ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 09.08.2016

1ra-1250/2016 — art. 27, 248 al. 5 lit. d, 90 CP

HOTĂRÂRE
09.08.2016
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 27, 248 al. 5 lit. d, 90 CP
Temei legal
art. 427 alin. 1 pct. 6, 16 CPP
Citează această cauză
1ra-1250/2016 — art. 27, 248 al. 5 lit. d, 90 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr. 1ra-1250/2016

Curtea Supremă de Justiție

09 august 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Nicolae Gordilă,

Judecători – Ion Guzun, Elena Covalenco, Liliana Catan, Iurie Diaconu,

judecînd recursul ordinar, declarat de procurorul din procuratura de nivelul

Curții de Apel Cahul, Valeriu Sîrbu, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului

judiciar al Curții de Apel Cahul din 10 martie 2016, în cauza penală, în privința lui

Simac Ruslan Leonid, născut la 06 iulie 1987,

originar și locuitor al mun. Chișinău, domiciliat pe str.

Livadarilor, nr.131.

Termenul examinării cauzei:

Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală a fost

legal executată.

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție asupra recursului ordinar în cauză în

baza actelor din dosar,

judecată în procedura prevăzută de art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, Simac

Ruslan a fost recunoscut vinovat de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 27, 248

alin. (5) lit. d) Cod penal și i-a fost stabilit în conformitate cu art. 81 alin. (3) Cod

penal, o pedeapsă sub formă de închisoare pentru un termen de 4 ani, cu executarea

pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, iar în conformitate cu art. 90 Cod penal, a

fost suspendată condiționat executarea pedepsei aplicate lui Simac Ruslan, stabilindu-

i un termen de probațiune de 3 ani, și a fost obligat ca în termenul stabilit, să nu-și

schimbe domiciliul fără învoirea organului de stat specializat care exercită controlul

asupra comportamentului condamnatului.

21 martie 2013, aflîndu-se pe teritoriul Republici Moldova, acționînd cu intenție

directă, urmărind scopul trecerii prin contrabandă a mărfurilor în proporții deosebit

de mari peste frontiera vamală a Republicii Moldova, în prealabil a ascuns în locul

special pregătit a automobilului de model „Volvo S80” cu n/î DN539RD (Italia), și

anume în bara de protecție spate, un lot de marfa constituit din medicamente. În

continuare, în aceeași zi, Simac Ruslan, conducînd automobilul de model „Volvo

S80” cu n/î DN539RD, a intrat în zona de control vamal „Cahul-Oancea”, pentru a

trece peste frontiera vamală a Republicii Moldova în direcția Romînia, fară a declara

careva mărfuri, însă în cadrul controlului fizic al unității de transport conduse de el,

efectuat de organul vamal, în bara de protecție spate a respectivului automobil a fost

depistat un lot de medicamente tăinuite în loc adaptat și nedeclarate organului vamal,

și anume: Boldever - 59 flacoane (10 ml), Primover - 31 flacoane (10 ml), Mastever -

40 flacoane (10 ml), Trenaver - 29 flacoane (10 ml), Decaver - 51 flacoane (10 ml),

1

Strombafort - 150 blister a cîte 20 pastile, Strombaject Aqua Stanazol - 900 fiole (1

ml), Nadrolonă - 993 fiole (1 ml), Primobol - 255 fiole (1 ml), valoarea cărora

conform Direcției valoarea în vamă și clasificarea mărfurilor constituie suma de 200

310 lei.

Acțiunile inculpatului Simac Ruslan au fost încadrate de instanța de fond în

prevederile art.27, 248 lin.(5) lit.d) Cod penal, tentativa de trecere peste frontiera

vamală a mărfurilor în proporții deosebit de mari, tăinuindu-le de controlul vamal,

prin ascundere în locuri special pregătite și adaptate în acest scop, prin nedeclarare

solicitat casarea acesteia și adoptarea unei noi hotărîri, prin care să se dispună

încasarea de la inculpatul Simac R. contravaloarea obiectelor de contrabandă în

valoare de 200.310 lei, în beneficiul statului.

În motivarea apelului, partea acuzării nu a contestat calificarea infracțiunii și

pedeapsa aplicată față de inculpat, însă a indicat că nu este de acord cu poziția

instanței de fond, care invocă faptul că, prin ordonanța procurorului secției conducerii

a urmăririi penale în organele centrale MAI și SUV a Procuraturii Generale,

Vladislav Bobrov, din 28.10.2013 /f.d.67- 68/, medicamentele ridicate de

colaboratorii Serviciului Vamal la 21.03.2013, au fost restituite proprietarului legal,

Iliescu Alexandru, adică procurorul care a condus urmărirea penală, în cadrul

urmăririi penale a soluționat deja soarta corpurilor delicte, transmițîndu-le

proprietarului legal, din care motiv instanța nu poate încasa de la inculpat în contul

statului contravaloarea mărfii în valoare de 200 310 lei, așa cum soarta acestora a fost

deja soluționată de către procuror în faza de urmărire penală, și instanța nu se poate

expune repetat.

Procurorul a menționat că, inculpatul Simac în instanța de judecată a declarat că

medicamentele - obiectul infracțiunii, nu mai există și care este soarta acestora nu

cunoaște. În asemenea circumstanțe în viziunea procurorului urmau să fie aplicate

prevederile art.106 alin.(1) Codul penal „confiscarea specială constă în trecerea,

forțată și gratuită, în proprietatea statului a bunurilor (inclusiv a valorilor valutare)

utilizate la săvîrșirea infracțiunilor sau rezultate din infracțiuni. În cazul în care

bunurile utilizate la săvîrșirea infracțiunilor sau rezultate din infracțiuni nu mai

există, sau nu se găsesc se confiscă contravaloarea acestora.

Mai mult, apelantul a indicat că, instanța de fond a omis să se expună asupra

corpurilor delicte și a aplicat eronat prevederile art.106 alin. (1) Cod penal, care

stipulează expres ,,confiscarea specială constă în trecerea forțată și gratuită în

proprietatea statului a bunurilor (inclusiv a valorilor valutare) utilizate la săvîrșirea

infracțiunilor sau rezultate din infracțiuni. În cazul în care bunurile utilizate la

săvîrșirea infracțiunilor sau rezultate din infracțiuni nu mai există, sau nu se găsesc se

confiscă contravaloarea acestora. Cu toate că instanța de fond corect a apreciat că

obiectul infracțiunii nu se află la organul de urmărire penală, nu se află la inculpat,

aceste circumstanțe nu împiedică faptul ca bunurile respective să fie trecute forțat în

beneficiul statului sau contravaloarea acestora.

a fost respins ca nefondat apelul procurorului, cu menținerea sentinței.

4.1. Pentru a se pronunța, instanța de apel a menționat că, instanța de fond

corect a determinat circumstanțele de fapt și de drept și just a ajuns la concluzia că nu

este aplicabilă măsura de siguranță confiscarea specială a contravalorii obiectelor de

contrabandă de la inculpatul Simac Ruslan.

2

Instanța de apel, la fel ca și instanța de fond, nu a reținut argumentul apelantului

precum că inculpatului Simac Ruslan i-ar fi aplicabile prevederile art.106 alin. (1)

Cod penal.

Potrivit art.106 Cod penal, ”(1) Confiscarea specială constă în trecerea, forțată

și gratuită, în proprietatea statului a bunurilor (inclusiv a valorilor valutare) utilizate

la săvîrșirea infracțiunilor sau rezultate din infracțiuni. În cazul în care bunurile

utilizate la săvîrșirea infracțiunilor sau rezultate din infracțiuni nu mai există sau nu

se găsesc, se confiscă contravaloarea acestora. 3) Confiscarea specială se aplică

persoanelor care au comis fapte prevăzute de prezentul Cod. Pot fi supuse confiscării

speciale și bunurile menționate la alin.(2), dar care aparțin altor persoane și care le-au

acceptat știind despre dobîndirea ilegală a acestor bunuri”.

Lotul de medicamente în valoare de 200 310 lei, pe care inculpatul Simac

Ruslan a tentat să-l treacă prin contrabandă peste frontiera vamală a R. Moldova, a

fost ridicat la 21.03.2013 de agentul constatator din cadrul Biroului Vamal Cahul

/f.d.21/. Urmărirea penală a fost pornită la 27.06.2013, și în cadrul urmăririi penale

medicamentelor ridicate, care au constituit obiectul material al infracțiunii de

contrabandă, nu le-a fost atribuit statutul de corpuri delicte, și prin ordonanța

procurorului care a exercitat urmărirea penală din 28.10.2013 s-a dispus restituirea

posesorului legal Ilescu Alexandru a medicamentelor: Boldever - 59 flacoane (10

ml), Primover - 31 flacoane (10 ml), Mastever - 40 flacoane (10 ml), Trenaver - 29

flacoane (10 ml), Decaver - 51 flacoane (10 ml), Strombafort - 150 blistere a cîte 20

pastile, Strombaject Aqua Stanazol - 900 fiole (1 ml), Nadrolonă - 993 fiole (1 ml), și

Primobol - 255 fiole (1 ml), /f.d.67-68/

Instanța de apel a menționat că, în prezent nu se cunoaște dacă aceste bunuri mai

există ori nu, și/sau dacă pot sau nu fi găsite, or procurorul nu a prezentat probe în

acest sens, nici că bunurile nu mai există, nici că bunurile nu mai pot fi găsite.

În al doilea rînd, ordonanța procurorului din 28.10.2013 a fost adoptată în

temeiul art. 161 Cod de procedură penală ,,Hotărîrea cu privire la corpurile delicte

adoptată pînă la soluționarea cauzei penale”, considerînd că medicamentele ridicate

constituie produse ușor alterabile. La fel procurorul a considerat că este imposibilă

punerea sub sechestru a medicamentelor ridicate și astfel survine obligația de

restituire a acestor obiecte posesorului legal Ilescu Alexandru.

Totodată, instanța de apel a menționat că, în cererea lui Ilescu Alexandru din

25.10.2013 acesta solicită procurorului restituirea medicamentelor pentru păstrare,

însă prin ordonanța procurorului din 28.10.2013, medicamentele au fost eliberate lui

Ilescu Alexandru fără vre-o restricție sau limitare a dreptului de posesie și

administrare.

Pentru a dispune în condiții legale confiscarea contravalorii bunurilor utilizate la

săvîrșirea infracțiunilor sau rezultate din infracțiuni, în mod inevitabil instanța de apel

a constatat că, acestea nu mai există sau nu se găsesc.

Astfel, în situația în care bunurile ridicate au ieșit din posesia inculpatului Simac

Ruslan în momentul depistării infracțiunii, au fost ridicate și au trecut în posesia

organului de urmărire penală, și ulterior organul de urmărire penală, legal sau nu,

indiferent de voința și atitudinea inculpatului Simac Alexandru, a dispus eliberarea

lotului de medicamente ridicate către Ilescu Alexandru, fără vre-o restricție sau

limitare de posesie a ultimului, instanța a considerat că elementul probabilei

inexistențe a bunurilor sau a imposibilității de a fi găsite nici sub un aspect nu-i poate

fi imputabilă inculpatului Simac Ruslan, or în realitate nici o probă din cele

3

administrate la faza urmăririi penale nu atestă că medicamentele ridicate fac parte din

categoria produselor ușor alterabile sau că ar fi existat vre-un impediment pentru

transmiterea lor instituției fiscale pentru utilizare, păstrare, îngrijire sau

comercializare după caz, în condițiile art. 161 alin. (2) Cod de procedură penală.

Conform art. 203 alin. (2) Cod de procedură penală, „punerea sub sechestru a

bunurilor se aplică pentru a asigura repararea prejudiciului cauzat de infracțiune,

acțiunea civilă sau eventuala confiscare specială a bunurilor ori a contravalorii

bunurilor utilizate la săvîrșirea infracțiunii ori rezultate din infracțiune. La

adoptarea ordonanței din 28.10.2013 procurorul în mod expres a motivat cu

imposibilitatea punerii sub sechestru a medicamentelor ridicate.

Instanța de apel a considerat că, dispunerea de către organul de urmărire penală

(procuror) a transmiterii bunurilor ridicate către alte persoane decît inculpatul Simac

Ruslan, fără a se aplica sechestrul asupra acestor bunuri, exclud orice pretenție ale

autorităților statului față de inculpatul Simac Ruslan cu privire la confiscarea

bunurilor propriu-zise sau a contravalorii lor anume de la inculpatul Simac Ruslan

prin prisma temeiului inexistenței sau imposibilității găsirii acestor bunuri, or acest

temei nu mai poate opera în raport cu inculpatul Simac Ruslan, odată ce însăși

autoritățile statului la faza urmăririi penale au exclus posibilitatea unei eventuale

confiscări a bunurilor ridicate și le-au eliberat terțelor persoane, prin aceasta însăși

autoritatea de jurisdicție penală pe propria răspundere a creat situația invocată de

procuror în cererea de apel privind inexistența sau imposibilitatea de a găsi bunurile

ridicate.

temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6), 16) Cod de procedură penală, prin care solicită

casarea acesteia, cu transmiterea cauzei la rejudecare în aceiași instanță de apel.

Recurentul invocă dezacordul cu aprecierea probelor. Totodată, menționează că,

circumstanțele invocate de instanța de apel nu pot fi considerate ca circumstanțe ce ar

justifica neaplicarea prevederilor art. 106 Cod penal. La fel, în decizia instanței de

apel nu se cuprinde fapta constatată de prima instanță și temeiurile de fapt și de drept

care au dus la respingerea apelului.

motivelor invocate, Colegiul lărgit concluzionează că acestea sunt pasibile admiterii

din următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală hotărîrile instanței de

fond și de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

această instanță, inclusiv cînd instanța nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel și hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția.

Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,

judecînd recursul, instanța de recurs este în drept să îl admită, să dispună rejudecarea

de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de

către instanța de recurs.

De asemenea, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele

reținute prin hotărîrile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

Potrivit recursului, procurorul este de acord cu calificarea și pedeapsa stabilită

inculpatului, însă critică decizia instanței de apel doar în partea aplicării prevederii

art. 106 Cod penal.

4

Conform art. 106 Cod penal, confiscarea specială constă în trecerea, forțată și

gratuită, în proprietatea statului a bunurilor indicate la alin.(2). În cazul în care aceste

bunuri nu mai există, nu pot fi găsite sau nu pot fi recuperate, se confiscă

contravaloarea acestora.

Sub acest aspect, Colegiul penal lărgit atestă că, instanța de apel incorect a ajuns

la concluzia că în privința inculpatului nu pot fi aplicate prevederile art. 106 Cod

penal. Conform materialelor cauzei inculpatul Simac Ruslan a fost recunoscut

vinovat și condamnat de comiterea infracțiunii prevăzute de 27, 248 alin. (5) lit. d)

Cod penal și anume tentativa de trecere peste frontiera vamală a unui lot de mărfuri

(medicamente) în sumă de 200310 lei, fapt ce nu se contestă nici de apărare nici de

acuzare.

Obiectul material al infracțiunii în speță îl constituie lotul de medicamente

tăinuite și nedeclarate organului vamal, și anume: Boldever - 59 flacoane (10 ml),

Primover - 31 flacoane (10 ml), Mastever - 40 flacoane (10 ml), Trenaver - 29

flacoane (10 ml), Decaver - 51 flacoane (10 ml), Strombafort - 150 blister a cîte 20

pastile, Strombaject Aqua Stanazol - 900 fiole (1 ml), Nadrolonă - 993 fiole (1 ml),

Primobol - 255 fiole (1 ml), valoarea cărora conform Direcției valoarea în vamă și

clasificarea mărfurilor constituie suma de 200.310 lei.

Colegiul menționează că, obiectul material a infracțiunii specificate la art. 248

Cod penal, urmează a fi examinat în funcție de varianta concretă sub care se

înfățișează contrabanda.

Călăuzitoare în acest sens sînt și prevederile pct. 20 al Hotărîrii Plenului CSJ

nr.5 din 24.12.2010, „Privind practica judiciară în cauzele referitoare la contrabandă,

eschivarea de la achitarea plăților vamale și contravențiile vamale”, potrivit căruia ,,

Mărfurile și obiectele care constituie obiectul contrabandei, pot fi confiscate în

beneficiul statului conform prevederilor art. 46 alin. 4) Constituției, art.106 CP și

art.162 CPP. Confiscarea specială se aplică persoanelor care au comis contrabanda.

Pot fi supuse confiscării speciale și bunurile menționate la art.106 alin. (2) lit. c)-g)

CP care aparțin altor persoane în cazul în care acestea le-au acceptat știind despre

dobîndirea, deținerea, transformarea ilegală a acestor bunuri sau despre faptul că

sunt rezultate din infracțiuni. Litigiile privind drepturile asupra obiectelor

recunoscute ca fiind corpuri delicte într-o cauză penală se vor examina în ordinea

procedurii civile.

Astfel, Colegiul penal lărgit menționează că, instanța de apel recunoscând

vinovat pe inculpat în săvîtșirea infracțiunii 27, 248 alin. (5) lit. d) Cod penal, eronat

a motivat aplicarea prevederilor art. 106 Cod penal, motivînd că lipsește obiectul

infracțiunii invocat - lotul de medicamente.

Din conținutul deciziei rezultă că, în sarcina condamnatului s-a reținut săvîrșirea

tentativei de trecere peste frontiera vamală a mărfurilor în proporții deosebit de mari,

săvîrșite prin tăinuirea de controlul vamal, prin ascundere în locuri special pregătite și

adaptate în acest scop, prin nedeclarare, și ca obiect juridic fiind lotul de

medicamente în sumă totală de 200 310 lei.

Faptul că, aceste medicamente au fost returnate la etapa urmăririi penale

proprietarului, Iliescu Alexandru fiind considerate ca produse ușor alterabile nu

servește temei de a nu fi confiscate, iar în cazul inexistenței de a fi încasată

contravaloare lor.

Aceste împrejurări determină, Colegiul penal lărgit să conchidă asupra

necesității admiterii recursului ordinar cu casarea deciziei instanței de apel și

5

dispunerea rejudecării cauzei în ordine de apel de către aceiași instanță în alt complet

de judecată, deoarece eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de

recurs, fiind o eroare de drept procedural, care se încadrează în pct. 6) alin. (1) art.

427 Cod de procedură penală.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile

art. 436 Cod de procedură penală, care prevede procedura de rejudecare și limitele

acesteia, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile legii

asupra tuturor motivelor invocate de apelant în apel, să verifice și să aprecieze

profund probele administrate și examinate în instanță și, ținînd cont de motivele

casării deciziei atacate, să pronunțe o hotărîre legală și întemeiată.

Colegiul penal lărgit,

Admite recursul ordinar, declarat de procurorul din procuratura de nivelul Curții

de Apel Cahul, Valeriu Sîrbu, casează parțial decizia Colegiului judiciar al Curții de

Apel Cahul din 10 martie 2016, în cauza penală, în privința lui Simac Ruslan Leonid

în latura civilă ce ține de aplicarea prevederilor art. 106 Cod penal și dispune

rejudecarea cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă căilor de atac.

Pronunțat integral la 24 august 2016

Președinte: Nicolae Gordilă

Judecători: Ion Guzun

Elena Covalenco

Liliana Catan

Iurie Diaconu

6

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2017-05-31
0,97
1ra-791/2017 — art.27, 248 alin.5 lit.d CP
Dosarul nr. 1ra-791/2017 CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE D E C I Z I E 31 mai 2017 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: preşedinte Ursache Petru judecători Toma Nadejda Timofti Vladimir examinând admisibilitatea în principiu a
CSJ 2016-11-09
0,95
1ra-1786/16 — art.349/1 ali1/1 CP
Dosarul nr. 1ra-1786/2016 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 09 noiembrie 2016 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte Nicolae Gordilă Judecători Liliana Catan Ion Guzun examinînd admisibilitatea în principiu
CSJ 2016-06-10
0,95
1ra-812/2016 — art. 186 alin. 2 lit. b, c, d CP
Dosarul nr. 1ra-812/2016 CC UU RR TT EE AA SS UU PP RR EE MM ĂĂ DD EE JJ UU SS TT II ŢŢ II EE D E C I Z I E 12 mai 2016 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: preşedinte – Petru Ursache judecători – Ghenadie Nicolaev şi Petr
CSJ 2016-11-22
0,95
1ra-1603/2016 — art. 327 al. 1, 332 al. 1 CP
Dosarul nr. 1ra-1603/2016 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 22 noiembrie 2016 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Nicolae Gordilă, Judecători – Ion Guzun, Elena Covalenco, Lil
CSJ 2016-12-20
0,94
1ra-2017/16 — art. 217 alin.2 CP
Dosarul 1ra- 2017/2016 C u r t e a S u p r e m ă d e J u s t i ţ i e D E C I Z I E 20 decembrie 2016 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte: Nicolae Gordilă Judecătorii: Liliana Catan Ele
Sursă