut că acestea sunt nefondate, deoarece

3

pentru a stabilit suma corectă ce constituie prejudiciu material cauzat lui Țernă Maria

este necesar de a prezenta probe materiale, care urmează a fi prezentate instanței

contencioase, cît privește prejudiciul moral stabilit de instanța de fond, acesta s-a

constatat a fi echitabil, cu luarea în considerație a împrejurărilor în care s-a comis

infracțiunea, dar și a urmărilor survenite.

- procurorul în Procuratura de nivelul Curții de Apel, Constantin Miron, care

invocînd temei pentru recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de

procedură penală, solicită casarea deciziei, cu menținerea sentinței. În susținerea

recursului se indică faptul că instanța de apel nu a ținut cont de principiul

individualizării pedepsei penale și eronat i-a stabilit inculpatului o pedeapsă blîndă

care nu este pe măsură de a contribui la corectarea și evitarea de comitere a noi

infracțiuni de către acesta.

Nu a luat în considerație instanța de apel nici caracterul faptei comise de către

Țurcanu Vitalie, care comportă un caracter amoral, a fost comisă în public cu

aplicarea violenței, față de care nu manifestă nici un pic de regret, dezmințînd cu

înverșunare faptele incriminate prin rechizitoriu.

Consideră că instanța de fond just a individualizat pedeapsa stabilită

inculpatului, fiind reținute cumulul de circumstanțe atenunate și agravante ale cauzei,

motivul comiterii acesteia și influența pedepsei asupra corectării și reeducării lui

Țurcanu Vitalie;

- inculpatul Țurcanu Vitalie, care învocînd temei pentru recurs prevederile art.

427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicită casarea parțială a deciziei, în

latura stabilirii pedepsei, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărîri prin care,

inculpatului Țurcanu Vitalie să-i fie stabilită o pedeapsă sub formă de amendă în

mărime de 200 unități convenționale, echivalentul a 4 000 lei.

Pentru a motiva cerințele înaintate, recurentul a invocat că instanțele de fond au

examinat superficial fondul cauzei, rezumîndu-se doar la expunerea probelor care au

fost administrate pe cauză, fără a le verifica din punct de vedere al pertinenței,

concludenței, utilității și veridicității lor.

La fel, consideră recurentul că instanța de apel nu s-a expus asupra tuturor

motivelor invocate în apel, care aveau o importanță deosebită pentru justa soluționare

a cauzei, ci doar s-a limitat la comentarea sentinței instanței de fond, cu preluarea unor

părți din conținutul acesteia și transcrierea lor în decizia adoptată, fără a fi soluționat

fondul cauzei potrivit prevederilor legale.

Totodată, se susține că instanța de apel la stabilirea categoriei și mărimii

pedepsei nu a ținut cont de împrejurările în care s-a consumat infracțiunea, și anume,

de faptul că partea vătămată a creat impedimente pe carosabilul pe care se deplasa

inculpatul, numindu-l în același timp cu cuvinte necenzurate.

4

De asemenea, instanța de apel în mod eronat a stabilit pedeapsa maximă

prevăzută pentru amendă în sancțiunea art. 287 Cod penal, ceea ce înfrînge principiul

stabilirii unei pedepse echitabile și proporționale:

- avocatul Roșca Nicolae în numele inculpatului, care a solicitat care învocînd

temei pentru recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală,

solicită casarea parțială a deciziei, în latura stabilirii pedepsei, rejudecarea cauzei cu

pronunțarea unei noi hotărîri prin care, să-i fie stabilită o pedeapsă sub formă de

amendă în mărime de 200 unități convenționale, echivalentul a 4 000 lei, invocînd

aceleași motive care au fost elucidate în recursul inculpatului Țurcanu Vitalie.

Roșca Nicolae, care a solicitat respingerea acestuia.

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acestea sunt inadmisibile, or

în vederea acestei statuări se expun următoarele considerente.

Din conținutul deciziei recurate, instanța de recurs conchide că aceasta

corespunde normelor prescrise la art. 414-418 Cod de procedură penală, instanța de

apel făcînd uz de întreg arsenalul procedural necesar pentru soluționarea obiectivă și

completă a cauzei.

Argumentele formulate în vederea susținerii soluției adoptate sunt structurate și

desfășurate detaliat, fiind evidențiate aspectele de procedură, dar și de drept material,

care au fost puse la baza hotărîrii de condamnare.

8.1. Cu referire la recursul declarat de acuzatorul de stat, Colegiul penal atestă

că argumentele formulate în recurs sunt orientate în mod decisiv asupra dezacordului

privind categoria și mărimea pedepsei stabilite inculpatului.

Instanța de recurs, nu poate fi de acord cu poziția recurentului, or, reieșind din

conținutul părții motivatorii a deciziei, la pct. 10.7. instanța de apel a menționat că :

„În contextul examinării motivelor invocate de inculpat, se apreciază, că la aplicarea

pedepsei, prima instanță n-a acordat deplină eficiență prevederilor articolelor 7, 61

și 75 Cod penal.

Sancțiunea articolului 287 alin.(l) Cod penal, prevede pedeapsa cu amendă în

mărime de la 200 la 700 unități convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul

comunității de la 180 la 240 de ore. sau cu închisoare de până la 3 ani. astfel, potrivit

articolului 75 alin. (2) Cod penal, prima instanță trebuia să motiveze aplicarea

pedepsei mai aspre - închisoarea, lucru care nu s-a făcut.

Această cerință este o modalitate de individualizare a categoriei pedepsei în

cazul în care sancțiunea articolului respectiv prevede pedepse alternative.

Individualizarea categoriei pedepsei în acest caz se începe de la pedeapsa cea mai

blândă, care întotdeauna este înscrisă prima în sancțiune conform ierarhiei

pedepselor legiferate în articolul 62 Cod penal. La individualizarea categoriei

pedepsei, instanța de judecată trebuie să țină cont de criteriile prevăzute de articolul

75 alin. (1) Cod penal și scopurile pedepsei (articolul 61 alin. (2) Cod penal).

5

Instanța de judecată, contrar cerinței enunțate, n-a argumentat în sentință

motivul neaplicării unei pedepse mai blînde prevăzute de lege în sancțiunea

articolului respectiv, blîndețea pedepsei nefiind aplicată conform ordinii categoriilor

pedepselor specificate în articolul 62 Cod penal.”

Concluziile punctate mai sus, corect și just au fost invocate de către instanța de

apel în speța vizată, întrucît Colegiul penal reține că, instanța de fond nu a argumentat

motivul aplicării celei mai aspre pedepsei din rîndul celor alternative prevăzute în

sancțiunea normei incriminate.

Mai mult de atît, aplicarea pedepsei închisorii nu a avut un suport probant

convingător, fiind invocate la general prevederi ale dreptului material, nefiind atestate

circumstanțe agravante pe cauză, însă s-a constatat prezența următoarelor

circumstanțe atenuante: întreținerea a doi copii minori, recunoașterea parțială a vinei

și lipsa antecedentelor penale.

Instanța de recurs conchide că omisiunea instanței de fond de a motiva

inoportunitatea aplicării unei pedepse mai blînde decît cea a închisorii, și lipsa unei

argumentări convingătoare asupra necesității aplicării pedepsei închisorii în privința

lui Țurcanu Vitalie, echivalează cu o individualizare deficitară a pedepsei care nu

poate fi reținută de către instanțele ierarhic superioare.

Totodată, se apreciază spiritul de observație al instanței de apel, prin care se

invocă recomandările oferite de Plenul Curții Supreme de Justiție în Hotărârea nr. 8

din 11 noiembrie 2013 „Cu privire la unele chestiuni ce vizează individualizarea

pedepsei penale”, din conținutul cărora instanța de apel a desprins principiul, potrivit

căruia inculpatului, care pentru prima dată este tras la răspundere penală, închisoarea

se aplică motivat, în cazuri excepționale, cînd este epuizată posibilitatea aplicării

pedepsei non privative de libertate.

Reieșind din concluziile statuate mai sus, Colegiul penal ajunge la concluzia că

pedeapsa stabilită inculpatului de către instanța de apel este una echitabilă, legal

individualizată și proporțională gravității faptei comise, iar în asemenea situație, se

impune soluția inadmisibilității recursului acuzatorului de stat, ca fiind vădit

neîntemeiat.

8.2. Cu referire la recursul inculpatului Țurcanu Vitalie, instanța de recurs

reține că, în mare parte, inculpatul contestă decizia instanței de apel în partea stabilirii

pedepsei, afirmînd că i s-a stabilit maximul amenzii prevăzute de legiuitor în

sancțiunea art. 287 alin. (1) Cod penal, ceea ce constituie o pedeapsă prea aspră și

consideră că 200 unități convenționale reprezintă o pedeapsă echitabilă și

proporțională faptei comise.

La capitolul individualizării pedepsei de către instanța de apel, Colegiul penal

s-a expus asupra recursului acuzatorului de stat, adăugînd că prin stabilirea categoriei

de pedeapsă celei mai blînde – amenda, din rîndul celor 3 categorii prevăzute drept

sancțiune la art. 287 alin. (1) Cod penal, inculpatului deja i s-a creat o situație

favorabilă, prin reținerea justă de către instanța de apel a circumstanțelor atenuante ale

6

cauzei și stabilirea unei pedepse care va fi pe măsura de a reeduca comportamentul

antisocial și violent al inculpatului. Or, prin aplicarea unei pedepse mai blînde, adică

de 200 unități convenționale precum solicită inculpatul, sub pretextul că aceasta este

una pe măsura posibilităților sale financiare, apare involuntar riscul că această amendă

să nu fie una suficient de simțitoare, și într-o atare situație, intervine dubiul referitor la

atingerea scopului pedepsei penale, avînd în vedere că 200 unități convenționale

constituie limita minimă a celei mai blînde pedepse prevăzute pentru comiterea faptei

de huliganism neagravat.

Cu referire la cele menționate de recurent, precum că instanța de apel la

judecarea apelului declarat, nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel,

Colegiul penal menționează că pentru a verifica temeinicia prevederilor invocate în

recurs prin prisma art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, este necesar de

indica în concret asupra căror motive nu s-a expus instanța de apel, or poziția instanței

de recurs de a suplini din oficiu recursul inculpatului prin constatări subiective

constituie o derogare de la regula unui proces contradictoriu în condițiile egalității

armelor.

8.3. Cît privește recursul declarat de către avocatul Roșca Nicolae în numele

inculpatului la data de 26 mai 2015, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității

acestuia, pe motiv că este declarat peste termen, iar asupra soluției date, va statua

următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 422 Cod de procedură penală, termenul de

recurs este de 30 de zile de la data pronunțării deciziei.

Conform materialelor dosarului, dispozitivul deciziei Colegiului penal al Curții

de Apel Chișinău a fost pronunțat la 27 martie în prezența procurorului, inculpatului,

avocatului inculpatului – Roșca Nicolae și a părții vătămate – Țernă Maria, fapt

confirmat prin procesul-verbal al ședinței de judecată (f.d. 29, vol. II) .

Avînd în vedere că, atît inculpatul, cît și avocatul acestuia au fost prezenți în

ședința de judecată în care s-a pronunțat dispozitivul deciziei, fiind concomitenți

informați despre data și ora pronunțării deciziei motivate – 24.04.2015, ora 14:00 (f.d.

33, vol. II), lipsa acestora de la ședința din data de 24.04.2015 nu constituie temei de

suspendare a curgerii termenului de declarare a recursului ordinar, întrucît ambii au

avut posibilitatea reală de a se prezenta la ședința de judecată pentru a primi copia

deciziei motivate contra semnătură.

În atare împrejurări, termenul de declarare a recursului împotriva deciziei

instanței de apel pronunțate la 24 aprilie 2015 expira la 25 mai 2015.

Aceste momente certifică faptul că termenul de 30 zile de contestare cu recurs a

deciziei instanței de apel, stabilit de art. 422 Cod de procedură penală nu a fost

respectat.

Astfel, termenul de recurs este absolut și are caracter imperativ, în sensul că

depășirea lui atrage decăderea din dreptul de a exercita calea de atac, iar recursul

declarat după expirarea termenului se va respinge ca tardiv, deoarece legea procesual-

7

penală ce reglementează procedura examinării recursului ordinar, nu prevede

posibilitatea de repunere în termen a recursului.

Din considerentele expuse, Colegiul penal constată că este necesar de a decide

inadmisibilitatea recursului declarat de avocatul Roșca Nicolae, deoarece este declarat

peste termen.

penală, Colegiul penal

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de procurorul în Procuratura de

nivelul Curții de Apel, Constantin Miron, de avocatul Nicolae Roșca în numele

inculpatului și de inculpatul Țurcanu Vitalie împotriva deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 27 martie 2015, în cauza penală în privința lui Țurcanu

Vitalie Ilie, din motiv că recursul avocatului Nicolae Roșca în numele inculpatului

este declarat peste termen, iar recursurile procurorului în Procuratura de nivelul Curții

de Apel, Constantin Miron și al inculpatului Țurcanu Vitalie sunt vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 14 august 2015.

Președinte Judecător Judecător

Petru Ursache Ghenadie Nicolaev Petru Moraru

8