1ra-743/2015 — art. 287, 186, 84 CP

1ra-743/2015 — art. 287, 186, 84 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2015)

Dosarul nr. 1ra-743/2015

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

17 iunie 2015 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Liliana Catan

Ion Guzun

examinînd admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de

inculpat și de către avocatul acestuia, Ion Popescu, prin care se solicită casarea

parțială a sentinței Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 16 mai 2014 și a

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 03 martie 2015, în cauza

penală în privința lui:

Plotniuc Vitalie Gheorghi, născut la

13 august 1987, originar și locuitor în s.

Coșcodeni, r-nul Sîngerei,

Termenul de examinare a cauzei:

- prima instanță: 18.01.2014 – 16.05.2014;

- instanța de apel: 10.06.2014- 03.03.2015;

- instanța de recurs: 28.05.2015- 17.06.2015;

C O N S T A T Ă :

cauza fiind examinată în baza art. 364 1 Cod de procedură penală Plotniuc Vitalie a

fost recunoscut vinovat și condamnat:

- în baza art. 27, 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal la 2 ani închisoare;

- în baza art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal la 2 ani 8 luni închisoare;

- în baza art. 287 alin. (1) Cod penal la 2 ani închisoare.

Conform art. 84 Cod penal, prin cumul parțial de pedepse aplicate, s-a

stabilit pedeapsă definitivă de 5 ani închisoare.

Conform art. 85 Cod penal, prin cumul parțial de sentințe, s-a adăugat parțial

pedeapsa aplicată prin noua sentință la partea neexecutată a pedepsei stabilită prin

sentința Judecătoriei Ungheni din 06.11.2012, fiindu-i aplicată inculpatului

1

pedeapsă definitivă de 7 ani închisoare, cu amendă în mărime de 200 unități

convenționale, care constituie 4000 lei, cu executarea pedepsei în penitenciar de

tip închis.

Acțiunea civilă depusă de Ghevorchian Angela a fost admisă și dispusă

încasarea din contul inculpatului în beneficiul părții vătămate prejudiciul material

în sumă de 5000 lei.

La fel, a fost admisă în principiu acțiunea civilă depusă de Moruz Andrei,

urmînd ca asupra cuantumului să se expună instanța în ordinea civilă.

Vitalie la 04.12.2013, aproximativ la ora 23.30, urmărind scopul sustragerii

bunurilor altei persoane, a pătruns în incinta sediului Organizației Obștești

Keustone Human Services International Moldova Asociation, amplasată pe str. Sf.

Gheorghe 20, mun. Chișinău, de unde pe ascuns a încercat să sustragă o geantă

pentru calculatoare la preț de 200 lei în care el a pus două laptop-uri: unul de

model HP Probook 4340- S, la preț de 8300 lei și altul de model HP Compaq 6715

S, la preț de 10 797 lei, în total valoarea bunurilor constituind suma de 19 297 lei,

care pentru partea vătămată constituie o daună în proporții considerabile, iar din

cauze independente de voința sa, aceasta nu și-a produs efectul acțiunile lui fiind

curmate de colaboratorii serviciului pază Legion Grup.

Tot el, la 23.12.2013, urmărind scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altei

persoane, acționînd cu intenție directă, prin acces liber a pătruns în apartamentul

nr. 4, situat pe str. A. Hîjdeu 56, mun. Chișinău de unde a sustras pe ascuns o

bicicletă de munte, de culoare roșie, la preț de 5000 lei, cauzîndu-i părții vătămate

un prejudiciu material considerabil în sumă de 5000 lei.

Tot el, în perioada de la 01.12.2013 pînă la 04.01.2014 urmărind scopul

sustragerii bunurilor altei persoane, a pătruns în casa lui Moruz Andrei din satul

Chirileni, r-nul Ungheni de unde a sustras o haină îmblănită pentru femei cu

mărimea 50, de culoare cafenie-roșietică - la prețul de 3000 lei, un cojoc pentru

dame mărimea 50, la prețul de 600 lei, un mantou pentru dame mărimea 50, la

prețul de 300 lei, o scurtă din sentipon mărimea 50, la prețul de 400 lei, o scurtă

din piele pentru dame, la prețul de 1000 lei, 4 pulovere dame, la prețul de 250 lei

fiecare, 4 fuste cu mărimea 50, la prețul de 250 lei fiecare, 2 perechi de pantaloni

pentru dame mărimea 50, la prețul de 150 lei fiecare, 2 căciuli de iarnă pentru

dame prețul de 200 lei fiecare, un costum pentru dame mărimea 50, la prețul de

1000 lei, o plapumă din sentipon, la prețul de 200 lei, 5 plapome din lînă, la prețul

de 200 lei fiecare, 3 draperii în complet, la prețul de 1000 lei fiecare, un centru

muzical cu 4 boxe, la prețul de 4000 lei, cameră de luat vederi, la prețul de 1000

lei, 4 complete de pahare, la prețul de 250 lei fiecare, polizor unghiular de model

Machita, la prețul de 2000 lei, un burghiu electric de model Mac la prețul de 1000

2

lei, o geantă pe rotile, la prețul de 250 lei, cauzîndu-i astfel părții vătămate

prejudiciu material considerabil în valoare totală de 23 050 lei.

Tot el, la 27.10.2013, în jurul orei 15.30, aflîndu-se în stare de ebrietate

alcoolică în fața magazinului alimentar ce aparține ÎI „Barnaciuc Ion” din sat

Chirileni, r-nul Ungheni, acționînd intenționat și exprimînd o vădită lipsă de

respect față de societate, încălcînd în mod grosolan și demonstrativ regulile morale

și sociale de conviețuire printr-o obrăznicie deosebită, s-a adresat cu cuvinte

necenzurate în adresa vînzătoarei acestui magazin, Barnaciuc Claudia și a șefului

de post Turețchi Iurie, care încercau să curme actele huliganice ale acestuia, prin

înjosirea onoarei și demnității personalității acestora, precum și a opus rezistență

activă, inclusiv cu amenințarea aplicării violenței asupra acțiunilor colaboratorilor

de poliție Iurie Turețchi și Lilian Popescu, care curmau actele huliganice ale

acestuia, acțiuni care au stopat activitatea magazinului alimentar pe o perioadă de

aproximativ 2 ore.

inculpatului a declarat apel potrivit căruia a solicitat casarea acesteia, rejudecarea

cauzei potrivit modului stabilit pentru primă instanța cu aplicarea unei pedepsei

mai blînde.

În motivarea cererii de apel a invocat că, instanța de fond nu a ținut cont la

numirea pedepsei de circumstanțele atenuante precum că inculpatul este cetățean

al Republicii Moldova, este tînăr, are loc permanent de trai, activ a contribuit la

descoperirea crimelor săvîrșite, se obligă să restituie prejudiciul părților vătămate,

activ a colaborat cu organele de urmărire penală și a contribuit la descoperirea

infracțiunilor comise, a săvîrșit infracțiunile ca urmare a unui concurs de

împrejurări grele de ordin familiar (Plotniuc Vitalie în pofida unor împrejurări

dureroase, timp de mulți ani de zile a crescut fără tată, ultimul fiind declarat

dispărut fără veste. Deși este major acesta pînă în prezent practic este lipsit de

susținerea fie sufletească, fie materială, fie morală din partea tatălui și suferă de

lipsa căldurii părintești din partea tatălui dispărut). Această circumstanță, cît și

starea sănătății, avînd hematom în partea dreaptă a inimii, circumstanțele sus

enumerate atît în parte cît și în cumul pot fi considerate ca excepționale și permit

aplicarea în privința inculpatului a prevederilor art. 79 Cod penal, adică a unei

pedepse mai blînde.

Instanța de fond la judecarea cauzei necătînd la faptul că a acceptat cererea

inculpatului de judecare a cauzei penale în baza probelor administrate în faza de

urmărire penală, îndeplinind condițiile prevăzute în alin. 4 al art. 364/1 din Cod de

procedură penală, nu a aplicat prevederile alin. 8 al art. 364/1 al Cod de procedură

penală, la numirea pedepsei față de Plotniuc Vitalie.

3

2015 a respins ca nefondat apelul declarat, cu menținerea sentinței fără modificări.

4.1. În argumentarea soluției adoptate instanța de apel a reținut că, instanța

de judecată corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a ajuns la

concluzia că inculpatul a săvîrșit infracțiunea imputată dînsului, fiind constatată din

totalitatea de probe acumulate la cauza penală și care au fost corect apreciate,

respectîndu-se prevederile art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al

pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu -

din punct de vedere al coroborării lor.

În ședința instanței de fond inculpatul a declarat că nu solicită administrarea

de noi probe și a solicitat examinarea cauzei în procedură simplificată prevăzută de

art. 3641 Cod de procedură penală, adică în baza probelor acumulate la etapa

urmăriri penale (f.d. 90, 97 Vol. 1).

Astfel, vina lui Plotniuc Vitalie în comiterea infracțiunii imputate s-a

confirmat prin declarațiile inculpatului Plotniuc Vitalie date în cadrul ședinței de

judecată (f.d. 91, 150 Vol. I), precum și prin declarațiile:

- reprezentantului părților vătămate Ciocan Nicolae și a părților vătămate

Ghevorchian Angela, Moruz Andrei, Moruz Zinaida și Tureșchi Iurie;

- martorilor Gurăgata Sorin, Iavtunovschi Vadim, Vozian Anatol, Ghevorcian

Camo, Ceapovscaia Svetlana, Cerescu Victoria, Vetrici Serghei, Plotniuc Dumitru,

Popescu Lilian, Iavorschi Valeriu, Barnaciuc Claudia, Doina Efim, Bacalu Ion,

Oboroc Anatolie, Doina Alexandru;

- procesul-verbal de confruntare din 11.12.2013 efectuat între martorul Vozian

Anatolie și învinuitul Plotniuc Vitalie (f.d. 52, Vol. I);

- procesul-verbal de confruntare din 11.12.2013 efectuat între martorul

Guragata Sorin și învinuitul Plotniuc Vitalie. (f.d. 53, Vol. I);

- procesul-verbal de cercetare la fața locului din 05.12.2013, prin care a fost

descris locul săvîrșirii infracțiunii, incinta sediului Organizației Obștești Keustone

Human Services International Moldova Association, amplasat pe str. Sf. Gheorghe

20, mun. Chișinău, cu anexa planșetei foto (f.d. 9-15, Vol. I);

- procesul-verbal de ridicare din 05.12.2013, prin care au fost ridicate de la

Plotniuc Vitalie o geantă pentru calculatoare, în care el a pus două laptop-uri: unul

de model HP Probook 4340 S și altul de model HP Compaq 6715 S (f.d. 30 Vol.I);

- procesul-verbal de examinare a obiectului din 10.12.2013, prin care au fost

examinate: o geantă pentru calculatoare, în care erau două laptop-uri: unul de

model HP Probook 4340 S și altul de model HP Compaq 6715 S. (f.d. 31-34

Vol.I);

- ordonanța de recunoaștere și anexare a corpurilor delicte din 10.12.2013, prin

care au fost atașate la cauza penală ca corp delict - o geantă pentru calculatoare, în

4

care erau două laptop-uri: unul de model HP Probook 4340 S și altul de model HP

Compaq 6715 S;

- procesul-verbal de cercetare la fața locului din 23.12.2013 (f.d. 7-12 Vol.II);

- procesul-verbal de cercetare la fața locului din 09.01.2014, prin care a fost

cercetat locul comiterii infracțiunii, în rezultatul căreia pe un borcan au fost

depistate și ridicate două urme papilare, (f.d. 6-15, Vol. III);

- raportul de expertiză dactiloscopică nr. 34/12/2/3-27 din data de 04.03.2014,

prin care s-a constatat că urma papilară depistată și ridicată de la fața locului a fost

creată cu degetul mare al mânii drepte de către Plotniuc Vitalie (f.d. 56, Vol. III);

- procesul-verbal de verificare a declarațiilor la locul infracțiunii din

08.01.2014, prin care martorul Popescu Lilian a arătat locul comiterii infracțiunii,

(f.d. 40-42, Vol. IV).

Astfel, Colegiul penal a constatat cu certitudine că inculpatul a comis

infracțiunile imputate și că acțiunile sale au fost corect calificate și încadrate în

baza art. 27, 186 alin. (2) lit. c) și d), 186 alin. (2) lit. c) și d) și 287 alin. (1) Cod

penal.

Referitor la pedeapsă, Colegiul penal a conchis că instanța de fond la

stabilirea categoriei pedepsei corect a aplicat prevederile legale și în conformitate

cu prevederile art. 7, 75 Cod penal a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvîrșite,

de motivul acesteia, de personalitatea celui vinovat, de circumstanțele cauzei care

atenuează ori agravează răspunderea, precum și scopul pedepsei aplicate asupra

corectării și reeducării vinovatului, s-a ținut cont de gravitatea infracțiunilor

săvîrșite - că sunt mai puțin grave, de persoana inculpatului care anterior a fost

judecat, iar ca circumstanțe atenuante s-au reținut: recunoașterea vinovăției și

căința sinceră, pe cînd circumstanțe agravante nu s-au stabilit.

Totodată, prin sentința Judecătoriei Ungheni din 06.11.2012, Plotniuc Vitalie

a fost recunoscut vinovat în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1)

Cod penal fiindu-i stabilită pedeapsă definitivă pe un termen de 5 ani închisoare cu

suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de probă de 3 ani și

amendă în mărime de 200 u.c. (f.d.74-75, Vol. III).

Conform art. 34 alin. 1) Cod penal, se consideră recidivă comiterea cu

intenție a uneia sau mai multor infracțiuni de o persoană cu antecedente penale

pentru o infracțiune săvîrșită cu intenție.

Astfel, Colegiul penal a precizat că instanța de fond corect a reținut că

inculpatul a săvîrșit faptele incriminate și recunoscute de către acesta în interiorul

termenului de probă de 3 ani stabilit prin sentința menționată.

Mai mult decît atît, potrivit materialelor cauzei penale s-a stabilit că

inculpatul a săvîrșit patru fapte infracționale la intervale diferite de timp în

interiorul termenului de probă, iar instanța de fond la individualizarea pedepsei

5

corect a ținut cont de prevederi art. 82 Cod penal care prevede că mărimea

pedepsei pentru recidivă nu poate fi mai mică de jumătate, pentru recidivă

periculoasă este de cel puțin două treimi, iar pentru recidivă deosebit de

periculoasă - de cel puțin trei pătrimi din maximul celei mai aspre pedepse

prevăzute la articolul corespunzător din Partea specială a prezentului cod.

Prin urmare, corijarea și reeducarea lui Plotniuc Vitalie este posibilă numai

prin privarea acestuia de libertate, cu aplicarea prevederilor cumulului parțial de

pedepse prevăzut de art. 85 Cod penal și stabilirea unei pedepse sub formă de

închisoare pe un termen de 7 ani închisoare și amendă în mărime de 200 unități

convenționale.

Colegiul penal a considerat că just instanța de fond a admis acțiunea civilă

depusă de părțile vătămate, or, inculpatul și-a recunoscut vinovăția în faptele

incriminate în rechizitoriu, recunoscînd în ședința de judecată și acțiunea civilă

înaintată de Ghevorchian Angela, fiind de acord să o achite integral, iar Moruz

Andrei a depus acțiunea civilă fără careva probe care ar demonstra cuantumul și

întinderea exactă a pagubelor cauzate prin săvîrșirea infracțiunii, nu a prezentat în

ședința de judecată, de aceea instanța de fond fond corect a dispus ca asupra

cuantumului despăgubirilor cuvenite părții vătămate să hotărască instanța civilă.

Totodată, instanța de apel a relatat că prima instanță a ținut cont de toate

circumstanțele pricinii la individualizarea pedepse, inclusiv și de cele specificate

de apărător în apelul declarat, însă acestea nu pot fi apreciate drept circumstanțe

excepționale.

Conform art. 79 alin. (1) Cod penal ținînd cont de circumstanțele

excepționale ale cauzei, legate de scopul și motivele faptei, de rolul vinovatului în

săvîrșirea infracțiunii, de comportarea lui în timpul și după consumarea

infracțiunii, de alte circumstanțe care micșorează esențial gravitatea faptei și a

consecințelor ei, precum și de contribuirea activă a participantului unei infracțiuni

săvîrșite în grup la descoperirea acesteia, instanța de judecată poate aplica o

pedeapsă sub limita minimă, prevăzută de legea penală pentru infracțiunea

respectivă, sau una mai blîndă, de altă categorie, ori poate să nu aplice pedeapsa

complementară obligatorie. Minoratul persoanei care a săvîrșit infracțiunea se

consideră circumstanță excepțională.

Astfel, doctrina prevede că la stabilirea pedepsei mai blînde decît cea

prevăzută de lege instanța de judecată dispune de 3 variante: în primul rînd,

pedeapsa poate fi stabilită sub limita minimă prevăzută de articolul corespunzător

al părții speciale a CP, în al doilea rînd, instanța de judecată poate stabili o

pedeapsă mai blîndă decît cea prevăzută de articolul respectiv. Compararea

pedepselor după rigurozitate se face prin aprecierea locului lor în conținutul art. 62

6

Cod penal, în al treilea rînd, instanța de judecată poate să nu aplice pedeapsa

complementară prevăzută ca fiind o obligațiune.

În calitate de circumstanțe excepționale pentru o pedeapsă mai blîndă pot

servi atît circumstanțele separate distincte prevăzute în art. 76 Cod penal, cît și

cumulul lor, precum și alte circumstanțe ce atenuează răspunderea, neenumerate în

lege.

Totodată, conform pct. 11 al Hotărîrii plenului CSJ „cu privire la unele

chestiuni ce vizează individualizarea pedepsei penale”, în conformitate cu art. 79

Cod penal, stabilirea pedepsei sub limita minimă sau a unei pedepse mai blînde,

care nu este prevăzută în sancțiunea articolului corespunzător din Codul penal, în

baza căruia este încadrată infracțiunea, se admite luînd numai în considerare

personalitatea vinovatului în cazul existenței circumstanțelor excepționale, legate

de scopul, motivele, rolul vinovatului și comportamentul acestuia pînă la săvîrșirea

infracțiunii, în timpul și după săvîrșirea infracțiunii.

Potrivit normei penale menționată, se înțelege că trebuie să existe ori în

împrejurările în care s-a derulat fapta infracțională, ori în datele privind

personalitatea infractorului, circumstanțe, împrejurări, particularități, situații sau

stări de lucruri, care constituie excepție de la starea obișnuită a lor ori a

personalității inculpatului. împrejurările obișnuite sunt cele care predomină și

caracterizează majoritatea cetățenilor și nu pot fi considerate excepționale.

Ca excepționale, instanța urmează să stabilească astfel de împrejurări care

micșorează esențial gravitatea faptei și a consecințelor ei, precum și date privind

personalitatea făptuitorului (grad de invaliditate - I, II (persoana cu dezabilități

severe și accentuate), merite deosebite față de societate, alte circumstanțe de

importanță majoră).

Astfel, Colegiul penal a menționat că circumstanțele elucidate de apărător nu

constituie circumstanțe excepționale, mai mult decît atît, inculpatul a comis mai

multe infracțiuni prevăzute de acela-și articol din Codul penal, plus la toate, fiind

prezentă și recidiva.

Prin urmare, instanța de apel a specificat că instanța de fond și-a motivat

soluția menționată, nu a comis careva omisiuni, erori sau viciu fundamental, a

stabilit pedeapsa menționată ținînd cont de toate circumstanțele pricini și a aplicat

în privința inculpatului o pedeapsă echitabilă, iar argumentele apelantului sunt

neîntemeiate, motiv pentru care apelul a fost respins.

fără a invoca vre-un temei de drept prevăzut la art. 427 Cod de procedură penală

solicitînd casarea acestora, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri prin

care să-i fie aplicată o pedeapsă mai blîndă, pe motiv că nu a sustras bunurile de la

Moruz Andrei și de la Ghevorchian Angela.

7

Totodată, recurentul susține că nu au fost luate în considerație declarațiile

sale pe episodul de învinuire pe art. 287 alin. (1) Cod penal și nu au fost audiați

martorii care se aflau în momentul conflictului.

5.1. Recurs ordinar a declarat și avocatul Ion Popescu în numele

inculpatului, invocînd prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură

penală solicitînd casarea sentinței instanței de fond și a deciziei instanței de apel,

cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel în alt complet de judecată.

În motivarea recursului avocatul invocă faptul că, instanța de apel nu a luat

în considerație cererea părții vătămate Moruz Ancdrei, care a solicitat împăcarea

părților și încetarea procesului penal, deoarece nu are pretenții față de inculpat și

acesta a restituit paguba cauzată și a ignorat prezența circumstanțelor excepționale.

Totodată, instanța de apel nu a apreciat corect circumstanțele atenuante și

excepționale ale cauzei cum ar fi faptul că inculpatul timp de mai mulți ani a

crescut fără tată și pînă în prezent este lipsit de susținerea din partea acestuia, cît și

starea de sănătate a lui Plotniuc Vitalie, care are un hematom în partea dreaptă a

inimii, nu s-a soluționat fondul apelului și nu s-a expus asupra tuturor motivelor

invocate în apel.

pronunțîndu-se pentru inadmisibilitatea acestora, deoarece circumstanțele cauzei

denotă faptul că instanțele ierarhic inferioare nu au comis erori de drept în raport

cu motivele invocate de recurenți și au aplicat o pedeapsă individualizată conform

prevederilor legale.

materialelor din dosar, Colegiul penal în unanimitate decide inadmisibilitatea

acestora, din următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură

penală, instanța de recurs, examinînd admisibilitatea în principiu a recursului

declarat împotriva hotărîrii instanței de apel, este în drept să decidă asupra

inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că acesta este vădit neîntemeiat.

În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel.

Erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept

material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la

faptele reținute prin hotărîrea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu

respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

În speță, Colegiul penal precizează că, avocatul în recursul său invocă ca

temei de drept pct. 6) și 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, pe cînd

inculpatul în recursul declarat nu a invocat careva temei de drept, însă din

8

conținutul acestuia rezultă că dînsul nu este de acord cu pedeapsa stabilită de

instanța de fond și ulterior menținută de instanța de apel, temei care de fapt se

cuprinde în pct. 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală.

Instanța de recurs menționează, că nici unul din prevederile la care se referă

autorii recursurilor nu sunt aplicabile din punctul de vedere al prezentei erori de

drept care ar servi ca temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării

deciziei instanței de apel.

Totodată, instanța specifică că în recursurile declarate recurenții au invocat

aceleași motive, fapt ce duce la expunerea de către instanța de recurs concomitent

asupra ambelor recursuri.

Colegiul penal reține că, conform art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură

penală, hotărîrea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara

erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel cînd instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice

dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare

gravă de fapt, care a afectat soluția instanței.

Instanța de recurs precizează că avocatul referindu-se la pct. 6 din norma

menționată indică de fapt că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția, însă fără a-și argumenta motivul invocat, indicînd doar că

instanța de apel nu s-a expus asupra faptului, că partea vătămată Moruz Andrei a

depus cerere prin care a solicitat încetarea procesului penal în privința lui Plotniuc

Vitalie din motivul împăcării părților.

La acest capitol, instanța de recurs precizează că motivul recurentului este

unul neîntemeiat, deoarece în apelul declarat avocatul nu a invocat un astfel de

motiv, iar conform art. 427 alin. (2) Cod de procedură penală temeiurile

menționate la alin. (1) pot fi invocate în recurs doar în cazul în care au fost

invocate în apel sau încălcarea a avut loc în instanța de apel.

Mai mult ca atît, cauza penală s-a judecat în baza art. 3641 Cod de procedură

penală, la cererea inculpatului (f.d. 90 Vol. I) și în situația aplicării de către prima

instanță a dispozițiilor art. 3641 Cod de procedură penală, instanța de apel este

obligată să verifice în principiu îndeplinirea cerințelor dispozițiilor art. 3641 alin.

(1) și (4) Cod de procedură penală și nu poate reține o altă situație de fapt și o altă

încadrare juridică decît cea reținută în rechizitoriu și de către prima instanță.

Totodată, cum rezultă din textul deciziei atacate, Colegiul constată că instanța

de apel și-a motivat decizia în conformitate cu art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de

procedură penală, astfel, decizia cuprinde temeiurile de fapt și de drept care au dus

la menținerea sentinței instanței de fond, or în fapt, decizia instanței de apel

9

corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală, ea fiind legală și

întemeiată.

Mai mult ca atît, din materialele dosarului rezultă că instanța de apel, la

examinarea cauzei a ținut seama în deplină măsură de prevederile art. 27, 99 - 101

Cod de procedură penală, a cercetat sub toate aspectele probele administrate, le-a

verificat minuțios, dîndu-le o apreciere justă prin prisma pertinenței, concludenței,

utilității și veridicității lor, care coroborate în ansamblu au confirmat vinovăția

inculpatului în săvîrșirea infracțiunilor prevăzute de art. 27, 186 alin. (2) lit. c) și

d), 186 alin. (2) lit. c) și d) și 287 alin. (1) Cod penal.

Totodată, conform art. 414 Cod de procedură penală la judecarea apelului

instanța a verificat probele și înscrisurile anexate la cauza penală, fapt confirmat

prin procesul-verbal al ședinței de judecată (f. d. 147-155, Vol. I).

Astfel, Colegiul menționează că instanța de apel a dat răspuns la toate

argumentele apelantului invocate în apel și corect s-a expus asupra acestora, făcînd

trimitere la probele cercetate pe parcursul examinării cauzei.

Art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, invocat de recurenți,

prevede că hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara

erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul cînd s-au aplicat

pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

Atît inculpatul cît și avocatul acestuia critică hotărîrile contestate în partea ce

ține de aprecierea circumstanțelor cauzei și a pedepsei stabilite, considerînd-o prea

aspră, solicitînd numirea unei pedepse mai blînde, cu aplicarea art. 79 Cod penal.

După cum s-a menționat mai sus, Colegiul penal consideră că temeiurile

pentru recurs semnalate nu sunt incidente în prezenta cauză, iar instanța de apel și-

a motivat just soluția adoptată, acordînd deplină eficiență prevederilor art. 61, 75

Cod penal și art. 3641 Cod de procedură penală, la soluționarea chestiunii cu privire

la individualizarea pedepsei în privința inculpatului, stabilite conform sancțiunii

articolelor incriminat, iar în sprijinul statuării respective se relevă următoarele.

Așa cum se reține din doctrina penală, în cazul săvîrșirii unei infracțiuni

instanța de judecată este singura în măsură să înfăptuiască nemijlocit acțiunea de

individualizare a pedepsei pentru infractorul care a comis acea infracțiune, avînd

deplina libertate de acțiune în vederea realizării operațiunii respective, ținînd

seama de regulile și principiile prevăzute de Codul penal la stabilirea felului,

duratei ori a cuantumului pedepsei.

Chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare

a tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului, avînd ca finalitate stabilirea

unei pedepse în limitele prevăzute de sancțiunea articolului din Codul penal, în

baza căruia a fost condamnat inculpatul.

10

Astfel, conform alin. (1) art. 75 Cod penal persoanei recunoscută vinovată

de săvîrșirea unei infracțiuni, inclusiv prin procedura de judecare în baza

probelor administrate în faza de urmărire penală, i se aplică o pedeapsă echitabilă

în limitele fixate în Partea specială a prezentului Cod și în conformitate cu

dispozițiile Părții Generale a Codului penal, aplicate prin prisma prevederilor

alin. (8) art. 3641 Cod de procedură penală.

De asemenea, se reține că la individualizarea pedepsei trebuie avut în vedere

principalul criteriu - gradul de pericol social al faptei săvîrșite, care se măsoară

după cuantumul pedepsei prevăzute de textul incriminator, urmînd ca celelalte

două criterii alăturate și distincte - persoana infractorului și împrejurările care

atenuează sau agravează răspunderea penală, să fie avute în vedere după ce instanța

și-a format opinia cu privire la gradul de pericol social concret al activității

infracționale săvîrșite.

La stabilirea categoriei și mărimii pedepsei, instanța de apel a ținut cont de

gravitatea infracțiunii săvîrșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de

circumstanțele cauzei care atenuează sau agravează răspunderea, de influența

pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile

de viață ale acestuia.

Circumstanțele la care face referire recurentul referitor la faptul că inculpatul

timp de mai mulți ani a crescut fără tată și pînă în prezent este lipsit de susținerea

din partea acestuia, cît și starea de sănătate a lui Plotniuc Vitalie, care are un

hematom în partea dreaptă a inimii, Colegiul le apreciază ca împrejurări obișnuite,

care predomină și caracterizează majoritatea cetățenilor și prin urmare nu pot fi

considerate ca fiind excepționale în sensul aplicării prevederilor art. 79 Cod penal.

Conform art. 79 alin. (1) Cod penal ținînd cont de circumstanțele

excepționale ale cauzei, legate de scopul și motivele faptei, de rolul vinovatului în

săvîrșirea infracțiunii, de comportarea lui în timpul și după consumarea

infracțiunii, de alte circumstanțe care micșorează esențial gravitatea faptei și a

consecințelor ei, precum și de contribuirea activă a participantului unei infracțiuni

săvîrșite în grup la descoperirea acesteia, instanța de judecată poate aplica o

pedeapsă sub limita minimă, prevăzută de legea penală pentru infracțiunea

respectivă, sau una mai blîndă, de altă categorie, ori poate să nu aplice pedeapsa

complementară obligatorie. Minoratul persoanei care a săvîrșit infracțiunea se

consideră circumstanță excepțională.

Conform pct. 11 al Hotărîrii plenului CSJ „cu privire la unele chestiuni ce

vizează individualizarea pedepsei penale”, în conformitate cu art. 79 Cod penal,

stabilirea pedepsei sub limita minimă sau a unei pedepse mai blînde, care nu este

prevăzută în sancțiunea articolului corespunzător din Codul penal, în baza căruia

este încadrată infracțiunea, se admite luînd numai în considerare personalitatea

11

vinovatului în cazul existenței circumstanțelor excepționale, legate de scopul,

motivele, rolul vinovatului și comportamentul acestuia pînă la săvîrșirea

infracțiunii, în timpul și după săvîrșirea infracțiunii.

Ca excepționale, instanța urmează să stabilească astfel de împrejurări care

micșorează esențial gravitatea faptei și a consecințelor ei, precum și date privind

personalitatea făptuitorului (grad de invaliditate - I, II (persoana cu dezabilități

severe și accentuate), merite deosebite față de societate, alte circumstanțe de

importanță majoră).

Astfel, Colegiul conchide că instanța de apel corect s-a expus la acest capitol

și a menționat că circumstanțele elucidate de apărător nu constituie circumstanțe

excepționale, mai mult decît atît, inculpatul a comis mai multe infracțiuni, fiind

prezentă și recidiva.

Prin urmare, în urma circumstanțelor elucidate, instanța conchide că de fapt,

în cauză nu s-au comis erorile de drept prevăzute în pct. 6) și 10) alin. (1) art. 427

Cod de procedură penală la care se face referință de către recurenți, deci, nu

persistă temeiul de casare a soluției adoptate, pedeapsa stabilită inculpatului fiind

aplicată de către instanța de fond și menținută de instanța de apel în limitele legii,

din care considerente se impune inadmisibilitatea recursurilor, ca fiind vădit

neîntemeiate.

de procedură penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de inculpat și de către

avocatul acestuia, Ion Popescu, împotriva sentinței Judecătoriei Rîșcani, mun.

Chișinău din 16 mai 2014 și a deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău

din 03 martie 2015, în cauza penală în privința lui Plotniuc Vitalie, ca fiind vădit

neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată publicată la 08 iulie 2015.

Președinte: Nicolae Gordilă

Judecători: Liliana Catan

Ion Guzun

12