1ra-935/2015 — Art. 287 al.3 CP

Prin sentința Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 03 februarie 2015, Bîjica Ruslan a fost condamnat în baza art. 287 alin. (3) Cod penal la 3 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, începând din 03 februarie 2015. Acțiunea civilă înaintată de Scrîmtaev Ilie a fost admisă în principiu, urmând ca asupra cuantumului prejudiciului să se pronunțe instanța civilă. Prin aceiași sentință au fost condamnați Bîjica Radu și Harabajiu Anatolii, dar în privința lor hotărârile judecătorești nu se contestă.

Instanța de fond a constatat că la data de 12 decembrie 2011, orele 20:30, Bijica Ruslan, împreună și de comun acord cu Bîjica Radu și Harabajiu Anatolii, aflându-se în curtea Spitalului de Traumatologie și Ortopedie din str. Toma Ciorba 1 190, mun. Chișinău, acționând cu intenție, din motive huliganice, a inițiat o ceartă cu Scrîmtaev Ilie, care discuta cu paznicul Magaleas Alexei, pe care l-a înjurat și fără motiv i-a aplicat multiple lovituri peste corp, cauzându-i conform raportului de expertiză medico-legală nr. 98D din 0.01.2012, leziuni corporale ușoare. În timpul bătăii s-a implicat pentru a-i despărți și Burlac Ghenadie, care a primit și el lovituri peste tot corpul. Încercând să scape de loviturile celor trei, Scrîmtaev Ilie a fugit din curtea spitalului, încercând să se ascundă, însă în drum a fost oprit și lovit peste cap și spate cu o bâtă din lemn de către Bîjica Ruslan. În acel moment, pe alături, pe stradă trecea Graur Olesea cu Frunze Anatol, care văzând ce se întâmplă, a încercat să curme acțiunile huliganice ale acestora. Bîjica Ruslan s-a apropiat de ea, fără nici un motiv a numit-o cu cuvinte necenzurate și i-a aplicat o lovitură cu mâna în regiunea feței. Ca rezultat Graur Olesea a pierdut echilibrul și a căzut, astfel provocându-i-se dureri fizice. După, la fața locului au intervenit colaboratorii de poliție care au escortat persoanele implicate la sectorul de poliție. Instanța a reținut că, deși inculpatul Bîjica Ruslan și Bîjica Radu au recunoscut parțial vina, aceasta este dovedită integral prin probele administrate. Astfel, inculpatul Bîjica Ruslan a declarat că în cadrul altercației a aplicat lovituri cu bâta, dar nu ține minte în ce regiune. Bîjica Radu a relatat că Bîjica Ruslan i-a aplicat părții vătămate lovituri cu un obiect. Partea vătămate Scrîmtaev Ilie a indicat că a fost împins de cineva din cei trei, după care au început să-i aplice lovituri. A fost mușcat de frunte, a primit mai multe lovituri cu picioarele, acestea fiind aplicate de toți trei inculpați. Unul din ei a luat o ștachetă de lemn de lângă un copac și au început să îl lovească cu acesta peste cap, la care a căzut jos, pierzându-și cunoștința. Partea vătămată Graur Olesea a relatat că a solicitat inculpaților să lase persoana pe care o loveau, la care unul din aceștia s-a apropiat de ea și i-a aplicat lovituri. A văzut cum unul din agresori îl lovea pe Scrîmtaev Ilie cu o ștachetă. Martorul Popa Tudor a declarat că a auzit niște țipete. Apropiindu-se de intersecția dată, a văzut cum unul din băieții care era acolo a scos o ștachetă începând să-l lovească peste cap pe Scrîmtaev Ilie. Ulterior, o domnișoară a strigat la aceștia ca să înceteze, la care unul din agresori a lovit-o, aceasta căzând jos. El l- a ajutat pe Scrîmtaev Ilie să se ridice, ultimul era murdar de sânge și avea o rană la cap. Martorul Magaleas Alexei a declarat că pe Scrîmtaev Ilie îl loveau trei persoane cu pumnii și picioarele. Potrivit procesului-verbal nr. 5359 al examinării medicale de constatare a faptului de consumare a alcoolului, stării de ebrietate și naturii ei din 12 decembrie 2011, lui Bîjica Ruslan i-a fost stabilită starea de ebrietate alcoolică grad avansat. Potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. 100/D din 17.01.2012, părții vătămate Scrîmtaev Ilie i-au fost stabilite leziuni corporale sub formă de trauma cranio-cerebrală închisă manifestată prin comoție cerebrală; echimoze cu excoriație pe față, hemoragie în focar în segmentul lateral sclerei ochiului drept, care au fost cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent dur, 2 posibil în timpul și circumstanțele indicate, ce condiționează o dereglare a sănătății de scurtă durată și în baza acestui criteriu se califică ca vătămări corporale ușoare. Instanța a încadrat acțiunile inculpatului Bîjica Ruslan în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, ca huliganism agravat, adică acțiuni intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor și de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, de opunerea de rezistență violentă reprezentanților autorităților, care prin conținutul lor se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, săvârșite de mai multe persoane, cu aplicarea altor obiecte pentru vătămarea integrității corporale și sănătății. La stabilirea pedepsei, instanța a ținut cont de prevederile art. 7, 61, 75 Cod penal, că Bîjica Ruslan a comis o infracțiune gravă, anterior a fost condamnat prin sentința Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 09.04.2008, în baza art. 273 alin. (1), 79 Cod penal, la amendă în mărime de 150 unități convenționale, ceea ce constituie 3000 lei și prin sentința Judecătoriei Criuleni din 18.11.2010, în baza art. 264/1 alin. (3) Cod penal, la muncă neremunerată în folosul comunității pe un termen de 180 ore, antecedentele penale fiind stinse, Având în vedere că pedeapsa anterioară aplicată inculpatului a fost insuficientă pentru corectarea lui, instanța de judecată a concluzionat că pentru a restabili echitatea socială și a preveni săvârșirea de noi infracțiuni, atât din partea lui ultimului, cât și a altor persoane, este necesar de a-i stabili pedeapsa cu închisoare, în limita sancțiunii legii penale prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal.

Avocatul Nicolai Vișnevski și inculpatul au declarat apeluri, solicitând casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care acțiunile ultimului să fie reîncadrate în baza art. 287 alin. (2) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă mai blândă, cu suspendarea condiționată a executării ei pe un termen de probă. Apelanții au invocat că este incorectă calificarea acțiunilor inculpatului în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, deoarece nu a avut loc aplicarea sau încercare de a aplica de către inculpat a altor obiecte pentru cauzarea leziunilor corporale. Inculpatul a recunoscut vina încă la faza anchetei preliminare, confirmând poziția inițială și în cadrul judecării cauzei penale în prima instanță, antecedentele penale sunt stinse, este căsătorit și are la întreținere un copil minor născut la 16.08.2014, soția lui se află în concediu pentru îngrijirea copilului, tatăl este invalid de gradul II și mama pensionară, este caracterizat pozitiv, partea vătămată nu are pretenții față de el.

Potrivit deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 08 mai 2015, ambele apeluri au fost respins ca nefondate. Instanța de apel a reținut că la baza sentinței de condamnare au fost puse următoarele probe verificate de instanța de apel: declarațiile părților vătămate Scrîmtaev I., Graur O., martorilor Popa T., Magaleas A., Frunze A., procesul- verbal nr. 5359 al examinării medicale de constatare a faptului de consumare a alcoolului, stării de ebrietate și naturii ei din 12 decembrie 2011, raportul de expertiză medico-legală nr. 100/D din 17.01.2012. 3 Instanța de fond just a încadrat acțiunile inculpatului în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, ca huliganism agravat, adică acțiuni intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor și de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, de opunerea de rezistență violentă reprezentanților autorităților, care prin conținutul lor se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, săvârșite de mai multe persoane, cu aplicarea altor obiecte pentru vătămarea integrității corporale și sănătății, totodată corect a decis în privința sancționării inculpatului cu închisoare. Argumentul inculpatului precum că el nu a avut bâtă și nici alte obiecte, este combătut prin probele expuse supra, iar apelantul a înaintat o asemenea versiune în scopul evitării pedepsei meritate. Celelalte argumente ale inculpatului precum că are mamă și tată la întreținere, sunt declarative, deoarece părinții inculpatului, conform datelor din dosarele personale sunt asigurați cu pensii de stat. Instanța de fond just a concluzionat că inculpatul poate fi reeducat numai prin izolare de societate. Necătând că inculpatul nu are antecedente penale, comportamentul lui antisocial pe parcursul anilor precedenți, în care a comis alte categorii de infracțiuni și a fost sancționat cu alte categorii de pedepse, în urma cărora nu și-a făcut concluzii necesare, au convins instanța că anume pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani va fi cea mai eficientă pentru atingerea scopului legii. Prin urmare, instanța just a concluzionat că pedepsele anterioare aplicate inculpatului au fost insuficiente, motiv pentru care corectarea și reeducarea lui v-a fi posibilă numai prin izolarea acestuia de societate.

Avocatul Nicolai Vișnevski a declarat recurs ordinar, în care solicită casarea hotărârilor adoptate, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care acțiunile inculpatului să fie reîncadrate în baza art. 287 alin. (2) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă mai blândă, cu suspendarea condiționată a executării ei pe un termen de probă. Recurentul a invocat că este incorectă calificarea faptei incriminate inculpatului în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, deoarece nu a avut loc aplicarea sau încercarea de a aplica de către inculpat a altor obiecte pentru cauzarea leziunilor corporale. Nu corespund realității și materialelor cauzei argumentele instanței de apel precum că este combătut prin probe că inculpatul nu a avut bâtă sau alte obiecte. Instanța de apel a apreciat greșit ca declarative argumentele inculpatului și apărătorului, precum că mama și tata se află la întreținerea inculpatului. Faptul că părinții lui sunt asigurați cu pensii de stat, nu exclude întreținerea reală a persoanelor respective. Mama inculpatului este pensionara, are vârstă înaintată și este asigurată cu pensie neînsemnată și are nevoie de ajutor moral și material. Tatăl acestuia recent a decedat, iar pentru înmormântarea lui familia a cheltuit sume considerabile. 4 Deși instanța de apel a confirmat faptul că inculpatul se consideră anterior necondamnat, totuși, s-a găsit necesară izolarea lui de societatea în închisoare. Inculpatul a recunoscut vina în săvârșirea huliganismului săvârșit de două sau mai multe persoane - faptă prevăzută de art. 287 alin. (2) Cod penal. Ultimul este căsătorit și are la întreținere mai multe persoane: un copil minor născut la 16.08.2014, soția care în prezent se află în concediu pentru îngrijirea copilului, mama pensionară aflată în starea grea după ce tatăl invalid de gradul 2 a decedat înainte de judecarea apelurilor, părțile vătămate nu au pretenții față de inculpat, acesta se caracterizează pozitiv. În drept, recursul este întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar pe baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) și 12) Cod de procedură penală, hotărârile instanțelor de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, inclusiv și în temeiul când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, când s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale, când faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. Instanța de recurs doar verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. În această consecutivitate se atestă că împrejurările menționate în partea descriptivă a hotărârilor contestate, inclusiv cele reproduse în pct. 2 și 4 din prezenta decizie, relevă în mod concludent că instanțele de fond și de apel au constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind învinuirea înaintată inculpatului și încadrarea juridică justă a acțiunilor infracționale ale acestuia în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept material, prin prisma cumulului de probe anexate la dosar, inclusiv declarațiile părților vătămate Scrîmtaev I., Graur O., martorilor Popa T., Magaleas A., Frunze A., procesul-verbal nr. 5359 al examinării medicale de constatare a faptului de consumare a alcoolului, stării de ebrietate și naturii ei din 12 decembrie 2011, raportul de expertiză medico-legală nr. 100/D din 17.01.2012, toate probele fiind apreciate în conformitate cu prevederile art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității, veridicității și coroborării lor. Or, inculpatul a recunoscut că a lovit partea vătămată cu o bâtă de lemn, adică cu aplicarea unui obiecte pentru vătămarea integrității corporale și sănătății, fapt confirmat și de inculpatul Bîjica Radu, de partea vătămată Scrîmtaev Ilie și Graur Olesea, de martorii Popa Tudor, iar această circumstanță generează temeiul de drept privind încadrarea acțiunilor inculpatului în baza art. 287 alin. (3) Cod penal (pct. 2, 4 din decizie). 5 La stabilirea pedepsei, instanțele de fond și de apel just și argumentat au ținut cont de prevederile art. 61, 75 Cod penal, conform cărora persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele și în strictă conformitate cu dispozițiile legii, la stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Deci, pedeapsa respectivă a fost motivată, individualizată și aplicată inculpatului în corespundere cu prevederile legale (pct. 2, 4 din decizie). Pe lângă aceasta, recursul declarat este întemeiat doar pe critica modului în care instanțele au apreciat circumstanțele cauzei, inclusiv în latura pedepsei. Însă, pornind de la relevanțele art. 27, 414 alin. (1) și (2) a Codului de procedură penală, judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, și poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Astfel, activitatea instanțelor de fond și de apel privind doar aprecierea sau reaprecierea circumstanțelor cauzei, inclusiv în latura pedepsei, în alt sens decât cel pe care îl propune avocatul, este o competență și prerogativă legală a acestor instanțe, care nu este un temei de drept separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură și, astfel, invocarea acestei chestiuni în recursul ordinar este lipsită de orice suport legal. Împrejurările enunțate denotă în mod concludent că instanțele de fond și de apel nu au comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurent, că hotărârile contestate conțin motive clare și legale pe care se întemeiază soluția, că faptelor săvârșite i s-a dat o încadrare juridică corectă, că instanța a aplicat inculpatului o pedeapsă individualizată conform prevederilor legale și că recursul ordinar este vădit neîntemeiat. Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta este vădit neîntemeiat. Prin urmare, odată ce recursul ordinar este vădit neîntemeiat, el urmează a fi declarat inadmisibil.

În conformitate cu art. 431 alin. (1), 432 alin. (1), (2) pct. 4), alin. (3) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, 6 DECIDE : inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Nicolai Vișnevski, împotriva sentinței Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 03 februarie 2015 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 08 mai 2015, în privința inculpatului Bîjica Ruslan Gheorghe, pe motiv că este vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 15 octombrie 2015. Președinte Nicolae Gordilă Judecători Iurie Diaconu Elena Covalenco 7