1ra-1786/16 — art.349/1 ali1/1 CP

1ra-1786/16 — art.349/1 ali1/1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr. 1ra-1786/2016

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

09 noiembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Liliana Catan

Ion Guzun

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, prin care se solicită casarea

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 30 mai 2016, declarat de către

avocatul Ina Pucas în numele inculpatului

Ghimp Ruslan Filip, născut la 28 decembrie

1983, IDNP 2000001149322, originar și domiciliat

în mun. Chișinău, str. Ialoveni, 5.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 13. 01. 2015 - 20.11.2015;

Instanța de apel: 30.12.2015 - 30.05.2016;

Instanța de recurs: 17.08.2016 – 09.11.2016;

Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal al Curții Supreme

de Justiție

C O N S T A T A:

Ruslan a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.349 alin. l1) Cod penal la 2

(doi) ani cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip închis.

Conform art.84 alin. (4) Cod penal, prin cumulul parțial al pedepsei de 1 an și 3 luni de

închisoare stabilite prin sentința Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 17 martie 2015, i-a

fost aplicată lui Ghimp Ruslan, pedeapsă definitivă 2(doi) ani și 3(trei) luni închisoare în

penitenciar de tip închis.

Ruslan, la 03 decembrie 2014, ora 16.45 minute, aflîndu-se la intersecția str.Hîncești cu str.

Sihastrului, mun. Chișinău, s-a apropiat de către mașina de patrulare, care era venită la locul

comiterii accidentului rutier, unde se aflau inspectorii de patrulare, Loghin Iurie și Canțîr

Tudor, și în mod agresiv a cerut să fie informat despre caz, apoi primind refuz i-a aplicat

inspectorului de patrulare, Loghin Iurie, o lovitură cu pumnul în regiunea pieptului. In

timpul conflictului cet.Ghimp Ruslan a fost imobilizat și urcat în automobil pentru a fi

condus în incinta IP Centru, DP mun. Chișinău. Aflîndu-se în automobilul de serviciu al

Inspecției de Patrulare, în timp ce automobilul se deplasa, continuîndu-și agresivitatea

exprimată în cuvinte necenzurate, i-a aplicat inspectorului de patrulare, Tudor Canțîr, cîteva

lovituri cu pumnul în față, în stoparea acestor acțiuni s-a implicat Iurie Loghin, la care

Ghimp Ruslan Filip i-a deteriorat inspectorului Iurie Loghin, uniforma de serviciu în

regiunea brațului stîng, astfel cauzîndu-le inspectorilor de patrulare, Iurie Loghin și Tudor

Canțîr, dureri fizice și un prejudiciu moral.

interesele inculpatului Ghimp Ruslan, precum și de însuși inculpat.

3.1. Inculpatul a pledat pentru achitarea sa solicitînd casarea sentinței și rejudecarea

cauzei.

3.2. Avocatul Ina Pucas acționînd în interesele inculpatului, a solicitat casarea

sentinței și achitarea lui Ghimp Ruslan în baza art. 349 alin.l1) Cod penal.

În motivarea apelului declarat a indicat:

- sentința se bazează în principal pe declarațiile părților vătămate și materialele cauzei

penale, deoarece partea acuzării s-a refuzat în cadrul cercetării judecătorești de proba cu

martori indicați în rechizitoriu;

- apreciind declarațiile inculpatului și părților vătămate în coroborare cu probele

materiale cercetate în instanță de judecată, învinuirea adusă inculpatului, Ghimp Ruslan, nu

și-a găsit confirmare iar sentința de condamnare se bazează doar pe declarațiile părților

vătămate, care sunt persoane cointeresate, fapt care este absolut inadmisibil potrivit

prevederilor art.8, 389 Cod de procedură penală;

- declarațiile părților vătămate sunt contradictorii declarațiilor martorului Moșneaga

Tudor, făcute în cadrul urmării penale, care nu confirmă faptul ca în timpul ce se ocupa cu

examinarea locului accidentului rutier inculpatul, Ghimp Ruslan, l-ar încurca la îndeplinirea

obligațiunilor de serviciu, ci dimpotrivă a văzut cum colaboratorii INP s-au apropiat de

acesta deoarece le încurca la dirijarea circulației rutiere;

- consideră că în cadrul cercetării judecătorești nu a fost demonstrată vinovăția

inculpatului, Ghimp Ruslan;

- potrivit laturii obiective a articolului incriminat persoana în privința căreia s-a aplicat

violență - partea vătămată, trebuie să fie persoană cu funcție de răspundere și să participe la

prevenirea ori curmarea unei infracțiuni sau a unei fapte antisociale. În cadrul cercetării

judecătorești s-a stabilit că părțile vătămate Loghin Iurie și Canțar Tudor sunt colaboratorii

INP, nu au fost chemați la fața locului pentru a examina locul accidentului, a preveni sau a

curma o infracțiune sau contravenție. La fel, părțile vătămate în cauză nu au participat nici

la documentarea acțiunilor inculpatului, Ghimp Ruslan, comise la fața locului. Odată ce în

privința inculpatului nu a fost întocmit nici procesul- verbal de contravenție nici nu a fost

pornită vre-o cauză penală, nu este clar care a fost motivul reținerii lui Ghimp Ruslan și

2

pune la îndoială legalitatea acțiunilor acestora, care au fost contestate prin plîngerea depusă

de inculpat;

- în cadrul examinării judecătorești, prin cercetarea imaginilor video prezentate de

acuzare, s-a stabilit că conflictul apărut între părțile vătămate și inculpat a avut loc în timp

ce se deplasau la IP Centru și a fost provocat de însăși colaboratori de poliție;

- inculpatul Ghimp Ruslan, a recunoscut că în timpul conflictului, în timp ce se deplasau

la IP Centru, i-a aplicat lui Canțîr Tudor lovituri în scopul de a se apăra și a deteriorat

uniforma părții vătămate Loghin Iurie, însă a facut-o neintenționat, deoarece aceștia îi

aplicau lovituri;

- careva probe directe, concludente, pertinente, veridice și utile ce ar indica la

vinovăția inculpatului nu au fost prezentate, or probele cercetate indică în mod elocvent că o

careva violență asupra colaboratorului de poliție de către inculpat nu a avut loc, iar acțiunile

inculpatului au fost mai degrabă îndreptate spre o opunere de rezistență pentru a nu fi

reținut dar nu de a ataca colaboratorii de poliție.

avocatului Ina Pucas declarat în numele inculpatului, precum și cel declarat de Ghimp

Ruslan, au fost respinse, cu menținerea sentinței atacate fără modificări.

4.1 În partea descriptivă a deciziei instanța de apel a menționat că starea de fapt și de

drept se află în concordanță deplină cu materialele cauzei și corect a fost statuată de către

instanța de fond, neconstatîndu-se temeiuri de casare a sentinței. În plus, instanța de fond a

dat o apreciere corectă probelor și circumstanțelor cauzei penale, examinînd probele

administrate din punct de vedere a utilității și veridicității lor, sub toate aspectele, complet și

în mod obiectiv, călăuzindu-se de lege, încadrînd just acțiunile inculpatului, Ghimp Ruslan

Filip, în baza dispozițiilor art. 349 alin.(l1) Cod penal-aplicarea violenței nepericuloase

pentru viață sau sănătate față de persoana cu funcție de răspundere în scopul sistării

activității lor de serviciu.

Instanța de apel a conchis că deși, Ghimp Ruslan vina nu și-a recunoscut-o, vinovăția

lui se confirmă prin cumulul de probe pertinente, concludente, utile și veridice ce

coroborează între ele, și anume: declarațiile părților vătămate Loghin Iurie, Canțîr Tudor, a

martorilor Moșneaga Radu și Chiriac Ion și materialele cauzei inclusiv;

- procesul verbal de sesizare despre săvîrșirea infracțiunii întocmit de Loghin Iurie, din

care rezultă că la data de 03 decembrie 2014 cet. Ghimp Ruslan în timp ce-și exercita

atribuțiile de serviciu i-a aplicat mai multe lovituri în regiunea pieptului în legătură cu care

fapt a solicitat atragerea la răspundere penală a acestuia ( vol. I, f.d.4);

- procesul verbal de sesizare despre săvîrșirea infracțiunii întocmit de Canțar Tudor,

din care rezultă că la 03 decembrie 2014 cet. Ghimp Ruslan Filip în timp ce-și exercita

atribuțiile de serviciu încercînd să-1 îndepărteze de la locul accidentului rutier i-a aplicat

mai multe lovituri în regiunea feței cu pumnul și 1-a numit cu cuvinte necenzurate în

legătură cu care fapt a solicitat atragerea la răspundere penală a acestuia ( vol. I, f.d.5);

3

- procesul verbal de cercetare la fața locului cu participarea lui Canțar Tudor și Loghin

Iurie și tabelul fotografic prin care a fost cercetat automobilul de model BMW cu n/î MAI

1082, prin care s-a stabilit că parbrizul din față a automobilului cercetat este deteriorate în

regiunea de mijloc în direcția pasagerului (vol. I, f.d.6);

-raportul de constatare medico-legală nr. 6170, prin care s-a constatat Ia Canțar Tudor,

edem cu echimoză în regiunea buzei superioare, excoreație la nivelul degetului inelar sting

care au fost produse prin acțiunea traumatică cu corp(uri) contodent(e) sau la lovirea de/cu

acesta și se califică ca vătămarea corporală neînsemnată.( vol. I, f.d.17);

- raportul de constatare medico-legală nr.6171, prin care nu au fost constatate leziuni

vizibile la Loghin Iurie (vol. I, f.d. 18);

- ordonanță de rdicare din 03.12.2014 prin care este stabilit faptul ridicării uniformei de

serviciu de la Loghin Iurie (vol. I, f.d. 23);

- procesul verbal de examinare a obiectului din 08.12.2014, prin care s-a supus

examinării uniforma de serviciu și s-a constatat deteriorarea acesteia.( vol. I, f.d.25-28);

- ordonată de ridicare din 04.12.2014 prin care este stabilită ridicarea CD cu imagini

video de la Cântar Tudor ( vol. I, f.d.31);

- ordonanță de recunoștere și anexare a corpurilor delicte la cauza penală:

CD cu imagini video ( vol. I, f.d.34);

- revendicarea pe numele inculpatului, Ghimp Ruslan din care rezultă că acesta anterior

a fost condamnat de mai multe ori ( Vol. I, f.d. 44-45);

Cu referire la componența de infracțiune prevăzută de art. 349 alin.(l1) Cod penal

instanța de apel a relatat că aceasta presupune existența următoarelor elemente constitutive:

1.Obiectul juridic special al infracțiunii prevăzute la art. 349 alin.(l/l) Cod penal are

caracter multiplu: obiectul juridic principal îl formează relațiile sociale cu privire la

autoritatea de stat, sub a cărei egidă acționează persoanele cu funcție de răspundere și

persoanele care își îndeplinesc datoria obștească; obiectul juridic secundar îl constituie

relațiile sociale cu privire la integritatea corporală a persoanei ori la integritatea, substanța și

potențialul de utilizare a bunurilor.

Obiectul material al infracțiunii prevăzute la art. 349 alin.(l/l) Cod penal îl reprezintă

corpul victimei sau bunurile aparținînd victimei.

În speță, prin acțiunile inculpatului Ghimp Ruslan s-au periclitat în principal relațiile

sociale cu privire la la autoritatea de stat, sub a cărei egidă acționează persoanele cu funcție

de răspundere, iar în plan secundar - relațiile sociale cu privire la integritatea corporală a

persoanei.

Victimă a infracțiunii în cauză este după caz: persoana cu funcție de răspundere sau

rudele ei apropiate: persoana care își îndeplinește datoria obștească sau rudele ei apropiate.

În acest context, instanța de apel a reținut că părțile vătămate Canțîr Tudor și Loghin

Iurie sunt persoane cu funcții de răspundere. Or, aceștia la momentul comiterii infracțiunii

de către inculptul, Ghimp Ruslan, activau în calitate de inspector de patrulare în cadrul INP.

4

aplicarea violenței nepericuloase pentru viața sau sănătatea persoanei cu funcție de

răspundere în legătură cu participarea acestei persoane la prevenirea ori curmarea unei

infracțiuni sau a unei fapte antisociale. Violență nepericuloasă pentru viață sau sănătate,

cauzarea intenționată a leziunilor corporale, care nu au drept urmare nici dereglarea

sănătății, nici pierderea capacității de muncă, fie aplicarea intenționată a loviturilor sau

săvîrșirea altor acțiuni violente care cauzează o durere fizică, însă nu crează pericol pentru

viața și sănătatea victimei.

Vina inculpatului a fost probată în ședința de judecată prin declarațiile părții vătămate

Loghin Iurie, date atît la faza urmăririi penale, în prima instanță cît și în instanța de apel și

declarațiile părții vătămate Canțîr Tudor, date la faza urmăririi penale și în instanța de fond

prin care s-a confirmat că Ghimp Ruslan crea obstacole în cercetarea accidentului rutier și

dirijarea traficului rutier în legătură cu producerea accidentului rutier, striga și vorbea cu

cuvinte necenzurate în adresa părților vătămate și 1-a lovit pe partea vătămată, Loghin Iurie,

în regiunea pieptului. Anume aceste acțiuni au determinat colaboratorii de poliție să

propună inculpatului să se deplaseze la Inspectoratul de Poliție.

Mai mult, din declarațiile părților vătămate și înregistrările video anexate la materialele

dosarului rezultă că inculpatul Ghimp Ruslan, și-a continuat acțiunile ilegale și în

automobilul colaboratorilor de poliție, prin adresarea de cuvinte necenzurate în adresa

părților vătămate, i-a aplicat inspectorului de patrulare, Tudor Canțîr, cîteva lovituri cu

pumnul în față, a început să se lovească cu capul de parbrizul automobilului. În acest sens,

de către părțile vătămate a fost folosit gazul lacrimogen.

La acest capitol, instanța de apel a respins alegațiile apelantului avocatul Ina Pucas

expuse în cererea de apel precum că părțile vătămate au provocat conflictul ori, acest fapt

este combătut prin declarațiile părților vătămate, înregstrările video și declarațiile

inculpatului, Ghimp Ruslan. Mai mult decît atît, Colegiul a reținut că înregistrarea video a

comportamentului ilegal al inculpatului de către partea vătămată Canțîr Tudor nu constituie

o provocare a incidentului ci exercitarea legală a atribuțiilor de serviciu de către

colaboratorul de poliție în fixarea anumitor acțiuni, circumstanțe.

De asemenea s-a remarcat că declarațiile părților vătămate Loghin Iurie și Canțîr

Tudor, coroborează cu constatările care rezultă din celelalte mijloace de probă, inclusiv cu

declarațiile martorului Moșneaga Radu care în ședința instanței de apel a declarat că

inculpatul Ghimp Ruslan, mergea prin intersecție și încurca la documentarea cazului.

Anume martorul Moșneaga Radu, a rugat părțile vătămate să întreprindă măsuri pentru a

avea posibilitate să examineze accidentul rutier. Astfel, s-a atestat inexactitatea afirmațiilor

efectuate de avocatul Ina Pucas, în cadrul cererii de apel precum că declarațiile martorului

Moșneaga Radu, ar fi în contradicție cu declarațiile părților vătămate.

În aceeași ordine de idei, s-a reținut drept nefondate alegațiile expuse în cererea de apel

precum că în speță nu este prezentă latura obiectivă a art. 349 alin.(l1) Cod penal dat fiind

faptul că părțile vătămate nu participau la prevenirea sau curmarea unei infracțiuni și nici nu

5

examinau locul accidentului iar în privința inculpatului nu a fost întocmit vre-un proces

verbal cu privire la contravenție și nu a fost pornită vre-o cauză penală.

În acest sens, s-a menționat că în ședința de judecată s-a dovedit că părțile vătămate

dirijau transportul public în legătură cu producerea unui accident rutier iar inculpatul

încurca la documentarea de către inspectorul Moșneaga Radu a unei cauze contravenționale

si la exercitarea atribuțiilor de serviciu de către ultimul și părțile vătămate. Astfel, părțile

vătămate Loghin Iurie și Canțîr Tudor, de fapt asigurau cercetarea accidentului rutier și

examinarea tuturor circumstanțelor în legătură cu cercetarea unei fapte ilegale și anume

încălcarea de către un conducător de vehicul a regulilor de circulație rutieră. Or, în sensul

dispoziției art. 349 alin.(l1) Cod penal nu este obligatorie ca fapta prejudiciabilă a

făptuitorului să fie săvîrșită în legătură cu participarea persoanelor cu funcție de răspundere

anume la prevenirea sau curmarea unei infracțiuni sau fapte antisociale comise de inculpat,

ci și de alte persoane dacă acest fapt este efectuat în scopul sistării activității lor de serviciu

ori schimbării caracterului ei în interesul celui care aplică violența sau al altei persoane.

Totodată instanța de apel a menționat că însuși inculpatul Ghimp Ruslan în ședința de

judecată a recunoscut că a aplicat violența asupra părților vătămate și a deteriorat uniforma

părții vătămate Iurie Loghin. La fel, aplicarea forței fizice de către inculpatul Ghimp Ruslan

a rezultat și din concluziile raportului de constatare medico-legală nr. 6170, prin care s-a

constatat la Canțar Tudor edem cu echimoză în regiunea buzei superioare, excoriație la

nivelul degetului inelar sting care au fost produse prin acțiunea traumatică cu corp(uri)

contondent(e) sau la lovirea de/cu acesta și se califică ca vătămarea corporală neînsemnată.

Instanța de apel a remarcat că infracțiunea prevăzută de art. 349 alin.(l1) Cod penal

este o infracțiune formală și se consideră consumată din momentul aplicării violenței

nepericuloase pentru viață sau sănătate.

inculpatul, Ghimp Ruslan, își dădea seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, a

prevăzut urmările ei prejudiciabile și a dorit în mod conștient, survenirea acestora.

În acest sens, instanța a respins afirmațiile apărătorului Ina Pucas, precum că în speță

nu este prezentă latura subiectivă a componenței de infracțiune incriminate inculpatului, or

acest fapt rezultă din totalitatea mijloacelor de probă examinate și verificate în ședința de

judecată. Mai mult, în suținerea acestei afirmații nu au fost prezentate careva probe,

pertinente în acest sens fiind dispozițiile art.24 alin.(3) Cod penal în care se notează că

părțile participante la judecarea cauzei au drepturi egale, fiind învestite de legea procesuală

penală cu posibilități egale pentru susținerea pozițiilor lor. Instanța de judecată pune la baza

sentinței numai acele probe la cercetarea cărora părțile au avut acces în egală măsură.

De asemenea, s-a menționat că în acest caz scopul infracțiunii este unul special si

anume:

a) scopul sistării activității de serviciu a persoanei cu funcție de răspundere.

b) scopul schimbării caracterului activității de serviciu a persoanei cu funcție de

răspundere în interesul celui care amenință sau al altei persoane.

6

La acest capitol, instanța de apel a reținut ca juste statuările primei instanțe referitor la

faptul că acțiunile inculpatului Ghimp Ruslan de aplicare a violenței față de colaboratorii de

poliție soldată cu cauzarea vătămărilor neînsemnate părții vătămate Canțîr Tudor și

deteriorarea uniformei părții vătămate Loghin Iurie, ale acestuia au fost efectuate cu scopul

sistării activității de serviciu a părților vătămate.

La fel, instanța de apel a respins alegațiile expuse de apelanți precum că instanța de

judecată a pus la baza adoptării sentinței de condamnare doar declarațiile părții vătămate,

procurorul refuzînd la audierea martorului Moșneaga Radu.

În acest sens, Colegiul a accentuat că prima instanță și-a întemeiat concluzia de

condamnare a inculpatului Ghimp Ruslan în baza art. 349 alin.(l1) Cod penal nu doar în

baza declarațiilor părții vătămate dar pe totalitatea mijloacelor de probă cercetate în ședință

de judecată dezbătute și argumentate în actul de dispoziție a primei instanțe. Mai mult, în

ședința instanței de apel au fost audiați martorii Moșneaga Radu și Chiriac Ion, care au

confirmat cele constatate de prima instanță.

Cu referire la pedeapsa penală aplicată inculpatului Ghimp Ruslan instanța de apel a

considerat că, instanța de fond a acordat deplină eficiență prevederilor art. 7, 61, 75 Cod

penal și la stabilirea categoriei și mărimii pedepsei a ținut cont de gravitatea infracțiunii

săvîrșite, de motivul acesteia, de personalitatea celui vinovat, de circumstanțele cauzei care

atenuează ori agravează răspunderea, de condițiile de viață ale familiei acestuia precum și

scopul pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului.

La fel, instanța de apel a apreciat corectă și aplicarea în speță a prevederilor art. 84

alin.(4) Cod penal dat fiind faptul că prin sentința Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 17

martie 2015, Ghimp Ruslan a fost condamnat pentru săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art.

287 alin.(l) Cod penal cu aplicarea art. 34 Cod penal la 1( unu) an și 3 (trei) luni închisoare

în penitenciar de tip închis.

Astfel, Colegiul a ajuns la concluzie că, scopul prestabilit al legii penale

privind corectarea și reeducarea inculpatului Ghimp Ruslan va fi pe deplin atins

doar prin menținerea pedepsei sub formă de închisoare în limitele stabilite de prima

instanță, or, aplicarea unei alte pedepse nu va fi nici rațională și nici proporțională

acțiunilor comise de către acesta.

Ina Pucas acționînd în numele inculpatului Ghimp Ruslan le-a contestat cu recurs ordinar,

prin care solicită casarea sentinței și deciziei instanței de apel, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărîri de achitare.

În motivarea recursului a invocat aceleași motive ca și în apel indicate la pct. 3.2 din

prezenta decizie.

procurorul a depus referință privitor la opinia sa asupra recursului declarat de către

apărătorul inculpatului, menționînd că recurentul se referă la starea de fapt a cauzei și la

chestiunea de apreciere a probelor, ceea ce nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art.

7

427 Cod de procedură penală, iar instanța de apel just a conchis asupra vinovăției lui Chimp

Ruslan în baza art. 349 alin.(l1) Cod penal.

instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu și în baza materialelor din dosar,

Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității acestuia, din următoarele considerente.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii

instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în

cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de procedură

penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent și argumentate.

Din dispozitivul recursului, se constată că recurentul invocă temei de drept prevederile

art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală, în motivarea recursului menționînd

că instanța de apel a dat o apreciere eronată probatoriului administrat, iar în acțiunile

inculpatului nu se conțin elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 349

alin.(l1) Cod penal, în baza căruia a fost condamnat, astfel repetînd întru totul motivele

invocate în apel

Reieșind anume din acest fapt, instanța de recurs menționează că instanța de apel și-a

motivat decizia în conformitate cu prevederile art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură

penală, or, decizia cuprinde temeiurile de fapt și de drept care au dus, la caz, la respingerea

apelurilor avocatului în interesele inculpatului, precum și de el însăși, cu menținerea

sentinței atacate, fără careva modificări.

Din materialele dosarului rezultă că instanța de apel la examinarea cauzei, a ținut

seama în deplină măsură de prevederile art. 27, 99 - 101 Cod de procedură penală, a cercetat

sub toate aspectele probele administrate, le-a verificat minuțios, dându-le o apreciere justă

prin prisma pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, care în ansamblul lor au

confirmat vinovăția inculpatului de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 349 alin.(l1) Cod

penal, iar careva temeiuri de a dispune achitarea în privința lui Ghimp Ruslan, nu au fost

stabilite.

Colegiul penal reține că, în conformitate cu prevederile art. 414 Cod de procedură

penală, instanța de apel, judecând apelul, a verificat legalitatea și temeinicia hotărârii atacate

pe baza probelor examinate de prima instanță, celor administrate în cadrul instanței de apel

și conform materialelor din dosar, ajungînd la concluzia corectă că sentința de condamnare

atacată este legală și întemeiată în partea constatării vinovăției inculpatului, corespunde

tuturor prevederilor legii de procedură penală, și conține răspunsuri la toate argumentele

invocate de apelanți, specificând motivele pe care și-a întemeiat soluția adoptată.

În continuare, din textul recursului declarat, se constată că recurentul critică soluția

instanței de apel, de altfel și cea a primei instanțe, invocînd că acestea au dat o apreciere

eronată probatoriului administrat în cauză, importantă aici fiind și mențiunea că, avocatul

8

Ina Pucas expune preponderent doar critici cu privire la greșita reținere, pe baza stării de

fapt, a vinovăției inculpatului în baza art. 349 alin.(l1) Cod penal.

În ceea ce privește faptul dacă o asemenea situație reprezintă o eroare de drept,

Colegiul penal amintește că, la etapa judecării recursului nu analizează conținutul

mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator și nu stabilește o altă

situație de fapt, decît cea constatată de instanțele ierarhic inferioare, acestea fiind atributul

exclusiv al instanțelor de fond și de apel.

Colegiul penal pe această linie de considerente consideră relevant de a specifica că,

pentru a constitui caz de casare eroarea de fapt trebuie să fie gravă, adică, pe de o parte, să fi

influențat asupra soluției cauzei, iar pe de altă parte să fie vădită, neîndoielnică. Eroarea

gravă de fapt nu privește dreptul de apreciere a probelor, ci discrepanța între cele reținute de

instanță și conținutul real al probelor, prin ignorarea unor aspecte evidente ce au avut drept

consecință pronunțarea altei soluții decît cea pe care materialul probator o susține.

În cauza deferită judecății o atare eroare nu a fost constatată .

Se apreciază drept vădit neîntemeiate criticile recurentului privitor la adoptarea unei

decizii ilegale de către instanța de apel în privința lui Ghimp Ruslan, totodată, menționînd

că Colegiul penal al Curții de Apel Chișinău a ajuns la concluzia corectă că probele

cercetate, coroborînd între ele, formează un ansamblu probatoriu prin care indubitabil se

dovedește vinovăția inculpatului Ghimp Ruslan de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art.

349 alin.(l1) Cod penal și totalmente se combat cu argumentele aduse, la caz, de către partea

apărării întru susținerea nevinovăției inculpatului.

Nu în ultimul rînd, asupra celor constatate se impune și mențiunea că, criticile

formulate de recurent în recursul ordinar declarat, au format obiect de discuție la judecarea

cauzei penale în instanța de fond și cea de apel și,cărora instanțele de judecată ierarhic

inferioare, le-au dat o motivare corespunzătoare, argumentată și pe larg expusă în hotărîrile

adoptate, soluție pe care instanța de recurs și-o însușește pe deplin și a cărei reluare nu se

mai impune, având în vedere și faptul că verificând hotărîrea atacată în raport cu prevederile

art. 424 alin.(2) Cod de procedură penală, temeiuri de casare a acesteia, nu s-au stabilit.

Concluzionînd asupra celor expuse instanța de recurs conchide că, în prezenta cauză

nu se constată erorile de drept prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură

penală și în virtutea considerentelor expuse supra, constatînd că în cauză există o

concordanță deplină între situația de fapt și de drept stabilită de instanța de apel, Colegiul

penal apreciază ca fiind vădit neîntemeiate criticile formulate de recurent.

La judecarea cauzei în ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale relevante,

prescrise de art. 414-419 Cod de procedură penală și a pronunțat o hotărîre legală și

întemeiată, respectiv nu există careva temei legal pentru admiterea recursului ordinar în

sensul declarat de avocatul Ina Pucas în numele inculpatului Ghimp Ruslan.

D E C I D E :

9

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Ina Pucas în numele

inculpatului Ghimp Ruslan, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău

din 30 mai 2016 în cauza penală privindu-l pe Ghimp Ruslan, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată integral la 16 noiembrie 2016.

Președinte: Nicolae Gordilă

Judecători: Liliana Catan

Ion Guzun

10

Dosarul nr. 1ra-1786/2016

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

dispozitiv

09 noiembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Liliana Catan

Ion Guzun

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, prin care se solicită

casarea a deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 30 mai 2016, declarat

de către avocatul Ina Pucas în numele inculpatului

Ghimp Ruslan Filip, născut la 28 decembrie

1983, IDNP 2000001149322, originar și

domiciliat în mun. Chișinău, str. Ialoveni, 5.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 13. 01. 2015 - 20.11.2015;

Instanța de apel: 30.12.2015 - 30.05.2016;

Instanța de recurs: 17.08.2016 – 09.11.2016;

În temeiul art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Ina Pucas în numele

inculpatului Ghimp Ruslan, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

11

Chișinău din 30 mai 2016 în cauza penală privindu-l pe Ghimp Ruslan, ca fiind vădit

neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată va fi pronunțată integral la 16 noiembrie 2016.

Președinte: Nicolae Gordilă

Judecători: Liliana Catan

Ion Guzun

12