1ra-397/2015 — Art. 187 al. 2, 217/1 al. 2, 287 al. 3, 84 CP

Prin sentința Judecătoriei Bălți din 16 august 2013:  Grimovici Vitali a fost achitat de sub învinuirea comiterii infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. b) Cod penal și art. 287 alin. (3) Cod penal; Grimovici Vitali a fost condamnat: - în baza art. 2171 alin. (3) lit. e), f) Cod penal la 3 ani închisoare; - în baza art. 217 alin. (2) Cod penal la 1 an închisoare; - în baza art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor aplicate i s-a stabilit pedeapsa definitivă cu închisoare pe un termen de 3 ani și 3 luni, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis;  Rastopșin Valeri, a fost condamnat: - în baza art. 187 alin. (2) lit. b) Cod penal la 3 ani închisoare; - în baza art. 287 alin. (3) Cod penal la 5 ani închisoare; - în baza art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor aplicate i s-a stabilit pedeapsa definitivă cu închisoare pe un termen de 6 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis; - în baza art. 85 Cod penal prin cumul parțial de sentințe, i-a fost adăugat la pedeapsa aplicată prin noua sentință parțial din pedeapsa neexecutată, stabilită prin sentința Judecătoriei Hîncești din 11.11.2011 și i s-a stabilit o pedeapsă definitivă sub formă de închisoare pe un termen 7 ani, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis. 1

Pentru a se pronunța, instanța de fond a reținut că, inculpatul Vitali Grimovici avînd drept scop circulația ilegală a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare într-o zi și loc nestabilit de către organul de urmărire penală, ilegal a păstrat o cantitate nestabilită de substanțe narcotice sub formă de paie de mac, pe care le-a transportat la domiciliul său din mun. Bălți str. Cehov 31 ap. 7, unde o parte din substanțe (paie de mac) le-a întrebuințat. La data de 17.09.2012, avînd drept scop înstrăinarea ilegală a substanțelor narcotice, a procurat niște fulgi de ovăs pe care i-a amestecat cu o parte din paiul de mac, uscate, mărunțite pe care le deținea ilegal la domiciliu, după ce s-a deplasat la penitenciarul nr. 11 din mun. Bălți str. Ștefan cel Mare 78 A, unde urmărind scopul circulației ilegale a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare, avînd asupra sa substanțe narcotice sub formă de paie de mac pe care le-a amestecat cu fulgi de ovăs și aflîndu-se pe teritoriul Penitenciarului 11. mun. Bălți str. Ștefan cel Mare nr. 78 A, apropiindu-se de camera de primire și distribuire a coletelor și pachetelor cu provizii pentru deținuți a îndeplinit cererea precum că intenționează să transmită deținutului Dimitrov Oleg produse alimentare printre care a pus și pachetul cu fulgi de ovăs în care era amestecat cu substanțe narcotice sub formă de paie de mac, fapt care a fost depistat de către colaboratorii penitenciarului nr. 11 mun. Bălți. Conform raportului de expertiză nr. 800 din 25.09.2012 masa vegetală uscată de culoare cafenie-gălbui care era amestecată în fulgii de ovăs, cu greutatea de 57 gr. ridicată din penitenciarul nr. 11 este paiul de mac în care au fost depistați alcaloizi activi ai opiului morfină, codeină, tebaină și care se atribuie către substanțe narcotice, în proporții mari. Tot el, Vitali Grimovici avînd drept scop păstrarea substanțelor narcotice fără scop de înstrăinare, a păstrat o cantitate nestabilită de substanțe narcotice sub formă de paie de mac, la domiciliul său din mun. Bălți str. Cehov 31 ap. 7, unde o parte din substanțe (paie de mac) le-a întrebuințat. La data de 07.09.2012, avînd drept scop înstrăinarea ilegală a substanțelor narcotice, a procurat fulgi de ovăs pe care i-a amestecat cu o parte din paiul de mac, uscate, mărunțite pe care le deținea ilegal la domiciliu, iar restul o păstra la domiciliul său, după ce s-a deplasat la penitenciarul nr. 11 din mun. Bălți str. Ștefan cel Mare 78 A, unde urmărind scopul circulației ilegale a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare, avînd asupra sa substanțe narcotice sub formă de paie de mac pe care le-a amestecat cu fulgi de ovăs și aflîndu-se pe teritoriul penitenciarului nr.11, în mun. Bălți str. Ștefan cel Mare nr. 78 A, s-a apropiat de camera de primire și distribuire a coletelor și pachetelor cu provizii pentru deținuți, a îndeplinit cererea precum că intenționează să transmită deținutului Oleg Dimitrov produse alimentare printre care a pus și pachetul cu fulgi de ovăs în care era amestecat cu substanțe narcotice sub formă de paie de mac, fapt care a fost depistat de către colaboratorii penitenciarului nr. 11 mun. Bălți. În timpul discuției, la colaboratorii de poliție a apărut o bănuială precum că cet. Vitali Grimovici se afla în stare de ebrietate narcotică și fiind condus la dispensarul narcologic din incinta Spitalului clinic municipal Bălți, de către medicul narcolog a fost întocmit procesul-verbal nr. 850 cu concluzia ,,consecințele consumului de stupefiante (opiate)”, apoi reieșind din cele constatate mai sus a apărut o bănuială rezonabilă că Vitali Grimovici poate păstra la domiciliul său substanțe narcotice. În rezultatul efectuării percheziției la domiciliul cet. Vitali Grimovici, situat pe str. Cehov 31 ap. 7, în mun. Bălți de către colaboratorii de poliție CPM Bălți, în 2 dulapul din odaie a fost depistat și ridicat un sul de hîrtie în care se afla o masă vegetală mărunțită de culoare bej închisă. Conform raportului de examinare din 25.09.2012, masa vegetală uscată, mărunțită de culoare cafeniu-gălbui cu greutatea de 13,38 gr ridicate în urma percheziției la domiciliul cet. Vitali Grimovici, este paiul de mac în care au fost depistați alcaloizi activi ai opiului marfin, tebain, care se atribuie către substanțe narcotice pe care ilegal le păstra. Totodată, inculpatul Vitali Grimovici, este învinuit de organul de urmărire penală că la data de 03.11.2012, aproximativ la orele 20.00, acționînd cu intenție unică criminală cu Valeri Rastopșin și o persoană neidentificată de către organul de urmărire penală, aflîndu-se în apropierea magazinului alimentar ÎI ,,Matei Feodora” din str. Victoriei, 60 mun. Bălți, adică în loc public, încîlcind grosolan ordinea publică, care s- a manifestat prin lezarea normelor de drept și morale de comportare în societate, care asigură securitatea personală a cetățenilor, printr-un cinism și obrăznicie deosebită, fără careva motive a provocat un conflict cu cet. Serghei Turcu care se îndrepta spre intrarea în magazin, în urma căruia, după ce Valeri Rastopșin i-a aplicat ultimului două lovituri cu pumnul în regiunea feței, iar Serghei Turcu și-a acoperit fața cu ambele mîini, s-a apropiat și el cu cea de-a treia persoană neidentificată de către organul de urmărire penală și i-a aplicat mai multe lovituri cu pumnii și picioarele în regiunea capului și întreg corp, totodată dînd comandă unui cîine de rasă ce era cu ei de a-1 ataca, din care motiv Serghei Turcu a fost mușcat de cîine de diferite părți ale corpului, acțiunile acestora fiind curmate numai la intervenția persoanelor terțe. În rezultatul acțiunilor ilicite ale lui Vitali Grimovici, Valeri Rastopșin și persoanei neidentificate, lui Serghei Turcu i-au fost pricinuite multiple vătămări corporale. Tot el, Vitali Grimovici, este învinuit de organul de urmărire penală că la data de 03.11.2012, aproximativ la orele 20.00, acționînd cu o intenție criminală unică cu Valeri Rastopșin și o persoană neidentificată de către organul de urmărire penală, aflîndu-se în apropierea magazinului alimentar ÎI ,,Matei Feodora” din str. Victoriei 60, mun. Bălți aplicînd violență periculoasă pentru viața și sănătatea persoanei, l-au atacat pe Serghei Turcu aplicîndu-i mai multe lovituri cu pumnii și picioarele în diferite regiuni ale corpului, concomitent dînd comandă unui cîinei de rasă de al ataca, cauzîndu-i astfel lui Serghei Turcu conform raportului de expertiză medico-legală nr. 930 din 30.11.2012, leziuni corporale ușoare, după care, în mod deschis, din buzunarul scurtei în care era îmbrăcat Serghei Turcu i-au sustras telefonul mobil de model ,,Samsung GT-S53”, cu IMEI-ul 354243056282880, la preț de 2400 lei, în care se afla cartela SIM nr. 060619996 ,,Orange”, la preț de 50 lei, cauzîndu-i astfel o daună materială în proporții considerabile, în sumă totală de 2450 lei, după care cu cele sustrase s-au eschivat de la locul comiterii infracțiunii. Inculpatul Valeri Rastopșin la data de 03.11.2012, aproximativ la orele 20.00, acționînd cu intenție unică criminală cu două persoane neidentificate de către organul de urmărire penală, aflîndu-se în apropierea magazinului alimentar ÎI ,,Matei Feodora” din str. Victoriei 60, mun. Bălți, adică în loc public, încăîcînd grosolan ordinea publică, care s-a manifestat prin lezarea normelor de drept și morale de comportare în societate, care asigură securitatea personală a cetățenilor, printr-un cinism și obrăznicie deosebită, fără careva motive a provocat un conflict cu cet. Serghei Turcu care se îndrepta spre intrarea în magazin și apropiindu-se de ultimul i-a aplicat acestuia două lovituri cu pumnul în regiunea feței, iar cînd Serghei Turcu și-a acoperit fața cu ambele 3 mîini, s-au apropiat și Vitali Grimovici cu cea de-a treia persoană neidentificată de către organul de urmărire penală și toți trei i-au aplicat mai multe lovituri cu pumnii și picioarele în regiunea capului și întreg corpul, dînd comandă unui cîine de rasă ce era cu ei de a-1 ataca, din care motiv Serghei Turcu a fost mușcat de cîine de diferite părți ale corpului, acțiunile acestora fiind curmate numai ia intervenția persoanelor terțe. În rezultatul acțiunilor ilicite lui Valeri Rastopșin și persoanelor neidentificate lui Serghei Turcu i-au fost pricinuite multiple vătămări corporale. Tot el, Rastopșin Valeri la data de 03.11.2012, aproximativ la orele 20.00, acționînd cu o intenție criminală unică cu două persoane neidentificate de către organul de urmărire aflîndu-se în apropierea magazinului alimentar ÎI ,,Matei Feodora” din str. Victoriei, 60 mun. Bălți, aplicînd violența periculoasă pentru viața și sănătatea persoanei, l-au atacat pe Serghei Turcu aplicîndu-i mai multe lovituri cu pumnii și picioarele în diferite regiuni ale corpului, concomitent dînd comandă și cîinelui de rasă ce era cu ei de a-l ataca, cauzîndu-i lui Serghei Turcu conform raportului de expertiză medico-legală nr.930 din 30.11.2012 leziuni corporale ușoare, după care, în mod deschis, din buzunarul scurtei în care era îmbrăcat Serghei Turcu i-au sustras telefonul mobil de model ,,Samsung GT-S53”, cu IMEI-ul 354243056282880, la preț de 2400 lei, în care se afla cartela nr. 060619996 ,,Orange”, la preț de 50 lei, cauzîndu-i astfel o daună materială în proporții considerabile, în sumă totală de 2450 lei, după care cu cele sustrase s-au eschivat de la locul comiterii infracțiunii. Instanța de fond a pronunțat sentința nominalizată.

Nefiind de acord cu sentința sus-indicată, au declarat apeluri: - procurorul, care a solicitat casarea acesteia și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care V. Grimovici să fie recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. b), f) Cod penal și să-i fie stabilită pedeapsa sub formă de 3 ani închisoare, fără amendă; în baza art. 287 alin. (3) Cod penal - pedeapsă sub formă de 5 ani închisoare; în baza art. 2171 alin. (3) lit. e), f) Cod penal - pedeapsă sub formă de 5 ani închisoare; în baza art. 217 alin. (2) Cod penal - pedeapsă sub formă de 1 an închisoare; în temeiul art. 65 Cod penal fără privare de dreptul de a ocupa o anumită activitate; în baza art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor aplicate de a stabili lui V. Grimovici pedeapsa definitivă sub formă de 5 ani 6 luni închisoare în penitenciar de tip semiînchis și a lăsa fără modificări pedeapsa aplicată inculpatului V. Rastopșin, însă de a adăuga litera f) în calificarea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin (2) lit. b) Cod penal. Apelantul a considerat sentința pronunțată ilegală și pasibilă anulării, ca argumente fiind invocate următoarele. Instanța de judecată făcînd trimitere la probele acuzării și anume la: procesul-verbal de recunoaștere a persoanei și tabelul fotografic anexat la el, unde martorul F. Matei a recunoscut după exterior, trăsăturile feței, nas, urechi și pe V. Grimovici ca persoană, care împreună cu alte 2 persoane, inclusiv V. Rastopșin 1-a maltratat pe S. Turcu la intrarea în magazin, procesul-verbal de recunoaștere a persoanei și tabelul fotografic anexat la el, unde martorul C. Moraru 1-a recunoscut după exterior și trăsături pe V. Grimovici ca persoană care la 03.11.2012 împreună cu alte 2 persoane, inclusiv V. Rastopșin 1-a maltratat pe S. Turcu la intrarea în magazin; procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie de către martorul G. Stah care l-a recunoscut după chipul feței, chelie din partea frunții, aranjarea urechilor pe cet. V. Grimovici ca persoana, care la 03.11.2012 în timp de seară 1-a văzut lîngă magazin deoarece s-a reflectat la lumina magazinului 4 nominalizat, la achitat pe V. Grimovici de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. b) Cod penal și art. 287 alin. (3) Cod penal. Astfel instanța de judecată nu a dat apreciere acestor probe. Totodată instanța de judecată în partea motivării sentinței de achitare a lui V. Grimovici în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. b) Cod penal și 287 alin. (3) Cod penal, face trimitere la martorii M.Osie, E.Serebrean și A. Coseric, - care de fapt sunt persoane cointeresate, deoarece sunt rudele inculpatului. Ca urmare declarațiile acestor martori urmau a fi apreciate critic. Cu referire la pedeapsa aplicată față de inculpatul V. Rastpoșin, judecătorul a emis în sentința de judecată o eroare și anume: acțiunile ultimului au fost recalificate din art. 188 alin. (2) lit. b), f) Cod penal în art. 187 alin. (2) lit. b) Cod penal. În acest caz instanța urma să recalifice în art. 187 alin. (2) lit. b), f) Cod penal, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane de două sau mai multe persoane cu cauzarea de daune în proporții considerabile. De către procurorul V. Costaș, a fost depus apelul suplimentar, care s-a solicitat admiterea apelului de fond și a celui suplimentar, casarea sentinței instanței de fond, judecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri potrivit ordinii stabilite pentru prima instanța, prin care V. Grimovici să fie recunoscut vinovat de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. b), f) Cod penal și a-i stabili pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani, fără amendă, să fie recunoscut vinovat conform art. 287 alin. 3) Cod penal și condamnat la 5 ani închisoare, să fie recunoscut vinovat conform art. 2171 alin. 3) lit. e), f) Cod penal și condamnat la 5 ani închisoare cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate legată de circulația substanțelor narcotice pe un termen de 2 ani, să fie recunoscut vinovat conform art. 217 alin. 2) Cod penal și condamnat la 1 an închisoare. Conform art. 84 alin. (1) Cod penal pedeapsă definitivă de stabilit 5 ani 6 luni închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita anumită activitate legată de circulația substanțelor narcotice pe un termen de 2 ani. V. Rastopșin să fie recunoscut vinovat conform art. 187 alin. 2) lit. b), f) Cod penal și condamnat la 3 ani închisoare, fără amendă, să fie recunoscut vinovat conform art. 287 alin. (3) Cod penal și condamnat la 5 ani închisoare, în baza art. 84 alin. (1) Cod penal pedeapsa definitivă de stabilit 6 ani închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Conform art. 85 Cod penal pedeapsă definitivă de stabilit 7 ani închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. În argumentarea apelului suplimentar procurorul a invocat că consideră necesar aplicarea în privința inculpatului V. Grimovici a pedepsei complimentare obligatorie, prevăzută de sancțiunea articolului 2171 alin. 3) lit. e), f) Cod penal - privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate. Instanța de fond în partea descriptivă a sentinței reține în sarcina inculpatului V. Rastopșin săvîrșirea infracțiunii de jaf împreună cu alte persoane neidentificate de organul de urmărire penală, însă în partea dispozitivă a sentinței recunoaște vinovat pe V. Rastopșin conform art. 187 alin. 2) lit. b) Cod penal, însă consideră corectă calificarea acțiunilor conform art. 187 alin. 2) lit. b), f) Cod penal. - inculpatul V. Rastopșin care a solicitat casarea acesteia și pronunțarea unei hotărîri de achitare. Apelantul a indică că, de către procurorul M.Galben au fost încălcate toate procedurile examinării judecătorești. Invocă faptul, că nu a comis infracțiunile incriminate, că partea vătămată nu are pretenții față de el, că în ședința de 5 judecată de către procuror a fost invitat un pseudo-martor care a depus declarații ce nu au nici o tangență cu cauza penală examinată în privința sa. La fel a invocat că, de către procuror și instanța de judecată nu au luat în considerație faptul că are bunică în etate, care necesită îngrijire permanentă. Solicită instanței de apel de a clarifica samavolnicia și indiferența procurorului M.Galben. - inculpatul V. Grimovici, a solicitat casarea acesteia și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care să-i fie modificată pedeapsa din arest în pedeapsă condiționată, amendă sau ore de muncă neremunerată în folosul statului, întrucît el suferă de Tuberculoză, de HIV-SIDA, de Hepatita C., își recunoaște vina în transmiterea macului în penitenciarul nr. 11 Bălți, în ce se căiește și regretă de cele săvîrșite. Invocă, că în cadrul perchiziției la cererea sa nu au fost invitați martori. Pachetul cu paie de mac i-a fost strecurat pe furiș la domiciliu de către colaboratorii de poliție. De pe acel pachet nu au fost luate amprentele degetelor. Aceste droguri le transmitea unui băiat ca leacuri, deoarece el suferă de aceeași maladie ca și V. Grimovici. Solicită schimbarea arestului într-o altă pedeapsă, luîndu-se în considerație starea lui de sănătate. În apelul suplimentar expediat în adresa Curții de Apel Bălț, Grimovici Vitali invocă, că de către colaboratorii de poliție perchiziția a fost efectuată cu încălcarea normelor procesuale. La fel invocă că cauza în baza art. 2171 alin. (3) lit. e), f) Cod penal a fost examinată de către instanță unilateral, neavînd careva probe în sensul condamnării lui. De către instanță nu a fost stabilit timpul și locul de unde la el au apărut paiele de mac. De către instanță nu au fost examinate obiectiv toate circumstanțele cazului. În sentință instanța nu s-a expus asupra stării sale de sănătate, întrucît starea de sănătate urma să fie stabilită ca circumstanță atenuantă. Solicită să fie efectuată cercetarea judecătorească suplimentară. - avocatul L.Guțu în interesele inculpatului V. Rastopșin a solicitat casarea acesteia și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care inculpatul V. Rastopșin să fie achitat. În argumentarea apelului a invocat următoarele: de către inculpatul V. Rastopșin vina nu a fost recunoscută și respectivul a declarat că nu a comis infracțiunile lui incriminate. Vina acestuia nu este confirmată prin materialele dosarului. Învinuirea este bazată pe declarațiile contradictorii ale părții vătămate S. Turcu, întrucît de la început acesta indică că telefonul mobil i-a dispărut din buzunar, că nu a simțit cum el a fost sustras, iar ulterior declară că 1-a găsit acasă după mobilă și că careva pretenții nu are. La fel nu este dovedită vina lui V. Rastopșin în maltratarea părții vătămate, deoarece martorii C. Moraru și G. Stah nu au văzut că inculpatul a maltratat partea vătămată.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 19 noiembrie 2014, au fost respinse ca nefondate apelurile procurorului, avocatului L.Guțu în interesele inculpatului V.Rostopșin și a inculpaților V.Rostopșin și V.Grimovici, cu menținerea sentinței. Pentru a se pronunța, instanța de apel a menționat că, instanța de fond dispunînd achitarea inculpatului Grimovici Vitali Anatoli de sub învinuirea formulată pe art. 188 alin.(2) lit.b) și art.287 alin.(3) Cod penal pe motiv, că nu au fost săvîrșite de inculpat, de asemenea dispunînd condamnarea inculpatului V.Grimovici în baza art.217 alin.(2) și art.217/1 alin.(3) lit.e), f) Cod penal și a inculpatului Rastopșin Valeri Iuri în baza art. 187 alin.(2) lit.b) și art.287 alin.(3) Cod penal a adoptat o hotărîre legală și temeinică, bazată pe întreg ansamblul probant care cert dovedește nevinovăția inculpatului V.Grimovici în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 188 alin.(2) lit.b) 6 și art.287 alin.(3) CP, dovedindu-se la fel vinovăția inculpaților V.Grimovici și V.Rastopșin în săvîrșirea infracțiunilor incriminate și constatate de instanța de fond ca fiind dovedite. Conform prevederilor art.389 alin.(l) CPP, sentința de condamnare se adoptă numai în cazul, în care, în urma cercetării judecătorești, vinovăția inculpatului a fost confirmată prin ansamblul de probe cercetate de instanța de judecată. Instanța de apel a reținut că există dubii rezonabile în ceea ce privește vinovăția adusă inculpatului V.Grimovici în baza art. 188 alin.(2) lit.b) și art.287 alin.(3) Cod penal. În acest aspect instanța de apel a menționat prevederile art.8 alin (3) Cod de procedură penală care stabilește, că concluziile despre vinovăția persoanei de săvîrșirea infracțiunii nu pot fi întemeiate pe presupuneri. Toate dubiile în probarea învinuirii care nu pot fi înlăturate, se interpretează în favoarea bănuitului, învinuitului, inculpatului. Argumentele invocate în apelul procurorului, privind prezența probelor ce dovedesc vinovăția inculpatului V.Grimovici în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin.(2) lit.b), f) și art.287 alin.(3) Cod penal, sînt contradictorii circumstanțelor și împrejurărilor de fapt stabilite de către instanța de fond și cea de apel pe parcursul judecării cauzei. Instanța corect a stabilit lipsa probelor care ar dovedi vinovăția inculpatului V.Grimovici în săvîrșirea infracțiunilor prevăzute de art. 188 alin.(2) lit.b) și art.287 alin.(3) Cod penal. În susținerea concluziei respective, instanța de apel a reținut declarațiile părții vătămate S.Turcu date atît în ședința instanței de fond cît și în ședința instanței de apel care a confirmat că, nu îl recunoaște pe V.Grimovici, neindicîd asupra acestuia ca fiind împreună cu V.Rastopșin în momentul maltratării sale. În confirmarea acestei idei, instanța de apel a reținut și declarațiile martorilor M.Osic, E.Serebrean și A.Coseric, care au indicat, că la data de 03.11.2012 inculpatul V.Grimovici s-a aflat la bunica sa în s.Sturzovca, ceea ce permite Colegiului a conchide faptul, că inculpatul V.Grimovici nu s-a aflat cu V.Rastopșin la momentul producerii faptelor incriminate și deci nu a comis împreună cu ultimul infracțiunile prevăzute de art. 188 alin.(2) lit.b) și art.287 alin.(3) Cod penal. În cadrul examinării cauzei în ordine de apel, partea acuzării nu a prezentat careva probe ce ar confirma cert coparticiparea inculpatului V.Grimovici la săvîrșirea infracțiunii de tîlhărie și huliganism, limitîndu-se la probele prezentate instanței de fond și care au fost apreciate și analizate în sentința pronunțată. În ce privește condamnarea inculpatului V.Grimovici în baza art.217 alin.(2) și 217/1 alin.(3) lit.e), f) Cod penal, instanța de apel a conchis că, instanța de fond, în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, a verificat complet sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și a dat probelor administrate o apreciere legală din punct de vedere al pertinenței, concludentei, utilității și veridicității lor. În baza probelor acumulate în cadrul urmării penale, examinate și apreciate de către prima instanță, suplimentar apreciate de către instanța de apel prin o verificare multilaterală de fapt și de drept a circumstanțelor cauzei, Colegiul constată că prima instanță corect a calificat acțiunile inculpatului V.Grimovici în baza art.217 alin.(2) și 217/1 alin.(3) lit.e), f) CP și anume - circulația ilegală a substanțelor narcotice fără 7 scop de înstrăinare manifestată prin păstrarea substanțelor narcotice în proporții mari, și respectiv circulația ilegală a sustanțelor narcotice în scop de înstrăinare exprimată prin păstrarea și transportarea pe teritoriul penitenciarelor, în proporții mari. Declarațiile inculpatului au fost verificate de către instanță în raport cu alte probe, care după conținutul lor probant prevalează asupra declarațiilor lui, de aceea instanța just a pus la baza sentinței de condamnare anume aceste probe. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei penale, instanța de judecată cu respectarea prevederilor art. 61,75 Cod penal a ținut seama de: scopul pedepsei penale întru restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului și prevenirea săvîrșirii de noi infracțiuni; de criteriile generale de individualizare a pedepsei penale, ce țin de gravitatea faptei penale, care în temeiul art. 16 alin.(2) și alin.(4) Cod penal fac parte din categoria infracțiunilor ușoare și respectiv grave, urmările prejudiciabile, motivul săvîrșirii infracțiunii, persoana inculpatului, care anterior a fost judecat pentru comiterea unei infracțiuni similare, atitudinea societății față de pedeapsa penală, ce urmează a-i fi stabilită inculpatului pentru faptele săvîrșite, corect stabilindu-i inculpatului pedeapsa închisorii, ținîndu-se cont și de prevederile legale a art.84 Cod penal. Suplimentar, Colegiul ține să menționeze că pe caz în privința inculpatului V.Grimovici nu a fost constatată necesitatea aplicării prevederilor legala art.95 Cod penal ce determină liberarea de la executarea pedepsei a persoanelor grav bolnave. În ce privește condamnarea inculpatului V.Rastopșin în baza art. 187 alin.(2) lit.b) și art.287 alin.(3) Cod penal. Instanța de apel a reținut că, instanța de fond în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, a verificat complet sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și a dat probelor administrate o apreciere legală din punct de vedere al pertinenței, concludentei, utilității și veridicității lor, corect ajungînd la concluzia privind vinovăția inculpatului care se confirmă prin probele acumulate pe dosar cercetate în instanța de fond și de apel, acțiunile inculpatului fiind corect calificate de către instanța de fond, după indicii - "Jaful, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, săvîrșit de două sau mai multe persoane" și „Huliganism, adică încălcarea grosolană a ordinii publice, însoțită de aplicarea violenței asupra persoanelor, acțiuni, care prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism și obrăznicie deosebită, săvîrșită cu aplicarea altor obiecte pentru vătămarea integrității corporale sau sănătății", fapte ce pe deplin se încadrează în prevederile art. 187 alin.(2) lit.b) și respectiv art.287 alin.(3) Cod penal. Argumentele invocate în apelul avocatului L.Guțu în interesele inculpatului V.Rastopșin și în cel al inculpatului V.Rastopșin, privind lipsa probelor ce ar dovedi vinovăția sa în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 187 alin.(2) lit.b) și art.287 alin.(3) Cod penal, sînt contradictorii circumstanțelor și împrejurărilor de fapt stabilite de către instanța de fond și cea de apel pe parcursul judecării cauzei. Declarațiile inculpatului au fost verificate de către instanță în raport cu alte probe, care după conținutul lor probant prevalează asupra declarațiilor lui, de aceea instanța just a pus la baza sentinței de condamnare. Afirmațiile inculpatului V.Rastopșin expuse în instanța de apel privind negarea totală a vinei, Colegiul penal le apreciază ca o tendință de apărare pentru a evita răspunderea penală. 8 Din aceste considerente, Colegiul penal consideră motivele invocate în apelul declarat de avocatul L.Guțu în interesele inculpatului V. Rastopșin și de inculpatul V. Rastopșin ca fiind nefondate.

Împotriva hotărîrilor menționate, au contestat cu recursuri ordinare: - procurorul, care și-a întemeiat cerințele pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. pct. 6) Cod de procedură penală și a solicitat casarea acestora cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel. În motivarea sa, recurentul a indicat că, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel de procuror și decizia atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția; martorii F. Matei, C. Moraru, G. Stah, l-au recunoscut pe V. Grimovici după fotografie ca persoană care împreună cu V. Rastopșin și încă o persoană, l-au maltratat pe S. Turcu; prima instanță a reținut că V. Rastopșin a săvîrșit jaful împreună cu V. Grimovici, însă în partea dispozitivă îl recunoaște vinovat numai pe V. Rastopșin art. 187 alin. (2) lit. b) Cod penal fără a indica și lit. f) Cod penal, astfel motivarea soluției contrazice dispozitivului hotărîrii; instanțele nu s-au expus asupra aplicării sau neaplicării în privința lui V. Grimovici pe art. 217/1 alin. (3) Cod penal – a pedepsei complimentare; - avocatul L. Guțu în numele inculpatului V. Rastopșin, care și-a întemeiat cerințele pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. pct. 12) Cod de procedură penală și a solicitat casarea acestora cu pronunțarea unei hotărîri de achitare în privința lui V. Rastopșin. În motivarea sa, recurentul a indicat că, faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită; 5.1. Pe cauză a fost depusă referință de către procuror, care consideră că recursul înaintat de avocatul L. Guțu în numele inculpatului V. Rastopșin, urmează a fi declarat inadmisibil din motiv că recurentul solicită reaprecierea probelor, iar acestea nu se încadrează în prevederile art. 427 Cod de procedură penală. Acestea au format obiect de studiu la judecarea cauzei în instanța de apel și cărora instanța le-a dat o motivare corespunzătoare.

Judecînd recursurile ordinare în raport cu materialele cauzei și temeiurile invocate, Colegiul lărgit concluzionează că, recursul procurorului urmează a fi admis, iar recursului avocatului L. Guțu în numele inculpatului V. Rastopșin urmează a fi respins, din următoarele considerente. Referitor la recursul avocatului L. Guțu în numele inculpatului V. Rastopșin. Potrivit prevederilor alin. (2) art. 424 Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în art. 427 Cod de procedură penală. Recurentul face trimitere la prevederile pct. 12) alin. (1) a art. 427 Cod de procedură penală, care stipulează că hotărîrea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara o eroare de drept, comisă de aceasta, atunci cînd faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. Astfel, pentru o atare concluzie trebuie să se țină seama de starea de fapt stabilită în mod suveran de către instanțele de fond sau de apel și dacă aceste fapte s-au încadrat corect în norma penală. Dacă aceste fapte s-au încadrat într-o altă normă penală, înseamnă că faptei s-a dat o încadrare greșită. Colegiul penal menționează că, argumentele recurentului L. Guțu invocate la pct. 5 sînt neîntemeiate, deoarece instanțele judecătorești au cercetat toate probele prezentate de părți și le-au apreciat din punctul de vedere al pertinenței, concludenței și utilității acestora, și care în ansamblu lor au dovedit vinovăția lui V. Rastopșin în baza 9 art. 287 alin. (3), 187 alin. (2) lit. b) Cod penal, stabilindu-i o pedeapsă echitabilă în strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a Codului penal, iar decizia instanței de apel corespunde cerințelor art. 414, 417 Cod de procedură penală. De asemenea, Colegiul lărgit remarcă, că criticile formulate de recurent au format obiect de discuție la judecarea cauzei în instanța de apel și, cărora, instanța le-a dat o motivare corespunzătoare, argumentată și expusă în prezenta decizie la pct. 4, soluție, pe care instanța de recurs și-o însușește pe deplin, și a cărei reluare nu se mai impune, avînd în vedere și faptul că verificînd hotărîrile atacate în raport și cu prevederile art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, în sensul că nu se identifică existența și a altor motive care analizate din oficiu să ducă la casare, urmează a se constata că recursul declarat în prezenta cauză se respinge ca inadmisibil. Totodată, verificînd procesul-verbal al ședinței de judecată a instanței de apel și lecturînd textul deciziei adoptate în cauză rezultă că, instanța de apel la judecarea apelului a respectat prevederile art. 413-417 Cod de procedură penală, astfel întemeindu-și concluziile sale pe probele administrate și verificate în ședința de judecată, corect constatînd prezența semnelor agravante de la art. 287 alin. (3), 187 alin. (2) lit. b) Cod penal, deoarece a fost probată participarea mai multor persoane la săvîrșirea infracțiunii, iar cauzarea daunelor considerabile rezultă însăși din valoarea obiectului asupra căruia a fost comis jaful. Colegiul penal relevă, că motivele invocate de recurent, precum că instanțele de judecată nu au dat o apreciere cuvenită probelor din dosar, ține de starea de fapt și nu sînt prevăzute ca temei pentru recurs, prevăzute în art. 427 Cod de procedură penală. În atare circumstanțe, raportînd situația reținută în cauză, la prevederile art. 432 alin. (2) Cod de procedură penală, rezultă că lipsesc temeiuri de drept de casare a hotărîrilor recurate și, prin urmare, se impune soluția respingerii recursului înaintat de avocatul L. Guțu în numele inculpatului V. Rastopșin în prezenta cauză, ca fiind inadmisibil. Referitor la recursul ordinar declarat de procuror. Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, judecînd recursul, instanța de recurs este în drept să îl admită, să dispună rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. De asemenea, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărîrile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Conform art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecînd apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, și oricăror probe noi prezentate instanței de apel sau cercetează suplimentar probele administrate de instanța de fond. Instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Instanța de apel, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel. Potrivit cerințelor aceluiași articol, chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată s-a săvîrșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma cumulului de probe anexate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală. 10 La chestiunile de drept se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual penal sau administrativ au fost corect aplicate și hotărîrea adoptată să conțină răspuns la toate motivele invocate. Colegiul lărgit constată, că aceste prevederi legale, deși sunt obligatorii, nu au fost întocmai respectate la judecarea cauzei în apel, iar erorile admise nu pot fi corectate în ordinea procedurii de recurs. Verificînd argumentele recursului în raport cu materialele cauzei, Colegiul constată, că instanța de apel, judecînd apelul n-a examinat cauza sub toate aspectele, complet și obiectiv, adoptînd o soluție pripită de respingere a apelului declarat de procuror, prin ce a comis eroarea de drept prescrisă de art. 427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel de procuror, decizia atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazice dispozitivului hotărîrii. Pornind de la motivele recursului ordinar declarat de procuror, care au fost indicate de către ultimul și în apel, rezultă că instanța de apel și-a argumentat soluția foarte superficial privitor la respingerea și aprecierea critică a mai multor probe ale acuzării. Din conținutul deciziei recurate rezultă că instanța de apel nu a verificat minuțios probele în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală și nu au fost supuse analizei în coroborare, la baza deciziei adoptate fiind reținute aceleași probe care au fost cercetate de instanța de fond și doar enumerate în decizie, neexaminînd sub toate aspectele hotărîrea primei instanțe. Totodată, instanța de recurs menționează că, instanța de apel a menținut sentința însă nu s-a expus asupra tuturor motivelor invocate în apel și anume: asupra semnului calificativ lit. f) alin. (2) art. 187 Cod penal în privința lui V. Rostopșin. Colegiul lărgit menționează că, în partea descriptivă a sentinței se reține în sarcina inculpatului V. Rastopșin săvîrșirea infracțiunii de jaf împreună cu V. Grimovici și alte persoane neidentificate de organul de urmărire penală care în mod deschis, din buzunarul scurtei în care era îmbrăcat S. Turcu i-au sustras telefonul mobil de model ,,Samsung GT- S53”, cu IMEI-ul 354243056282880, la preț de 2400 lei, în care se afla cartela nr. 060619996 ,,Orange”, la preț de 50 lei, cauzîndu-i astfel o daună materială în proporții considerabile , însă în partea dispozitivă a sentinței recunoaște vinovat pe V. Rastopșin conform art. 187 alin. (2) lit. b) Cod penal, fără a se expune asupra calificativului lit. f) - ,,cu cauzarea de daune în proporții considerabile”. Colegiul lărgit reține că, decizia instanței de apel este una contradictorie, ori stabilind fapta pe episodul de huliganism, prevăzut de art. 287 alin. (3) Cod penal în privința lui V. Rastopșin, instanța a indicat că, ,,inculpatul V. Rastopșin la data de 03.11.2012, aproximativ la orele 20.00, acționînd cu intenție unică criminală cu două persoane neidentificate de către organul de urmărire penală, aflîndu-se în apropierea magazinului alimentar ÎI ,,Matei Feodora” din str. Victoriei 60, mun. Bălți, adică în loc public, încăîcînd grosolan ordinea publică, care s-a manifestat prin lezarea normelor de drept și morale de comportare în societate, care asigură securitatea personală a cetățenilor, printr-un cinism și obrăznicie deosebită, fără careva motive a provocat un conflict cu cet. S. Turcu care se îndrepta spre intrarea în magazin și apropiindu-se de ultimul i-a aplicat acestuia două lovituri cu pumnul în regiunea feței, 11 iar cînd S. Turcu și-a acoperit fața cu ambele mîini, s-au apropiat și V. Grimovici cu cea de-a treia persoană neidentificată de către organul de urmărire penală și toți trei i-au aplicat mai multe lovituri cu pumnii și picioarele în regiunea capului și întreg corpul, dînd comandă unui cîine de rasă ce era cu ei de a-1 ataca, din care motiv S. Turcu a fost mușcat de cîine de diferite părți ale corpului, acțiunile acestora fiind curmate numai la intervenția persoanelor terțe”, învinuindul astfel și pe V. Grimovici, însă ultimul a fost achitat pe acest episod de către instanța de apel. Mai mult, stabilind vinovăția inculpatului V. Rastopșin, instanța de apel a reținut ca proba procesul-verbal de recunoaștere a persoanei și fototabelul din 06.11.2012 prin care martorul C.Moraru a recunoscut după exterior pe V.Grimovici ca persoana, care împreună cu alte 2 persoane, inclusiv cu V.Rastopșin l-au maltratat pe S.Turcu la intrarea în magazin (f.d.28-29 vol.II), probe care au fost date citire de către partea acuzării în ședința instanței de apel în confirmarea vinovăției inculpatului V.Rastopșin. De asemenea, Colegiul lărgit constată că, instanța de apel nu s-a expus asupra necesității aplicării sau neaplicării în privința lui V. Grimovici a pedepsei complimentare prevăzute de art. 217/1 alin. (3) lit. e), f) Cod penal – adică privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate. Examinînd apelul cu grave derogări de la norma procesual-penală, instanța de apel a dat prioritate declarațiilor inculpatului și martorilor apărării din instanța de fond, care au negat vinovăția lui V. Grimovici în săvîrșirea jafului și huliganismului declarând că la data de 03.11.2012, V. Grimovici s-a aflat la bunica sa în satul Sturzovca. Astfel, s-a ajuns la concluzia că fapta nu a fost săvîrșită de inculpatul V. Grimovici. Această poziție a instanței de apel este contrară situației de fapt stabilită, ori martorii F. Matei și C. Moraru au recunoscut după exterior, trăsăturile feței pe V. Grimovici ca persoană care împreună cu V. Ratopșin și încă o persoană l-au maltratat pe S. Turcu la intrare în magazin. Acești martori fiind interogați în instanța de fond și de apel au schimbat depozițiile, astfel instanța de judecată avea oblicația prevăzută de art. 314 alin. (1), 368 alin. (1) Cod de procedură penală și explicațiilor date la pct. 3 al hotărîrii explicative a Curții Supreme de Justiție ,, Privind sentința judecătorească” nr. 5 din 19 iunie 2006, de a cerceta toate depozițiile date, să clarifice motivul schimbării lor și în urma cercetării lor, în cumul cu alte probe administrate în cază, să le aprecieze în mod corespunzător. Astfel, decizia instanței este una contradictorie ce nu corespunde situației de fapt stabilită. Prin urmare, instanța de apel nu a pătruns în esența problemei de fapt și de drept, a susținut o poziție eronată a instanței de fond în ce privește aprecierea probelor, acceptând niște concluzii de ordin general, cu privire la conținutul declarațiilor martorilor precum și probelor materiale expuse mai sus. În viziunea Colegiului, erorile procesuale admise de către Curtea de Apel cad sub incidența prevederilor art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, or nepronunțarea asupra motivelor invocate în apel echivalează cu nerezolvarea fondului apelului și în acest caz, decizia urmează a fi casată, cu rejudecarea cauzei în apel, așa cum cere art. 435 Cod procedură penală, întrucît o asemenea eroare juridică nu poate fi corectată în instanța de recurs. 12 La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de rejudecare și limitele acesteia, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile legii procesual-penale asupra tuturor motivelor invocate în apeluri, să cerceteze, să verifice și să aprecieze profund probele administrate pe parcursul procesului penal în strictă conformitate cu cerințele legii, să le dea apreciere cuvenită cu argumentarea admisibilității sau inadmisibilității fiecărei probe examinate, să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate, și să califice corect acțiunile inculpaților în strictă conformitate cu legislația în vigoare, să-și argumenteze clar concluziile sale în decizia adoptată, ținînd cont de motivele casării deciziei atacate, de practica unitară în acest domeniu, de practica relevantă a CtEDO, să pronunțe o hotărîre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală. Pentru aceste motive, în conformitate cu art. 434 și 435 alin. (1) pct. 1), 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit DECIDE : Respinge, ca inadmisibil, recursul ordinar declarat de avocatul Liubovi Guțu în numele inculpatului Rastopșin Valeri, împotriva sentinței Judecătoriei Bălți din 16 august 2013 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 19 noiembrie 2014. Admite recursul ordinar declarat de procurorul din Procuratura de nivelul Curții de Apel Bălți, Valentina Costaș, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 19 noiembrie 2014, în cauza penală în privința lui Grimovici Vitali Anatol, Rastopșin Valeri Iuri, și dispune rejudecarea cauzei de către aceiași instanță, în alt complet de judecată. Decizia nu este susceptibilă căilor de atac. Decizia motivată, publicată la 12 mai 2015. Președinte Nicolae Gordilă Judecători Ion Guzun Elena Covalenco Iurie Diaconu Nadejda Toma 13