1ra-338/15 — Art. 264 alin. 3 CP

Prin sentința judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 31 iulie 2014, Alexandru Iurie a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal la 3 (trei) ani 6 (șase) luni închisoare, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 1(unu) an. În temeiul art. 90 Cod penal pedeapsa închisorii a fost suspendată condiționat pe un termen de probă de1(unu) an, cu obligarea inculpatului de a înștiința organul responsabil de executarea pedepsei în cazul schimbării locului de trai. A fost admisă în principiu acțiunea civilă privind încasarea prejudiciului material înaintată de către partea vătămată Petrov Ghenadie, urmînd ca asupra cuantumului despăgubirilor să se expună instanța de judecată în procedură civilă aparte. Tot prin sentința menționată s-a dispus încasarea din contul inculpatului Alexandru Iurie Grigore, în beneficiul părții vătămate Petrov Ghenadie a prejudiciului moral în sumă de 7000 lei și a cheltuielilor judiciare în sumă de 5000 lei.

Pentru a pronunța sentința instanța de fond a constatat că, inculpatul Alexandru Iurie Grigore, care activează în calitate de șofer și deține permis de conducere, la 24.05.2012, aproximativ la orele 09.00, conducînd automobilul de model "Opel Astra", cu numărul de înmatriculare K AN 567, se deplasa pe str. Trandafirilor, din direcția bd. Decebal spre bd. Dacia, mun. Chișinău. În timpul deplasării aflîndu-se în preajma blocului locativ nr. 29/1 din str. Trandafirilor, mun. Chișinău, efectuînd manevra de virare în curtea blocurilor locative, conducătorul automobilului de model "Opel Astra", cu n/î K AN 567, Alexandru Iurie Grigore, nu a manifestat prudența sporită la trafic, nu a apreciat 1 corect situația rutieră în care se afla autovehiculul la momentul respectiv, nu a luat în considerație starea lucrurilor în traficul rutier ce reflectă gradul de protecție a participanților la el împotriva accidentelor și consecinței acestora, nu a ținut permanent cont de totalitatea factorilor ce caracterizează condițiile rutiere, existența unor obstacole pe sectoarele drumului, intensitatea și nivelul de organizare a traficului rutier, de care va trebui să țină cont fiecare conducător la determinarea vitezei, benzii de circulație, de lățimea carosabilului, gabaritele vehiculelor și intervalele de siguranță necesare și a modalității de conducere a vehiculului, prin ce a încălcat cerințele pct. 45 al Regulamentului Circulației Rutiere (RCR) II) Conducătorul trebuie să conducă vehiculul în conformitate cu limita de viteză stabilită, ținînd permanent seama de următorii factori: a) starea psihofiziologică ce influențează atenția si reacția: h) dexteritatea in conducere care i-ar permite să prevadă situațiile periculoase; c) starea tehnică a vehiculului și particularitățile încărcăturii: d) situația rutieră. 2) în cazul în care în limita vizibilității apar obstacole care pot fi observate de conducător, el trebuie să reducă viteza sau chiar să oprească, pentru a nu pune în pericol siguranța traficului; prevederile pct.39 (1) al Regulamentului Circulației Rutiere (RCR) II), care prevede că: „înaintea începerii deplasării, reîncolonării sau altei schimbări a direcției de mers, conducătorul de vehicul trebuie să se asigure că această manevră va fi executată în siguranță și nu va crea obstacole pentru ceilalți participanți la trafic; pct. 40 (1) înaintea virării la stingă sau întoarcerii, conducătorul de vehicul trebuie să cedeze trecerea vehiculelor care vin din sens opus și urmează să se deplaseze înainte sau la dreapta, precum și pietonilor și ca urmare s-a ciocnit cu motocicleta de modelul „BMW”, cu n/î C AD 010, condusă de către Petrov Ghenadie Boris, care se deplasa din sens opus. În rezultatul acestui accident rutier unitățile de transport sus-indicate au fost defectate tehnic considerabil, iar Petrov Ghenadie s-a ales cu leziuni corporale grave, manifestate prin fractura osului scafoid pe dreapta cu deplasarea fragmentelor; fractura cominutivă a femurului drept cu deplasare fragmentelor în m1/3 medie; fractura patelei pe dreapta; hemortroză a articulației genunchiului drept; traumă cranio-cerebrală închisă manifestată prin comoție cerebrală; fractura oaselor nazale; plagă contuză a feței, nasului, care au produse prin acțiunea traumatică a unui obiect contondent dur, posibil în timpul și circumstanțele indicate și prezintă pericol pentru viață, și în baza acestui criteriu se califică drept vătămări corporale grave, fapt consemnat în raportul de expertiză medico-legală nr. 1602/D din 26.06.2012.

Nefiind de acord cu sentința, apel au declarat procurorul, avocatul Moraru Adrian în numele inculpatului Alexandru Iurie și avocatul Bunacalea Tudor în numele părții vătămate Petrov Ghenadie. 3.1. Procurorul , prin apelul declarat a solicitat casarea sentințe, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri prin care Alexandru Iurie Grigore să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin.(3) lit. a) Cod penal fiindu-i numită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 3 (trei) ani cu executarea pedepsei în 2 penitenciar de tip deschis, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 2(doi) ani. În motivarea apelului a invocat că, instanța de fond la numirea pedepsei nu a ținut cont de circumstanțele comiterii infracțiunii, de urmările prejudiciabile, cît și de scopul legii penale, care va fi atins decît doar cu privarea lui Alexandru Iurie Grigore de libertate, totodată consideră procurorul că urmează a fi încasat din contul inculpatului și prejudiciul solicitat de către partea vătămată. 3.2. Avocatul Bunacalea în numele părții vătămate Petrov Ghenadie, prin apelul declarat a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care lui Alexandru Iurie Grigore să-i fie aplicată o pedeapsă privativă de libertate, fără aplicarea art. 90 Cod penal cu încasarea prejudiciului material în sumă de 10036 lei, cheltuieli de tratament medical și costul motocicletei deteriorate în sumă de 40048 lei, și a prejudiciului moral în sumă de 120000 lei. În motivarea apelului a invocat că: - că pedeapsa aplicată inculpatului Alexandru Iurie Grigore este una mult prea blîndă, astfel încît inculpatul Alexandru Iurie Grigore nu va conștientiza pericolul real al acțiunilor sale, creîndu-i acestuia o impresie că va putea evita ușor pedeapsa penală; - în ședința instanței de fond au fost prezentate probe care demonstrează integral faptul că partea vătămată Petrov Ghenadie a suportat cheltuieli pentru tratament în sumă de 10036 lei, urmînd a fi încasate, de asemenea a fost evaluat costul motocicletei deteriorate, la suma de 40048 lei, astfel inculpatul nu a obiectat asupra cuantumului prezentat spre încasare. De asemenea consideră că valoarea prejudiciului moral dispus spre încasare este mult prea mică și nu va acoperi suferințele morale suportate de către pătimit. 3.3. Avocatul Moraru Adrian în numele inculpatului Alexandru Iurie, prin apelul înaintat a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Alexandru Iurie Grigore să fie achitat din motiv că, nu este vinovat de producerea accidentului rutier, astfel că după părerea apărării, vina inculpatului nu a fost demonstrată, iar din declarațiile martorilor reiese clar că vinovat de producerea accidentului se face Petrov Ghenadie, care a admis depășirea limitei de viteză, cu atît mai mult, ca pătimitul Petrov Ghenadie personal a indicat în cadrul urmăririi penale că se deplasa cu viteza de 50 km/oră, respectiv reieșind din deteriorările vehiculelor se vede clar că motocicleta cu care se deplasa Petrov Ghenadie avea viteză excesivă, motiv care denotă că acesta nu a reușit să frîneze. Faptul că motocicleta avea viteză excesivă reiese și din declarațiile martorilor Goloșneanu Veaceslav și Cojocari Ion, care au declarat că la momentul accidentului automobilul de modelul Opel staționa, din motiv că intrarea pe str. Trandafirilor 29/1, mun. Chișinău, era blocată de un alt automobil.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 12 noiembrie 2014, a fost respinse apelurile declarate ca nefondate cu menținerea sentinței.

În argumentarea soluției adoptate instanța de apel a concluzionat că instanța de fond, cercetînd totalitatea probelor administrate de către organul de urmărire penală, prin 3 prisma prevederilor art.101Cod de procedură penală, din punct de vedere al concludenței, veridicității și pertinenței lor, corect și legal a încadrat acțiunile lui Alexandru Iurie Grigore în baza art. 264 alin.(3) lit. a) Cod penal axîndu-se la adoptarea soluției sale pe șirul de probe administrate în cursul urmăririi penale și cercetate la faza judecării cauzei penale în instanța de fond cît și apel și anume declarațiile părții vătămate Petrov Ghenadie Boris (f.d.197); declarațiile martorilor Goloșneanu Veaceslav (f.d.192), Cojocari Ion (f.d.194), Traciuc Iuri, (f.d.195), Savencov Andrei, (f.d.196); materialele cauzei, inclusiv: - ordonanța de începere a urmăririi penale din 04.06.2012 (f.d.1); - procesul-verbal de cercetare a locului accidentului rutier din 24.05.2012, cu schema accidentului rutier și tabel-fotografic: prin care s-a stabilit producerea la 24.05.2012 în mun. Chișinău, str. Trandafirilor, 15, a accidentului rutier - ciocnire a mijloacelor de transport, cu implicarea automobilului de model „Opel", n/î K AN 567 și motocicleta de model „BMV", n/î C AD 010, (f.d.4-12); - raportul de expertiză medico-legală nr.l602/D din 26.06.2012, conform căruia în urma examinării medicale a lui Petrov Ghenadie Boris s-au stabilit vătămări corporale grave sub formă de: „fractura osului scafoid pe dreapta cu deplasare fragmentelor; fractura cominutivă a femurului drept cu deplasare fragmentelor în 1/3 medie; fractura patelei pe dreapta; hemortroză articulația genunchiului drept; trauma cranio-cerebrală închisă manifestată prin comoție cerebrală; fractura oaselor nazale; plagă contuză a feței, nasului, care au fost produse prin acțiunea traumatică a unui obiect contondent dur, posibil în timpul și circumstanțele indicate, prezintă pericol pentru viață, (f.d.33-34); - raportul de expertiză trasologică nr.760 din 11.11.2013, prin care s-a stabilit că: „reieșind din condițiile întrebării că automobilul „Opel Astra" staționa, dar și din rezultatele investigațiilor traseologice realizate în raportul de expertiză nr.964 din 12.12.2012 despre faptul că automobilul în rezultatul tamponării a fost împins înapoi cu 0,2 metri și de mișcarea motocicletei de la începutul impactului pînă la oprire cu 1,2 metri, atunci consumul de energie la impact cu redistribuirea acesteia și ulterioara deplasare din locul impactului pînă la locul opririi îi poate corespunde viteza motocicletei în momentul impactului de aproximativ 44 km/oră, (f.d.130-132). În contextul dezacordului apărării cu sentința de condamnare pentru fapta incriminată, instanța de apel a respins afirmațiile apărării precum că din declarațiile martorilor reiese clar că vinovat de producerea accidentului se face Petrov Ghenadie, care a admis depășirea limitei de viteză, totodată pătimitul Petrov Ghenadie a indicat în cadrul urmăririi penale că se deplasa cu viteza de 50 km/oră, deoarece martori audiați Goloșneanu Veaceslav, Cojocari Ion au specificat că motocicleta condusă de către Petrov Ghenadie se deplasa cu viteză mare, însă aceștia nu pot indica care anume era viteza de deplasare a motocicletei, mai mult decît atît, pătimitul Petrov Ghenadie a indicat că se deplasa aproximativ cu viteza de 50 km/oră, viteză de altfel admisibilă în localitate. Deasemenea, instanța de apel a reiterat și faptul că potrivit raportului de expertiză trasologică nr.760 din 11.11.2013, viteza motocicletei în momentul impactului era de aproximativ 44 km/oră, respectiv, în prezența unei cercetări științifice de domeniul 4 trasologiei, declarațiile martorilor nu pot fi luate în considerație, or, aceștia au indicat doar că motocicleta avea viteză mare, însă sunt în imposibilitatea de a concretiza care era anume viteza de deplasare a motocicletei. Potrivit procesului-verbal de cercetare a locului accidentului rutier din 24.05.2012 și schema accidentului rutier cu tabelul fotografic, s-a stabilit producerea la 24.05.2012 în regiunea adresei mun. Chișinău, str. Trandafirilor, 15, a accidentului rutier - ciocnire a mijloacelor de transport, cu implicarea automobilului de model „Opel", n/î K AN 567 și motocicleta de model „BMV", n/î C AD 010, fiind clar vizibile deteriorările suportate de vehicule în urma accidentului rutier, aceste indică asupra necedării de către inculpat a trecerii motocicletei care se deplasa din sens opus. Instanța de apel a respins și argumentul precum că partea vătămată Petrov Ghenadie s-ar fi deplasat cu viteza excesivă or, în cazul de față s-a stabilit că inculpatul Alexandru Iurie a admis încălcarea cerințelor art. 40 alin.(1) al RCR RM care indică că „înaintea virării la stînga sau întoarcerii, conducătorul de vehicul trebuie să cedeze trecerea vehiculelor care vin din sens opus și urmează să se deplaseze la dreapta, precum și pietonilor”, astfel încît intenționînd de a vira la stînga, urma să se asigure că această manevră va fi efectuată în siguranță, lucru ignorat de către inculpat. Viteza de deplasare a motocicletei conduse de către Petrov Ghenadie, nu influențează într-un careva mod la stabilirea vinovăției inculpatului, or, la caz, încălcarea s-a stabilit evident, iar inculpatul urma să țină cont de situația rutieră creată, și în cazul în care a văzut obstacolul, anume automobilul de modelul „Lexus”, urma să cedeze trecerea acestuia și motocicletei, efectuînd manevra de cotire spre stînga în siguranță, acțiuni de altfel care au fost ignorate. Totodată instanța de apel a menționat că, deteriorările mijloacelor de transport în urma accidentului rutier, la fel denotă vinovăția inculpatului Alexandru Iurie în producerea accidentului rutier, chiar și din procesul-verbal de cercetare la fața locului și foto - tabelul anexat la acesta, rezultă că lovitura a avut loc anume în partea dreaptă, față a automobilului de modelul „Opel”, ceia ce denotă evident că inculpatul Alexandru Iurie Grigore a efectuat manevra de cotire spre stînga fără a ceda trecerea motocicletei conduse de către Petrov Ghenadie. Referitor la motivele apărării și a inculpatului Alexandru Iurie Grigore cu referire la nerecunoașterea vinovăției, instanța de apel deasemenea nu le-a reținut, or, în opinia instanței de apel acestea au fost înaintate cu scop de inducere în eroare, fiind o poziție de apărare în cadrul procesului penal. La aplicarea pedepsei instanța de apel reiterînd rigorile art. 6, art. 7, art. 61, art. 75, art. 76 cod penal, a considerat sancțiunea aplicată de către instanța de fond legală, întemeiată și motivată. Instanța a remarcat lipsa temeiurilor de fapt de a modifica pedeapsa aplicată inculpatului ținîndu-se cont de faptul, că lipsesc careva circumstanțe atenuante și agravante, că infracțiunea comisă de către Alexandru Iurie este calificată ca fiind una gravă, că ultimul anterior nu a fost condamnat și nu a recuperat prejudiciul cauzat prin infracțiune. 5 În contextul cerințelor apelantului - avocatul Bunacalea Tudor în interesele părții vătămate Petrov Ghenadie privind încasarea prejudiciului material și moral, instanța de apel a indicat că potrivit materialelor dosarului penal automobilul de modelul „Opel” cu n/î K AN 567, era asigurat de răspundere civilă auto de către Compania de Asigurări „Euroasig” SRL, astfel că pe acest caz a fost atrasă compania de asigurări în calitate de parte a procesului. În acest sens, instanța de apel a menționat prevederile art. 7 alin.(1) lit. a) a Legii nr.414 din 22.12.2006 cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă, pentru pagube produse de autovehicule și art. 225 alin.(3) CPP RM, iar raportînd rigorile menționate la circumstanțele cauzei, a considerat că instanța de fond legal a admis în principiu acțiunea civilă în partea încasării prejudiciului material în suma de 10036,7 lei ce constituie cheltuieli de tratament medical și costul motocicletei avariate în sumă de 40048 lei, or, întru determinarea cuantumului acțiunii civile în latură materială este necesară prezența reprezentantului Companiei de Asigurări „Euroasig” SRL, asigurătorului, de asemenea se impune și o nouă cercetare a probelor prezentate de pătimitul Petrov Ghenadie, precum și necesitatea administrării de noi probe, astfel că aceste împrejurări ar atrage după sine amînarea neîntemeiată a judecării cauzei, lucru inadmisibil de fapt și de drept. În partea încasării prejudiciului moral în suma de 120000 lei, Colegiul Penal a considerat suma solicitată de către pătimitul Petrov Ghenadie neîntemeiată și mult prea exagerată, or, la stabilirea prejudiciului moral, instanța de apel a ținut cont de gradul suferințelor provocate părții vătămate estimate în valoare bănească, de personalitatea inculpatului Alexandru Iurie Grigore, cît și de posibilitățile materiale reale ale acestuia. În atare conținut, instanța de apel a considerat cuantumul solicitat de pătimit unul inechitabil, astfel că suma dispusă spre încasare de către instanța de fond de 7000 lei fiind proporțională suferințelor morale suportate de către pătimitul Petrov Ghenadie, or, însuși condamnarea inculpatului Alexandru Iurie Grigore constituie pentru acesta o satisfacție morală.

Împotriva deciziei menționate, procurorul și avocatul Tudor Bunacalea în numele părții vătămate Petrov Ghenadie au declarat recursuri ordinare. 6.1. Procurorul, invocînd prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi decizii, prin care inculpatului Alexandru Iurie să-i fie aplicată o pedeapsă reală cu închisoare. În motivarea recursului a invocat că instanța de apel la aplicarea pedepsei a ignorat art. 75 Cod penal. Totodată, recurentul a menționat că la stabilirea pedepsei nu s-a ținut cont că inculpatul nu și-a recunoscut vina, nu a întreprins careva măsuri în vederea recuperării prejudiciului cauzat, de obiectul infracțiunii ce constituie relațiile sociale referitoare la securitatea circulației, viața și sănătatea persoanei care sunt valori incomensurabile. 6.2. Avocatul Tudor Bunacalea în numele părții vătămate Petrov Ghenadie invocînd prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, a solicitat casarea 6 acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi decizii, prin care inculpatului Alexandru Iurie să-i fie aplicată o pedeapsă reală, fără aplicarea art. 90 Cod penal. În motivarea recursului recurentul a invocat că, pedeapsa aplicată este prea blîndă, fără a se ține cont de faptul că inculpatul a negat încălcarea de către el a cărorva prevederi a Regulamentului circulației rutiere, nemaivorbind de comiterea infracțiunii încriminate, or, acesta de la bun început susține că de comiterea accidentului rutier se face vinovat partea vătămată, dar nu el.

Examinînd admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare în baza materialelor din dosar, Colegiul penal în unanimitate decide inadmisibilitatea acestora, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Din conținutul recursurilor declarate rezultă că recurenții invocă ca temei de recurs pct. 6) al art. 427 Cod de procedură penală, care stipulează că hotărîrea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara eroarea de drept comisă de instanțele de fond ori de apel, atunci cînd instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel , hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția sau aceasta este expusă neclar în partea individualizării pedepsei stabilite inculpatului. Astfel, aceste temeiuri pentru declararea recursurilor ordinare nu și-au găsit confirmare la examinarea acestora, nefiind stabilite presupusele erori de drept invocate de recurenți, însă ultimii critică hotărîrea instanței de apel sub aspectul greșitei individualizări a pedepsei aplicate față de inculpat, exprimîndu-și dezacordul cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, cît și faptul ignorării prevederilor art. 75 Cod penal de către instanța de apel, fără a invoca argumente concrete în raport cu temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. Instanța de recurs respinge ca neîntemeiate argumentele recurenților, precum că la individualizarea pedepsei inculpatului instanța de apel nu a acordat deplină eficiență prevederilor art. 75 Cod penal. Norma nominalizată indică expres, că persoanei recunoscute vinovate de săvîrșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea specială a Codului penal în strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a Codului. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvîrșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. O pedeapsă mai aspră, din numărul celor alternative prevăzute pentru săvîrșirea infracțiunii, se stabilește numai în cazul în care o pedeapsă mai blîndă, din numărul celor menționate, nu va asigura atingerea scopului pedepsei. 7 Astfel, instanța de apel corect a menționat că prima instanță la stabilirea pedepsei a ținut cont pe deplin de prevederile citate - criteriile generale de individualizare a pedepsei penale și corect a ajuns la concluzia despre aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, numind inculpatului o pedeapsă echitabilă, în strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a Codului penal. Instanța de apel just a ținut cont de criteriile generale de individualizare a pedepsei, luînd în considerație personalitatea inculpatului, care anterior nu a fost condamnat, este încadrat în cîmpul muncii, are familie, activează în calitate de șofer care nici o dată nu a încălcat RCR, nu se afla la evidența medicului psihiatru și narcolog (f.d.39-42). În aceiași ordine de idei, contrar afirmațiilor recurenților, Colegiul penal mai indică și asupra faptului, că neachitarea prejudiciului pînă la rămînerea hotărîrii judecătorești irevocabile nu constituie un impediment în aplicarea pedepsei condiționate. Concomitent, concluzia instanțelor privind stabilirea termenului de probă inculpatului este motivată pe deplin și corespunde rigorilor existente. Prin urmare, criticele formulate de recurenți au fost invocate și în apel, la care instanța de apel le-a dat o motivare corespunzătoare, argumentată și pe larg expusă în prezenta decizie la pct. 5, iar decizia instanței de apel în totul corespunde prevederilor art. 415- 417 CPP soluție, pe care instanța de recurs și-o însușește pe deplin și a cărei reluare nu se mai impune. În atare circumstanțe, raportînd situația reținută în cauză la prevederile art. 432 alin. (2) Cod de procedură penală, rezultă că lipsesc temeiuri de drept de casare a hotărîrii adoptate în cauza inculpatului Alexandru Iurie și prin urmare, se impune soluția inadmisibilității recursurilor ordinare declarate de procuror și avocatul Tudor Bunacalea în numele părții vătămate Petrov Ghenadie, ca fiind vădit neîntemeiate.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1), (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, DECIDE : Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către procurorul în Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Djulieta Devder și avocatul Tudor Bunacalea în numele părții vătămate Petrov Ghenadie, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 12 noiembrie 2014, în cauza penală în privința lui Alexandru Iurie Grigore, ca fiind vădit neîntemeiate. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată publicată la 01 aprilie 2015. Președinte Nicolae Gordilă Judecători Liliana Catan Ion Guzun 8