1ra-419/16 — art.42, 361 al.2 lit.b CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art.42, 361 al.2 lit.b CP
- Temei legal
- art.427 al.1 pct. 6,7,12 CPP
1ra-419/16 — art.42, 361 al.2 lit.b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)
Dosarul nr. 1ra-419/2016
C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E
D E C I Z I E
06 aprilie 2016 mun. Chișinău
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:
Președinte - Ursache Petru,
judecători - Timofti Vladimir și Alerguș Constantin,
examinînd admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de
către avocatul Rotaru Dorel în numele inculpatului Țurcanu Vitalie și de către
procurorul în Procuratura sectorului Buiucani, mun. Chișinău, Popov Oleg, prin
care solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 27
octombrie 2015, în cauza penală privindu-i pe
Pîrțac Anastasia Vasilii, născută la 29 august 1949,
originară și domiciliată în s. Bălănești, r-l Nisporeni
și
Țurcanu Vitalie Ilie, născut la 21aprilie 1974,
originar și domiciliat în s. Găureni, r-l Nisporeni,
Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:
19.06.2013 - 31.03.2014 (prima instanță);
23.04.2014 - 20.11.2014 (instanța de apel);
23.02.2015 - 28.04.2015 (instanța de recurs ordinar);
25.05.2015 - 27.10.2015 (instanța de apel);
14.01.2016 - 06.04.2016 (instanța de recurs ordinar).
Asupra admisibilității în principiu a recursurilor în cauză, în baza actelor din
dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,
A C O N S T A T A T:
Prin sentința Judecătoriei Nisporeni din 31 martie 2014, au fost recunoscuți
vinovați și condamnați: Pîrțac Anastasia în baza art. 361 alin. (2) lit. b) Cod penal și
Țurcan Vitalie în baza art. 42, 361 alin. (2) lit. b) Cod penal, la 1 an închisoare
1
fiecare, cu suspendarea executării pedepsei, în baza art. 90 Cod penal, pe un termen
de probațiune de 1 an, fiecare, dacă în termenul stabilit nu vor săvîrși o nouă
infracțiune și prin comportare exemplară și muncă cinstită, vor îndreptăți încrederea
acordată.
În baza art. 389 alin. (4) pct. 3) Cod de procedură penală, Pîrțac Anastasia și
Țurcan Vitalie au fost liberați de pedeapsă penală, din motivul expirării termenului
de prescripție, prevăzut la art. 60 Cod penal.
Acțiunea civilă, înaintată de către Brașoveanu Grigore, privind încasarea
prejudiciului moral, a fost admisă în principiu, acordîndu-i acestuia posibilitatea
adresării în procedura civilă, iar în partea încasării de la Țurcanu Vitalie a
cheltuelilor de judecată, în mărime de 3000 lei, a fost admis renunțul lui Brașoveanu
Grigore, cu încetarea procesului în această parte.
Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a reținut că Pîrțac Anastasia se
învinuiește că la data de 12.08.2008, în timpul zilei, aflîndu-se la domiciliul lui
Ghilețchi Elena, prin înțelegere prealabilă cu secretarul Consiliului comunal
Bălănești, r-1 Nisporeni, Țurcanu Vitalie, folosindu-se de imposibilitatea lui
Ghilețchi Elena, a.n. 01.07.1922, care era oarbă, în scopul dobîndirii prin testament
a averii ultimei, în favoarea fiicei sale Adam Maria, a.n. 23.03.1968, a falsificat
semnătura testatorului Ghilețchi Elena în testamentul înregistrat cu nr. 11 din data
de 12.08.2008, întocmit și autentificat de secretarul Consiliului comunal Bălănești,
r-l Nisporeni, Țurcanu Vitalie.
Țurcanu Vitalie se învinuiește în aceia că, la data de 12.08.2008, în timpul zilei,
deplasîndu-se la solicitarea lui Pîrțac Anastasia, la domiciliul lui Ghilețchi Elena, s.
Bălănești r-1 Nisporeni, în calitate de secretar al Consiliului comunal Bălănești, r-1
Nisporeni, pentru a perfecta și autentifica testamentul ultimei, după ce a stabilit
faptul că Ghilețchi Elena a.n. 01.07.1922, este în imposibilitate de a face cunoștință
și a semna careva acte, deoarece era oarbă, Țurcanu Vitalie acționînd în comun acord
cu Pîrțac Anastasia a întocmit din numele lui Ghilețchi Elena și a autentificat
testamentul, prin care ultima testează toate bunurile sale cet. Adam Maria, act în care
semnătura testatorului Ghilețchii Elena, a fost falsificată în prezența lui de către
Pîrțac Anastasia, ulterior exercitîndu-și atribuțiile de serviciu de secretar al
Consiliului comunal Bălănești r-1 Nisporeni, Țurcanu Vitalie a înregistrat
testamentul în registrul de evidență cu nr. 11 din data de 12.08.2008.
Astfel, de către instanța de fond acțiunile lui Pîrțac Anastasia au fost calificate
în baza art. 361 alin. (2) lit. b) Cod penal, confecționarea documentelor oficiale false,
care acordă drepturi, infracțiune comisă de două persoane, iar a lui Țurcanu Vitalie
au fost calificate în baza art. 42, 361 alin. (2) lit. b) Cod penal, contribuirea la
confecționarea documentelor oficiale false, care acordă drepturi, infracțiune comisă
de două persoane.
2
Sentința în cauză a fost contestată cu apel de către inculpatul Țurcanu Vitalie,
care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri
de achitare.
În motivarea apelului inculpatul a invocat dezacordul cu modalitatea de
apreciere a probelor administrate la caz, ce dovedesc nevinovăția acestuia de cele
imputate, respingerea neîtemeiată de către instanța de fond a cererii de audiere a
martorului Granaci Vasile, nulitatea rapoartelor de expertiză grafologice nr. 324 și
2184/2185, precum și neclaritatea apariției încheierii Colegiului Civil al Curții de
Apel Chișinău din 19.10.2011 ca probă la dosar.
3.1. Împotriva sentinței menționate a declarat apel și inculpata Pîrțac Anastasia,
care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri,
invocînd argumente identice cu cele indicate de către apelantul Țurcanu Vitalie.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 20 noiembrie 2014
au fost admise apelurile declarate, casată sentința și pronunțată o nouă hotărîre,
potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Pîrțac Anastasia și Țurcanu
Vitalie au fost achitați de sub învinuirea în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art.
361 alin. (2) lit. b) Cod penal și respectiv, art. 42, 361 alin. (2) lit. b) Cod penal, din
motivul că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. Acțiunea civilă înaintată de
către Brașoveanu Grigore a fost respinsă.
4.1 Decizia instanței de apel, a fost atacată cu recurs ordinar de către procurorul
în Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Miron Constantin, prin care a
solicitat casarea acesteia, cu remiterea cauzei la rejudecare, pe motiv că instanța de
apel nu a înlăturat eroarea comisă de către instanța de fond, privind neconstatarea
faptei.
Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 28 aprilie
2015, s-a admis recursul ordinar declarat de către procuror, s-a casat total decizia
Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 20 noiembrie 2014, în cauza penală
privindu-i pe Pîrțac Anastasia și Țurcanu Vitalie, și s-a dispus rejudecarea cauzei de
către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 27 octombrie
2015, apelurile declarate au fost admise, casată sentința din alte motive decît cele
invocate, inclusiv din oficiu, cu pronunțarea unei noi hotărîri, potrivit modului
stabilit pentru prima instanță, prin care, Pîrțac Anastasia și Țurcanu Vitalie au fost
recunoscuții vinovați de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (2) lit. b)
Cod penal și respectiv, art. 42, 361 alin. (2) lit. b) Cod penal, cu liberarea de
răspundere penală a lui Pîrțac Anastasia și Țurcan Vitalie, din motivul expirării
termenului de prescripție de tragere la răspundere penală, prevăzut la art. 60 alin. (1)
lit. b) Cod penal.
3
Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat, că inculpata Pîrțac
Anastasia, la 12.08.2008, în timpul zilei, aflîndu-se la domiciliul lui Ghilețchi Elena,
prin înțelegere prealabilă cu secretarul Consiliului comunal Bălănești, r-1 Nisporeni,
Țurcanu Vitalie, folosindu-se de imposibilitatea lui Ghilețchi Elena, a.n.
01.07.1922, care era oarbă, în scopul dobîndirii prin testament a averii ultimei, în
favoarea fiicei sale Adam Maria, a.n. 23.03.1968, a falsificat semnătura testatorului
Ghilețchi Elena în testamentul înregistrat cu nr. 11 din data de 12.08.2008, întocmit
și autentificat de secretarul Consiliului comunal Bălănești, r-1 Nisporeni, Țurcanu
Vitalie.
Inculpatul Țurcanu Vitalie, la 12.08.2008, în timpul zilei, deplasîndu-se la
solicitarea lui Pîrțac Anastasia, la domiciliul lui Ghilețchi Elena, s. Bălănești r-1
Nisporeni, în calitate de secretar al Consiliului comunal Bălănești, r-1 Nisporeni,
pentru a perfecta și autentifica testamentul ultimei, după ce a stabilit faptul că
Ghilețchi Elena a.n. 01.07.1922, este în imposibilitate de a face cunoștință și a
semna careva acte, deoarece era oarbă, Țurcanu Vitalie, acționînd în comun acord
cu Pîrțac Anastasia a întocmit din numele lui Ghilețchi Elena și a autentificat
testamentul, prin care ultima testează toate bunurile sale cet. Adam Maria, act în
care semnătura testatorului Ghilețchii Elena, a fost falsificată în prezența lui de către
Pîrțac Anastasia, ulterior exercitîndu-și atribuțiile de serviciu de secretar al
Consiliului comunal Bălănești r-1 Nisporeni, Țurcanu Vitalie a înregistrat
testamentul în registrul de evidență cu nr. 11 din data de 12.08.2008.
Necătînd la faptul, că inculpații au respins învinuirea, făcând declarații
constante, că nu au săvârșit fapta imputată, vinovăția acestora a fost dovedită prin
verificarea probelor administrate de organul de urmărire penală și cercetate pe
parcursul examinării cauzei, cum ar fi: declarațiile părții vătămate Brașoveanu
Grigore din ședința instanței de fond, care fiind audiat în instanța de apel și-a
susținut declarațiile date anterior, declarațiile martorilor Bocan Grigore, Jignea
Petru.
La fel, instanța de apel și-a întemeiat concluzia și în baza probelor scrise,
acumulate în cadrul urmăririi penale și examinate în ședința de judecată și anume:
- raportul de expertiză nr. 324 D din data de 08 februarie 2010, prin care s-a
stabilit că semnăturile din testamentul întocmit la data de 12 august 2008 și
testamentul întocmit la 19 martie 2002 posibil aparțin diferitor persoane (f.d. 106-
108, vol.I);
- raportul de expertiză nr. 2184/2185 din 26.08.2010, prin care se confirmă
că semnătura de la rubrica "semnătura testatorului" din testamentul nr. 11 din 12
august 2008, autentificat de secretarul Consiliului comunal Bălănești, Țurcanu
Vitalie și semnătura de la rubrica "Note asupra examinării cererilor" din registrul
de evidență a actelor notariale a primăriei com. Bălănești, r-l Nisporeni, fila 17,
4
număr de înregistrare 11, data 12.08.2008, au fost executate de Pîrțac Anastasia (f.d.
110-118, vol.I);
- hotărîrea Judecătoriei Nisporeni din 20.12.2010, prin care se anulează
testamentul nr. 11 din 12.08.2008, autentificat de secretarul Consiliului comunal
Bălănești, Țurcanu Vitalie (f.d. 79, vol.I);
- încheierea Colegiului Civil al Curții de Apel Chișinău din 19 octombrie 2011,
prin care a fost menținută hotărîrea Judecătoriei Nisporeni din 20.12.2010 (f.d. 80-
81, vol.I).
Fiind audiați în instanța de judecată martorii apărării și anume: Panfil
Vasile, Adam Zoia și Pîrțac Eugenia au dat declarații asemănătoare potrivit
cărora, la solicitarea fostului secretar al primăriei Bălănești, Bocan Grigore care au
motivat că Ghilețchi Elena este analfabetă, au semnat în calitate de martori о
procură, prin care ultima a împuternicit-o pe Pîrțac Anastasia să-i primească pensia
și indemnizația. Menționează, că personal nu cunoaște dacă Ghilețchi Elena
cunoștea sau nu carte, ci doar din spusele lui Bocan Grigore. Despre testamentul
întocmit la 12.08.2008 din numele lui Ghilețchi Elena nu cunoaște nimic. De
asemenea, martorul Panfil Vasile a indicat că cunoaște despre faptul că Ghilețchi
Elena era bolnavă, cauza bolii nu о știe și că înainte de deces avea probleme cu un
ochi. Martorul Adam Zoia a menționat că știe sigur că Ghilețchi Elena nu era oarbă,
iar martorul Pîrțac Eugenia a declarat că personal nu о cunoștea pe ultima, doar din
spusele lucrătorilor primăriei Bălănești a auzit că este bolnavă.
Martorul Crăciun Natalia a declarat că о cunoaște pe Ghilețchi Elena din
copilărie, deoarece au fost vecine și că ultima știa carte și se putea semna în caractere
latine, fapt pe care 1-a văzut personal. De asemenea, cunoaște că Ghilețchi Elena nu
a fost oarbă și că pînă în ultimele momente ale vieții sale vedea bine cu ochiul stîng.
Instanța de apel a conchis că toate probele administrate pe cauză corespund
cerințelor stipulate de art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al
pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar toate probele în ansamblu -
din punct de vedere al coroborării lor, demonstrînd deplin vinovăția inculpatei Pîrțac
Anastasia în confecționarea documentelor oficiale false, care acordă drepturi,
infracțiune comisă de două persoane, iar acțiunile ei fiind încadrate în baza art. 361
alin. (2) lit. b) Cod penal și a inculpatului Țurcanu Vitalie, în contribuirea la
confecționarea documentului oficial fals, care acordă drepturi, infracțiune comisă de
două persoane, iar acțiunile lui fiind încadrate în baza art. 42, 361 alin. (2) lit. b) Cod
penal.
Instanța de apel a conchis că, faptul că inculpații nu-și recunosc vina în cele
incriminate, nu poate servi ca temei pentru achitarea acestora, din moment ce probele
cercetate în coroborare dovedesc vinovăția inculpaților, motiv din care argumentele
aduse referitor la nevinovăție se resping.
5
Astfel, inculpații au pledat pentru achitare reieșind din propriile declarații
potrivit cărora testamentul din 12.08.2008 a fost semnat personal de către Ghilețchi
Elena care nu era oarbă și avea conștiință.
La fel instanța de apel menționează că modalitatea de apărare a inculpaților pe
parcursul procesului penal, sunt nesincere și vor fi înlăturate, ele necoroborîndu-se cu
susținerile părții vătămate Brașovean Grigore, fiind о probă directă și potrivit cărora,
mama acestuia, Ghilețchi Elena în ultima perioadă a vieții sale era oarbă și era
analfabetă. La data de 22.10.2002 împreună cu mama s-a Ghilețchi Elena au mers la
notarul Profire Teodor, care ținînd cont de manifestarea de voință a lui Ghilețchi Elena
a perfectat testament pe numele său. Ghilețchi Elena era analfabetă și nu putea semna
personal testamentul și că atunci la notar a văzut două persoane pe care el nu-i
cunoaște care au semnat în testament în calitate de martori.
Astfel, instanța de apel a reținut că nu are temei de a nu da credibilitate
declarațiilor părții vătămate, deoarece acestea și-au găsit confirmarea prin declarațiile
martorului Bocan Grigore, care au indicat că Ghilețchi Elena era analfabetă și nu
putea semna, cunoaște că Ghilețchi Elena nu vedea cu un ochi.
Declarații asemănătoare a depus și martorul Jignea Petru care a declarat că în
anul 2002 în fața notarului Profire Tudor a semnat în calitate de martor în testamentul
perfectat pe numele lui Brașovean Grigore, deoarece persoana care a testat, Ghilețchi
Elena, nu putea să semneze.
Сît privește declarațiile martorilor apărării Panfil Vasile, Adam Zoia și Pîrțac
Eugenia, instanța de apel le-a apreciat ca nefiind pertinente, concludente și utile justei
soluționării a cauzei, deoarece aceste declarații nu au nici о tangență cu învinuirea
adusă inculpaților Pîrțac Anastasia și Țurcanu Vitalie.
La fel, instanța de apel a apreciat critic și declarațiile martorului Crăciun Natalia
deoarece sunt contradictorii cu cele depuse în cadrul urmăririi penale.
Astfel, în cadrul urmăririi penale martorul Crăciun Natalia a declarat că „ a văzut
personal cum Ghilețchi Elena se semna în chirilică”, iar în cadrul ședinței de judecată
a declarat că „Ghilețchi Elena se semna cu caractere latine”. La fel, din declarațiile
martorului dat se evidențiază anumite relații de prietenie cu inculpata Pîrțac
Anastasia, indicînd că la rugămintea ultimei îi cumpăra medicamente lui Ghilețchi
Elena și i le ducea la domiciliu.
Instanța de apel a reținut că acțiunile infracționale a inculpatei Pîrțac Anastasia
manifestate prin falsificarea semnăturii testatorului Ghilețchi Elena în testamentul
înregistrat cu nr. 11 din 12.08.2008 și ale lui Țurcanu Vitalie care, acționînd în comun
acord cu Pîrțac Anastasia întocmind din numele lui Ghilețchi Elena și au autentificat
testamentul, prin care ultima testează toate bunurile sale lui Adam Maria, act în care
semnătura testatorului Ghilețchii Elena a fost falsificată în prezența lui de către Pîrțac
Anastasia, ulterior, exercitîndu-și atribuțiile de serviciu de secretar al Consiliului
6
comunal Bălănești, r-1 Nisporeni, 1-a înregistrat în registrul de evidență cu nr. 11 din
data de 12.08.2008 sunt dovedite și prin rapoartele de expertiză grafologică.
Astfel, potrivit raportului de expertiză nr. 324 D din 08.02.2010, s-a stabilit că
semnăturile din testamentul întocmit la 12.08.2008 și testamentul întocmit la
19.03.2002 posibil aparțin diferitor persoane. Iar raportul de expertiză nr. 2184/2185
din 26.08.2010, confirmă că semnătura de la rubrica “semnătura testatorului” din
testamentul nr. 11 din 12.02.2008, autentificat de secretarul Consiliului comunal
Bălănești, Țurcanu Vitalie și semnătura de la rubrica “Note asupra examinării
cererilor” din registrul de evidență a actelor notariale a primăriei com. Bălănești r -1
Nisporeni, fila 17, număr de înregistrare 11, data 12.08.2008, au fost executate de
Pîrțac Anastasia.
Astfel, în circumstanțele enunțate, instanța de apel a înlăturat argumentele
apelanților precum că Ghilețchi Elena a semnat personal testamentul din 12.08.2008.
Totodată, inculpații au pledat pentru soluția de achitare, indicînd la pretinsele
încălcări procesual-penale comise de către organul de urmărire penală în cadrul
administrării probelor și anume că rapoartele de expertiză au fost efectuate cu
încălcarea normelor procesual-penale și ca rezultat afectează urmărirea penală, iar
prin prisma art. 251 Cod de procedura penală, actele procedurale sunt lovite de
nulitate.
În acest context, instanța de apel menționează că după efectuarea acțiunii
procesuale, care în opinia apelanților s-a efectuat cu încălcări, cît și la momentul
prezentării materialelor de urmărire penală, atît inculpații, cît și avocații acestora nu
s-au considerat afectați într-un drept prevăzut de lege, întrucît nu au invocat careva
încălcări de procedură, cît și nu au contestat rapoartele de expertiză, acceptînd
corectitudinea efectuării urmăririi penale și administrării probelor pe cauză.
În astfel de circumstanțe, instanța de apel consideră că probele administrate la
dosar, fiind verificate sub aspectul pertinenții și concludenții, atît pe cele obținute în
procesul urmăririi penale, cît și în cadrul ședințelor de judecată și care în ansamblu
coroborează între ele și au confirmat culpa inculpaților Pîrțac Anastasia și Țurcanu
Vitalie în săvîrșirea infracțiunii incriminate.
Referitor la răspunderea penală a inculpaților Pîrțac Anastasia și Țurcanu
Vitalie în baza art. 361 alin. (2) lit. b) Cod penal și respectiv în baza art. 42, 361 alin.
(2) lit. b) Cod penal, instanța de apel consideră inadmisibilă aplicarea pedepsei, dat
fiind că a intervenit termenul de prescripție prevăzut la art. 60 alin. (l) lit. b) Cod
penal.
Inculpații Pîrțac Anastasia și Țurcanu Vitalie se liberează de răspundere penală
deoarece de la săvîrșirea infracțiunii, din 12.08.2008, pînă la ziua pronunțării
prezentei decizii au expirat mai mult de 5 ani.
Prin urmare, instanța de apel a constatat că în cauză a intervenit prescripția
7
tragerii la răspundere penală a inculpaților Pîrțac Anastasia și Țurcanu Vitalie în baza
art. 361 alin. (2) lit. b) Cod penal și respectiv în baza art. 42, 361 alin. (2) lit. b) Cod
penal.
Împotriva deciziei instanței de apel au declarat recursuri ordinare:
5.1 Avocatul Rotaru Dorel în numele inculpatului Țurcanu Vitalie, invocînd
temeiul pentru recurs, prevăzut în art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură
penală, prin care solicită casarea hotărîrilor adoptate și dispunerea achitării
acestuia, invocînd că:
- hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, faptei
săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită;
- dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor administrate la caz, și anume
că expertizele grafologice au fost efectuate cu încălcarea normelor procesual-penale,
deoarece atît Țurcanu Vitalie, cît și Pîrțac Anastasia au fost lipsiți de drepturile
prevăzute de art. 145 Cod de procedură penală, și anume, de a lua act de obiectul
expertizei, de a recuza experții, de a formula întrebări, de a desemna expert, de a
participa la efectuarea expertizelor;
- organul de urmărire penală nu a indicat în ordonanțele de colectare a mostrelor
statutul procesual al persoanelor de la care s-au colectat mostrele, precum și motivul
pentru care au fost colectate mostrele respective, prin urmare toate expertizele au
fost efectuate fără respectarea procedurii penale;
- consideră nefondate argumentele instanței de apel cu referire la faptul că
deoarece inculpații nu au contestat rapoartele de expertiză, astfel acceptînd
corectitudinea efectuării urmăririi penale și administrării probelor pe cauza;
- în instanța de apel inculpatul Țurcanu Vitalie a solicitat numirea unei expertize
repetate, cererea însă a fost respinsă prin încheierea Colegiului Penal al Curții de
Apel Chișinău din 20.11.2014;
- inculpatul nu a contestat la etapa efectuării urmăririi penale rapoartele de
expertiză prin prisma prevederilor art. 8 Cod de procedură penală și nu poate fi tratat
ca o obligație a acestuia de a le contesta și mai mult ca atît, ca о dovadă a vinovăției
sale;
- probele invocate de către instanța de fond și apel nu confirmă vinovăția
inculpaților în comiterea infracțiunii incriminate, cum ar fi: declarațiile părții
vătămate Brașoveanu Grigore, declarațiile martorilor Bocan Grigore, Jignea Petru,
astfel, careva circumstanțe referitor la falsificarea testamentului nr.11 din
12.08.2008, aceștea nu declară;
- faptei incriminate inculpatului Țurcanu Vitalie i-a fost dată o încadrare juridică
greșită, astfel, acesta la data autentificării testamentului nr.11 din 12.08.2008 și pînă
în prezent ocupă funcția de secretar al Primăriei s. Bălănești, fiind persoană publică
și care urma să fie tras la răspundere penală în baza art. 332 Cod penal, consideră că
8
acuzarea intenționat a calificat fapta inculpatului în baza art. 361 Cod penal,
deoarece latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de art. 332 Cod penal, prevede în
calitate de condiție obligatorie săvîrșirea infracțiunii din interes material sau din alte
interese personale, condiție care acuzarea n-a fost în stare s-o probeze.
5.2. Procurorul în Procuratura sectorului Buiucani, mun. Chișinău, Popov Oleg,
invocînd temeiurile pentru recurs prevăzute în art. 427 alin. (1) pct. 6), 7) Cod
de procedură penală, prin care solicită casarea acestea, cu dispunerea rejudecării
cauzei în instanța de apel, în alt complet de judecată, invocînd că:
- hotărîrea pronunțată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția,
motivarea soluției adoptate de către instanța de apel contrazice dispozitivul hotărîrii,
dispozitivul hotărîrii este expus neclar;
- instanța de apel a pronunțat pe caz o soluție nereglementată de legea de
procedură penală, or, instanța de apel nu a dat finalitate procesului penal, astfel,
conform dispozitivului deciziei recurate, a fost dispusă liberarea de răspundere
penală a inculpaților Pîrțac Anastasia și Țurcanu Vitalie în legătură cu expirarea
termenului de prescripție pentru tragerea la răspundere penală prevăzut de art. 60
alin. (1) lit. b) Cod penal. Situația respectivă contravine prevederilor imperative ale
dispoziției art. 395 alin. (1) pct. 2 Cod de procedură penală, conform cărora
dispozitivul sentinței de încetare a procesului penal trebuie să cuprindă,
dispoziția de încetare a procesului penal și motivul pe care se întemeiază
încetarea procesului;
- instanța de apel greșit a inclus în dispozitiv mențiunile cu privire la
recunoașterea lui Pîrțac Anastasia și Țurcanu Vitalie vinovați de săvîrșirea
infracțiunilor prevăzute la art. 361 alin. (2) lit. b) Cod penal și respectiv art. 42, 361
alin. (2) lit. b) Cod penal, această situația de fapt contravine per ansamblu
prevederilor art. 396 Cod de procedură penală, și presupune o eroare de drept,
pasibilă să provoace nulitatea deciziei atacate;
- instanța de apel a admis greșit un apel introdus tardiv, inculpata Pîrțac Anastasia
a declarat apel la data de 18.04.2014, fapt care reiese din amprenta ștampilei aplicate
pe plic (f.d.104, vol.II), iar la materialele cauzei este anexată înștiințarea privind
aducerea la cunoștință inculpatei a datei pronunțării sentinței pentru 31.03.2014,
ora.15.00 (f.d.73, vol.II). Astfel, instanța de apel a admis greșit un apel depus peste
termen;
Examinînd admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate, în
raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide, că acestea sunt inadmisibile
ca vădit neîntemeiate, din următoarele considerente.
În speță se constată, că recurenții s-au conformat prevederilor art. 422 Cod de
procedură penală și au declarat recursurile ordinare în termen.
9
Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța
de recurs, examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva
hotărîrii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să
decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat este
vădit neîntemeiat.
Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de
recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427
Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent.
Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărîrile instanței de apel
pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele
de fond și de apel la judecarea cauzei.
Colegiul penal menționează că recurenții, drept temeiuri pentru declararea
recursurilor au invocat prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 7), 12) Cod de
procedură penală și anume că hotărîrea pronunțată nu cuprinde motivele pe care se
întemeiază soluția, instanța de apel a admis greșit un apel introdus tardiv, faptei
săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.
Verificînd legalitatea hotărîrii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal reține
că temeiurile invocate de recurenți nu s-au confirmat în urma cercetării materialelor
cauzei, invocînd în acest context următoarele.
6.1. Cu referire la recursul ordinar declarat de către avocatul Rotaru Dorel în
numele inculpatului Țurcanu Vitalie:
Cu referire la temeiul invocat de recurent, prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6)
Cod de procedură penală, care prevede că ,,hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe
care se întemeiază soluția’’, Colegiul penal relevă, că acestea nu se confirmă și că
instanța de apel corect și-a motivat decizia în conformitate cu prevederile art. 417
alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, astfel, decizia cuprinde temeiurile de fapt
și de drept care au dus, la caz, la admiterea apelurilor declarate, cu casarea sentinței
din alte motive decît cele invocate, și pronunțarea unei noi hotărîri potrivit modului
stabilit pentru prima instanță, prin care Pîrțac Anastasia și Țurcanu Vitalie au fost
recunoscuți vinovați de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (2) lit. b)
Cod penal și respectiv, art. 42, 361 alin. (2) lit. b) Cod penal, cu liberarea de
răspundere penală a lui Pîrțac Anastasia și Țurcan Vitalie, din motivul expirării
termenului de prescripție de tragere la răspundere penală, prevăzut la art. 60 alin. (1)
lit. b) Cod penal.
Prin urmare, în conformitate cu prevederile art. 414 Cod de procedură penală,
instanța de apel, judecînd apelul, a verificat legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate
pe baza probelor examinate de prima instanță, celor cercetate în cadrul ședinței
instanței de apel, ajungînd la concluzia că sentința atacată urmează a fi casată.
10
Conținutul probelor și admisibilitatea lor, este analizată în textul hotărîrii
judecătorești atacate, reflectate în decizia instanței de apel (f.d.47-57, vol. III), instanța
de apel expunîndu-se în mod argumentat și asupra motivelor relevante invocate în apel,
argumente pe care instanța de recurs le acceptă și le însușește. Temeiuri de a pune la
îndoială legalitatea și veridicitatea acestor probe și argumente nu s-au stabilit în instanța
de recurs.
Cu referire la motivele invocate de recurent, precum că „expertizele
grafologice au fost efectuate cu încălcarea normelor procesual-penale, deoarece atît
Țurcanu Vitalie, cît și Pîrțac Anastasia au fost lipsiți de drepturile prevăzute de art.
145 Cod de procedură penală, și anume, de a lua act de obiectul expertizei, de a
recuza experții, de a formula întrebări, de a desemna expert, de a participa la
efectuarea expertizelor, mai mult ca atît organul de urmărire penală nu a indicat în
ordonanțele de colectare a mostrelor statutul procesual al persoanelor de la care s-
au colectat mostrele, precum și motivul pentru care au fost colectate mostrele
respective, prin urmare toate expertizele au fost efectuate fără respectarea
procedurii penale, la fel sunt nefondate argumentele instanței de apel cu referire la
faptul că deoarece inculpații nu au contestat rapoartele de expertiză, astfel
acceptînd corectitudinea efectuării urmăririi penale și administrării probelor pe
cauza’’, Colegiul penal conchide că sunt declarative și nu se confirmă, deoarece atît
inculpații, cît și avocații acestora nu s-au considerat afectați într-un drept prevăzut
de lege, întrucît nu au invocat careva încălcări de procedură, cît și nu au contestat
rapoartele de expertiză, acceptînd corectitudinea efectuării urmăririi penale și
administrării probelor pe cauză și din textul deciziei atacate rezultă, că instanța de
apel corect și-a motivat concluzia în privința acestor motive în decizia contestată
(f.d.47-57, vol. III). Din aceste considerente, Colegiul penal respinge aceste motive
invocate de recurent ca neîntemeiate.
În privința motivului indicat de recurent că ,,în instanța de apel inculpatul
Țurcanu Vitalie a solicitat numirea unei expertize repetate, cererea însă a fost
respinsă prin încheierea Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din
20.11.2014’’, Colegiul penal constată că demersul înaintat corect a fost respins,
luîndu-se în considerație că a dispărut necesitatea de efectuare a unor acțiuni procesuale
solicitate de către inculpatul Țurcanu Vitalie în prezenta cauză penală, deoarece în
privința ultimului a fost pronunțată o hotărîre de achitare.
Ce ține de motivul invocat de recurent că „inculpatul nu a contestat la etapa
efectuării urmăririi penale rapoartele de expertiză prin prisma prevederilor art. 8
Cod de procedură penală și nu poate fi tratat ca o obligație a acestuia de a le
contesta și mai mult ca atît, ca о dovadă a vinovăției sale’’,Colegiul penal
concluzionează, că acest motiv reprezintă o opinie subiectivă a recurentului și este
declarativ, căci instanța de apel și-a motivat soluția de vinovăție corect în privința
11
acțiunilor inculpatului Țurcanu Vitalie, punînd la baza constatării declarațiile părții
vătămate Brașoveanu Grigore, declarațiile martorilor Bocan Grigore, Jignea Petru,
hotărîrea Judecătoriei Nisporeni din 20.12.2010, prin care s-a anulat testamentul nr.
11 din 12.08.2008, autentificat de secretarul Consiliului comunal Bălănești, Țurcanu
Vitalie.
Cu referire la motivul invocat de recurent, precum că „probele invocate de
către instanța de fond și apel nu confirmă vinovăția inculpaților în comiterea
infracțiunii incriminate, cum ar fi: declarațiile părții vătămate Brașoveanu Grigore,
declarațiile martorilor Bocan Grigore, Jignea Petru, astfel, careva circumstanțe
referitor la falsificarea testamentului nr.11 din 12.08.2008, aceștea nu declară’’,
Colegiul penal constată că este neîntemeiat și constituie opinia subiectivă a
recurentului, deoarece sa constatat că Ghilețchi Elena în ultima perioadă a vieții sale
era oarbă, era analfabetă și nu putea semna, fapt confirmat de către partea vătămată
Brașoveanu Grigore și martorii Bocan Grigore, Jignea Petru.
În privința motivului invocat de recurent, că „faptei incriminate inculpatului
Țurcanu Vitalie i-a fost dată o încadrare juridică greșită, astfel, acesta la data
autentificării testamentului nr.11 din 12.08.2008 și pînă în prezent ocupă funcția de
secretar al Primăriei s. Bălănești, fiind persoană publică și care urma să fie tras la
răspundere penală în baza art. 332 Cod penal, consideră că acuzarea intenționat a
calificat fapta inculpatului în baza art. 361 Cod penal, deoarece latura obiectivă a
infracțiunii prevăzute de art. 332 Cod penal, prevede în calitate de condiție
obligatorie săvîrșirea infracțiunii din interes material sau din alte interese
personale, condiție care acuzarea n-a fost în stare s-o probeze’’, Colegiul penal
conchide că sunt declarative și nu le acceptă, deoarece în urma cercetării materialelor
cauzei penale, rezultă că sunt anexate probe pertinente și concludente, care confirmă
vina, care sunt deja enumerate în pct. 6 a prezentei deciziei, că inculpatul Țurcanu
Vitalie a realizat latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (2), lit. b) Cod
penal, exprimată prin confecționarea documentelor oficiale false autentificarea
testamentului nr.11 din 12.08.2008, care acordă drepturi, acest document formează
obiectul material a acestei infracțiuni, care ia fost incriminată de procuror.
6.2. Cu referire la recursul ordinar declarat de către Procurorul în Procuratura
sectorului Buiucani, mun. Chișinău, Popov Oleg:
Cu referire la temeiurile invocate de recurent, prevăzute de art. 427 alin. (1) pct.
6) Cod de procedură penală, care prevede că „hotărîrea pronunțată nu cuprinde
motivele pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției adoptate de către instanța
de apel contrazice dispozitivul hotărîrii, dispozitivul hotărîrii este expus neclar’’,
Colegiul penal constată că acestea nu și-au găsit confirmarea în urma cercetării
materialelor cauzei în instanța de recurs, dat fiind faptul că, instanța de apel, la
12
examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), 417 alin. (1) pct. 8), 419
Cod de procedură penală. Colegiul penal reține că instanța de apel n-a admis erorile
invocate de procuror în recurs. Totodată, decizia instanței de apel cuprinde motivele
pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției fiind în corespundere cu
dispozitivul deciziei.
Ce ține de motivul invocat de recurent, că „instanța de apel a pronunțat pe
caz o soluție nereglementată de legea de procedură penală, or, instanța de apel nu
a dat finalitate procesului penal, astfel, conform dispozitivului deciziei recurate, a
fost dispusă liberarea de răspundere penală a inculpaților Pîrțac Anastasia și
Țurcanu Vitalie în legătură cu expirarea termenului de prescripție pentru tragerea
la răspundere penală prevăzut de art. 60 alin. (1) lit. b) Cod penal. Situația
respectivă contravine prevederilor imperative ale dispoziției art. 396 alin. (1) pct. 2
Cod de procedură penală, conform cărora dispozitivul sentinței de încetare
a procesului penal trebuie să cuprindă, dispoziția de încetare a procesului
penal și motivul pe care se întemeiază încetarea procesului’’, Colegiul penal
constată că acest motiv nu este acceptat, deoarece instanța de apel adoptînd decizia sa
(f.d.47-57, vol. III) sa condus de prevederile art. 389 alin. (4) pct. 3) Cod de procedură
penală și nu a încetat procesul penal, făcînd trimitere la prevederile art. 60 alin. (1)
lit. b) Cod penal, adică expirarea termenului de prescripție, în acest sens se reține că
instanța de apel nu a comis careva-i eroare, prin respectarea normei procesual penale.
În privința motivului invocat de recurent, precum că, „instanța de apel greșit
a inclus în dispozitiv mențiunile cu privire la recunoașterea lui Pîrțac Anastasia și
Țurcanu Vitalie vinovați de săvîrșirea infracțiunilor prevăzute la art. 361 alin. (2)
lit. b) Cod penal și respectiv art. 42, 361 alin. (2) lit. b) Cod penal, această situația
de fapt contravine per ansamblu prevederilor art. 396 Cod de procedură penală, și
presupune o eroare de drept, pasibilă să provoace nulitatea deciziei atacate’’,
Colegiu penal îl consideră ca o opinie greșită a recurentului, deoarece instanța de apel
adoptînd decizia sa condus de prevederilor art. 389 alin. (4) pct. 3) Cod de procedură
penală.
În privința motivelor invocate de recurent, că „instanța de apel a admis greșit
un apel introdus tardiv, inculpata Pîrțac Anastasia a declarat apel la data de
18.04.2014, fapt care reiese din amprenta ștampilei aplicate pe plic (f.d.104, vol.II),
iar la materialele cauzei este anexată înștiințarea privind aducerea la cunoștință
inculpatei a datei pronunțării sentinței pentru 31.03.2014, ora.15.00 (f.d.73, vol.II).
Astfel, instanța de apel a admis greșit un apel depus peste termen’’ Colegiul penal
constată că deși apelul inculpatei Pîrțac Anastasia a fost depus tardiv, dar la fel în
instanța de apel a fost depus în termen și apelul inculpatului Țurcanu Vitalie, care s-
au examinat împreună de instanța de apel avînd la bază practic motive similare ca și
în apelul inculpatei Pîrțac Anastasia. Analizînd această situație, Colegiul penal a
13
ajuns la concluzia că această eroare de drept nu ar schimbă soluția corectă a instanței
de apel în cauza dată, fiind o eroare neînsemnată, pentru speța dată.
În consecință, Colegiul penal nu a constatat prezența erorilor de drept invocate
de recurenți, ce ar fi afectat esenția l hotărîrea instanței de apel atacată sub aspectele
invocate, deoarece soluția adoptată de către instanța de apel este legală și întemeiată,
iar recursurile declarate sunt inadmisibile fiind vădit neîntemeiate.
În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură
penală, Colegiul penal,
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către avocatul Rotaru
Dorel în numele inculpatului Țurcanu Vitalie și de către procurorul în Procuratura
sectorului Buiucani, mun. Chișinău, Popov Oleg, împotriva deciziei Colegiului
penal al Curții de Apel Chișinău din 27 octombrie 2015, în cauza penală privindu-
i pe Pîrțac Anastasia Vasilii și Țurcanu Vitalie Ilie, ca fiind vădit neîntemeiate .
Decizia este irevocabilă.
Decizia motivată pronunțată la 05 mai 2016.
Președinte Ursache Petru
Judecătorii Timofti Vladimir
Alerguș Constantin
14