1ra-743/2015 — Art. 287, 186, 84 CP

Prin sentința Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 16 mai 2014, cauza fiind examinată în baza art. 364 1 Cod de procedură penală Plotniuc Vitalie a fost recunoscut vinovat și condamnat: - în baza art. 27, 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal la 2 ani închisoare; - în baza art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal la 2 ani 8 luni închisoare; - în baza art. 287 alin. (1) Cod penal la 2 ani închisoare. Conform art. 84 Cod penal, prin cumul parțial de pedepse aplicate, s-a stabilit pedeapsă definitivă de 5 ani închisoare. Conform art. 85 Cod penal, prin cumul parțial de sentințe, s-a adăugat parțial pedeapsa aplicată prin noua sentință la partea neexecutată a pedepsei stabilită prin sentința Judecătoriei Ungheni din 06.11.2012, fiindu-i aplicată inculpatului 1 pedeapsă definitivă de 7 ani închisoare, cu amendă în mărime de 200 unități convenționale, care constituie 4000 lei, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. Acțiunea civilă depusă de Ghevorchian Angela a fost admisă și dispusă încasarea din contul inculpatului în beneficiul părții vătămate prejudiciul material în sumă de 5000 lei. La fel, a fost admisă în principiu acțiunea civilă depusă de Moruz Andrei, urmînd ca asupra cuantumului să se expună instanța în ordinea civilă.

Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că, Plotniuc Vitalie la 04.12.2013, aproximativ la ora 23.30, urmărind scopul sustragerii bunurilor altei persoane, a pătruns în incinta sediului Organizației Obștești Keustone Human Services International Moldova Asociation, amplasată pe str. Sf. Gheorghe 20, mun. Chișinău, de unde pe ascuns a încercat să sustragă o geantă pentru calculatoare la preț de 200 lei în care el a pus două laptop-uri: unul de model HP Probook 4340- S, la preț de 8300 lei și altul de model HP Compaq 6715 S, la preț de 10 797 lei, în total valoarea bunurilor constituind suma de 19 297 lei, care pentru partea vătămată constituie o daună în proporții considerabile, iar din cauze independente de voința sa, aceasta nu și-a produs efectul acțiunile lui fiind curmate de colaboratorii serviciului pază Legion Grup. Tot el, la 23.12.2013, urmărind scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane, acționînd cu intenție directă, prin acces liber a pătruns în apartamentul nr. 4, situat pe str. A. Hîjdeu 56, mun. Chișinău de unde a sustras pe ascuns o bicicletă de munte, de culoare roșie, la preț de 5000 lei, cauzîndu-i părții vătămate un prejudiciu material considerabil în sumă de 5000 lei. Tot el, în perioada de la 01.12.2013 pînă la 04.01.2014 urmărind scopul sustragerii bunurilor altei persoane, a pătruns în casa lui Moruz Andrei din satul Chirileni, r-nul Ungheni de unde a sustras o haină îmblănită pentru femei cu mărimea 50, de culoare cafenie-roșietică - la prețul de 3000 lei, un cojoc pentru dame mărimea 50, la prețul de 600 lei, un mantou pentru dame mărimea 50, la prețul de 300 lei, o scurtă din sentipon mărimea 50, la prețul de 400 lei, o scurtă din piele pentru dame, la prețul de 1000 lei, 4 pulovere dame, la prețul de 250 lei fiecare, 4 fuste cu mărimea 50, la prețul de 250 lei fiecare, 2 perechi de pantaloni pentru dame mărimea 50, la prețul de 150 lei fiecare, 2 căciuli de iarnă pentru dame prețul de 200 lei fiecare, un costum pentru dame mărimea 50, la prețul de 1000 lei, o plapumă din sentipon, la prețul de 200 lei, 5 plapome din lînă, la prețul de 200 lei fiecare, 3 draperii în complet, la prețul de 1000 lei fiecare, un centru muzical cu 4 boxe, la prețul de 4000 lei, cameră de luat vederi, la prețul de 1000 lei, 4 complete de pahare, la prețul de 250 lei fiecare, polizor unghiular de model Machita, la prețul de 2000 lei, un burghiu electric de model Mac la prețul de 1000 2 lei, o geantă pe rotile, la prețul de 250 lei, cauzîndu-i astfel părții vătămate prejudiciu material considerabil în valoare totală de 23 050 lei. Tot el, la 27.10.2013, în jurul orei 15.30, aflîndu-se în stare de ebrietate alcoolică în fața magazinului alimentar ce aparține ÎI „Barnaciuc Ion” din sat Chirileni, r-nul Ungheni, acționînd intenționat și exprimînd o vădită lipsă de respect față de societate, încălcînd în mod grosolan și demonstrativ regulile morale și sociale de conviețuire printr-o obrăznicie deosebită, s-a adresat cu cuvinte necenzurate în adresa vînzătoarei acestui magazin, Barnaciuc Claudia și a șefului de post Turețchi Iurie, care încercau să curme actele huliganice ale acestuia, prin înjosirea onoarei și demnității personalității acestora, precum și a opus rezistență activă, inclusiv cu amenințarea aplicării violenței asupra acțiunilor colaboratorilor de poliție Iurie Turețchi și Lilian Popescu, care curmau actele huliganice ale acestuia, acțiuni care au stopat activitatea magazinului alimentar pe o perioadă de aproximativ 2 ore.

Nefiind de acord cu sentința avocatul Popescu Ion în numele inculpatului a declarat apel potrivit căruia a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei potrivit modului stabilit pentru primă instanța cu aplicarea unei pedepsei mai blînde. În motivarea cererii de apel a invocat că, instanța de fond nu a ținut cont la numirea pedepsei de circumstanțele atenuante precum că inculpatul este cetățean al Republicii Moldova, este tînăr, are loc permanent de trai, activ a contribuit la descoperirea crimelor săvîrșite, se obligă să restituie prejudiciul părților vătămate, activ a colaborat cu organele de urmărire penală și a contribuit la descoperirea infracțiunilor comise, a săvîrșit infracțiunile ca urmare a unui concurs de împrejurări grele de ordin familiar (Plotniuc Vitalie în pofida unor împrejurări dureroase, timp de mulți ani de zile a crescut fără tată, ultimul fiind declarat dispărut fără veste. Deși este major acesta pînă în prezent practic este lipsit de susținerea fie sufletească, fie materială, fie morală din partea tatălui și suferă de lipsa căldurii părintești din partea tatălui dispărut). Această circumstanță, cît și starea sănătății, avînd hematom în partea dreaptă a inimii, circumstanțele sus enumerate atît în parte cît și în cumul pot fi considerate ca excepționale și permit aplicarea în privința inculpatului a prevederilor art. 79 Cod penal, adică a unei pedepse mai blînde. Instanța de fond la judecarea cauzei necătînd la faptul că a acceptat cererea inculpatului de judecare a cauzei penale în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, îndeplinind condițiile prevăzute în alin. 4 al art. 364/1 din Cod de procedură penală, nu a aplicat prevederile alin. 8 al art. 364/1 al Cod de procedură penală, la numirea pedepsei față de Plotniuc Vitalie. 3

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 03 martie 2015 a respins ca nefondat apelul declarat, cu menținerea sentinței fără modificări. 4.1. În argumentarea soluției adoptate instanța de apel a reținut că, instanța de judecată corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a ajuns la concluzia că inculpatul a săvîrșit infracțiunea imputată dînsului, fiind constatată din totalitatea de probe acumulate la cauza penală și care au fost corect apreciate, respectîndu-se prevederile art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor. În ședința instanței de fond inculpatul a declarat că nu solicită administrarea de noi probe și a solicitat examinarea cauzei în procedură simplificată prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, adică în baza probelor acumulate la etapa urmăriri penale (f.d. 90, 97 Vol. 1). Astfel, vina lui Plotniuc Vitalie în comiterea infracțiunii imputate s-a confirmat prin declarațiile inculpatului Plotniuc Vitalie date în cadrul ședinței de judecată (f.d. 91, 150 Vol. I), precum și prin declarațiile: - reprezentantului părților vătămate Ciocan Nicolae și a părților vătămate Ghevorchian Angela, Moruz Andrei, Moruz Zinaida și Tureșchi Iurie; - martorilor Gurăgata Sorin, Iavtunovschi Vadim, Vozian Anatol, Ghevorcian Camo, Ceapovscaia Svetlana, Cerescu Victoria, Vetrici Serghei, Plotniuc Dumitru, Popescu Lilian, Iavorschi Valeriu, Barnaciuc Claudia, Doina Efim, Bacalu Ion, Oboroc Anatolie, Doina Alexandru; - procesul-verbal de confruntare din 11.12.2013 efectuat între martorul Vozian Anatolie și învinuitul Plotniuc Vitalie (f.d. 52, Vol. I); - procesul-verbal de confruntare din 11.12.2013 efectuat între martorul Guragata Sorin și învinuitul Plotniuc Vitalie. (f.d. 53, Vol. I); - procesul-verbal de cercetare la fața locului din 05.12.2013, prin care a fost descris locul săvîrșirii infracțiunii, incinta sediului Organizației Obștești Keustone Human Services International Moldova Association, amplasat pe str. Sf. Gheorghe 20, mun. Chișinău, cu anexa planșetei foto (f.d. 9-15, Vol. I); - procesul-verbal de ridicare din 05.12.2013, prin care au fost ridicate de la Plotniuc Vitalie o geantă pentru calculatoare, în care el a pus două laptop-uri: unul de model HP Probook 4340 S și altul de model HP Compaq 6715 S (f.d. 30 Vol.I); - procesul-verbal de examinare a obiectului din 10.12.2013, prin care au fost examinate: o geantă pentru calculatoare, în care erau două laptop-uri: unul de model HP Probook 4340 S și altul de model HP Compaq 6715 S. (f.d. 31-34 Vol.I); - ordonanța de recunoaștere și anexare a corpurilor delicte din 10.12.2013, prin care au fost atașate la cauza penală ca corp delict - o geantă pentru calculatoare, în 4 care erau două laptop-uri: unul de model HP Probook 4340 S și altul de model HP Compaq 6715 S; - procesul-verbal de cercetare la fața locului din 23.12.2013 (f.d. 7-12 Vol.II); - procesul-verbal de cercetare la fața locului din 09.01.2014, prin care a fost cercetat locul comiterii infracțiunii, în rezultatul căreia pe un borcan au fost depistate și ridicate două urme papilare, (f.d. 6-15, Vol. III); - raportul de expertiză dactiloscopică nr. 34/12/2/3-27 din data de 04.03.2014, prin care s-a constatat că urma papilară depistată și ridicată de la fața locului a fost creată cu degetul mare al mânii drepte de către Plotniuc Vitalie (f.d. 56, Vol. III); - procesul-verbal de verificare a declarațiilor la locul infracțiunii din 08.01.2014, prin care martorul Popescu Lilian a arătat locul comiterii infracțiunii, (f.d. 40-42, Vol. IV). Astfel, Colegiul penal a constatat cu certitudine că inculpatul a comis infracțiunile imputate și că acțiunile sale au fost corect calificate și încadrate în baza art. 27, 186 alin. (2) lit. c) și d), 186 alin. (2) lit. c) și d) și 287 alin. (1) Cod penal. Referitor la pedeapsă, Colegiul penal a conchis că instanța de fond la stabilirea categoriei pedepsei corect a aplicat prevederile legale și în conformitate cu prevederile art. 7, 75 Cod penal a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvîrșite, de motivul acesteia, de personalitatea celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, precum și scopul pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, s-a ținut cont de gravitatea infracțiunilor săvîrșite - că sunt mai puțin grave, de persoana inculpatului care anterior a fost judecat, iar ca circumstanțe atenuante s-au reținut: recunoașterea vinovăției și căința sinceră, pe cînd circumstanțe agravante nu s-au stabilit. Totodată, prin sentința Judecătoriei Ungheni din 06.11.2012, Plotniuc Vitalie a fost recunoscut vinovat în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal fiindu-i stabilită pedeapsă definitivă pe un termen de 5 ani închisoare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de probă de 3 ani și amendă în mărime de 200 u.c. (f.d.74-75, Vol. III). Conform art. 34 alin. 1) Cod penal, se consideră recidivă comiterea cu intenție a uneia sau mai multor infracțiuni de o persoană cu antecedente penale pentru o infracțiune săvîrșită cu intenție. Astfel, Colegiul penal a precizat că instanța de fond corect a reținut că inculpatul a săvîrșit faptele incriminate și recunoscute de către acesta în interiorul termenului de probă de 3 ani stabilit prin sentința menționată. Mai mult decît atît, potrivit materialelor cauzei penale s-a stabilit că inculpatul a săvîrșit patru fapte infracționale la intervale diferite de timp în interiorul termenului de probă, iar instanța de fond la individualizarea pedepsei 5 corect a ținut cont de prevederi art. 82 Cod penal care prevede că mărimea pedepsei pentru recidivă nu poate fi mai mică de jumătate, pentru recidivă periculoasă este de cel puțin două treimi, iar pentru recidivă deosebit de periculoasă - de cel puțin trei pătrimi din maximul celei mai aspre pedepse prevăzute la articolul corespunzător din Partea specială a prezentului cod. Prin urmare, corijarea și reeducarea lui Plotniuc Vitalie este posibilă numai prin privarea acestuia de libertate, cu aplicarea prevederilor cumulului parțial de pedepse prevăzut de art. 85 Cod penal și stabilirea unei pedepse sub formă de închisoare pe un termen de 7 ani închisoare și amendă în mărime de 200 unități convenționale. Colegiul penal a considerat că just instanța de fond a admis acțiunea civilă depusă de părțile vătămate, or, inculpatul și-a recunoscut vinovăția în faptele incriminate în rechizitoriu, recunoscînd în ședința de judecată și acțiunea civilă înaintată de Ghevorchian Angela, fiind de acord să o achite integral, iar Moruz Andrei a depus acțiunea civilă fără careva probe care ar demonstra cuantumul și întinderea exactă a pagubelor cauzate prin săvîrșirea infracțiunii, nu a prezentat în ședința de judecată, de aceea instanța de fond fond corect a dispus ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite părții vătămate să hotărască instanța civilă. Totodată, instanța de apel a relatat că prima instanță a ținut cont de toate circumstanțele pricinii la individualizarea pedepse, inclusiv și de cele specificate de apărător în apelul declarat, însă acestea nu pot fi apreciate drept circumstanțe excepționale. Conform art. 79 alin. (1) Cod penal ținînd cont de circumstanțele excepționale ale cauzei, legate de scopul și motivele faptei, de rolul vinovatului în săvîrșirea infracțiunii, de comportarea lui în timpul și după consumarea infracțiunii, de alte circumstanțe care micșorează esențial gravitatea faptei și a consecințelor ei, precum și de contribuirea activă a participantului unei infracțiuni săvîrșite în grup la descoperirea acesteia, instanța de judecată poate aplica o pedeapsă sub limita minimă, prevăzută de legea penală pentru infracțiunea respectivă, sau una mai blîndă, de altă categorie, ori poate să nu aplice pedeapsa complementară obligatorie. Minoratul persoanei care a săvîrșit infracțiunea se consideră circumstanță excepțională. Astfel, doctrina prevede că la stabilirea pedepsei mai blînde decît cea prevăzută de lege instanța de judecată dispune de 3 variante: în primul rînd, pedeapsa poate fi stabilită sub limita minimă prevăzută de articolul corespunzător al părții speciale a CP, în al doilea rînd, instanța de judecată poate stabili o pedeapsă mai blîndă decît cea prevăzută de articolul respectiv. Compararea pedepselor după rigurozitate se face prin aprecierea locului lor în conținutul art. 62 6 Cod penal, în al treilea rînd, instanța de judecată poate să nu aplice pedeapsa complementară prevăzută ca fiind o obligațiune. În calitate de circumstanțe excepționale pentru o pedeapsă mai blîndă pot servi atît circumstanțele separate distincte prevăzute în art. 76 Cod penal, cît și cumulul lor, precum și alte circumstanțe ce atenuează răspunderea, neenumerate în lege. Totodată, conform pct. 11 al Hotărîrii plenului CSJ „cu privire la unele chestiuni ce vizează individualizarea pedepsei penale”, în conformitate cu art. 79 Cod penal, stabilirea pedepsei sub limita minimă sau a unei pedepse mai blînde, care nu este prevăzută în sancțiunea articolului corespunzător din Codul penal, în baza căruia este încadrată infracțiunea, se admite luînd numai în considerare personalitatea vinovatului în cazul existenței circumstanțelor excepționale, legate de scopul, motivele, rolul vinovatului și comportamentul acestuia pînă la săvîrșirea infracțiunii, în timpul și după săvîrșirea infracțiunii. Potrivit normei penale menționată, se înțelege că trebuie să existe ori în împrejurările în care s-a derulat fapta infracțională, ori în datele privind personalitatea infractorului, circumstanțe, împrejurări, particularități, situații sau stări de lucruri, care constituie excepție de la starea obișnuită a lor ori a personalității inculpatului. împrejurările obișnuite sunt cele care predomină și caracterizează majoritatea cetățenilor și nu pot fi considerate excepționale. Ca excepționale, instanța urmează să stabilească astfel de împrejurări care micșorează esențial gravitatea faptei și a consecințelor ei, precum și date privind personalitatea făptuitorului (grad de invaliditate - I, II (persoana cu dezabilități severe și accentuate), merite deosebite față de societate, alte circumstanțe de importanță majoră). Astfel, Colegiul penal a menționat că circumstanțele elucidate de apărător nu constituie circumstanțe excepționale, mai mult decît atît, inculpatul a comis mai multe infracțiuni prevăzute de acela-și articol din Codul penal, plus la toate, fiind prezentă și recidiva. Prin urmare, instanța de apel a specificat că instanța de fond și-a motivat soluția menționată, nu a comis careva omisiuni, erori sau viciu fundamental, a stabilit pedeapsa menționată ținînd cont de toate circumstanțele pricini și a aplicat în privința inculpatului o pedeapsă echitabilă, iar argumentele apelantului sunt neîntemeiate, motiv pentru care apelul a fost respins.

Împotriva hotărîrilor nominalizate recurs ordinar a declarat inculpatul, fără a invoca vre-un temei de drept prevăzut la art. 427 Cod de procedură penală solicitînd casarea acestora, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri prin care să-i fie aplicată o pedeapsă mai blîndă, pe motiv că nu a sustras bunurile de la Moruz Andrei și de la Ghevorchian Angela. 7 Totodată, recurentul susține că nu au fost luate în considerație declarațiile sale pe episodul de învinuire pe art. 287 alin. (1) Cod penal și nu au fost audiați martorii care se aflau în momentul conflictului. 5.1. Recurs ordinar a declarat și avocatul Ion Popescu în numele inculpatului, invocînd prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală solicitînd casarea sentinței instanței de fond și a deciziei instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel în alt complet de judecată. În motivarea recursului avocatul invocă faptul că, instanța de apel nu a luat în considerație cererea părții vătămate Moruz Ancdrei, care a solicitat împăcarea părților și încetarea procesului penal, deoarece nu are pretenții față de inculpat și acesta a restituit paguba cauzată și a ignorat prezența circumstanțelor excepționale. Totodată, instanța de apel nu a apreciat corect circumstanțele atenuante și excepționale ale cauzei cum ar fi faptul că inculpatul timp de mai mulți ani a crescut fără tată și pînă în prezent este lipsit de susținerea din partea acestuia, cît și starea de sănătate a lui Plotniuc Vitalie, care are un hematom în partea dreaptă a inimii, nu s-a soluționat fondul apelului și nu s-a expus asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Pe marginea recursurilor declarate procurorul a depus referință pronunțîndu-se pentru inadmisibilitatea acestora, deoarece circumstanțele cauzei denotă faptul că instanțele ierarhic inferioare nu au comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurenți și au aplicat o pedeapsă individualizată conform prevederilor legale.

Examinînd admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare în baza materialelor din dosar, Colegiul penal în unanimitate decide inadmisibilitatea acestora, din următoarele considerente. În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că acesta este vădit neîntemeiat. În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel. Erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărîrea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. În speță, Colegiul penal precizează că, avocatul în recursul său invocă ca temei de drept pct. 6) și 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, pe cînd inculpatul în recursul declarat nu a invocat careva temei de drept, însă din 8 conținutul acestuia rezultă că dînsul nu este de acord cu pedeapsa stabilită de instanța de fond și ulterior menținută de instanța de apel, temei care de fapt se cuprinde în pct. 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală. Instanța de recurs menționează, că nici unul din prevederile la care se referă autorii recursurilor nu sunt aplicabile din punctul de vedere al prezentei erori de drept care ar servi ca temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei instanței de apel. Totodată, instanța specifică că în recursurile declarate recurenții au invocat aceleași motive, fapt ce duce la expunerea de către instanța de recurs concomitent asupra ambelor recursuri. Colegiul penal reține că, conform art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, hotărîrea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel cînd instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței. Instanța de recurs precizează că avocatul referindu-se la pct. 6 din norma menționată indică de fapt că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, însă fără a-și argumenta motivul invocat, indicînd doar că instanța de apel nu s-a expus asupra faptului, că partea vătămată Moruz Andrei a depus cerere prin care a solicitat încetarea procesului penal în privința lui Plotniuc Vitalie din motivul împăcării părților. La acest capitol, instanța de recurs precizează că motivul recurentului este unul neîntemeiat, deoarece în apelul declarat avocatul nu a invocat un astfel de motiv, iar conform art. 427 alin. (2) Cod de procedură penală temeiurile menționate la alin. (1) pot fi invocate în recurs doar în cazul în care au fost invocate în apel sau încălcarea a avut loc în instanța de apel. Mai mult ca atît, cauza penală s-a judecat în baza art. 3641 Cod de procedură penală, la cererea inculpatului (f.d. 90 Vol. I) și în situația aplicării de către prima instanță a dispozițiilor art. 3641 Cod de procedură penală, instanța de apel este obligată să verifice în principiu îndeplinirea cerințelor dispozițiilor art. 3641 alin. (1) și (4) Cod de procedură penală și nu poate reține o altă situație de fapt și o altă încadrare juridică decît cea reținută în rechizitoriu și de către prima instanță. Totodată, cum rezultă din textul deciziei atacate, Colegiul constată că instanța de apel și-a motivat decizia în conformitate cu art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, astfel, decizia cuprinde temeiurile de fapt și de drept care au dus la menținerea sentinței instanței de fond, or în fapt, decizia instanței de apel 9 corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală, ea fiind legală și întemeiată. Mai mult ca atît, din materialele dosarului rezultă că instanța de apel, la examinarea cauzei a ținut seama în deplină măsură de prevederile art. 27, 99 - 101 Cod de procedură penală, a cercetat sub toate aspectele probele administrate, le-a verificat minuțios, dîndu-le o apreciere justă prin prisma pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, care coroborate în ansamblu au confirmat vinovăția inculpatului în săvîrșirea infracțiunilor prevăzute de art. 27, 186 alin. (2) lit. c) și d), 186 alin. (2) lit. c) și d) și 287 alin. (1) Cod penal. Totodată, conform art. 414 Cod de procedură penală la judecarea apelului instanța a verificat probele și înscrisurile anexate la cauza penală, fapt confirmat prin procesul-verbal al ședinței de judecată (f. d. 147-155, Vol. I). Astfel, Colegiul menționează că instanța de apel a dat răspuns la toate argumentele apelantului invocate în apel și corect s-a expus asupra acestora, făcînd trimitere la probele cercetate pe parcursul examinării cauzei. Art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, invocat de recurenți, prevede că hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul cînd s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. Atît inculpatul cît și avocatul acestuia critică hotărîrile contestate în partea ce ține de aprecierea circumstanțelor cauzei și a pedepsei stabilite, considerînd-o prea aspră, solicitînd numirea unei pedepse mai blînde, cu aplicarea art. 79 Cod penal. După cum s-a menționat mai sus, Colegiul penal consideră că temeiurile pentru recurs semnalate nu sunt incidente în prezenta cauză, iar instanța de apel și- a motivat just soluția adoptată, acordînd deplină eficiență prevederilor art. 61, 75 Cod penal și art. 3641 Cod de procedură penală, la soluționarea chestiunii cu privire la individualizarea pedepsei în privința inculpatului, stabilite conform sancțiunii articolelor incriminat, iar în sprijinul statuării respective se relevă următoarele. Așa cum se reține din doctrina penală, în cazul săvîrșirii unei infracțiuni instanța de judecată este singura în măsură să înfăptuiască nemijlocit acțiunea de individualizare a pedepsei pentru infractorul care a comis acea infracțiune, avînd deplina libertate de acțiune în vederea realizării operațiunii respective, ținînd seama de regulile și principiile prevăzute de Codul penal la stabilirea felului, duratei ori a cuantumului pedepsei. Chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare a tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului, avînd ca finalitate stabilirea unei pedepse în limitele prevăzute de sancțiunea articolului din Codul penal, în baza căruia a fost condamnat inculpatul. 10 Astfel, conform alin. (1) art. 75 Cod penal persoanei recunoscută vinovată de săvîrșirea unei infracțiuni, inclusiv prin procedura de judecare în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea specială a prezentului Cod și în conformitate cu dispozițiile Părții Generale a Codului penal, aplicate prin prisma prevederilor alin. (8) art. 3641 Cod de procedură penală. De asemenea, se reține că la individualizarea pedepsei trebuie avut în vedere principalul criteriu - gradul de pericol social al faptei săvîrșite, care se măsoară după cuantumul pedepsei prevăzute de textul incriminator, urmînd ca celelalte două criterii alăturate și distincte - persoana infractorului și împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală, să fie avute în vedere după ce instanța și-a format opinia cu privire la gradul de pericol social concret al activității infracționale săvîrșite. La stabilirea categoriei și mărimii pedepsei, instanța de apel a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvîrșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează sau agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale acestuia. Circumstanțele la care face referire recurentul referitor la faptul că inculpatul timp de mai mulți ani a crescut fără tată și pînă în prezent este lipsit de susținerea din partea acestuia, cît și starea de sănătate a lui Plotniuc Vitalie, care are un hematom în partea dreaptă a inimii, Colegiul le apreciază ca împrejurări obișnuite, care predomină și caracterizează majoritatea cetățenilor și prin urmare nu pot fi considerate ca fiind excepționale în sensul aplicării prevederilor art. 79 Cod penal. Conform art. 79 alin. (1) Cod penal ținînd cont de circumstanțele excepționale ale cauzei, legate de scopul și motivele faptei, de rolul vinovatului în săvîrșirea infracțiunii, de comportarea lui în timpul și după consumarea infracțiunii, de alte circumstanțe care micșorează esențial gravitatea faptei și a consecințelor ei, precum și de contribuirea activă a participantului unei infracțiuni săvîrșite în grup la descoperirea acesteia, instanța de judecată poate aplica o pedeapsă sub limita minimă, prevăzută de legea penală pentru infracțiunea respectivă, sau una mai blîndă, de altă categorie, ori poate să nu aplice pedeapsa complementară obligatorie. Minoratul persoanei care a săvîrșit infracțiunea se consideră circumstanță excepțională. Conform pct. 11 al Hotărîrii plenului CSJ „cu privire la unele chestiuni ce vizează individualizarea pedepsei penale”, în conformitate cu art. 79 Cod penal, stabilirea pedepsei sub limita minimă sau a unei pedepse mai blînde, care nu este prevăzută în sancțiunea articolului corespunzător din Codul penal, în baza căruia este încadrată infracțiunea, se admite luînd numai în considerare personalitatea 11 vinovatului în cazul existenței circumstanțelor excepționale, legate de scopul, motivele, rolul vinovatului și comportamentul acestuia pînă la săvîrșirea infracțiunii, în timpul și după săvîrșirea infracțiunii. Ca excepționale, instanța urmează să stabilească astfel de împrejurări care micșorează esențial gravitatea faptei și a consecințelor ei, precum și date privind personalitatea făptuitorului (grad de invaliditate - I, II (persoana cu dezabilități severe și accentuate), merite deosebite față de societate, alte circumstanțe de importanță majoră). Astfel, Colegiul conchide că instanța de apel corect s-a expus la acest capitol și a menționat că circumstanțele elucidate de apărător nu constituie circumstanțe excepționale, mai mult decît atît, inculpatul a comis mai multe infracțiuni, fiind prezentă și recidiva. Prin urmare, în urma circumstanțelor elucidate, instanța conchide că de fapt, în cauză nu s-au comis erorile de drept prevăzute în pct. 6) și 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală la care se face referință de către recurenți, deci, nu persistă temeiul de casare a soluției adoptate, pedeapsa stabilită inculpatului fiind aplicată de către instanța de fond și menținută de instanța de apel în limitele legii, din care considerente se impune inadmisibilitatea recursurilor, ca fiind vădit neîntemeiate.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) și alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, DECIDE : Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de inculpat și de către avocatul acestuia, Ion Popescu, împotriva sentinței Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 16 mai 2014 și a deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 03 martie 2015, în cauza penală în privința lui Plotniuc Vitalie, ca fiind vădit neîntemeiate. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată publicată la 08 iulie 2015. Președinte: Nicolae Gordilă Judecători: Liliana Catan Ion Guzun 12