1ra-11/18 — art.155 CP

Dosarul nr.1ra-11/18

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

23 ianuarie 2018 mun.Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte Nicolae Gordilă,

Judecători Elena Covalenco, Iurie Diaconu, Liliana Catan și Ion Guzun,

judecând, fără citarea părților, recursul ordinar, prin care se solicită casarea

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 11 mai 2017, declarat de către

avocatul Dodica Victor în numele inculpatului

Ghimp Ruslan xxxxxxxxxxxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

C O N S T A T Ă:

Ghimp Ruslan a fost condamnat în baza art.155 Cod penal la 2 ani închisoare și în baza

art.2011 alin.(1) lit.a) Cod penal la 2 ani închisoare, iar în temeiul art.84 alin.(1) Cod

penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost

stabilită pedeapsa de 3 ani și 10 luni închisoare, cu executarea ei în penitenciar de tip

închis.

Conform art.85 alin.(1) Cod penal, prin cumul de sentințe, la pedeapsa aplicată

i-a fost adăugată parțial partea neexecutată a pedepsei fixate prin sentința Judecătoriei

Centru, mun.Chișinău din 20 noiembrie 2015, fiindu-i stabilită pedeapsa definitivă de

4 ani și 2 luni închisoare.

A fost respinsă acțiunea civilă înaintată de procuror cu privire la încasarea din

contul inculpatului a cheltuielilor judiciare în sumă de 57 lei.

procedură penală, a constatat că Ghimp Ruslan, la 23 octombrie 2016, ora 02.20,

conlocuind împreună cu soția sa Mihai Natalia în xxxxxxxxxxx, și potrivit art.1331

lit.a) Cod penal, fiind membri de familie, urmărind scopul aplicării violenței fizice

față de ultima, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând

urmările lor și dorind în mod conștient survenirea acestora, acționând cu intenție

directă îndreptată la atingerea scopului său, fiind în stare de ebrietate alcoolică, în urma

unui conflict verbal produs cu soția sa Mihai Natalia, a numit-o cu cuvinte necenzurate,

după care, a aplicat față de ultima violență fizică exprimată prin aplicarea multiplelor

lovituri cu pumnii în regiunea capului și corpului, cauzându-i, potrivit raportului de

expertiză medico-legală nr.3216/D din 09.11.2016, dureri fizice și vătămare corporală

ușoară sub formă de echimoze pe cap, la nivelul feței, la nivelul pavilionul auricular

1

stâng și gâtului, la nivelul toracelui, echimoze masive la nivelul membrului superior

stâng și fesei stângi, echimoză la nivelul membrului inferior stâng.

Tot el, la 13 decembrie 2016, aproximativ la ora 22.00, aflându-se la domiciliul

său din xxxxxxxxxxxxx, a inițiat un conflict cu sora sa Maravela Oxana, în rezultatul

căruia a apucat-o cu ambele mâini de gât și a amenințat-o cu omor dacă v-a solicita

intervenția colaboratorilor de poliție. Astfel, în continuarea acțiunilor infracționale,

Ghimp Ruslan, urmărind același scop infracțional în vederea realizării intențiilor sale

ilegale, în timp ce în curtea casei se aflau colaboratorii de poliție ce curmau acțiunile

lui ilegale, a numit-o pe Maravela Oxana cu cuvinte necenzurate, amenințând-o cu

moartea, apoi a luat un topor și s-a îndreptat în direcția ei, intenționând s-o lovească,

însă a fost imobilizat de către colaboratorii de poliție.

care a solicitat casarea parțială a sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care

inculpatului să-i fie aplicată o pedeapsă mai blândă, deoarece instanța i-a aplicat

pedeapsa la limita maximă pentru infracțiunile săvârșite, reținând ca circumstanță

agravantă săvârșirea infracțiunii în stare de recidivă periculoasă, ignorând

circumstanțele atenuante - recunoașterea vinei, căința sinceră, atitudinea respectuoasă

față de instanță, că are la întreținere doi copii minori, precum și faptul că infracțiunile

incriminate au fost săvârșite ca rezultat al unor împrejurări grele de ordin personal și

familial, în special ce ține de situația financiară dificilă, care l-a limitat în posibilitatea

de a evita anturajul conflictual tensionat, fiindcă nici el, nici soția sa nu au un

domiciliu, iar lipsa mijloacelor financiare nu le-a permis de a-și găsi o altă locuință; -

că prin aplicarea pedepsei închisorii scopul de bază de reeducare a inculpatului nu se

va realiza, ba dimpotrivă va crea bază pentru comiterea sau predispunerea persoanei

de a comite alte infracțiuni, astfel că doar aplicarea unei pedepse în limitele minime

față de inculpat va servi ca început de întegrare socială a acestuia în comunitate după

executarea pedepsei.

fost respins, ca nefondat apelul avocatului V.Dodica în numele inculpatului.

Instanța de apel a constatat că starea de fapt și de drept reținută în sarcina

inculpatului în baza art.155 și 2011 alin.(1) lit.a) Cod penal de către prima instanță și

expusă conform prevederilor legii în sentință, a fost probată integral la judecarea cauzei

și care cu certitudine demonstrează vinovăția inculpatului de comiterea faptelor de care

a fost recunoscut vinovat.

La fel, instanța de apel verificând legalitatea sentinței în partea individualizării

pedepsei penale, a conchis că prima instanță a aplicat inculpatului o pedeapsă în limita

sancțiunii prevăzute de art.155, art.2011 alin.(1) lit.a) Cod penal, ținând cont de

prevederile art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală, cât și ale art.82 Cod penal,

aceasta fiind echitabilă și direct proporțională cu caracterul și gradul prejudiciabil al

infracțiunilor săvârșite, deoarece inculpatul anterior a mai fost tras la răspundere

penală, la momentul comiterii infracțiunii avea antecedente penale nestinse și a comis

infracțiunea în stare de recidivă periculoasă. În concluzie, instanța a reținut că prima

instanță corect a stabilit pedeapsa inculpatului, conducându-se de principiul

individualizării pedepsei.

V.Dodica în numele inculpatului care, invocând temeiul prevăzut de art.427 alin.(1)

2

pct.6) Cod de procedură penală, solicită casarea acestora în partea stabilirii pedepsei,

cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatului pentru faptele săvârșite să-i fie

stabilită o pedeapsă minimă prevăzută de sancțiunea normelor penale de care a fost

recunoscut vinovat, ținându-se cont de prevederile art.3641 alin.(8) Cod de procedură

penală, repetat invocând aceleași motive descrise la pct.3 al prezentei decizii.

ținând cont de opinia procurorului, care a solicitat respingerea recursului ca fiind

inadmisibil, Colegiul penal consideră că recursul declarat de avocat în numele

inculpatului urmează a fi admis din următoarele considerente.

Potrivit art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot

fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de

apel, reieșind din temeiurile stipulate de acest articol, iar potrivit pct.6) al normei

vizate, acest temei de casare poate fi aplicat când instanța de apel nu s-a pronunțat

asupra tuturor motivelor invocate în apel și hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe

care se întemeiază soluția.

După cum rezultă din textul recursului, autorul acestuia este de acord cu starea

de fapt stabilită de instanțele de judecată, precum și cu încadrarea juridică a acțiunilor

lui R.Ghimp în baza art.155 și 2011 alin.(1) lit.a) Cod penal, și, critică hotărârile

judecătorești, invocând că instanțele incorect i-au stabilit inculpatului pedeapsa

maximă pentru infracțiunile săvârșite, fără a reține circumstanțele atenuante prezente

în cauză.

Colegiul penal atestă că, sancțiunile art.2011 alin.(1) lit.a) și 155 Cod penal, în

baza cărora a fost condamnat R.Ghimp, prevăd o pedeapsă sub formă de închisoare de

până la 3 ani și, respectiv, de la 1 an la 3 ani.

Conform prevederilor art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală, în cazul în care

inculpatul a recunoscut săvârșirea faptelor indicate în rechizitoriu și a solicitat ca

judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, inculpatul

beneficiază de o reducere cu 1/3 a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul

pedepsei cu închisoarea, adică aceasta se reduce cu o treime din maximul și din

minimul prevăzut de sancțiune, stabilindu-se noi limite cu care trebuie să opereze

instanța de judecată la stabilirea pedepsei inculpatului.

Din actele cauzei reiese că inculpatul anterior a fost condamnat de două ori la

închisoare pentru infracțiuni intenționate, și a săvârșit din nou cu intenție o infracțiune,

astfel, instanțele ținând cont de prevederile art.34 alin.(2) lit.a) Cod penal, au reținut că

inculpatul a comis infracțiunea în stare de recidivă periculoasă.

Potrivit art.82 alin.(2) Cod penal, mărimea pedepsei pentru recidivă periculoasă

este de cel puțin 2/3 din maximul celei mai aspre pedepse prevăzute la articolul

corespunzător din Partea specială a prezentului cod.

Totodată, în cazul înbinării recidivei și a concursului de infracțiuni, inițial se

stabilește pedeapsa pentru fiecare infracțiune în parte, ținându-se cont de prevederile

art.82 alin.(2) Cod penal, ulterior se stabilește pedeapsa definitivă pentru concurs de

infracțiuni potrivit art.84 alin.(1) Cod penal.

Prin urmare, Colegiul penal conchide că, la momentul adoptării sentinței de către

prima instanță, care a fost menținută și de instanța de apel, pedeapsa stabilită lui

R.Ghimp corespundea prevederilor art.7, 61, 75, 34, 82 Cod penal, fiind motivată,

3

individualizată conform prevederilor legale, ținîndu-se seama și de prevederile art.3641

Cod de procedură penală.

În prezent, potrivit modificărilor operate prin Legea nr.163 din 20.07.2017, în

vigoare din 20.12.2017, din art.34 alin.(2) Cod penal a fost exlus semnul calificativ

lit.a) - se consideră recidivă periculoasă dacă persoana anterior condamnată de două

ori la închisoare pentru infracțiuni intenționate a săvârșit din nou cu intenție o

infracțiune, iar la lit.b) cuvintele ,,o infracțiune gravă sau deosebit de gravă” au fost

substituite cu cuvintele „o infracțiune gravă, deosebit de gravă sau excepțional de

gravă”. Totodată, din alin.(1) art.82 Cod penal a fost exclus cuvântul ,,recidivă”, iar

alin.(2) prevede aplicarea mărimii pedepsei doar pentru recidivă periculoasă și deosebit

de periculoasă.

Prin urmare, prevederile art.34, 82 Cod penal în privința lui R.Ghimp, nu pot fi

reținute la individulizarea pedepsei, deoarece, potrivit art.16 Cod penal infracțiunile

săvârșite de inculpat fac parte din categoria celor mai puțin grave.

De asemenea, până la modificările operate prin Legea nr.163 din 20.07.2017, în

vigoare din 20.12.2017, art.72 alin.(4) Cod penal prevedea că în penitenciar de tip

închis execută pedeapsa persoanele condamnate la închisoare pentru infracțiuni

deosebit de grave și excepțional de grave, precum și persoanele care au săvârșit

infracțiuni ce constituie recidivă, sintagmă ce a fost exclusă.

Astfel, după noile modificări operate în dispoziția art.72 alin.(4) Cod penal, în

penitenciar de tip închis execută pedeapsa persoanele condamnate la închisoare pentru

infracțiuni deosebit de grave și exceptional de grave.

Potrivit art.10 alin.(1) Cod penal, legea penală care înlătură caracterul infracțional

al faptei, care ușurează pedeapsa ori, în alt mod, ameliorează situația persoanei ce a

comis infracțiunea are efect retroactiv, adică se extinde asupra persoanelor care au

săvârșit faptele respective până la intrarea în vigoare a acestei legi, inclusiv asupra

persoanelor care execută pedeapsa ori care au executat pedeapsa, dar au antecedente

penale.

Prin urmare, reținând modificărilor operate la art.34, 82 alin.(2) și 72 alin.(4)

Cod penal prin Legii susmenționată, Colegiul conchide că legea penală nouă este mai

favorabilă inculpatului, dat fiind faptul că îi ameliorează situația, deoarece îi ușurează

pedeapsa ce i-a fost aplicată lui comparativ cu legea penală în vigoare la momentul

săvârșirii faptelor și are aplicabilitate și asupra tipului de penitenciar în care ultimul

urmează să-și execute pedeapsa.

Astfel, aplicând principiul retroactivității legii penale, hotărârile atacate urmează

a fi parțial casate, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, în partea

stabilirii pedepsei, la care se va ține seama de prevederile art.61, 75 Cod penal, cât și

ale art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală, de gravitatea infracțiunilor comise,

persoana inculpatului, inclusiv de circumstanțele atenuante și agravante prezente în

cauză, constatate și reținute de instanțele de fond.

Potrivit art.435 alin.(1) pct.2) lit.c) Cod de procedură penală, judecând recursul,

instanța de recurs admite recursul, casează parțial sau total hotărârea atacată, rejudecă

cauza și pronunță o nouă hotărâre, dacă nu se agravează situația inculpatului.

În acest context, recursul ordinar declarat de către avocatul V.Dodica în numele

inculpatului se va admite, cu casarea parțială a sentinței și deciziei instanței de apel în

4

latura stabilirii pedepsei, rejudecarea cauzei în această parte și pronunțarea unei noi

hotărâri, iar în rest, dispozițiile hotărârilor contestate se vor menține.

procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

D E C I D E :

Admite recursul ordinar declarat de avocatul Dodica Victor în numele

inculpatului Ghimp Ruslan, casează parțial decizia Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 11 mai 2017 și sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 27

februarie 2017, în partea stabilirii pedepsei lui Ghimp Ruslan, rejudecă cauza și

pronunță în această parte o nouă hotărâre, după cum urmează.

Lui Ghimp Ruslan recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de

art.155 Cod penal i se stabilește pedeapsa de 1 (un) an și 6 (șase) luni închisoare și de

art.2011 alin.(1) lit.a) Cod penal i se stabilește pedeapsa de 1 (un) an și 6 (șase) luni

închisoare.

Conform art.84 alin.(1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul

parțial al pedepselor aplicate, lui Ghimp Ruslan i se stabilește pedeapsa de 2 (doi) ani

închisoare.

În temeiul art.85 Cod penal, la pedeapsa aplicată se adaugă parțial partea

neexecutată a pedepsei fixate prin sentința Judecătoriei Centru, mun.Chișinău din 20

noiembrie 2015, stabilindu-i definitiv pedeapsa de 2 (doi) ani și 4 (patru) luni

închisoare, cu executarea ei în penitenciar de tip semiînchis.

Celelalte dispoziții ale hotărârilor contestate se mențin.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 20 februarie 2018.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Elena Covalenco

Iurie Diaconu

Liliana Catan

Ion Guzun

5