1ra-935/2015 — art. 287 al.3 CP

1ra-935/2015 — art. 287 al.3 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2015)

Dosarul nr. 1ra-935/2015

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

30 septembrie 2015 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte Nicolae Gordilă,

Judecători Iurie Diaconu, Elena Covalenco,

examinând, în camera de consiliu, fără citarea părților, admisibilitatea în

principiu a recursului ordinar împotriva sentinței Judecătoriei Buiucani, mun.

Chișinău din 03 februarie 2015 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 08 mai 2015, declarat de avocatul Nicolai Vișnevski, în numele

inculpatului

Bîjica Ruslan Gheorghe, născut la

10 mai 1988 în s. Crasnoarmeiscoe, r-nul Hâncești,

locuitor al or. Durlești, str. Petru Movilă 5, cetățean al

R. Moldova, fără antecedente penale;

Termenul de examinare a cauzei

în instanța de fond: 29 noiembrie 2012 – 03 februarie 2015,

în instanța de apel: 20 februarie – 08 mai 2015,

în instanța de recurs: 26 iunie – 30 septembrie 2015;

C O N S T A T Ă :

Bîjica Ruslan a fost condamnat în baza art. 287 alin. (3) Cod penal la 3 ani

închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, începând din 03 februarie

2015.

Acțiunea civilă înaintată de Scrîmtaev Ilie a fost admisă în principiu, urmând

ca asupra cuantumului prejudiciului să se pronunțe instanța civilă.

Prin aceiași sentință au fost condamnați Bîjica Radu și Harabajiu Anatolii,

dar în privința lor hotărârile judecătorești nu se contestă.

Bijica Ruslan, împreună și de comun acord cu Bîjica Radu și Harabajiu Anatolii,

aflându-se în curtea Spitalului de Traumatologie și Ortopedie din str. Toma Ciorba

1

190, mun. Chișinău, acționând cu intenție, din motive huliganice, a inițiat o ceartă

cu Scrîmtaev Ilie, care discuta cu paznicul Magaleas Alexei, pe care l-a înjurat și

fără motiv i-a aplicat multiple lovituri peste corp, cauzându-i conform raportului de

expertiză medico-legală nr. 98D din 0.01.2012, leziuni corporale ușoare. În timpul

bătăii s-a implicat pentru a-i despărți și Burlac Ghenadie, care a primit și el lovituri

peste tot corpul. Încercând să scape de loviturile celor trei, Scrîmtaev Ilie a fugit

din curtea spitalului, încercând să se ascundă, însă în drum a fost oprit și lovit peste

cap și spate cu o bâtă din lemn de către Bîjica Ruslan. În acel moment, pe alături,

pe stradă trecea Graur Olesea cu Frunze Anatol, care văzând ce se întâmplă, a

încercat să curme acțiunile huliganice ale acestora. Bîjica Ruslan s-a apropiat de

ea, fără nici un motiv a numit-o cu cuvinte necenzurate și i-a aplicat o lovitură cu

mâna în regiunea feței. Ca rezultat Graur Olesea a pierdut echilibrul și a căzut,

astfel provocându-i-se dureri fizice. După, la fața locului au intervenit colaboratorii

de poliție care au escortat persoanele implicate la sectorul de poliție.

Instanța a reținut că, deși inculpatul Bîjica Ruslan și Bîjica Radu au

recunoscut parțial vina, aceasta este dovedită integral prin probele administrate.

Astfel, inculpatul Bîjica Ruslan a declarat că în cadrul altercației a aplicat

lovituri cu bâta, dar nu ține minte în ce regiune.

Bîjica Radu a relatat că Bîjica Ruslan i-a aplicat părții vătămate lovituri cu

un obiect.

Partea vătămate Scrîmtaev Ilie a indicat că a fost împins de cineva din cei

trei, după care au început să-i aplice lovituri. A fost mușcat de frunte, a primit mai

multe lovituri cu picioarele, acestea fiind aplicate de toți trei inculpați. Unul din ei

a luat o ștachetă de lemn de lângă un copac și au început să îl lovească cu acesta

peste cap, la care a căzut jos, pierzându-și cunoștința.

Partea vătămată Graur Olesea a relatat că a solicitat inculpaților să lase

persoana pe care o loveau, la care unul din aceștia s-a apropiat de ea și i-a aplicat

lovituri. A văzut cum unul din agresori îl lovea pe Scrîmtaev Ilie cu o ștachetă.

Martorul Popa Tudor a declarat că a auzit niște țipete. Apropiindu-se de

intersecția dată, a văzut cum unul din băieții care era acolo a scos o ștachetă

începând să-l lovească peste cap pe Scrîmtaev Ilie. Ulterior, o domnișoară a strigat

la aceștia ca să înceteze, la care unul din agresori a lovit-o, aceasta căzând jos. El l-

a ajutat pe Scrîmtaev Ilie să se ridice, ultimul era murdar de sânge și avea o rană la

cap.

Martorul Magaleas Alexei a declarat că pe Scrîmtaev Ilie îl loveau trei

persoane cu pumnii și picioarele.

Potrivit procesului-verbal nr. 5359 al examinării medicale de constatare a

faptului de consumare a alcoolului, stării de ebrietate și naturii ei din 12 decembrie

2011, lui Bîjica Ruslan i-a fost stabilită starea de ebrietate alcoolică grad avansat.

Potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. 100/D din 17.01.2012,

părții vătămate Scrîmtaev Ilie i-au fost stabilite leziuni corporale sub formă de

trauma cranio-cerebrală închisă manifestată prin comoție cerebrală; echimoze cu

excoriație pe față, hemoragie în focar în segmentul lateral sclerei ochiului drept,

care au fost cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent dur,

2

posibil în timpul și circumstanțele indicate, ce condiționează o dereglare a sănătății

de scurtă durată și în baza acestui criteriu se califică ca vătămări corporale ușoare.

Instanța a încadrat acțiunile inculpatului Bîjica Ruslan în baza art. 287 alin.

(3) Cod penal, ca huliganism agravat, adică acțiuni intenționate care încalcă

grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor și de

amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, de opunerea de rezistență

violentă reprezentanților autorităților, care prin conținutul lor se deosebesc printr-o

obrăznicie deosebită, săvârșite de mai multe persoane, cu aplicarea altor obiecte

pentru vătămarea integrității corporale și sănătății.

La stabilirea pedepsei, instanța a ținut cont de prevederile art. 7, 61, 75 Cod

penal, că Bîjica Ruslan a comis o infracțiune gravă, anterior a fost condamnat prin

sentința Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 09.04.2008, în baza art. 273 alin.

(1), 79 Cod penal, la amendă în mărime de 150 unități convenționale, ceea ce

constituie 3000 lei și prin sentința Judecătoriei Criuleni din 18.11.2010, în baza art.

264/1 alin. (3) Cod penal, la muncă neremunerată în folosul comunității pe un

termen de 180 ore, antecedentele penale fiind stinse,

Având în vedere că pedeapsa anterioară aplicată inculpatului a fost

insuficientă pentru corectarea lui, instanța de judecată a concluzionat că pentru a

restabili echitatea socială și a preveni săvârșirea de noi infracțiuni, atât din partea

lui ultimului, cât și a altor persoane, este necesar de a-i stabili pedeapsa cu

închisoare, în limita sancțiunii legii penale prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod

penal.

casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care

acțiunile ultimului să fie reîncadrate în baza art. 287 alin. (2) Cod penal, fiindu-i

stabilită o pedeapsă mai blândă, cu suspendarea condiționată a executării ei pe un

termen de probă.

Apelanții au invocat că este incorectă calificarea acțiunilor inculpatului în

baza art. 287 alin. (3) Cod penal, deoarece nu a avut loc aplicarea sau încercare de

a aplica de către inculpat a altor obiecte pentru cauzarea leziunilor corporale.

Inculpatul a recunoscut vina încă la faza anchetei preliminare, confirmând

poziția inițială și în cadrul judecării cauzei penale în prima instanță, antecedentele

penale sunt stinse, este căsătorit și are la întreținere un copil minor născut la

16.08.2014, soția lui se află în concediu pentru îngrijirea copilului, tatăl este

invalid de gradul II și mama pensionară, este caracterizat pozitiv, partea vătămată

nu are pretenții față de el.

2015, ambele apeluri au fost respins ca nefondate.

Instanța de apel a reținut că la baza sentinței de condamnare au fost puse

următoarele probe verificate de instanța de apel: declarațiile părților vătămate

Scrîmtaev I., Graur O., martorilor Popa T., Magaleas A., Frunze A., procesul-

verbal nr. 5359 al examinării medicale de constatare a faptului de consumare a

alcoolului, stării de ebrietate și naturii ei din 12 decembrie 2011, raportul de

expertiză medico-legală nr. 100/D din 17.01.2012.

3

Instanța de fond just a încadrat acțiunile inculpatului în baza art. 287 alin. (3)

Cod penal, ca huliganism agravat, adică acțiuni intenționate care încalcă grosolan

ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor și de

amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, de opunerea de rezistență

violentă reprezentanților autorităților, care prin conținutul lor se deosebesc printr-o

obrăznicie deosebită, săvârșite de mai multe persoane, cu aplicarea altor obiecte

pentru vătămarea integrității corporale și sănătății, totodată corect a decis în

privința sancționării inculpatului cu închisoare.

Argumentul inculpatului precum că el nu a avut bâtă și nici alte obiecte, este

combătut prin probele expuse supra, iar apelantul a înaintat o asemenea versiune în

scopul evitării pedepsei meritate.

Celelalte argumente ale inculpatului precum că are mamă și tată la

întreținere, sunt declarative, deoarece părinții inculpatului, conform datelor din

dosarele personale sunt asigurați cu pensii de stat.

Instanța de fond just a concluzionat că inculpatul poate fi reeducat numai

prin izolare de societate.

Necătând că inculpatul nu are antecedente penale, comportamentul lui

antisocial pe parcursul anilor precedenți, în care a comis alte categorii de

infracțiuni și a fost sancționat cu alte categorii de pedepse, în urma cărora nu și-a

făcut concluzii necesare, au convins instanța că anume pedeapsa sub formă de

închisoare pe un termen de 3 ani va fi cea mai eficientă pentru atingerea scopului

legii.

Prin urmare, instanța just a concluzionat că pedepsele anterioare aplicate

inculpatului au fost insuficiente, motiv pentru care corectarea și reeducarea lui v-a

fi posibilă numai prin izolarea acestuia de societate.

casarea hotărârilor adoptate, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri,

prin care acțiunile inculpatului să fie reîncadrate în baza art. 287 alin. (2) Cod

penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă mai blândă, cu suspendarea condiționată a

executării ei pe un termen de probă.

Recurentul a invocat că este incorectă calificarea faptei incriminate

inculpatului în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, deoarece nu a avut loc aplicarea

sau încercarea de a aplica de către inculpat a altor obiecte pentru cauzarea

leziunilor corporale.

Nu corespund realității și materialelor cauzei argumentele instanței de apel

precum că este combătut prin probe că inculpatul nu a avut bâtă sau alte obiecte.

Instanța de apel a apreciat greșit ca declarative argumentele inculpatului și

apărătorului, precum că mama și tata se află la întreținerea inculpatului. Faptul că

părinții lui sunt asigurați cu pensii de stat, nu exclude întreținerea reală a

persoanelor respective. Mama inculpatului este pensionara, are vârstă înaintată și

este asigurată cu pensie neînsemnată și are nevoie de ajutor moral și material. Tatăl

acestuia recent a decedat, iar pentru înmormântarea lui familia a cheltuit sume

considerabile.

4

Deși instanța de apel a confirmat faptul că inculpatul se consideră anterior

necondamnat, totuși, s-a găsit necesară izolarea lui de societatea în închisoare.

Inculpatul a recunoscut vina în săvârșirea huliganismului săvârșit de două

sau mai multe persoane - faptă prevăzută de art. 287 alin. (2) Cod penal.

Ultimul este căsătorit și are la întreținere mai multe persoane: un copil minor

născut la 16.08.2014, soția care în prezent se află în concediu pentru îngrijirea

copilului, mama pensionară aflată în starea grea după ce tatăl invalid de gradul 2 a

decedat înainte de judecarea apelurilor, părțile vătămate nu au pretenții față de

inculpat, acesta se caracterizează pozitiv.

În drept, recursul este întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod

de procedură penală.

materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal

concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele

considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) și 12) Cod de procedură penală,

hotărârile instanțelor de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de

drept comise de instanțele de fond și de apel, inclusiv și în temeiul când hotărârea

atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, când s-au aplicat

pedepse individualizate contrar prevederilor legale, când faptei săvârșite i s-a dat o

încadrare juridică greșită.

Instanța de recurs doar verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele

reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

În această consecutivitate se atestă că împrejurările menționate în partea

descriptivă a hotărârilor contestate, inclusiv cele reproduse în pct. 2 și 4 din

prezenta decizie, relevă în mod concludent că instanțele de fond și de apel au

constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind învinuirea înaintată

inculpatului și încadrarea juridică justă a acțiunilor infracționale ale acestuia în

strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor

de drept material, prin prisma cumulului de probe anexate la dosar, inclusiv

declarațiile părților vătămate Scrîmtaev I., Graur O., martorilor Popa T., Magaleas

A., Frunze A., procesul-verbal nr. 5359 al examinării medicale de constatare a

faptului de consumare a alcoolului, stării de ebrietate și naturii ei din 12 decembrie

2011, raportul de expertiză medico-legală nr. 100/D din 17.01.2012, toate probele

fiind apreciate în conformitate cu prevederile art. 101 alin. (1) Cod de procedură

penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității, veridicității și

coroborării lor.

Or, inculpatul a recunoscut că a lovit partea vătămată cu o bâtă de lemn,

adică cu aplicarea unui obiecte pentru vătămarea integrității corporale și sănătății,

fapt confirmat și de inculpatul Bîjica Radu, de partea vătămată Scrîmtaev Ilie și

Graur Olesea, de martorii Popa Tudor, iar această circumstanță generează temeiul

de drept privind încadrarea acțiunilor inculpatului în baza art. 287 alin. (3) Cod

penal (pct. 2, 4 din decizie).

5

La stabilirea pedepsei, instanțele de fond și de apel just și argumentat au

ținut cont de prevederile art. 61, 75 Cod penal, conform cărora persoanei

recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă

în limitele și în strictă conformitate cu dispozițiile legii, la stabilirea categoriei și

termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii

săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei

care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra

corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei

acestuia.

Deci, pedeapsa respectivă a fost motivată, individualizată și aplicată

inculpatului în corespundere cu prevederile legale (pct. 2, 4 din decizie).

Pe lângă aceasta, recursul declarat este întemeiat doar pe critica modului în

care instanțele au apreciat circumstanțele cauzei, inclusiv în latura pedepsei.

Însă, pornind de la relevanțele art. 27, 414 alin. (1) și (2) a Codului de

procedură penală, judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa

convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de

apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza

probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în

baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, și poate da o nouă apreciere

probelor din dosar. Astfel, activitatea instanțelor de fond și de apel privind doar

aprecierea sau reaprecierea circumstanțelor cauzei, inclusiv în latura pedepsei, în

alt sens decât cel pe care îl propune avocatul, este o competență și prerogativă

legală a acestor instanțe, care nu este un temei de drept separat din numărul celor

incluse în art. 427 Cod de procedură și, astfel, invocarea acestei chestiuni în

recursul ordinar este lipsită de orice suport legal.

Împrejurările enunțate denotă în mod concludent că instanțele de fond și de

apel nu au comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurent, că

hotărârile contestate conțin motive clare și legale pe care se întemeiază soluția, că

faptelor săvârșite i s-a dat o încadrare juridică corectă, că instanța a aplicat

inculpatului o pedeapsă individualizată conform prevederilor legale și că recursul

ordinar este vădit neîntemeiat.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta

este vădit neîntemeiat.

Prin urmare, odată ce recursul ordinar este vădit neîntemeiat, el urmează a fi

declarat inadmisibil.

de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

6

D E C I D E :

inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Nicolai Vișnevski,

împotriva sentinței Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 03 februarie 2015 și

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 08 mai 2015, în privința

inculpatului Bîjica Ruslan Gheorghe, pe motiv că este vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 15 octombrie 2015.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Iurie Diaconu

Elena Covalenco

7