1ra-363/16 — art. 320 alin.1 CP

1ra-363/16 — art. 320 alin.1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr. 1ra-363/2015

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

23 februarie 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență:

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Liliana Catan

Iurie Diaconu

Elena Covalenco

Ion Guzun

judecînd în ședință fără participarea părților recursul ordinar declarat de avocatul

Jereghi Anatolie în numele inculpatului, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 28 octombrie 2015, în cauza penală în privința lui

Guțu Ruslan Ștefan, născut la 04 iunie

1987, originar și locuitor în s. Vărzărești, r-nul

Nisporeni,

Termenul de examinare a cauzei:

- prima instanță: 30.06.2015-25.08.2015;

- instanța de apel: 14.09.2015-28.10.2015;

- instanța de recurs: 28.12.2015-23.02.2016;

C O N S T A T Ă :

recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 320 alin. (1) Cod penal la trei luni

închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

Hotărîrii Judecătoriei Nisporeni din 08.08.2013, urma să achite în contul lui Tataru

Nina, a.n. 1964, locuitoare or. Cimișlia, suma de 4900 euro ca datorie, 107 euro -

dobînda de întîrziere, taxa de stat 2436 lei și cheltuielile de judecată 2590 lei, însă în

perioada 04.09.2013-10.06.2015 s-a eschivat cu rea voință de la executarea hotărîrii

judecătorești neachitînd nici un ban din suma menționată.

Conform înscrisurilor din dosarul penal, la 11.02.2014, în privința lui Guțu

Ruslan, de către executorul judecătoresc Șevcenco Oleg, a fost întocmit proces -verbal

privire la contravenție în temeiul art.318 alin. (1) și art. 319 alin. (1) Cod

contravențional și prin decizia Judecătoriei Cimișlia din 22.04.2014, lui Guțu Ruslan i-a

1

fost aplicată sancțiunea contravențională amendă în mărime de 50 unități convenționale,

ceea ce constituie 1000 lei.

Necătînd la aceasta, Guțu Ruslan nu a manifestat nici o inițiativă personală pentru

a executa hotărîrea instanței. Mai mult ca atît, conform depozițiilor executorului

judecătoresc, Guțu Ruslan tot timpul a creat impedimente acestuia în executarea

hotărîrii, neprezentîndu-se la executor necătând la numeroasele citații din partea

acestuia și nerăspunzînd la apelurile executorului. În legătură cu acest fapt executorul a

fost nevoit să aplice în privința lui Guțu Ruslan interdicția de părăsire a țării pentru o

perioadă de 6 luni, aducerea forțată a acestuia la executor, interdicția de perfectare a

pașaportului, întocmirea procesului verbal pentru atragerea la răspundere

contravențională.

În afară de aceasta executorul a indicat asupra faptului că, în perioada cînd avea

spre executare documentul executoriu, a ridicat de la Guțu Ruslan un telefon mobil

Iphone 5, care avea un preț destul de înalt și un aparat industrial de preparat cafea,

prețul căruia de asemenea era destul de înalt. Pentru realizarea acestora era necesar de

decodat telefonul mobil și de descuiat aparatul de cafea, pentru a demonstra

potențialilor cumpărători, valoarea bunurilor și starea lor. Necătînd la cerințele

executorului de a transmite cheia de la aparatul de cafea, Guțu Ruslan de fiecare dată

refuza să facă acest lucru. De asemenea, a refuzat să comunice executorului codul

pentru decodarea telefonului mobil.

Instanța constată, că cauza penală a fost intentată la demersul executorului

judecătoresc, care a anexat copiile documentelor ce au importanță pentru cauză.

Organul de urmărire penală nu a considerat necesar de a ridica hotărîrile

judecătorești din dosarele respective, în ședința judiciară procurorul a prezentat copiile

hotărîrilor instanțelor judecătorești care au fost autentificate de către executorul

judecătoresc Șevcenco Oleg, care conform legii dispune de dreptul de a le autentifica,

aceste hotărîri avînd puterea lucrului judecat, astfel nu poate fi pusă în discuție

legalitatea lor și procesele-verbale întocmite de executorul judecătoresc, prin care s-a

constatat neexecutarea intenționată sau eschivarea lui Guțu Ruslan de la executarea

hotărîrii instanței de judecată.

De asemenea, a fost anexată hotărîrea Judecătoriei Cimișlia prin care Guțu Ruslan

a fost atras la răspundere contravențională și care nu a fost contestată, fiind ulterior

expediată de către executorul judecătoresc procurorului cu demersul privind intentarea

procesului penal.

inculpatului, în care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei

noi hotărîri de achitare, pe motiv că în acțiunile inculpatului nu sunt prezente elementele

constitutive ale infracțiunii incriminate.

În argumentarea apelului a invocat că:

- în cadrul cercetării judecătorești nu au fost acumulate un ansamblu de probe

2

pertinente, concludente și utile din care ar fi posibil de concluzionat că fapta lui Guțu

Ruslan întrunește toate elementele infracțiunii prevăzute de art. 320 alin. (1) Cod penal.

Astfel, învinuirea înaintată inculpatului și starea de fapt constatată în instanța de fond nu

și-a găsit pe deplin confirmarea în cadrul cercetării judecătorești, iar probele

administrate de către instanța de judecată au fost apreciate în mod greșit, existînd în

cazul dat probe suficiente care stabilesc cu certitudine lipsa în acțiunile inculpatului a

elementelor infracțiunii prevăzute de art. 320 alin. (1) Cod penal;

- instanța de judecată a apreciat critic caracteristica emisă de o autoritate publică

motivînd prin faptul că cu cîteva luni în urmă a condus mijlocul de transport în stare de

ebrietate și a fost tras la răspundere administrativă. La fel, instanța de judecată a apreciat

critic că primarul localității indică în extrasul din registru de evidență a gospodăriilor

populației, că inculpatul trăiește în imobilul tatălui său care a decedat și Guțu Ruslan

este cel puțin moștenitor legal, adică de facto are în proprietate bunuri imobile;

- instanța nu a ținut cont că martorului Șevcenco Oleg a declarat în instanța de

judecată că, nu de mult a fost soția lui Guțu Ruslan la sediu executorului judecătoresc și

a cerut rechizitele bancare a executorului pentru a achita din datorie, dar executorul a

refuzat ca să-i elibereze rechizitele bancare pentru ca Guțu Ruslan să aibă posibilitatea

să achite, după care Guțu Ruslan l-a telefonat pe executorul judecătoresc să-i transmită

10 000 lei și acesta a refuzat.

- instanța de judecată în sentința de condamnare a stipulat faptul că, chiar după ce

în privința lui Guțu Ruslan a fost întocmit un proces - verbal cu privire la contravenție

în temeiul art. 318 alin. (1) Cod Contravențional, inculpatul continue să se eschiveze și

nu a întreprins nici o acțiune pentru a asigura executarea hotărîrii, însă apărarea a

considerat că această apreciere este una greșită din motivul că procesul-verbal cu privire

la contravenție a fost întocmit pe data de 11.02.2014 ora 13.15, dar procesul - verbal de

sechestru a fost întocmit la data de 11.02.2014 ora 17.15, care conform declarațiilor

martorul Șevcenco Oleg, debitorul a propus benevol să sechestreze aparatul de cafea de

model „Omnimatic", de unde și reiese faptul că Guțu Ruslan a încercat după

posibilitatea care a avut-o să contribuie la executarea hotărîrii;

- lipsește latura obiectivă a infracțiunii, care se realizează prin acțiune sau

inacțiune: acțiunea se manifestă prin împotrivirea persoanei obligate să execute

hotărîrea judecătorească, care se exprimă oral sau în scris, încearcă să lovească sau

lovește, exprimă amenințării persoanelor care execută hotărîrea, iar inacțiunea se

caracterizează prin exprimarea orală sau scrisă asupra faptului că hotărîrea nu este una

corectă și considerînd acest fapt nu dorește să execute, fapte care nu se întrunesc în

comportamentul inculpatului, din motiv că el integral a recunoscut benevol acțiunea

intentată împotriva lui dorind să o execute dar din motive ce nu depind de voința sa nu a

avut posibilitatea pînă în prezent să o execute, aceste fapte fiind confirmate de martorii

Tataru Nina și Șevcenco Oleg.

- infracțiunea dată se consideră consumată din momentul împotrivirii la

3

executarea hotărîrii de judecată, însa inculpatul pînă în prezent nu a manifestat nici o

împotrivire, la fel acest fapt este confirmat de martorul Șevcenco Oleg, fiind audiat în

instanța de judecată.

- în cazul de față lipsește latura subiectivă a infracțiunii, care se manifestă numai

prin intenția directă de eschivare de la îndeplinirea hotărîrii instanței de judecată și

dorește acest rezultat, de asemenea aceste caracteristici nu se întîlnesc în cazul de față,

deoarece prin faptul că de la început inculpatul a recunoscut datoria integral, nu a atacat

hotărîrea în instanța ierarhic superioară dar dimpotrivă dorea să achite datoria, dar era în

imposibilitate, la fel acest fapt este confirmat expres în cadrul ședinței de judecată de

martorii Tataru Nina și Șevcenco Oleg.

2015, a fost respins ca nefondat apelul declarat și menținută sentința instanței de fond,

fără modificări.

4.1. Instanței de apel a menționat că, deși prima instanță corect a stabilit

circumstanțele de fapt și încadrarea juridică a faptelor, în partea constatatoare a

sentinței, contrar prevederilor art. 394 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, a omis

descrierea faptei criminale, considerată ca fiind dovedită, indicîndu-se locul, timpul,

modul săvîrșirii ei, forma și gradul de vinovăție, motivele și consecințele infracțiunii.

Astfel, Colegiul penal a constatat următoarea stare de fapt: conform Hotărîrii

Judecătoriei Nisporeni din 08.08.2013, Guțu Ruslan urma să achite în contul lui Tătaru

Nina, a.n. 1964, suma de 4900 euro datorie, dobînda de întîrziere 107 euro și plata taxei

de stat 2436 lei și cheltuielile de judecată 2590 lei, însă în perioada 04.09.2013-

10.06.2015 s-a eschivat cu rea voință să achite datoria de 5007 euro și 5026 lei, astfel, la

11.02.2014 de către executorul judecătoresc Oleg Șevcenco a fost întocmit un proces-

verbal cu privire la contravenție în temeiul art. 318 alin. (1) Cod contravențional și art.

319 alin. (1) Cod contravențional și prin decizia Judecătoriei Cimișlia din 22.04.2014 i-

a fost aplicată sancțiunea contravențională amendă în mărime de 50 unități

convenționale, ceea ce constituie 1 000 lei.

Vina inculpatului se dovedește și prin înscrisurile din dosarul penal, și anume:

- demersul executorului judecătoresc Șevcenco Oleg din 07.04.2015, în care

solicită să fie atras la răspundere penală Guțu Ruslan, în temeiul art.320 alin.(l)Cod

penal (f.d.7);

- copia hotărîrii Judecătoriei Nisporeni din 08.08.2013, conform căreia s-a

dispus încasarea de la Guțu Ruslan în beneficiul lui Tataru Nina, a.n.1964, datoria în

sumă de 4900 euro, dobînda de întîrziere 107 euro, taxa de stat în sumă de 2436 lei și

cheltuielile de judecată 2590 lei.(f.d.8);

- copia încheierii de intentare a procedurii de executare din 04.09.2013 emisă de

executorul judecătoresc Șevcenco Oleg. (f.d. 12);

- copia procesului -verbal cu privire la contravenție nr.3 din 11.02.2014 întocmit

de către executorul judecătoresc Șevcenco Oleg în privința lui Guțu Ruslan în temeiul

4

art.318 alin. (1) și art.319 alin. (1) Cod Contravențional (f.d.23);

- copia deciziei Judecătoriei Cimișlia din 22.04.2014, conform căreia Guțu

Ruslan a fost recunoscut vinovat în comiterea contravențiilor prevăzute de art. 318 alin.

(1) și art. 319 alin. (1) Cod Contravențional și aplicată sancțiunea contravențională în

temeiul art. 44 Cod Contravențional, amenda în mărime de 50 u.c. ce constituie 2000

lei. (f.d.24);

- certificatul nr.08-02/490 din 12.05.2015 eliberat de SA „Moldtelecom", care

confirmă că Guțu Diana din 13.01.2015 este angajată la SA „Moldtelecom" și pînă în

prezent deține funcția de consultant vînzări, salariul de funcție fiind de 3190 lei, sectorul

vînzări în magazine proprii Nisporeni (f.d.37);

- ordonanța de încetare a urmăririi penale cu atragerea la răspundere

contravențională (f.d. 60-61);

- încheierea Judecătoriei Cimișlia din 7 octombrie 2013, privind aplicarea

interdicției de a părăsi țara, din care reiese că Guțu Ruslan fiind legal citat nu s-a

prezentat în ședință (f.d.18);

- încheierea Judecătoriei Cimișlia din 18 decembrie 2013, privind aducerea

forțată a lui Guțu Ruslan la executorul judecătoresc, din care de asemenea reiese

ignorarea de către inculpat a citației instanței de judecată.

Instanța de judecată a apreciat critic declarațiile lui Guțu Ruslan și le-a calificat

drept o metodă de apărare aleasă de către inculpat în scop de a se eschiva de la

răspunderea penală pentru fapta comisă și această versiune nu coroborează cu celelalte

probe.

Deși inculpatul susține că nu a avut intenția de a se eschiva de la executarea

hotărîrii de judecată, acțiunile lui ulterioare dovedesc contrariul, că el nici nu avea

intenția de a-și onora obligațiile. Instanța de judecată a apreciat critic declarațiile

inculpatului și le-a calificat drept o metodă de apărare aleasă de către acesta în scop de a

se eschiva de la răspunderea penală pentru fapta comisă, deoarece această versiune nu

coroborează cu celelalte probe. Colegiul penal este de acord cu această apreciere

deoarece declarațiile inculpatului se combat cu celelalte probe cercetate de instanță, mai

mult ca atît, faptul că la domiciliul lui Guțu Ruslan a fost depistat un aparat industrial de

preparat cafea, prețul căruia era destul de înalt, dar care nu poate fi stabilit concret,

deoarece Guțu Ruslan, cu toate că a transmis benevol aparatul, dar nu a transmis cheia

de la acesta, i-ar fără cheie el nu poate fi pus în funcțiune, adică nu poate fi verificat.

Pentru realizarea acestora era necesar de decodat telefonul mobil și de descuiat aparatul

de cafea pentru a demonstra potențialilor cumpărători valoarea bunurilor și starea lor.

Necătând la cerințele executorului de a transmite cheia de la aparatul de cafea inculpatul

de fiecare dată refuza să facă acest lucru. De asemenea, Guțu Ruslan a refuzat să

comunice executorului codul pentru decodarea telefonului mobil, astfel, aceste

momente nu produc efecte pozitive, dar submină poziția apărării în situația în care

inculpatul nu este la prima sa abatere.

5

În astfel de circumstanțe, instanța a ajuns la concluzia că de la bun început

inculpatul nu avea intenția de a-și onora obligațiile, dar intenționa eschivarea de la

executarea hotărîrii judecătorești. Deși în apel se face referire la careva circumstanțe

obiective care l-au împiedicat pe Guțu Ruslan să achite părții vătămate datoria, nu a

specificat care sunt acele circumstanțe ce i-a împiedicat onorarea obligațiilor.

Astfel, analizînd și apreciind probele administrate și cercetate de către instanțele

de fond și de apel, instanța a considerat că vina inculpatului de comiterea infracțiunii

imputate s-a confirmat pe deplin și acțiunile lui corect au fost încadrate în baza art. 320

alin. (1) Cod penal.

În opinia Colegiului penal, instanța de fond la aprecierea modului și a măsurii de

pedeapsă a ținut cont de caracterul și gradul de pericol social al infracțiunii,

personalitatea infractorului, de circumstanțele care atenuează pedeapsa sau o agravează

concluzionînd că corectarea inculpatului este posibilă doar prin stabilirea pedepsei sub

formă de închisoare, iar măsura de pedeapsă numită lui Guțu Ruslan, este una legală, în

limitele minime ale sancțiunii și este echitabilă faptelor comise.

prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală, a declarat recurs

ordinar împotriva deciziei menționate, solicitînd casarea acesteia, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărîri de achitare.

Recurentul invocă că:

- în cadrul cercetării judecătorești s-a constatat că Guțu Ruslan nu s-a

eschivat de la executarea hotărîrii judecătorești, or, inițial dînsul a recunoscut pretențiile

părții vătămate, fapt confirmat prin procesul-verbal al ședinței de judecată din

08.08.2013, mai mult ca atît, după intentarea procesului contravențional inculpatul a

transmis benevol executorului judecătoresc aparatul industrial de cafea, fapt confirmat

prin procesul verbal de sechestru;

- infracțiunea dată se consideră consumată din momentul împotrivirii la

executarea hotărîrii de judecată, însă Guțu Ruslan de la momentul sancționării

contravenționale pînă în prezent nu a manifestat nici o împotrivire, fapt confirmat și de

martorul Șevcenco Oleg, care a declarat că inculpatul benevol a propus să fie sechestrat

aparatul de cafea și totodată, soția lui Guțu Ruslan a cerut rechizitele bancare pentru a

depune mijloace bănești pentru a stinge din datorie, însă executorul a refuzat;

- atît instanța de fond, cît și cea de apel nu au motivat aplicarea celei mai

aspre pedepse cu privațiune de libertate în situația în care sancțiunea art. 320 alin. (1)

Cod penal prevede și sancțiuni alternative, cum ar fi amenda sau muncă neremunerată în

folosul comunității;

- instanța de apel incorect a apreciat faptul că inculpatul are în proprietate

bunuri imobile și că a încercat să ascundă bunuri moștenite de la tatăl său, deoarece tatăl

acestuia a decedat la 17.08.2012, cu mult timp înainte de intrarea în vigoare a hotărîrii

Judecătoriei Nisporeni;

6

- la moment executorul a dispus încetarea procedurii de executare, pe motiv

că documentul executoriu a fost executat deplin, ceea ce denotă faptul că Guțu Ruslan

nu s-a eschivat de la executarea hotărîrii.

pentru respingerea acestuia, deoarece toate probele administrate au primit o apreciere la

justa lor valoare, iar concluzia privind vinovăția inculpatului rezultă din circumstanțele

de fapt stabilite în cauză.

invocate, Colegiul penal lărgit consideră că recursul urmează a fi admis din următoarele

considerente.

Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,

judecînd recursul, instanța de recurs este în drept să îl admită, să dispună rejudecarea

de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de

către instanța de recurs.

În corespundere cu art. 448 Cod de procedură penală instanța de recurs, judecînd

recursul verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate pe baza materialului din

dosarul cauzei și a oricăror documente noi prezentate în instanța de recurs. De

asemenea, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin

hotărîrea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de

drept formal și material.

Conform art. 414 Cod de procedură penală instanța de apel, judecînd apelul,

verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate pe baza probelor examinate de prima

instanță conform materialelor din dosar și oricăror probe noi prezentate instanței de apel

sau cercetează suplimentar probele administrate de instanța de fond. Instanța de apel

poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Instanța de apel, este obligată să se

pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Decizia instanței de apel, conform art. 417 Cod de procedură penală, trebuie să

cuprindă fapta constatată de prima instanță și conținutul dispozitivului sentinței, fondul

apelului și temeiurile de fapt și de drept care au dus după caz, la respingerea sau

admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date.

Colegiul penal lărgit constată că aceste prevederi legale, deși sunt obligatorii, nu

au fost întocmai respectate la judecarea prezentei cauze de către instanța de apel, or,

instanța de fond a adoptat soluția de condamnare în baza art. 320 alin. (1) Cod penal în

privința lui Guțu Ruslan, aplicîndu-i acestuia pedeapsă sub formă de închisoare pe un

termen de trei luni, însă fără a constata fapta considerată ca fiind comisă de către

inculpat, indicînd că „Guțu Ruslan este învinuit în faptul că…”.

Astfel, se remarcă o încălcarea de către instanța de fond a prevederilor art. 394

alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, care stipulează că partea descriptivă a

sentinței de condamnare trebuie să cuprindă descrierea faptei criminale, considerată ca

7

fiind dovedită, indicîndu-se locul, timpul, modul săvîrșirii ei, forma și gradul de

vinovăție, motivele și consecințele infracțiunii,

Ulterior, în urma judecării cauzei instanța de apel deși în partea descriptivă a

deciziei menționează că „instanța de fond a omis descrierea faptei criminale,

considerată ca fiind dovedită…” și constată starea de fapt din oficiu, a ajuns la

concluzia de a respinge apelul declarat de avocat în numele inculpatului, menținînd

soluția instanței de fond.

Prin declararea apelului se provocă o verificare multilaterală de fapt și de drept a

sentinței, verificare care se efectuează în măsura în care hotărîrea a fost atacată, în baza

materialelor din dosar doar în privința acelor fapte care au format obiectul judecării în

prima instanță.

În conformitate cu prevederile art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța

de apel are obligația de a întreprinde măsuri pozitive la judecarea apelului, pentru a

repara erorile de fapt și de drept, însă fără a înrăutăți situația apelantului.

Totodată, soluția de respingere a apelului ca nefondat se face însă numai după

examinarea sub toate aspectele a hotărîrii pronunțate de prima instanță, dacă se ajunge

la concluzia că hotărîrea este legală și întemeiată, iar soluția de admitere a apelului

presupune situația în care instanța de apel constată că hotărîrea atacată este greșită sub

aspectul de fapt sau de drept, penal ori procesual.

Prin urmare, Colegiul precizează că situația descrisă mai sus cade sub incidența

art. 415 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală, care stipulează că instanța de apel

judecînd cauza în ordine de apel admite apelul, casînd sentința parțial sau total, inclusiv

din oficiu, în baza art. 409 alin. (2), și pronunță o nouă hotărîre, potrivit modului stabilit

pentru prima instanță, pe cînd în speță contrar acestor prevederi, instanța de apel

remarcînd greșeala primei instanțe sub aspect de fapt menține hotărîrea atacată.

Astfel, situația expusă mai sus servește drept temei pentru casarea hotărîrii și nu

poate fi corectată în recurs, ceea ce echivalează cu nesoluționarea fondului cauzei.

Eroarea comisă nu oferă posibilitatea instanței de recurs de a trage concluzii privitor la

corectitudinea aprecierii probelor de către instanța de apel.

Motivarea soluției adoptată de instanța de apel, contrazice dispozitivului hotărîrii,

deoarece acesta este expus neclar, temei ce se încadrează în prevederile art. 427 alin.(1)

pct. 6) Cod de procedură penală și se soldează cu casarea deciziei recurate și remiterea

cauzei la o nouă judecare în ordine de apel.

La o nouă judecare a cauzei, este necesar a se ține cont că una din condițiile

adoptării unei sentințe legale este corespunderea părții descriptive a ei cu circumstanțele

constatate în ședința de judecată, iar la întocmirea ei, instanța trebuie să îndeplinească

cerințele art. 394 Cod de procedură penală și să soluționeze toate chestiunile prevăzute

în art. 385 Cod de procedură penală potrivit cărora, instanța își întemeiază sentința

numai pe probele care au fost cercetate în ședința de judecată. Această prevedere se

referă și la adoptarea deciziei de către instanța de apel.

8

În cadrul rejudecării cauzei instanța de apel urmează să înlăture erorile

menționate, să țină cont de împrejurările expuse care au servit temei de casare a soluției

adoptate și în strictă conformitate cu prevederile art.414 Cod de procedură penală să

verifice legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate pe baza probelor administrate în

instanța de judecată, inclusiv să se expună asupra tuturor motivelor apelului, iar în

dependență de datele obținute să pronunțe o hotărîre legală și întemeiată, care să

corespundă și prevederilor art.417-418 Cod de procedură penală.

De asemenea, instanța de apel urmează să se conducă de prevederile art. 436 Cod

de procedură penală care se referă la procedura de rejudecare și limitele acesteia, să se

pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile legii procesual-

penale asupra tuturor motivelor invocate în apel, să verifice și să aprecieze profund

probele administrate și examinate în instanță în strictă conformitate cu cerințele legii, să

le dea apreciere cuvenită cu argumentarea admisibilității sau inadmisibilității fiecărei

probe examinate, să elucideze faptele importante pentru soluționarea justă și promptă a

cauzei, să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate, să analizeze la modul

cuvenit prezența sau lipsa vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunii imputate,

ținînd cont de motivele invocate în apel și dispozițiile expuse la pct. 7 a prezentei

decizii și ca urmare să pronunțe o hotărîre legală și întemeiată.

procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Admite recursul ordinar declarat de avocatul Jereghi Anatolie în numele

inculpatului, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 28

octombrie 2015, în cauza penală în privința lui Guțu Ruslan și dispune rejudecarea

cauzei în aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată.

Decizia publicată integral la 15 martie 2016.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Liliana Catan

Iurie Diaconu

Elena Covalenco

Ion Guzun

9