1ra-1243/2015 — Art. 186 al.2 lit.c,d CP

Prin sentința Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 17 aprilie 2015, cauza fiind judecată conform prescripțiilor din art. 3641 Cod de procedură penală, Șchiopu Dmitri a fost condamnat în baza art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal la 1 an închisoare. Conform art. 85 Cod penal, pentru cumul de sentințe, prin adăugirea parțială a pedepsei aplicate potrivit sentinței Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 12 aprilie 2013, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 3 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, începând din 17 aprilie 2015. 1 De la inculpat s-a încasat în beneficiul bugetului de stat cheltuielile de judecată de 994 lei.

Instanța de fond a constatat că la 10 ianuarie 2015, în jurul orei 15:00, Șchiopu Dmitri, aflându-se în curtea blocului locativ din str. Eugen Coca, 15, mun. Chișinău, acționând cu intenție directă și urmărind scopul sustragerii bunurilor altei persoane, prin acces liber a pătruns în automobilul de model Mercedes E 210 D, număr de înmatriculare CL AI 816, ce aparține ÎI „Cristina Jardan”, de unde pe ascuns a sustras o ladă cu instrumente mecanice, în valoare de 1200 lei, cauzându-i părții vătămate o daună considerabilă. Instanța a reținut că inculpatul a solicitat examinarea cauzei în baza probelor administrate în cadrul urmăririi penale. Totodată, instanța a statuat că vina inculpatului este dovedită prin probele administrate și a încadrat acțiunile lui în baza art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal, adică furtul săvârșit prin pătrundere în alt loc pentru depozitare, cu cauzarea de daune în proporții considerabile. La stabilirea pedepsei, instanța a ținut cont că inculpatul a recunoscut vina, s-a căit sincer, infracțiunea săvârșită este una mai puțin gravă, că el anterior a fost condamnat pentru infracțiuni similare, concluzionând că reeducarea și condamnarea inculpatului este posibilă numai prin izolare de societate. În conformitate cu art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, coroborat cu art. 186 alin. (2) din Cod penal, și anume: 3 luni - limita minimă care nu mai poate fi diminuată și 2 ani 8 luni - limita maximă, și reieșind din cumulul de circumstanțe atenuante și agravante prezente în speță, instanța a stabilit că în privința inculpatului este echitabilă aplicarea pedepsei cu închisoare pe un termen de 1 an.

Avocatul Cornelia Gorencu a declarat apel, solicitând casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatului să-i fie stabilită o pedeapsă nonprivativă de libertate. Apelantul a invocat că instanța de fond nu a dat deplină eficiență prevederilor art. 61, 75, 90 Cod penal, că acesta a recunoscut pe deplin vina, a depus cerere conform art. 3641 Cod de procedură penală, a colaborat cu organul de urmărire penală, s-a căit sincer, a comis o infracțiune mai puțin gravă, la moment necesită efectuarea unei intervenții chirurgicale.

Potrivit deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 23 iunie 2015, apelul a fost respins ca nefondat. Instanța de apel a reținut că instanța de fond, la stabilirea pedepsei a ținut cont de prevederile art. 61, 75, 85, 90 alin. (10) Cod penal, art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, că inculpatul s-a căit sincer, suferă de osteomelită cronică, anterior a mai comis infracțiuni similare, a săvârșit infracțiunea în stare de ebrietate, că inculpatul este predispus de a comite delicte penale.

Avocatul Cornelia Gorencu a declarat recurs ordinar, în care solicită casarea hotărârilor adoptate, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatului să-i fie stabilită o pedeapsă nonprivativă de libertate. Recurentul a invocat că pedeapsa stabilită nu este una echitabilă, inculpatul a recunoscut vina, a depus cerere conform art. 3641 Cod de procedură penală, a 2 colaborat cu organul de urmărire penală, s-a căit sincer, lada cu instrumente a fost restituită. Inculpatul necesită o intervenție chirurgicală, aceasta nefiind posibil de efectuat în locurile de detenție. În drept, recursul este întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului respectiv pe baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, inclusiv și în temeiul când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, când s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Sub acest aspect și cu referire la argumentele din recursul avocatului, în care nici nu sunt indicate concrete erori de drept și clar definite, se atestă că împrejurările menționate în partea descriptivă a hotărârilor instanțelor de fond și de apel, inclusiv cele reproduse în pct. 2 și 4 din prezenta decizie, denotă că ambele instanțe au constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind aplicarea pedepsei inculpatului în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept material, ținând cont de prevederile art. 61, 75, 90 alin. (10), 85 Cod penal și 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, conform căror persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele și în strictă conformitate cu dispozițiile legii. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului. Inculpatul care a recunoscut săvârșirea faptelor indicate în rechizitoriu și a solicitat ca judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei cu închisoare, instanța de apel pronunțându-se argumentat asupra motivelor invocate în apelul de pe rol. În cazul în care cel condamnat cu suspendarea condiționată a executării pedepsei săvârșește în termenul de probă o nouă infracțiune intenționată, instanța de judecată îi stabilește o pedeapsă în condițiile art.85 Cod penal. Pedeapsa definitivă în cazul unui cumul de sentințe trebuie să fie mai mare decât pedeapsa stabilită pentru săvârșirea unei noi infracțiuni și decât partea neexecutată a pedepsei pronunțate prin sentința anterioară a instanței de judecată. Deci pedeapsa respectivă a fost motivată, individualizată și aplicată inculpatului în corespundere cu prevederile legale. Mai mult, recursul declarat, potrivit argumentelor invocate și reproduse în pct. 5 din prezenta decizie, este întemeiat doar pe critica modului în care instanțele au apreciat circumstanțele cauzei în latura pedepsei (pct. 5 din decizie). 3 Însă, pornind de la relevanțele art. 27, 414 alin. (1) și (2) a Codului de procedură penală, judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, și poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Astfel, activitatea instanțelor de fond și de apel privind doar aprecierea sau reaprecierea circumstanțelor cauzei în latura pedepsei în alt sens decât cel pe care îl propune avocatul este o competență și prerogativă legală a acestor instanțe, care nu constituie un temei de drept separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură și, astfel, invocarea acestei chestiuni în recursul ordinar la fel este lipsită de orice temei legal. Circumstanțele enunțate denotă că instanțele de fond și de apel nu au comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurent, că hotărârile contestate conțin motive clare și legale pe care se întemeiază soluția, că i-au aplicat inculpatului o pedeapsă individualizată conform prevederilor legale și că recursul ordinar este unul vădit neîntemeiat. Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta este vădit neîntemeiat. Astfel, odată ce recursul de pe rol este vădit neîntemeiat, el urmează a fi declarat inadmisibil.

În conformitate cu art. 431 alin. (1), 432 alin. (1), (2) pct. 4), alin. (3) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Cornelia Gorencu, împotriva sentinței Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 17 aprilie 2015 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 23 iunie 2015, în privința inculpatului Șchiopu Dmitri Piotr, deoarece este vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 02 decembrie 2015. Președinte Nicolae Gordilă Judecători Iurie Diaconu Elena Covalenco 4