1ra-338/15 — art. 264 alin. 3 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 264 alin. 3 CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1, pct. 6 CPP
1ra-338/15 — art. 264 alin. 3 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2015)
Dosarul nr. 1ra-338/2015
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
18 martie 2015 mun. Chișinău
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:
Președinte – Nicolae Gordilă
Judecători –Liliana Catan și Ion Guzun,
examinînd admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de către
procurorul în Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Djulieta Devder și avocatul
Tudor Bunacalea în numele părții vătămate Petrov Ghenadie, împotriva deciziei
Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 12 noiembrie 2014, în cauza penală în
privința lui:
Alexandru Iurie Grigore, a. n. 06.04.1977, originar și
locuitor al mun. Chișinău, str. Independenței 38, ap.23.
Termenul de examinare a cauzei:
prima instanță: 30.07.2012-31.07.2014;
instanța de apel: 25.08.2014-12.11.2014;
instanța de recurs:19.02.2015-18.03.2015;
C O N S T A T Ă :
Prin sentința judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 31 iulie 2014, Alexandru
Iurie a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal la 3
(trei) ani 6 (șase) luni închisoare, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport
pe un termen de 1(unu) an.
În temeiul art. 90 Cod penal pedeapsa închisorii a fost suspendată condiționat pe un
termen de probă de1(unu) an, cu obligarea inculpatului de a înștiința organul responsabil
de executarea pedepsei în cazul schimbării locului de trai.
A fost admisă în principiu acțiunea civilă privind încasarea prejudiciului material
înaintată de către partea vătămată Petrov Ghenadie, urmînd ca asupra cuantumului
despăgubirilor să se expună instanța de judecată în procedură civilă aparte.
Tot prin sentința menționată s-a dispus încasarea din contul inculpatului Alexandru
Iurie Grigore, în beneficiul părții vătămate Petrov Ghenadie a prejudiciului moral în sumă
de 7000 lei și a cheltuielilor judiciare în sumă de 5000 lei.
Pentru a pronunța sentința instanța de fond a constatat că, inculpatul Alexandru
Iurie Grigore, care activează în calitate de șofer și deține permis de conducere, la
24.05.2012, aproximativ la orele 09.00, conducînd automobilul de model "Opel Astra", cu
numărul de înmatriculare K AN 567, se deplasa pe str. Trandafirilor, din direcția bd.
Decebal spre bd. Dacia, mun. Chișinău. În timpul deplasării aflîndu-se în preajma blocului
locativ nr. 29/1 din str. Trandafirilor, mun. Chișinău, efectuînd manevra de virare în
curtea blocurilor locative, conducătorul automobilului de model "Opel Astra", cu n/î K AN
567, Alexandru Iurie Grigore, nu a manifestat prudența sporită la trafic, nu a apreciat
1
corect situația rutieră în care se afla autovehiculul la momentul respectiv, nu a luat în
considerație starea lucrurilor în traficul rutier ce reflectă gradul de protecție a
participanților la el împotriva accidentelor și consecinței acestora, nu a ținut permanent
cont de totalitatea factorilor ce caracterizează condițiile rutiere, existența unor obstacole pe
sectoarele drumului, intensitatea și nivelul de organizare a traficului rutier, de care va
trebui să țină cont fiecare conducător la determinarea vitezei, benzii de circulație, de
lățimea carosabilului, gabaritele vehiculelor și intervalele de siguranță necesare și a
modalității de conducere a vehiculului, prin ce a încălcat cerințele pct. 45 al
Regulamentului Circulației Rutiere (RCR) II) Conducătorul trebuie să conducă vehiculul
în conformitate cu limita de viteză stabilită, ținînd permanent seama de următorii factori:
a) starea psihofiziologică ce influențează atenția si reacția: h) dexteritatea in conducere
care i-ar permite să prevadă situațiile periculoase; c) starea tehnică a vehiculului și
particularitățile încărcăturii: d) situația rutieră. 2) în cazul în care în limita vizibilității apar
obstacole care pot fi observate de conducător, el trebuie să reducă viteza sau chiar să
oprească, pentru a nu pune în pericol siguranța traficului; prevederile pct.39 (1) al
Regulamentului Circulației Rutiere (RCR) II), care prevede că: „înaintea începerii
deplasării, reîncolonării sau altei schimbări a direcției de mers, conducătorul de vehicul
trebuie să se asigure că această manevră va fi executată în siguranță și nu va crea obstacole
pentru ceilalți participanți la trafic; pct. 40 (1) înaintea virării la stingă sau întoarcerii,
conducătorul de vehicul trebuie să cedeze trecerea vehiculelor care vin din sens opus și
urmează să se deplaseze înainte sau la dreapta, precum și pietonilor și ca urmare s-a
ciocnit cu motocicleta de modelul „BMW”, cu n/î C AD 010, condusă de către Petrov
Ghenadie Boris, care se deplasa din sens opus.
În rezultatul acestui accident rutier unitățile de transport sus-indicate au fost defectate
tehnic considerabil, iar Petrov Ghenadie s-a ales cu leziuni corporale grave, manifestate
prin fractura osului scafoid pe dreapta cu deplasarea fragmentelor; fractura cominutivă a
femurului drept cu deplasare fragmentelor în m1/3 medie; fractura patelei pe dreapta;
hemortroză a articulației genunchiului drept; traumă cranio-cerebrală închisă manifestată
prin comoție cerebrală; fractura oaselor nazale; plagă contuză a feței, nasului, care au
produse prin acțiunea traumatică a unui obiect contondent dur, posibil în timpul și
circumstanțele indicate și prezintă pericol pentru viață, și în baza acestui criteriu se califică
drept vătămări corporale grave, fapt consemnat în raportul de expertiză medico-legală nr.
1602/D din 26.06.2012.
Nefiind de acord cu sentința, apel au declarat procurorul, avocatul Moraru
Adrian în numele inculpatului Alexandru Iurie și avocatul Bunacalea Tudor în numele
părții vătămate Petrov Ghenadie.
3.1. Procurorul , prin apelul declarat a solicitat casarea sentințe, rejudecarea cauzei și
pronunțarea unei noi hotărîri prin care Alexandru Iurie Grigore să fie recunoscut vinovat
de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin.(3) lit. a) Cod penal fiindu-i numită
pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 3 (trei) ani cu executarea pedepsei în
2
penitenciar de tip deschis, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un
termen de 2(doi) ani.
În motivarea apelului a invocat că, instanța de fond la numirea pedepsei nu a ținut
cont de circumstanțele comiterii infracțiunii, de urmările prejudiciabile, cît și de scopul
legii penale, care va fi atins decît doar cu privarea lui Alexandru Iurie Grigore de libertate,
totodată consideră procurorul că urmează a fi încasat din contul inculpatului și prejudiciul
solicitat de către partea vătămată.
3.2. Avocatul Bunacalea în numele părții vătămate Petrov Ghenadie, prin apelul
declarat a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri,
prin care lui Alexandru Iurie Grigore să-i fie aplicată o pedeapsă privativă de libertate, fără
aplicarea art. 90 Cod penal cu încasarea prejudiciului material în sumă de 10036 lei,
cheltuieli de tratament medical și costul motocicletei deteriorate în sumă de 40048 lei, și a
prejudiciului moral în sumă de 120000 lei.
În motivarea apelului a invocat că:
- că pedeapsa aplicată inculpatului Alexandru Iurie Grigore este una mult prea
blîndă, astfel încît inculpatul Alexandru Iurie Grigore nu va conștientiza pericolul real al
acțiunilor sale, creîndu-i acestuia o impresie că va putea evita ușor pedeapsa penală;
- în ședința instanței de fond au fost prezentate probe care demonstrează integral
faptul că partea vătămată Petrov Ghenadie a suportat cheltuieli pentru tratament în sumă
de 10036 lei, urmînd a fi încasate, de asemenea a fost evaluat costul motocicletei
deteriorate, la suma de 40048 lei, astfel inculpatul nu a obiectat asupra cuantumului
prezentat spre încasare. De asemenea consideră că valoarea prejudiciului moral dispus spre
încasare este mult prea mică și nu va acoperi suferințele morale suportate de către pătimit.
3.3. Avocatul Moraru Adrian în numele inculpatului Alexandru Iurie, prin apelul
înaintat a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri,
potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Alexandru Iurie Grigore să fie
achitat din motiv că, nu este vinovat de producerea accidentului rutier, astfel că după
părerea apărării, vina inculpatului nu a fost demonstrată, iar din declarațiile martorilor
reiese clar că vinovat de producerea accidentului se face Petrov Ghenadie, care a admis
depășirea limitei de viteză, cu atît mai mult, ca pătimitul Petrov Ghenadie personal a
indicat în cadrul urmăririi penale că se deplasa cu viteza de 50 km/oră, respectiv reieșind
din deteriorările vehiculelor se vede clar că motocicleta cu care se deplasa Petrov
Ghenadie avea viteză excesivă, motiv care denotă că acesta nu a reușit să frîneze. Faptul
că motocicleta avea viteză excesivă reiese și din declarațiile martorilor Goloșneanu
Veaceslav și Cojocari Ion, care au declarat că la momentul accidentului automobilul de
modelul Opel staționa, din motiv că intrarea pe str. Trandafirilor 29/1, mun. Chișinău, era
blocată de un alt automobil.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 12 noiembrie 2014, a
fost respinse apelurile declarate ca nefondate cu menținerea sentinței.
În argumentarea soluției adoptate instanța de apel a concluzionat că instanța de
fond, cercetînd totalitatea probelor administrate de către organul de urmărire penală, prin
3
prisma prevederilor art.101Cod de procedură penală, din punct de vedere al concludenței,
veridicității și pertinenței lor, corect și legal a încadrat acțiunile lui Alexandru Iurie
Grigore în baza art. 264 alin.(3) lit. a) Cod penal axîndu-se la adoptarea soluției sale pe
șirul de probe administrate în cursul urmăririi penale și cercetate la faza judecării cauzei
penale în instanța de fond cît și apel și anume declarațiile părții vătămate Petrov Ghenadie
Boris (f.d.197); declarațiile martorilor Goloșneanu Veaceslav (f.d.192), Cojocari Ion
(f.d.194), Traciuc Iuri, (f.d.195), Savencov Andrei, (f.d.196); materialele cauzei, inclusiv:
- ordonanța de începere a urmăririi penale din 04.06.2012 (f.d.1);
- procesul-verbal de cercetare a locului accidentului rutier din 24.05.2012, cu schema
accidentului rutier și tabel-fotografic: prin care s-a stabilit producerea la 24.05.2012 în
mun. Chișinău, str. Trandafirilor, 15, a accidentului rutier - ciocnire a mijloacelor de
transport, cu implicarea automobilului de model „Opel", n/î K AN 567 și motocicleta de
model „BMV", n/î C AD 010, (f.d.4-12);
- raportul de expertiză medico-legală nr.l602/D din 26.06.2012, conform căruia în
urma examinării medicale a lui Petrov Ghenadie Boris s-au stabilit vătămări corporale
grave sub formă de: „fractura osului scafoid pe dreapta cu deplasare fragmentelor; fractura
cominutivă a femurului drept cu deplasare fragmentelor în 1/3 medie; fractura patelei pe
dreapta; hemortroză articulația genunchiului drept; trauma cranio-cerebrală închisă
manifestată prin comoție cerebrală; fractura oaselor nazale; plagă contuză a feței, nasului,
care au fost produse prin acțiunea traumatică a unui obiect contondent dur, posibil în
timpul și circumstanțele indicate, prezintă pericol pentru viață, (f.d.33-34);
- raportul de expertiză trasologică nr.760 din 11.11.2013, prin care s-a stabilit că:
„reieșind din condițiile întrebării că automobilul „Opel Astra" staționa, dar și din
rezultatele investigațiilor traseologice realizate în raportul de expertiză nr.964 din
12.12.2012 despre faptul că automobilul în rezultatul tamponării a fost împins înapoi cu
0,2 metri și de mișcarea motocicletei de la începutul impactului pînă la oprire cu 1,2 metri,
atunci consumul de energie la impact cu redistribuirea acesteia și ulterioara deplasare din
locul impactului pînă la locul opririi îi poate corespunde viteza motocicletei în momentul
impactului de aproximativ 44 km/oră, (f.d.130-132).
În contextul dezacordului apărării cu sentința de condamnare pentru fapta
incriminată, instanța de apel a respins afirmațiile apărării precum că din declarațiile
martorilor reiese clar că vinovat de producerea accidentului se face Petrov Ghenadie, care
a admis depășirea limitei de viteză, totodată pătimitul Petrov Ghenadie a indicat în cadrul
urmăririi penale că se deplasa cu viteza de 50 km/oră, deoarece martori audiați
Goloșneanu Veaceslav, Cojocari Ion au specificat că motocicleta condusă de către Petrov
Ghenadie se deplasa cu viteză mare, însă aceștia nu pot indica care anume era viteza de
deplasare a motocicletei, mai mult decît atît, pătimitul Petrov Ghenadie a indicat că se
deplasa aproximativ cu viteza de 50 km/oră, viteză de altfel admisibilă în localitate.
Deasemenea, instanța de apel a reiterat și faptul că potrivit raportului de expertiză
trasologică nr.760 din 11.11.2013, viteza motocicletei în momentul impactului era de
aproximativ 44 km/oră, respectiv, în prezența unei cercetări științifice de domeniul
4
trasologiei, declarațiile martorilor nu pot fi luate în considerație, or, aceștia au indicat doar
că motocicleta avea viteză mare, însă sunt în imposibilitatea de a concretiza care era
anume viteza de deplasare a motocicletei.
Potrivit procesului-verbal de cercetare a locului accidentului rutier din 24.05.2012 și
schema accidentului rutier cu tabelul fotografic, s-a stabilit producerea la 24.05.2012 în
regiunea adresei mun. Chișinău, str. Trandafirilor, 15, a accidentului rutier - ciocnire a
mijloacelor de transport, cu implicarea automobilului de model „Opel", n/î K AN 567 și
motocicleta de model „BMV", n/î C AD 010, fiind clar vizibile deteriorările suportate de
vehicule în urma accidentului rutier, aceste indică asupra necedării de către inculpat a
trecerii motocicletei care se deplasa din sens opus.
Instanța de apel a respins și argumentul precum că partea vătămată Petrov Ghenadie
s-ar fi deplasat cu viteza excesivă or, în cazul de față s-a stabilit că inculpatul Alexandru
Iurie a admis încălcarea cerințelor art. 40 alin.(1) al RCR RM care indică că „înaintea
virării la stînga sau întoarcerii, conducătorul de vehicul trebuie să cedeze trecerea
vehiculelor care vin din sens opus și urmează să se deplaseze la dreapta, precum și
pietonilor”, astfel încît intenționînd de a vira la stînga, urma să se asigure că această
manevră va fi efectuată în siguranță, lucru ignorat de către inculpat. Viteza de deplasare a
motocicletei conduse de către Petrov Ghenadie, nu influențează într-un careva mod la
stabilirea vinovăției inculpatului, or, la caz, încălcarea s-a stabilit evident, iar inculpatul
urma să țină cont de situația rutieră creată, și în cazul în care a văzut obstacolul, anume
automobilul de modelul „Lexus”, urma să cedeze trecerea acestuia și motocicletei,
efectuînd manevra de cotire spre stînga în siguranță, acțiuni de altfel care au fost ignorate.
Totodată instanța de apel a menționat că, deteriorările mijloacelor de transport în
urma accidentului rutier, la fel denotă vinovăția inculpatului Alexandru Iurie în
producerea accidentului rutier, chiar și din procesul-verbal de cercetare la fața locului și
foto - tabelul anexat la acesta, rezultă că lovitura a avut loc anume în partea dreaptă, față a
automobilului de modelul „Opel”, ceia ce denotă evident că inculpatul Alexandru Iurie
Grigore a efectuat manevra de cotire spre stînga fără a ceda trecerea motocicletei conduse
de către Petrov Ghenadie.
Referitor la motivele apărării și a inculpatului Alexandru Iurie Grigore cu referire la
nerecunoașterea vinovăției, instanța de apel deasemenea nu le-a reținut, or, în opinia
instanței de apel acestea au fost înaintate cu scop de inducere în eroare, fiind o poziție de
apărare în cadrul procesului penal.
La aplicarea pedepsei instanța de apel reiterînd rigorile art. 6, art. 7, art. 61, art. 75,
art. 76 cod penal, a considerat sancțiunea aplicată de către instanța de fond legală,
întemeiată și motivată. Instanța a remarcat lipsa temeiurilor de fapt de a modifica pedeapsa
aplicată inculpatului ținîndu-se cont de faptul, că lipsesc careva circumstanțe atenuante și
agravante, că infracțiunea comisă de către Alexandru Iurie este calificată ca fiind una
gravă, că ultimul anterior nu a fost condamnat și nu a recuperat prejudiciul cauzat prin
infracțiune.
5
În contextul cerințelor apelantului - avocatul Bunacalea Tudor în interesele părții
vătămate Petrov Ghenadie privind încasarea prejudiciului material și moral, instanța de
apel a indicat că potrivit materialelor dosarului penal automobilul de modelul „Opel” cu
n/î K AN 567, era asigurat de răspundere civilă auto de către Compania de Asigurări
„Euroasig” SRL, astfel că pe acest caz a fost atrasă compania de asigurări în calitate de
parte a procesului.
În acest sens, instanța de apel a menționat prevederile art. 7 alin.(1) lit. a) a Legii
nr.414 din 22.12.2006 cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă, pentru
pagube produse de autovehicule și art. 225 alin.(3) CPP RM, iar raportînd rigorile
menționate la circumstanțele cauzei, a considerat că instanța de fond legal a admis în
principiu acțiunea civilă în partea încasării prejudiciului material în suma de 10036,7 lei
ce constituie cheltuieli de tratament medical și costul motocicletei avariate în sumă de
40048 lei, or, întru determinarea cuantumului acțiunii civile în latură materială este
necesară prezența reprezentantului Companiei de Asigurări „Euroasig” SRL,
asigurătorului, de asemenea se impune și o nouă cercetare a probelor prezentate de
pătimitul Petrov Ghenadie, precum și necesitatea administrării de noi probe, astfel că
aceste împrejurări ar atrage după sine amînarea neîntemeiată a judecării cauzei, lucru
inadmisibil de fapt și de drept.
În partea încasării prejudiciului moral în suma de 120000 lei, Colegiul Penal a
considerat suma solicitată de către pătimitul Petrov Ghenadie neîntemeiată și mult prea
exagerată, or, la stabilirea prejudiciului moral, instanța de apel a ținut cont de gradul
suferințelor provocate părții vătămate estimate în valoare bănească, de personalitatea
inculpatului Alexandru Iurie Grigore, cît și de posibilitățile materiale reale ale acestuia.
În atare conținut, instanța de apel a considerat cuantumul solicitat de pătimit unul
inechitabil, astfel că suma dispusă spre încasare de către instanța de fond de 7000 lei fiind
proporțională suferințelor morale suportate de către pătimitul Petrov Ghenadie, or, însuși
condamnarea inculpatului Alexandru Iurie Grigore constituie pentru acesta o satisfacție
morală.
Împotriva deciziei menționate, procurorul și avocatul Tudor Bunacalea în numele
părții vătămate Petrov Ghenadie au declarat recursuri ordinare.
6.1. Procurorul, invocînd prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură
penală, a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi decizii, prin
care inculpatului Alexandru Iurie să-i fie aplicată o pedeapsă reală cu închisoare.
În motivarea recursului a invocat că instanța de apel la aplicarea pedepsei a ignorat
art. 75 Cod penal.
Totodată, recurentul a menționat că la stabilirea pedepsei nu s-a ținut cont că
inculpatul nu și-a recunoscut vina, nu a întreprins careva măsuri în vederea recuperării
prejudiciului cauzat, de obiectul infracțiunii ce constituie relațiile sociale referitoare la
securitatea circulației, viața și sănătatea persoanei care sunt valori incomensurabile.
6.2. Avocatul Tudor Bunacalea în numele părții vătămate Petrov Ghenadie
invocînd prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, a solicitat casarea
6
acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi decizii, prin care inculpatului
Alexandru Iurie să-i fie aplicată o pedeapsă reală, fără aplicarea art. 90 Cod penal.
În motivarea recursului recurentul a invocat că, pedeapsa aplicată este prea blîndă,
fără a se ține cont de faptul că inculpatul a negat încălcarea de către el a cărorva prevederi
a Regulamentului circulației rutiere, nemaivorbind de comiterea infracțiunii încriminate,
or, acesta de la bun început susține că de comiterea accidentului rutier se face vinovat
partea vătămată, dar nu el.
Examinînd admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare în baza materialelor
din dosar, Colegiul penal în unanimitate decide inadmisibilitatea acestora, din următoarele
considerente.
În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de
recurs, examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii
instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care
constată că este vădit neîntemeiat.
Din conținutul recursurilor declarate rezultă că recurenții invocă ca temei de recurs
pct. 6) al art. 427 Cod de procedură penală, care stipulează că hotărîrea instanței de apel
poate fi supusă recursului pentru a repara eroarea de drept comisă de instanțele de fond
ori de apel, atunci cînd instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor
invocate în apel , hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția sau
aceasta este expusă neclar în partea individualizării pedepsei stabilite inculpatului.
Astfel, aceste temeiuri pentru declararea recursurilor ordinare nu și-au găsit
confirmare la examinarea acestora, nefiind stabilite presupusele erori de drept invocate de
recurenți, însă ultimii critică hotărîrea instanței de apel sub aspectul greșitei individualizări
a pedepsei aplicate față de inculpat, exprimîndu-și dezacordul cu aplicarea prevederilor
art. 90 Cod penal, cît și faptul ignorării prevederilor art. 75 Cod penal de către instanța de
apel, fără a invoca argumente concrete în raport cu temeiurile prevăzute de art. 427 alin.
(1) pct. 6) Cod de procedură penală.
Instanța de recurs respinge ca neîntemeiate argumentele recurenților, precum că la
individualizarea pedepsei inculpatului instanța de apel nu a acordat deplină eficiență
prevederilor art. 75 Cod penal.
Norma nominalizată indică expres, că persoanei recunoscute vinovate de săvîrșirea
unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea specială a
Codului penal în strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a Codului. La
stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea
infracțiunii săvîrșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele
cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra
corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.
O pedeapsă mai aspră, din numărul celor alternative prevăzute pentru săvîrșirea
infracțiunii, se stabilește numai în cazul în care o pedeapsă mai blîndă, din numărul celor
menționate, nu va asigura atingerea scopului pedepsei.
7
Astfel, instanța de apel corect a menționat că prima instanță la stabilirea pedepsei a
ținut cont pe deplin de prevederile citate - criteriile generale de individualizare a pedepsei
penale și corect a ajuns la concluzia despre aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal,
numind inculpatului o pedeapsă echitabilă, în strictă conformitate cu dispozițiile Părții
generale a Codului penal. Instanța de apel just a ținut cont de criteriile generale de
individualizare a pedepsei, luînd în considerație personalitatea inculpatului, care anterior
nu a fost condamnat, este încadrat în cîmpul muncii, are familie, activează în calitate de
șofer care nici o dată nu a încălcat RCR, nu se afla la evidența medicului psihiatru și
narcolog (f.d.39-42).
În aceiași ordine de idei, contrar afirmațiilor recurenților, Colegiul penal mai indică
și asupra faptului, că neachitarea prejudiciului pînă la rămînerea hotărîrii judecătorești
irevocabile nu constituie un impediment în aplicarea pedepsei condiționate. Concomitent,
concluzia instanțelor privind stabilirea termenului de probă inculpatului este motivată pe
deplin și corespunde rigorilor existente.
Prin urmare, criticele formulate de recurenți au fost invocate și în apel, la care
instanța de apel le-a dat o motivare corespunzătoare, argumentată și pe larg expusă în
prezenta decizie la pct. 5, iar decizia instanței de apel în totul corespunde prevederilor art.
415- 417 CPP soluție, pe care instanța de recurs și-o însușește pe deplin și a cărei reluare
nu se mai impune.
În atare circumstanțe, raportînd situația reținută în cauză la prevederile art. 432
alin. (2) Cod de procedură penală, rezultă că lipsesc temeiuri de drept de casare a hotărîrii
adoptate în cauza inculpatului Alexandru Iurie și prin urmare, se impune soluția
inadmisibilității recursurilor ordinare declarate de procuror și avocatul Tudor Bunacalea în
numele părții vătămate Petrov Ghenadie, ca fiind vădit neîntemeiate.
În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1), (2) pct. 4) Cod de procedură
penală, Colegiul penal,
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către procurorul în Procuratura de
nivelul Curții de Apel Chișinău, Djulieta Devder și avocatul Tudor Bunacalea în numele
părții vătămate Petrov Ghenadie, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel
Chișinău din 12 noiembrie 2014, în cauza penală în privința lui Alexandru Iurie Grigore,
ca fiind vădit neîntemeiate.
Decizia este irevocabilă.
Decizia motivată publicată la 01 aprilie 2015.
Președinte Nicolae Gordilă
Judecători Liliana Catan
Ion Guzun
8