1ra-1786/16 — art.349/1 ali1/1 CP

Termenul de examinare a cauzei: Prima instanță: 13. 01. 2015 - 20.11.2015; Instanța de apel: 30.12.2015 - 30.05.2016; Instanța de recurs: 17.08.2016 – 09.11.2016; Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție C O N S T A T A: 1. Prin sentința Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 20 noiembrie 2015, Ghimp Ruslan a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.349 alin. l1) Cod penal la 2 (doi) ani cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip închis. Conform art.84 alin. (4) Cod penal, prin cumulul parțial al pedepsei de 1 an și 3 luni de închisoare stabilite prin sentința Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 17 martie 2015, i-a fost aplicată lui Ghimp Ruslan, pedeapsă definitivă 2(doi) ani și 3(trei) luni închisoare în penitenciar de tip închis. 2. Pentru a se pronunța cu sentința, instanța de fond a stabilit că inculpatul Ghimp Ruslan, la 03 decembrie 2014, ora 16.45 minute, aflîndu-se la intersecția str.Hîncești cu str. Sihastrului, mun. Chișinău, s-a apropiat de către mașina de patrulare, care era venită la locul comiterii accidentului rutier, unde se aflau inspectorii de patrulare, Loghin Iurie și Canțîr Tudor, și în mod agresiv a cerut să fie informat despre caz, apoi primind refuz i-a aplicat inspectorului de patrulare, Loghin Iurie, o lovitură cu pumnul în regiunea pieptului. In timpul conflictului cet.Ghimp Ruslan a fost imobilizat și urcat în automobil pentru a fi condus în incinta IP Centru, DP mun. Chișinău. Aflîndu-se în automobilul de serviciu al Inspecției de Patrulare, în timp ce automobilul se deplasa, continuîndu-și agresivitatea exprimată în cuvinte necenzurate, i-a aplicat inspectorului de patrulare, Tudor Canțîr, cîteva lovituri cu pumnul în față, în stoparea acestor acțiuni s-a implicat Iurie Loghin, la care Ghimp Ruslan Filip i-a deteriorat inspectorului Iurie Loghin, uniforma de serviciu în regiunea brațului stîng, astfel cauzîndu-le inspectorilor de patrulare, Iurie Loghin și Tudor Canțîr, dureri fizice și un prejudiciu moral. 3. Sentința de condamnare a fost atacată cu apeluri de către avocatul Ina Pucas în interesele inculpatului Ghimp Ruslan, precum și de însuși inculpat. 3.1. Inculpatul a pledat pentru achitarea sa solicitînd casarea sentinței și rejudecarea cauzei. 3.2. Avocatul Ina Pucas acționînd în interesele inculpatului, a solicitat casarea sentinței și achitarea lui Ghimp Ruslan în baza art. 349 alin.l1) Cod penal. În motivarea apelului declarat a indicat: - sentința se bazează în principal pe declarațiile părților vătămate și materialele cauzei penale, deoarece partea acuzării s-a refuzat în cadrul cercetării judecătorești de proba cu martori indicați în rechizitoriu; - apreciind declarațiile inculpatului și părților vătămate în coroborare cu probele materiale cercetate în instanță de judecată, învinuirea adusă inculpatului, Ghimp Ruslan, nu și-a găsit confirmare iar sentința de condamnare se bazează doar pe declarațiile părților vătămate, care sunt persoane cointeresate, fapt care este absolut inadmisibil potrivit prevederilor art.8, 389 Cod de procedură penală; - declarațiile părților vătămate sunt contradictorii declarațiilor martorului Moșneaga Tudor, făcute în cadrul urmării penale, care nu confirmă faptul ca în timpul ce se ocupa cu examinarea locului accidentului rutier inculpatul, Ghimp Ruslan, l-ar încurca la îndeplinirea obligațiunilor de serviciu, ci dimpotrivă a văzut cum colaboratorii INP s-au apropiat de acesta deoarece le încurca la dirijarea circulației rutiere; - consideră că în cadrul cercetării judecătorești nu a fost demonstrată vinovăția inculpatului, Ghimp Ruslan; - potrivit laturii obiective a articolului incriminat persoana în privința căreia s-a aplicat violență - partea vătămată, trebuie să fie persoană cu funcție de răspundere și să participe la prevenirea ori curmarea unei infracțiuni sau a unei fapte antisociale. În cadrul cercetării judecătorești s-a stabilit că părțile vătămate Loghin Iurie și Canțar Tudor sunt colaboratorii INP, nu au fost chemați la fața locului pentru a examina locul accidentului, a preveni sau a curma o infracțiune sau contravenție. La fel, părțile vătămate în cauză nu au participat nici la documentarea acțiunilor inculpatului, Ghimp Ruslan, comise la fața locului. Odată ce în privința inculpatului nu a fost întocmit nici procesul- verbal de contravenție nici nu a fost pornită vre-o cauză penală, nu este clar care a fost motivul reținerii lui Ghimp Ruslan și 2 pune la îndoială legalitatea acțiunilor acestora, care au fost contestate prin plîngerea depusă de inculpat; - în cadrul examinării judecătorești, prin cercetarea imaginilor video prezentate de acuzare, s-a stabilit că conflictul apărut între părțile vătămate și inculpat a avut loc în timp ce se deplasau la IP Centru și a fost provocat de însăși colaboratori de poliție; - inculpatul Ghimp Ruslan, a recunoscut că în timpul conflictului, în timp ce se deplasau la IP Centru, i-a aplicat lui Canțîr Tudor lovituri în scopul de a se apăra și a deteriorat uniforma părții vătămate Loghin Iurie, însă a facut-o neintenționat, deoarece aceștia îi aplicau lovituri; - careva probe directe, concludente, pertinente, veridice și utile ce ar indica la vinovăția inculpatului nu au fost prezentate, or probele cercetate indică în mod elocvent că o careva violență asupra colaboratorului de poliție de către inculpat nu a avut loc, iar acțiunile inculpatului au fost mai degrabă îndreptate spre o opunere de rezistență pentru a nu fi reținut dar nu de a ataca colaboratorii de poliție. 4. Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 30 mai 2016, apelurile avocatului Ina Pucas declarat în numele inculpatului, precum și cel declarat de Ghimp Ruslan, au fost respinse, cu menținerea sentinței atacate fără modificări. 4.1 În partea descriptivă a deciziei instanța de apel a menționat că starea de fapt și de drept se află în concordanță deplină cu materialele cauzei și corect a fost statuată de către instanța de fond, neconstatîndu-se temeiuri de casare a sentinței. În plus, instanța de fond a dat o apreciere corectă probelor și circumstanțelor cauzei penale, examinînd probele administrate din punct de vedere a utilității și veridicității lor, sub toate aspectele, complet și în mod obiectiv, călăuzindu-se de lege, încadrînd just acțiunile inculpatului, Ghimp Ruslan Filip, în baza dispozițiilor art. 349 alin.(l1) Cod penal-aplicarea violenței nepericuloase pentru viață sau sănătate față de persoana cu funcție de răspundere în scopul sistării activității lor de serviciu. Instanța de apel a conchis că deși, Ghimp Ruslan vina nu și-a recunoscut-o, vinovăția lui se confirmă prin cumulul de probe pertinente, concludente, utile și veridice ce coroborează între ele, și anume: declarațiile părților vătămate Loghin Iurie, Canțîr Tudor, a martorilor Moșneaga Radu și Chiriac Ion și materialele cauzei inclusiv; - procesul verbal de sesizare despre săvîrșirea infracțiunii întocmit de Loghin Iurie, din care rezultă că la data de 03 decembrie 2014 cet. Ghimp Ruslan în timp ce-și exercita atribuțiile de serviciu i-a aplicat mai multe lovituri în regiunea pieptului în legătură cu care fapt a solicitat atragerea la răspundere penală a acestuia ( vol. I, f.d.4); - procesul verbal de sesizare despre săvîrșirea infracțiunii întocmit de Canțar Tudor, din care rezultă că la 03 decembrie 2014 cet. Ghimp Ruslan Filip în timp ce-și exercita atribuțiile de serviciu încercînd să-1 îndepărteze de la locul accidentului rutier i-a aplicat mai multe lovituri în regiunea feței cu pumnul și 1-a numit cu cuvinte necenzurate în legătură cu care fapt a solicitat atragerea la răspundere penală a acestuia ( vol. I, f.d.5); 3 - procesul verbal de cercetare la fața locului cu participarea lui Canțar Tudor și Loghin Iurie și tabelul fotografic prin care a fost cercetat automobilul de model BMW cu n/î MAI 1082, prin care s-a stabilit că parbrizul din față a automobilului cercetat este deteriorate în regiunea de mijloc în direcția pasagerului (vol. I, f.d.6); -raportul de constatare medico-legală nr. 6170, prin care s-a constatat Ia Canțar Tudor, edem cu echimoză în regiunea buzei superioare, excoreație la nivelul degetului inelar sting care au fost produse prin acțiunea traumatică cu corp(uri) contodent(e) sau la lovirea de/cu acesta și se califică ca vătămarea corporală neînsemnată.( vol. I, f.d.17); - raportul de constatare medico-legală nr.6171, prin care nu au fost constatate leziuni vizibile la Loghin Iurie (vol. I, f.d. 18); - ordonanță de rdicare din 03.12.2014 prin care este stabilit faptul ridicării uniformei de serviciu de la Loghin Iurie (vol. I, f.d. 23); - procesul verbal de examinare a obiectului din 08.12.2014, prin care s-a supus examinării uniforma de serviciu și s-a constatat deteriorarea acesteia.( vol. I, f.d.25-28); - ordonată de ridicare din 04.12.2014 prin care este stabilită ridicarea CD cu imagini video de la Cântar Tudor ( vol. I, f.d.31); - ordonanță de recunoștere și anexare a corpurilor delicte la cauza penală: CD cu imagini video ( vol. I, f.d.34); - revendicarea pe numele inculpatului, Ghimp Ruslan din care rezultă că acesta anterior a fost condamnat de mai multe ori ( Vol. I, f.d. 44-45); Cu referire la componența de infracțiune prevăzută de art. 349 alin.(l1) Cod penal instanța de apel a relatat că aceasta presupune existența următoarelor elemente constitutive: 1.Obiectul juridic special al infracțiunii prevăzute la art. 349 alin.(l/l) Cod penal are caracter multiplu: obiectul juridic principal îl formează relațiile sociale cu privire la autoritatea de stat, sub a cărei egidă acționează persoanele cu funcție de răspundere și persoanele care își îndeplinesc datoria obștească; obiectul juridic secundar îl constituie relațiile sociale cu privire la integritatea corporală a persoanei ori la integritatea, substanța și potențialul de utilizare a bunurilor. Obiectul material al infracțiunii prevăzute la art. 349 alin.(l/l) Cod penal îl reprezintă corpul victimei sau bunurile aparținînd victimei. În speță, prin acțiunile inculpatului Ghimp Ruslan s-au periclitat în principal relațiile sociale cu privire la la autoritatea de stat, sub a cărei egidă acționează persoanele cu funcție de răspundere, iar în plan secundar - relațiile sociale cu privire la integritatea corporală a persoanei. Victimă a infracțiunii în cauză este după caz: persoana cu funcție de răspundere sau rudele ei apropiate: persoana care își îndeplinește datoria obștească sau rudele ei apropiate. În acest context, instanța de apel a reținut că părțile vătămate Canțîr Tudor și Loghin Iurie sunt persoane cu funcții de răspundere. Or, aceștia la momentul comiterii infracțiunii de către inculptul, Ghimp Ruslan, activau în calitate de inspector de patrulare în cadrul INP. 4 2. Latura obiectivă a infracțiunii constă în fapta prejudiciabilă care se exprimă prin aplicarea violenței nepericuloase pentru viața sau sănătatea persoanei cu funcție de răspundere în legătură cu participarea acestei persoane la prevenirea ori curmarea unei infracțiuni sau a unei fapte antisociale. Violență nepericuloasă pentru viață sau sănătate, cauzarea intenționată a leziunilor corporale, care nu au drept urmare nici dereglarea sănătății, nici pierderea capacității de muncă, fie aplicarea intenționată a loviturilor sau săvîrșirea altor acțiuni violente care cauzează o durere fizică, însă nu crează pericol pentru viața și sănătatea victimei. Vina inculpatului a fost probată în ședința de judecată prin declarațiile părții vătămate Loghin Iurie, date atît la faza urmăririi penale, în prima instanță cît și în instanța de apel și declarațiile părții vătămate Canțîr Tudor, date la faza urmăririi penale și în instanța de fond prin care s-a confirmat că Ghimp Ruslan crea obstacole în cercetarea accidentului rutier și dirijarea traficului rutier în legătură cu producerea accidentului rutier, striga și vorbea cu cuvinte necenzurate în adresa părților vătămate și 1-a lovit pe partea vătămată, Loghin Iurie, în regiunea pieptului. Anume aceste acțiuni au determinat colaboratorii de poliție să propună inculpatului să se deplaseze la Inspectoratul de Poliție. Mai mult, din declarațiile părților vătămate și înregistrările video anexate la materialele dosarului rezultă că inculpatul Ghimp Ruslan, și-a continuat acțiunile ilegale și în automobilul colaboratorilor de poliție, prin adresarea de cuvinte necenzurate în adresa părților vătămate, i-a aplicat inspectorului de patrulare, Tudor Canțîr, cîteva lovituri cu pumnul în față, a început să se lovească cu capul de parbrizul automobilului. În acest sens, de către părțile vătămate a fost folosit gazul lacrimogen. La acest capitol, instanța de apel a respins alegațiile apelantului avocatul Ina Pucas expuse în cererea de apel precum că părțile vătămate au provocat conflictul ori, acest fapt este combătut prin declarațiile părților vătămate, înregstrările video și declarațiile inculpatului, Ghimp Ruslan. Mai mult decît atît, Colegiul a reținut că înregistrarea video a comportamentului ilegal al inculpatului de către partea vătămată Canțîr Tudor nu constituie o provocare a incidentului ci exercitarea legală a atribuțiilor de serviciu de către colaboratorul de poliție în fixarea anumitor acțiuni, circumstanțe. De asemenea s-a remarcat că declarațiile părților vătămate Loghin Iurie și Canțîr Tudor, coroborează cu constatările care rezultă din celelalte mijloace de probă, inclusiv cu declarațiile martorului Moșneaga Radu care în ședința instanței de apel a declarat că inculpatul Ghimp Ruslan, mergea prin intersecție și încurca la documentarea cazului. Anume martorul Moșneaga Radu, a rugat părțile vătămate să întreprindă măsuri pentru a avea posibilitate să examineze accidentul rutier. Astfel, s-a atestat inexactitatea afirmațiilor efectuate de avocatul Ina Pucas, în cadrul cererii de apel precum că declarațiile martorului Moșneaga Radu, ar fi în contradicție cu declarațiile părților vătămate. În aceeași ordine de idei, s-a reținut drept nefondate alegațiile expuse în cererea de apel precum că în speță nu este prezentă latura obiectivă a art. 349 alin.(l1) Cod penal dat fiind faptul că părțile vătămate nu participau la prevenirea sau curmarea unei infracțiuni și nici nu 5 examinau locul accidentului iar în privința inculpatului nu a fost întocmit vre-un proces verbal cu privire la contravenție și nu a fost pornită vre-o cauză penală. În acest sens, s-a menționat că în ședința de judecată s-a dovedit că părțile vătămate dirijau transportul public în legătură cu producerea unui accident rutier iar inculpatul încurca la documentarea de către inspectorul Moșneaga Radu a unei cauze contravenționale si la exercitarea atribuțiilor de serviciu de către ultimul și părțile vătămate. Astfel, părțile vătămate Loghin Iurie și Canțîr Tudor, de fapt asigurau cercetarea accidentului rutier și examinarea tuturor circumstanțelor în legătură cu cercetarea unei fapte ilegale și anume încălcarea de către un conducător de vehicul a regulilor de circulație rutieră. Or, în sensul dispoziției art. 349 alin.(l1) Cod penal nu este obligatorie ca fapta prejudiciabilă a făptuitorului să fie săvîrșită în legătură cu participarea persoanelor cu funcție de răspundere anume la prevenirea sau curmarea unei infracțiuni sau fapte antisociale comise de inculpat, ci și de alte persoane dacă acest fapt este efectuat în scopul sistării activității lor de serviciu ori schimbării caracterului ei în interesul celui care aplică violența sau al altei persoane. Totodată instanța de apel a menționat că însuși inculpatul Ghimp Ruslan în ședința de judecată a recunoscut că a aplicat violența asupra părților vătămate și a deteriorat uniforma părții vătămate Iurie Loghin. La fel, aplicarea forței fizice de către inculpatul Ghimp Ruslan a rezultat și din concluziile raportului de constatare medico-legală nr. 6170, prin care s-a constatat la Canțar Tudor edem cu echimoză în regiunea buzei superioare, excoriație la nivelul degetului inelar sting care au fost produse prin acțiunea traumatică cu corp(uri) contondent(e) sau la lovirea de/cu acesta și se califică ca vătămarea corporală neînsemnată. Instanța de apel a remarcat că infracțiunea prevăzută de art. 349 alin.(l1) Cod penal este o infracțiune formală și se consideră consumată din momentul aplicării violenței nepericuloase pentru viață sau sănătate. 3. Latura subiectivă a infracțiunii se exprimă prin intenție manifestată prin faptul că inculpatul, Ghimp Ruslan, își dădea seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, a prevăzut urmările ei prejudiciabile și a dorit în mod conștient, survenirea acestora. În acest sens, instanța a respins afirmațiile apărătorului Ina Pucas, precum că în speță nu este prezentă latura subiectivă a componenței de infracțiune incriminate inculpatului, or acest fapt rezultă din totalitatea mijloacelor de probă examinate și verificate în ședința de judecată. Mai mult, în suținerea acestei afirmații nu au fost prezentate careva probe, pertinente în acest sens fiind dispozițiile art.24 alin.(3) Cod penal în care se notează că părțile participante la judecarea cauzei au drepturi egale, fiind învestite de legea procesuală penală cu posibilități egale pentru susținerea pozițiilor lor. Instanța de judecată pune la baza sentinței numai acele probe la cercetarea cărora părțile au avut acces în egală măsură. De asemenea, s-a menționat că în acest caz scopul infracțiunii este unul special si anume: a) scopul sistării activității de serviciu a persoanei cu funcție de răspundere. b) scopul schimbării caracterului activității de serviciu a persoanei cu funcție de răspundere în interesul celui care amenință sau al altei persoane. 6 La acest capitol, instanța de apel a reținut ca juste statuările primei instanțe referitor la faptul că acțiunile inculpatului Ghimp Ruslan de aplicare a violenței față de colaboratorii de poliție soldată cu cauzarea vătămărilor neînsemnate părții vătămate Canțîr Tudor și deteriorarea uniformei părții vătămate Loghin Iurie, ale acestuia au fost efectuate cu scopul sistării activității de serviciu a părților vătămate. La fel, instanța de apel a respins alegațiile expuse de apelanți precum că instanța de judecată a pus la baza adoptării sentinței de condamnare doar declarațiile părții vătămate, procurorul refuzînd la audierea martorului Moșneaga Radu. În acest sens, Colegiul a accentuat că prima instanță și-a întemeiat concluzia de condamnare a inculpatului Ghimp Ruslan în baza art. 349 alin.(l1) Cod penal nu doar în baza declarațiilor părții vătămate dar pe totalitatea mijloacelor de probă cercetate în ședință de judecată dezbătute și argumentate în actul de dispoziție a primei instanțe. Mai mult, în ședința instanței de apel au fost audiați martorii Moșneaga Radu și Chiriac Ion, care au confirmat cele constatate de prima instanță. Cu referire la pedeapsa penală aplicată inculpatului Ghimp Ruslan instanța de apel a considerat că, instanța de fond a acordat deplină eficiență prevederilor art. 7, 61, 75 Cod penal și la stabilirea categoriei și mărimii pedepsei a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvîrșite, de motivul acesteia, de personalitatea celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de condițiile de viață ale familiei acestuia precum și scopul pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului. La fel, instanța de apel a apreciat corectă și aplicarea în speță a prevederilor art. 84 alin.(4) Cod penal dat fiind faptul că prin sentința Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 17 martie 2015, Ghimp Ruslan a fost condamnat pentru săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin.(l) Cod penal cu aplicarea art. 34 Cod penal la 1( unu) an și 3 (trei) luni închisoare în penitenciar de tip închis. Astfel, Colegiul a ajuns la concluzie că, scopul prestabilit al legii penale privind corectarea și reeducarea inculpatului Ghimp Ruslan va fi pe deplin atins doar prin menținerea pedepsei sub formă de închisoare în limitele stabilite de prima instanță, or, aplicarea unei alte pedepse nu va fi nici rațională și nici proporțională acțiunilor comise de către acesta.

Nefiind de acord cu hotărîrile adoptate în cauză de către instanțele de fond, avocatul Ina Pucas acționînd în numele inculpatului Ghimp Ruslan le-a contestat cu recurs ordinar, prin care solicită casarea sentinței și deciziei instanței de apel, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri de achitare. În motivarea recursului a invocat aceleași motive ca și în apel indicate la pct. 3.2 din prezenta decizie.

În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, procurorul a depus referință privitor la opinia sa asupra recursului declarat de către apărătorul inculpatului, menționînd că recurentul se referă la starea de fapt a cauzei și la chestiunea de apreciere a probelor, ceea ce nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 7 427 Cod de procedură penală, iar instanța de apel just a conchis asupra vinovăției lui Chimp Ruslan în baza art. 349 alin.(l1) Cod penal.

Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu și în baza materialelor din dosar, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității acestuia, din următoarele considerente. Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent și argumentate. Din dispozitivul recursului, se constată că recurentul invocă temei de drept prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală, în motivarea recursului menționînd că instanța de apel a dat o apreciere eronată probatoriului administrat, iar în acțiunile inculpatului nu se conțin elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 349 alin.(l1) Cod penal, în baza căruia a fost condamnat, astfel repetînd întru totul motivele invocate în apel Reieșind anume din acest fapt, instanța de recurs menționează că instanța de apel și-a motivat decizia în conformitate cu prevederile art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, or, decizia cuprinde temeiurile de fapt și de drept care au dus, la caz, la respingerea apelurilor avocatului în interesele inculpatului, precum și de el însăși, cu menținerea sentinței atacate, fără careva modificări. Din materialele dosarului rezultă că instanța de apel la examinarea cauzei, a ținut seama în deplină măsură de prevederile art. 27, 99 - 101 Cod de procedură penală, a cercetat sub toate aspectele probele administrate, le-a verificat minuțios, dându-le o apreciere justă prin prisma pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, care în ansamblul lor au confirmat vinovăția inculpatului de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 349 alin.(l1) Cod penal, iar careva temeiuri de a dispune achitarea în privința lui Ghimp Ruslan, nu au fost stabilite. Colegiul penal reține că, în conformitate cu prevederile art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, a verificat legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, celor administrate în cadrul instanței de apel și conform materialelor din dosar, ajungînd la concluzia corectă că sentința de condamnare atacată este legală și întemeiată în partea constatării vinovăției inculpatului, corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală, și conține răspunsuri la toate argumentele invocate de apelanți, specificând motivele pe care și-a întemeiat soluția adoptată. În continuare, din textul recursului declarat, se constată că recurentul critică soluția instanței de apel, de altfel și cea a primei instanțe, invocînd că acestea au dat o apreciere eronată probatoriului administrat în cauză, importantă aici fiind și mențiunea că, avocatul 8 Ina Pucas expune preponderent doar critici cu privire la greșita reținere, pe baza stării de fapt, a vinovăției inculpatului în baza art. 349 alin.(l1) Cod penal. În ceea ce privește faptul dacă o asemenea situație reprezintă o eroare de drept, Colegiul penal amintește că, la etapa judecării recursului nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decît cea constatată de instanțele ierarhic inferioare, acestea fiind atributul exclusiv al instanțelor de fond și de apel. Colegiul penal pe această linie de considerente consideră relevant de a specifica că, pentru a constitui caz de casare eroarea de fapt trebuie să fie gravă, adică, pe de o parte, să fi influențat asupra soluției cauzei, iar pe de altă parte să fie vădită, neîndoielnică. Eroarea gravă de fapt nu privește dreptul de apreciere a probelor, ci discrepanța între cele reținute de instanță și conținutul real al probelor, prin ignorarea unor aspecte evidente ce au avut drept consecință pronunțarea altei soluții decît cea pe care materialul probator o susține. În cauza deferită judecății o atare eroare nu a fost constatată . Se apreciază drept vădit neîntemeiate criticile recurentului privitor la adoptarea unei decizii ilegale de către instanța de apel în privința lui Ghimp Ruslan, totodată, menționînd că Colegiul penal al Curții de Apel Chișinău a ajuns la concluzia corectă că probele cercetate, coroborînd între ele, formează un ansamblu probatoriu prin care indubitabil se dovedește vinovăția inculpatului Ghimp Ruslan de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 349 alin.(l1) Cod penal și totalmente se combat cu argumentele aduse, la caz, de către partea apărării întru susținerea nevinovăției inculpatului. Nu în ultimul rînd, asupra celor constatate se impune și mențiunea că, criticile formulate de recurent în recursul ordinar declarat, au format obiect de discuție la judecarea cauzei penale în instanța de fond și cea de apel și,cărora instanțele de judecată ierarhic inferioare, le-au dat o motivare corespunzătoare, argumentată și pe larg expusă în hotărîrile adoptate, soluție pe care instanța de recurs și-o însușește pe deplin și a cărei reluare nu se mai impune, având în vedere și faptul că verificând hotărîrea atacată în raport cu prevederile art. 424 alin.(2) Cod de procedură penală, temeiuri de casare a acesteia, nu s-au stabilit. Concluzionînd asupra celor expuse instanța de recurs conchide că, în prezenta cauză nu se constată erorile de drept prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală și în virtutea considerentelor expuse supra, constatînd că în cauză există o concordanță deplină între situația de fapt și de drept stabilită de instanța de apel, Colegiul penal apreciază ca fiind vădit neîntemeiate criticile formulate de recurent. La judecarea cauzei în ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale relevante, prescrise de art. 414-419 Cod de procedură penală și a pronunțat o hotărîre legală și întemeiată, respectiv nu există careva temei legal pentru admiterea recursului ordinar în sensul declarat de avocatul Ina Pucas în numele inculpatului Ghimp Ruslan.

În temeiul art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal D E C I D E : 9 Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Ina Pucas în numele inculpatului Ghimp Ruslan, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 30 mai 2016 în cauza penală privindu-l pe Ghimp Ruslan, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată integral la 16 noiembrie 2016. Președinte: Nicolae Gordilă Judecători: Liliana Catan Ion Guzun 10 Dosarul nr. 1ra-1786/2016 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E dispozitiv 09 noiembrie 2016 mun. Chișinău Colegiul penal în următoarea componență: Președinte Nicolae Gordilă Judecători Liliana Catan Ion Guzun a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, prin care se solicită casarea a deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 30 mai 2016, declarat de către avocatul Ina Pucas în numele inculpatului Ghimp Ruslan Filip, născut la 28 decembrie 1983, IDNP 2000001149322, originar și domiciliat în mun. Chișinău, str. Ialoveni, 5. Termenul de examinare a cauzei: Prima instanță: 13. 01. 2015 - 20.11.2015; Instanța de apel: 30.12.2015 - 30.05.2016; Instanța de recurs: 17.08.2016 – 09.11.2016; În temeiul art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Ina Pucas în numele inculpatului Ghimp Ruslan, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel 11 Chișinău din 30 mai 2016 în cauza penală privindu-l pe Ghimp Ruslan, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată va fi pronunțată integral la 16 noiembrie 2016. Președinte: Nicolae Gordilă Judecători: Liliana Catan Ion Guzun 12